Noi orizonturi ale arhitecturii

Juhani Pallasmaa
Supra-intelectualizarea arhitecturii a detasat-o de caracterul sau experimental, emotional. Pallasmaa ofera un model
(solutie?) pentru o arhitectura si pseisagism care sa permita o continuitate intre spatiile interioare si exterioare.
A gandi este mai interesant decat a sti, dar mai putin interesant decat a vedea. Goethe
Peisajul ca un portret
Avem tendinta sa vedem spatiul fizic, exterior separat de spatiul nostru interior, al mintii. Totusi, spatiile pe care
le construim reprezinta un element continuu, neintrerupt/neseparat de lumea noastra interioara.
PF Lewis Peisajul reflecta de fapt lumea noastra interioara, valorile pe care le apreciem, fricile, gusturile, intr-o
forma tangibila. Rareori ne gandim la peisaj astfel, asa ca acesta poate reflecta caracterul nostru cu mai multa
autenticitate decat orice autobiografie pentru ca nu suntem constienti atunci cand ne descriem.
Jorge Luis Borges omul isi ia asupra lui sarcina de a arata lumea. Isi petrece toata viata incercand sa faca asta si la
sfarsit isi da seama ca de fapt ca a creat o imagine labirintica a sinelui.
Trebuie sa realizam ca nu traim in 2 lumi separate, fizica si psihica, acestea de fapt se unesc intr-o singura realitate.
Cand proiectam un spatiu cream atat un spatiu fizic, dar mai ales o realitate mentala/intelectuala, psihica.
Architectura: o disciplina care nu este pura(este complexa/compusa/compozita)
Ea este in acelasi timp practica si metafizica; utilitara si poetica, tehnologica si artistica, economica si nexistentiala, o
manifestatie individuala si colectiva. Nu pot numi o alta disciplina mai complexa si contradictorie decat arhitectura.
Este o forma de a filosofa prin toate caracteristicile sale: spatiu, materie, structura, scara, lumina, orizont,
gravitatie. Este in acelasi timp scopul si mijlocul- raspunde nevoilor in asa fel incat isi creeaza propria realitate si
propriile criterii. Mai mult, arhitectura autentica depaseste toate scopurile constiente si este un produs al
imaginatiei, dorintei, vointei de putere si viziune.
Multitudinea de abordari teoretice
In ultima perioada arhitectura a fost analiza prin prisma multor domenii...
Trebuie sa admitem ca arhitectura nu are o teorie de sine statatoare, ci este explicata prin diverse teorii din afara
ariei sale.
Vitruviu observase interactiunea arhitecturii cu numeroase alte domenii: arhitectul sa fie talentat la desen, sa stie
geometrie, istorie, filozofie, sa inteleaga muzica, sa aiba cunostiinte de medicina, sa stie opinia juristilor si sa
cunoasca astronomie.
Frenezia teoretizarii
Astazi, explicatiile teoretice si verbale ale constructiilor par mai importante decat designul in sine. Aplicarea unor
teorii stiintifice fara discernamant in domeniul arhitecturii a creat confuzie mai degraba decat o intelegere autentica
a esentei sale. Supra-intelectualizarea abordarilor a distantat architectura de caracterul ei ce dorea sa invite la
experiente/experimentare, baza afectiva-> intelectualizarea a lasat deoparte bunul simt al arhitecturii.
Exemplu: Interpretarea arhitecturii ca un sistem de limbaj a oferit punctul de pornire pentru arhitectura
postmodernista.

Teoria arhitecturii ca o reteta-nu! Eu caut o tensiune dialectica (Teorie general i metod filozofic constnd n analiza i
depirea argumentelor contradictorii n scopul descoperirii adevrului) si o interactiune intre teorie si practica designului, in
loc de o interdependenta cauzala.
Arhitectul sa lucreze integrat, prin personalitatea sa, adica subiectiiv, in loc sa manevreze diverse cunostiinte pe
care le stie dinainte sau rationalizari verbale. Se ajunge/descopera un rezultat, nu se rezolva pentru un act
creativ original cunostiintele anterioare trebuie uitate.
Arhitectura ca ratiune pura
Misiunea arhitecturii a devenit o preocupare din anii 60, prima oara prin critica de stanga, care vedea arhitectura ca
pe un abuz de putere, redistribuire a resurselor si manipulare sociala.
Aceasta intelectializare excesiva a dus ca arhitectura sa isi piarda rolul social si au crescut problemele si frustrarile in
domeniu.
Nesigurantele prezentului: rolul social si uman al arhitecturii, dar si limitele sale ca o forma de arta.
