Monumentul -tradite vitor STUDII PRIVIND TERENURILE DE FUNDARE LA MONUMENTELE ISTORICE AFECTATE DE SEISME SI DE RIDICAREA NIVELULUI APELOR SUBTERANE IN MUNICIPIUL IASI Monumentele istorice si de arhitectura din Municipiul lagi, care fac parte din patrimoniul national, edificate incepand cu secolele XIV-XV au suferit in ultima perioada de 30-40 de ani o se- rie de avarii care pun in pericol pe de o parte stabi- litatea si integritatea edificilor, iar pe de alti parte degradari ale materialelor din fundatii precum si ale finisajelor care reprezinti valori inestimab ale traditiei artistice ale poporului nostru. Pr afluxul de apa si a cresterii umiditatii pe directia teren de fundare, fundatii, pereti si finisaje, aceste degradari au avut loc pe de o parte din cauza ridicarii accentuate a nivelului apelor subterane cat si a actiunii solicitarilor dinamice la care au fost supuse in timpul cutremurelor din 1977, 1986 si 1990, Atit evolutia apelor subterane cat si com- portamentul la solicitari dinamice sunt in stransi legiturd cu unele particularitati geomorfologice ca- re au favorizat ridicarea continua a nivelului freatic la care trebuie adiugate activititile antropice legate de lucririle de constructii eat si de contributia retelelor hidroedifitare Majoritatea monumentelor istorice sunt am- plasate pe terasele dealului Copou, preponderent pe cea mai joasd dintre acestea cuprinsd in perime- trul Piata Unirii - Teatrul National - Catedrala Mitropolitana — Palatul Culturii, Stratificatia terenului cu unele exceptii: ne- semnificative este urmatoarea: ‘* Umpluturi provenite de la constructii ante- rioare ‘ Argilf prafoast loessoida sau praf argilos loessoide ambele sensibile la umezire in grosimi de 47m. Un strat din material granular nisip cu pietris mic-mijlociu in baz in grosimi de 24 m in Zona Palatului Culturii atingdnd grosimea de 8 m. ‘*Stratul de baz’ format din argili stratifi- cat care face trecerea la argila marmoroasa. Prof. Dr. Ing. Paulic’ RAILEANU, decan Facultatea de Constructii si Arhitectu- ra, Univ. Tehnicdt,.Gh. Asacki” lasi Prof. Dr. Ing. Vasile MUSAT, Ing. Valerian ANTONOVICI, jan Drd, Laura RAILEANU MUNICIPIUL IASI Figura 1. ‘Apa subterand, cantonata initial la baza_pa- cchetului de material granular la adiincimi de 10-12 m avea asigurata drenarea natural. Odata cu introducerea alimentarii eu apa din sursa Timisesti i apoi din Prut, prin extinderea retelelor hidroedilitare panza de api subterand a fost alimentata suplimentar din pierderile acestora, ceea ce a dus la ridicarea treptati pana la inversa- rea totali a stratului granular care nui a mai putut face fata aportului estimat in prezent la cea. 40% din totalul de apa vehiculati prin retelele de ali- mentare. Daca mai adaugim pierderile din reteaua de canalizare precum si unele parazitiri a parame- trilor de scurgere a apelor subterane avem imagi- 25‘Studi prvind teremurile de fundare la monumentele istorice afectate de seisme yi de ridicarea nivelului apelor subterane in ‘municipal lagi nea complet cum s-a ajuns in final la inmuierea terenului de fundare dinspre baz a stratului loessoid. Inversarea stratului de nisip, prezinta pe~ ricolul lichefierii fn cazul unui seism ca cele din anii 1940 si 1977, iar inmuierea stratului de loess, modificd in mod sensibil atat proprietatile dinami- ce ale terenului cat si modul de conlucrare teren- constructie la solicitari ciclice. afectate de cedarea terenului de anii 1960-1965 s-au constatat ridickri spectaculoase ale nivelului freatic, uneori de 1,00-1,50 m pe an. Acest fapt a dus la inunda- tea