Opozitie : arhitectura ca proiectie a subiectiva si directa a arhitectului vs. Aplicarea unor retete
- Se gaseste si la invatamantul de arhitectura
Stiinta si Arta
Gaston Bachelard Poetica Spatiului: imaginatia este legat stransa de gandirea pre-stiintifica si animistica ( animalele si
plantele au suflet si pot influenta evenimente umane). Evolutia gandirii stiintifice a trecut prin diverse doctrine, din ce in ce mai
rationaliste: animism->realism->pozitivism->rationalism->rationalism complex->rationalism dialectic.
Imagini animate
Bachelard gandirea artistica, dorindu-si conceptualizare si expresie, trece peste rationalism si se indreapta spre o
gandire animista. => stiinta si arta trec una pe langa cealalta, merg in directii opuse.
Imaginatia artistica incearca sa gaseasca imagini atat de puternice incat sa fie capabile sa exprime intreaga
complexitate a experientei umane existentiale printr-o singura imagine condensata. prin imagini poetizate (adica
experimentate si traite) mai degraba decat intelese rational.
Giorgio Morandi naturi statice miniaturi: exprima capacitatea imaginilor artistice umile de a oferi afirmatii
metafizice atotcuprinzatoare (complexe).
O opera de arhitectura nu e un simbol care reprezinta ceva sau portretizeaza ceva din afara ei insasi, si e un obiect
mental real, un microcosmos complet, care se aseaza in directa relatie cu experienta noastra existentiala si
constienta.
Chiar daca subliniez diferentele dintre metodele stiintei si cele ale artei, nu cred ca cele 2 sunt antitetice sau ostile
una fata de cealalta. Cele 2 metode se uita la lume si viata cu alti ochi, aspira spre altceva.
Puterea logicii poetice
Datoria arhitecturii, de neconceput dpdv logic, de a integra elemente opuse ireconciliabil este fundamentala si
necesara. Pentru a reusi asta, scopurile principale ale arhitecturii ar trebui sa fie meditatia si reconcilierea. Ea
negociaza intre categorii diferite si opozitii. Ea poate fi conceputa astfel doar prin intelegerea oricarui design ca o
manifestare poetica imaginea poetica este capabila de a invinge contradictiile logicii prin calitatile sale
polivalente si sintetizatoare.

Alvar Alto solutii simultane de opozitii. Aproape orice design presupune zeci, sunte, mii de elemente diferite
cintradictorii care sunt fortate sa functioneze astfel doar prin vointa omului. Aceasta armonie poate fi obtinuta
doar prin mijloacele artei.
Arhitectura picturii
Vorbind despre evolutia arhitecturii moderne: Alto dar totul a inceput in pictura. Formele abstracte ale picturii
au impulsionat arhitectura vremii noastre, chiar daca indirect. Pe de-alta parte arhitectura a oferit surse pentru arta
abstracta. Aceste doua tipuri de arta s-au influentat una pe celalata alternativ: altele au o radacina comuna chiar si in
vremurile noastre.
Pictura este atat de aproape de arhitectura mai ales pentru ca arhitectura este un subiect important al picturii, fie ca
ne gandim la pictura figurativa sau abstracta separare discutabila pentru ca toata arta plina de semnificatii ar
trebui sa fie figurativa in sensul existential.
Ex: pictura medievala tarzie si renascentista tipurie arhitectura mereu prezenta ca subiect.
Interesul pictorilor timpurii in arhitectura pare sa fie in legatura cu procesul de diferentiere a lumii si a constiintei
individuale - nasterea pronumelui pers eu. Cel mai mic detaliu este suficient sa creeze experienta unui spatiu
arhitectural: un cadru de fereastra sau muchia unui perete.
Pictura olandeza sec 17 domestic, esenta locuintei cladirile sunt reprezentate aproape ca niste figuri umane:
oglindirea imaginii casei si a corpului uman au fost introduse in gandirea moderna de CG Jung.
Nu ma pot gandi la o lectie mai inspiranta/entuziasmanta de arhitectura decat cea oferita de picturile renasterii
timpurii. Daca as putea proiecta oc ladire cu tandretea lui Giotto, Fra Angelico sau Piero della Francesca, as simti ca
mi-am atins scopul vietii.
Interactiunea dintre arta moderna si arhitectura moderna dar nu am vazut inca arhitectura inspirata de JMW Turner,
Claude Monet, Pierre Bonnard sau Mark Rothko spre exemplu. Pictura si alt forme de arta au studiat dimensiuni ale
emotiei umane necunoscute arhitectilor, a caror arta raspunde de obicei unei realitati rationale.
Artisti contemporani care au influentat arhitectura-inspirat arhitecti (opera lor este in stransa legatura cu arhi):
Robert Smithson, Gordon, Matta-Clark, Michael Heizer, Donald Judd, Robert Irwin, Jannis Kounellis, Wolfgang Leib,
Ann Hamilton, James Turrell, James Carpenter.
Artistii au tendinta sa scrie mai direct si mai sincer decat arhitectii,care arunca un ecran de fum intelectualist asupra
scrierilor lor.
Arhitectura cinematografului
Cu toata esenta sa abstracta, muzica a fost mereu considerata forma de arta cea mai apropiata de arhitectura.
Cinematografie este chiar mai apropiata decat muzica, nu doar datorita structurii sale spatiale si temporale, dar
pentru ca amandoua articuleaza spatii traite/animate. Acestea 2 creeaza si mediaza imagini cuprinzatoare ale vietii.
In acelasi fel in care cladirile si orasele pastreaza imagini ale unei culturi si ale unui anume stil de viata,
cinematografia proiecteaza arheologia/mostenirea culturala atat a perioadei in care a fost realizata, dar si a
perioadei pe care o descrie. amandoua definesc dimensiuni si esente ale spatiului existential, creaza scene
pentru experiente de viata.
Regizorii creaza arhitectura pura poetica, care se naste din imaginea mentala a constructiei dar si a eroticului fricii de
spatiu. Tarkovsky, Michelangelo Antonioni au creat o impresionanta arhitectura a memoriei, dorintei si melancoliei,
care asigura ca arhitectura ca forma de arta este capabila sa ne adreseze o intreaga sfera emotionala de la mahnire
la euforie.

Cladirile sunt instrumente mentale, nu doar adaposturi esteticizate. Esenta arhitecturii este in mod esential dincolo
de arhitectura. Jean Tardieu sa ne imaginam un perete. Ce se intampla in spatele lui?. Dar arhitectii rareori se
obosesc sa se gandeasca ce se intampla cu adevarat dicolo de peretii pe care i-au ridicat.
Cand citim o poezie, o pastram in noi si devenim poezia. Cand am citit o carte si o punem la loc pe raft, cartea
ramane de fapt in noi. Daca este o carte deosebita, ea devine o parte din corpul si sufletul meu. In acelasi fel picturile,
filmele si cladirile devin parte din noi. Opera artistica are originea in corpul creatorului si se intoarce in corpul uman
pe masura ce este experimentata.
Esenta duala a arhitecturii
Raspunsul meu la intrebarea daca arhitectura este sau nu o forma de arta: arhitectura este o expresie artistica si nu
este arta simultan. Arhitectura este arta in esenta sa ca metafora spatiala si materiala a existentei umane, dar nu
este o forma de arta prin a2-a ei natura ca artefact instrumental de utilitate si rtaionalitate. Aceasta dualitate are
loc pe 2 nivele separate ale constiintei, sau aspiratie, in acelasi fel in care orice opera artistica are simultan existenta
ei materiala, disciplinara si executia concreta pe de-o parte si ca o imagine spirituala, inconstient conceputa si
perceputa, care ne poarta in lumea viselor, dorintelor si fricii, pe de-alta parte. Arhitectura poate fi inteleasa chiar
prin aceasta dualitate: Louis Kahn - un pictor poate picta roti patrate la un tun pentru a exprima zadarnicia
razboilui. Un sculptor poate sculpta aceleasi roti. Dar un arhitect trebuie sa foloseasca roti rotunde.
Fond ontologic ( ontologie- Ramur a filosofiei care studiaz trsturile generale ale existenei, studiul bazelor i principiilor existenei.
Teorie speculativ despre esenele sau principiile ultime ale tuturor lucrurilor. Latur a materialismului dialectic care se refer la determinrile
i la structura realitii obiective. )

Arhitectura ca forma de arta este nascuta dintr-o confruntare cu un anumit scop si ocupare a spatiului. Incepe prin a
numi lucrurile fara nume si prin perceprea spatiului fara forma ca o figura distincta si loc specific. As vrea sa
accentuez expresia cu un anumit scop scopul utilitar este o conditie constitutiva a arhitecturii. Menirea
arhitecturi sta atat in nevoia de un fond metafizic pentru gandurile si experientele umane dar si ca si in asigurarea
unui adapost de furtuna.
Arhitectura ca o colaborare
Arhitectura, la fel ca orice lucrare artistica, este in principal rezultatul colaborarii. Colaborarea apare in sensul
evident si practic al cuvantului, ca interactiunea dintre diversi profesionisti, muncitori si mestesugari, dar
colaborarea apare si intre alti artisti,arhitecti si peisagisti; nu doar cei contemporani, care traiesc, dar poate mai
important, cei care au murit de secole. Orice opera autentica este asezata in traditia vesnica/eterna a lucrarilor
artistice si este semnificativa doar daca se prezinta cu modestie/umilinta fata de traditie si devine parte a acestei
dezvoltari neintrerupte. Nenumarate lucrari create de-a lungul timpului, dar in special astazi, sunt prea ignorante,
lipsite de respect si aroganta ca sa fie acceptate ca parte a instituitiei stimate a traditiei.