subsolurilor, inmuierea terenului de fundare si chiar Ia demolarea unor constructii cum a fost Teatrul Evreiese de Stat, Scoala General de pe str. Saririe precum si unele clidiri de pe str. Lapusneanu si Stefan cel Mare. Dintre constructiile mai importante la case s-au executat cercetiri $i s-au aplicat unele masuri de —consolidare evidentiem urmatoarele: Teatrul National construit in anul 1896 a su ferit grave avarii in structura de rezistenta fapt ce a dus la inchiderea temporaria acestuia si consolida- rea terenului de fundare gi a structurii de rezistenta dupa care s-au reconditionat integral finisajele si oramentafile interioare. Fundatiile teatrului find din piatra natural legat cu mortar de var, avand diferente mari de adancime au cedat_producind tasiri importante. Solutia adoptaté. a _ fost electrosilicatizarea care si cuprinda intr-un bulb de pimant consolidat fundatile. Electrosilicatizarea a fost proiectata pentru executia in doug trepte. TEATRUL NATIONAL Figura, Dupa terminarea electrosilicatizarii, nivelul apei subterane revenit la cota initiala a creat un flux de umiditate care a antrenat si 0 parte din so- diul ramas liber, producnd degradari ale tencuie- lilor $i finisajelor, Metodele de electrodrenare si bariere osmotice nu au reusit decdt in mica masura sd stopeze fenomenul. Studiile recente prin sondaje deschise au scos in evidenta urmatoarele: ‘Piatra din fundatie, gresie calcaroasa. a su- ferit in timp un proces de decalcifiere, astfel incat rezistenta la compresiune a ajuns la 64 daN/cm™ ‘mult sub limita adi de standarde. * Lucririle de electrosilicatizare nu au atins cotele si dimensiunile din proiect decét la fundatiile de mica adancime de la subsol. ‘sincercdrile de laborator executate asupra terenului de fundare au scos in evidenta o crestere semnificativa a caracteristicilor loessului silicatizat fata de cel natural. TEATRUL NATIONAL CURBE COMPRESIUNE TASARE 7 lesehoa Pore seat =a Prine natert Figura 3. Principal indici geotehnici comparativi se prezinté astiel: Teren natural 3030 Teren silicatizat 7692 9091 Caracteristici Modul de deformatie Jendometric My-x lidem M; 3125 FTasare specified ep2.emvm| 7.3, 3.6 FTasare specifica la umezire| i 27 18 in figura 2 sunt reprezentate elementele si cetapele ce trebuiau realizate prin electrosilicatizare iar in figura 3 comparativ curbele de compresiune~ tasare pentru terenul natural si cel consolidat. Faptul c& terenul nu a fost silicatizat uniform ex- plica aparitia tasdrilor de cca. 1,1 em aparute in ul- tima perioada. In prezent se afla in proiectare inlocuirea fundatiilor din piatra cu fundatii din beton cu cen- turi duble de beton armat si cu hidroizolatii care sa 26impiedice fenomenele de migratie pa fundatie-peret Datoriti degradaritor aparute la ctadirea Li- ceului National s-a proiectat in cadrul HABITAT PROIECT consolidarea terenului prin electrosilica- tizare aceasta fiind conceputa ca o perna, in figu- rile 4 si 5 sunt prezentate principalele elemente ale consolidarii LICEUL NATIONAL Figura 5. Analizele chimice executate asupra terenului au scos in evident urmatorii parametri care justif ci folosirea electrosilicatizari Continutul in carbonat de calciu 10,9-13.6% Valoarea pH 8.97 Capacitatea de schimb ionic 104 miliechivaleng la 100 gr. material uscat Grosinfea pernei de pimant luaté in calcul a fost 1.50 m, fapt ce reduce presiuinea sub perna la 62 kpa mult sub presiunea critic’ a loessului de lagi stabilita in Poligonul Experimental de 100 kpa. Lucrarile sunt in curs de desfisurare. ritmul de executie find foarte lent din cauza alocatiilor