Esteticizare
Miscarea moderna a ajuns ocazional la limitele arhitecturii ca o consecinta a esteticizarii, privind arhitectura ca arta
pura. In special in zilele noastre, procesul de estetizare a produs proiecte si constructii care s-au mutat dincolo de
teritoriul arhitecturii si s-au transformat in obiecte de arta de cele mai multe ori arta saraca.
Discursul filosofic curent a reintrodus conceptele de frumusete si etica.
Scrierile lui Elaine Scarry noua orientare a eticii. Sunt de acord cu argumentul ei pentru superioritatea judecatii
estetice esteticul primeaza.
Brodsky omul este o fiinta estetica inainte de a fi etica. Si estetica este parintele eticii.. scopul evolutiei este,
fie ca o credeti sau nu, frumusetea, care supravietuieste la orice si genereaza adevar doar prin faptul ca este o
fuziune intre intelectual si senzorial.

In acelasi timp, cand vedem o aspiratie sau judecata estetica, trebuie sa fim critici fata de metoda de estetizare. In
cultura noastra consumerista, estetizarea s-a transformat intr-o strategie de manipulare: violenta, suferinta umana si
inegalitatea sunt estetizate astazi, la fel ca politica si razboiul. Intr-adevar, vietile noastre se transforma in produse
estetizate pe care le consumam nonsalant ca si cum ar fi ultimele produse la moda.
Frumusetea este absolut inseparabila de notiunea de arta, dar are o natura complexa. Brodsky il critica pe Ezra
Pound pentru tendinta de a tinti direct si doar spre frumusete. era ciudat ca nu a realizat faptul ca frumusetea nu
poate fi urmarita/tintita, ea este mereu un produs secundar al altor actiuni/preocupari, de cele mai multe ori
obisnuite.
In mesesugul arhitecturii, de asemenea, frumusetea seducatoare si atractia estetica din pacate s-au transformat
regretabil intr-un scop constient si explicit. La fel ca si in poezie, arhitectura este rezultatul altor preocupari: dorinta
de simplicitate, precizie sau adevar si in mod special pentru experienta vietii si a fi om in mijlocul altor oameni.
Fiecare constructie semnificativa deschide o privire spre esenta conditiei umane si, mai important, spre o lume
idealizata, mai buna.
Alvar Alto arhitectura are un al 2-lea gand, ideea de a crea un Paradis. Acesta este singurul motiv pentru a
construi. Dorim sa construim un paradis pe pamant pentru oameni.
Peisaj sintetic/artificial
Idea de peisaj sintetic, facut de om, un microcosmos arhitectural a fost idea care a ghidat pe A Alto, si toate
constructiile sale pot fi privite ca microcosmosuri create de om, cufundate in situl lor.
Profesiunea de arhitect in general poate fi imbunatatita daca incepem sa ne gandim la constructiile noastre ca la
microcosmosuri si peisaje artificiale in loc sa le vedem ca niste obiecte estetizate. Arhitectura in ziua de astazi s-a
ocupat cu peisajul abia ca o compozitie formala si vizuala, sau ca un panou reflectant pentru formele
arhitecturale. Astazi, totusi, constructiile incep sa fie privite ca procese care trebuie sa treaca prin diverse faze:
functional, tehnic si schimbare culturala, la fel ca procese de uzura si deteriorare. Dinamica oferita de timp si
posibilitatea permanenta de schimbare a peisajului pot oferi o importanta lectie pentru arhitectura slaba, fragila,
care este constienta de vulnerabilitatea sa, in loc sa lupte obsesiv impotriva timpului si a schimbarii, asa cum
arhitectura traditionala a facut.
Perspectiva ecologica excesiva , o interactiune constienta si controlata intre sistemele naturii si modul de viata
uman, cere strategii care au fost esentiale ingrediente ale peisagismului. Relatia arhitectura-natura trebuie extinsa
din necesitate dincolo de consideratiile estetice pentru a constientiza realitatea proceselor fizice si biologice. Noi
domenii de cercetare, precum bionica ( Ramur a ciberneticii care se ocup cu aplicarea principiilor de funcionare a sistemelor vii n
electronic) in sfere care se intind de la stiinte materiale la dezvoltarea calculatoarelor si tratamente medicale, sunt
exemple timpurii a necesitatii integrarii sistemelor naturale si artificiale dincolo de asimilarea vizuala si inspiratie
estetica. Aici, studiul zoologiei, chimiei moleculare, dar si a filosofiei peisagismului pot oferi stimuli importanti
pentru arhitecti.