fi- nanciare nesatisficdtoare. Tasarea antecalculata, dupa terminarea electrositicatizarii este sub 3em. Palatul Culturii finalizat dupa anul 1920 a fost realizat partial pe fundajiile vechiului Palat al ocrmuirii, fatada posterioara, partea centrala si partial partile laterale find realizate de arh. Monumental - tradite $i vittor Berindei peste fundatiile vechii cetati, fra inst a se suprapune ci transversdndu-le in diagonala Daca in anii 1960 sub Palat exista un stat de apa de numai 10-20 em, grosimea acestuia in pre~ zent este de cca. 2 m inversind in unele zone inte- gral strat de nisip. Ridicarea nivelului freatic a inmuiat si in acest caz terenul de fundare loessoid. producdnd tasiri diferentiale mai ales pe latura unde au fost fundatiile vechii cetati Analiza granulometric’ scoate in evidenta pericolul lichefierii stratului de nisip, mai ales in zona total inversata; in figura 6 sunt prezentate criterile granulometric si criteriul stirii de indesare fn forajul executat in curtea interioara vestica. Cladirea este supusd unui aflux de umiditate care din analizele efectuate in zona nu poate fi co- borita prin drenare gravitationald sub 22% datorita prezentei montmoriloritului ce favorizeazi exis- fenta a doud straturi de ap in complexul de adsorbtie a particulelor. oo PALATUL CULTURII (= Ft Figura 6. in afara masurilor de consolidare a structurii si fundatiilor se impune luarea urgent a urmaitoarelor masuri: © Coborirea nivelului apei subterane la cota din anul 1960 prin lucrari specifice de desecare elaborata pe baza unui studiu complex sia unui proiect, ‘* Reducerea umiditatii pamantului in contact cu fundatiile si peretii subsolului la valori care sa nu mai favorizeze fluxul de umiditate pe directia teren. fundatii, pereti subsol de unde apa prin eva- porare depune prin cristalizare unele substante care degradeazi finisajele. tencuielile si treptat piatra din fundatie. Dintr-o analiza comparativa a morta- rului afectat de umiditate se constata o decalcifiere a acestuia fata de mortarul neafectat. in scopul indepararii excesului de umiditate datorat unei suctiuni a loessului comparabila cu cea a argilei sunt necesare analize chimice si mineralogice pre- ‘cum si inceredri experimentale pentru gasirea unor a‘Studi privind terenurie de fundare la monumentele istorie afectate de seisme side ridicarea nivelului apelor subterane in municipal lagi solutii eficiente, avnd in vedere ca suprafetele in contact teren-fundatie-pereti subsol este foarte ma- re datorita dimensiunilor cladirii O situatie ilari cu cea de la Palatul Cul- turii prezinti Catedrala Mitropolitand unde stratul de nisip este lichefiabil pand la talpa fundatillor de pe latura de vest. La acest monument mai trebuie semnalata starea pietrei din soclul cladirii cu 0 re- zistenta la compresiune de numai 24 daN/cm. ‘Apropierea de versantul dinspre str. Crigan unde coeficientul de siguranté este de numai 1,17 impune studierea aminuntiti a nivelului apei subterane, stabilitatii generale cladire-versant gi Iu- area unor masuri drastice de coborire a nivelului freatic. Profilul litologic 1-1 din studiul geotehnic elaborat de HABITAT PROJECT in anul 1996 atest continuitatea stratului de nisip spre comniga versantului aflata in zona ste. Crisan stratificatia si inclinarea stratelor fiind favorabila executarii unor lucriri de coboriire a nivelului freatic si de reduce~ re a umiditatii terenului care afecteazA cladirea. Pentru aceasta se impune efectuarea de studii si intocmirea de documentatii tehnice avizate de co- misia de consolidare a versantilor din cadrul 28