Professional Documents
Culture Documents
Nutriia
Comportament alimentar = ansamblul
reacaiilor de rspuns fa de stimuli
externi sau interni care reclam
aportul de alimente sau ntreruperea
actului alimentaiei
Alterarea mecansimelor de control
nervos i umoral ale compartamentului
alimentar tulburri de comportament
alimentar (anorexia, bulimia etc)
Nutriia
Starea de nutriie normal(optim) =
IMC cuprins ntre 18,5- 24,9 kg/m2 ,
realizat ca urmare a unui aport optim
de calorii, macronutrieni i
micronutrieni, care s permit o
activitate fizic i intelectual normal,
s asigure o dezvoltare corespunzptoare
a copilului, adolescentului i s menin
starea de sntate
Risc crescut
Risc moderat
F.
medicali
B. Cardiace,
durer, b.
ortopedice,
convalescen,
Istoricul
greutii
Pierdere de 5% n ultima
lun
Pierdere de 10% n
ultimele 6 lun
Vrsnici cu IMC 28 sau
Pierdere de 5%
n ultimele 6
lun
Pierdere de 10%
n ultimul an
Risc
moderat
Nutriie parenteral
Alimentaie pe sond
Lichide clare >3 zile
Ingestie inadecvat de
proteine
-Alimentaie de
tranzit
-Ingestia
inadecvt de
proteine
-Perioade
scurte de
oprire a
chimioterapiei
-Convalescena
Modul de
alimentaie
Risc
moderat
Nutriie parenteral
Alimentaie pe sond
Lichide clare >3 zile
Ingestie inadecvat de
proteine
-Alimentaie de
tranzit
-Ingestia
inadecvt de
proteine
-Perioade
scurte de
oprire a
chimioterapiei
-Convalescena
Modul de
alimentaie
Factor
Factorii de risc
nutriional
Intercaiuni
alimentmedicament
Risc mare
Mediacment
e folosite
cronic la
vrsnici
-Medicaia
cu impact
asupra
nutriiei
Risc
moderat
3,5-5 gr/100ml
19-43 mg/dl
Calciu
Calciu ioniozat
10-20mg/dl
2,0-2,3 mEq/l
Glucoza
Magneziu
70-100mg/dl
1,5-2,5 mEq/l
Fosfor
Potasiu
2,5-5mg/dl
3,7-5,2mEq/l
Sodiu
Sodiu urinar
135-145mEq/l
40-220mEq/24 ore
Leucocite
Hematocrit ,
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
definire
Stilul de viata este considerat a fi
totalitatea deciziilor si
comportamentelor individuale care
afecteaza starea de sanatate.
Indicii comportamentului uman:
alimentatia sanatoasa i
comportament alimentar normal(mic
dejun,mese regulate)
consum moderat de alcool sau deloc
activitate fizica regulat
greutate corporal normal ideal IMC
sub 25
nefumator
7-8 ore de somn
adaptarea la stres
Alimentaia sanatoas
Definitie : Acel tip de alimentare care acopera optim
nevoile calorice si nutritive ale individului.
Alimentatia sanatoasa trebuie sa aiba o compozi ie
cantitativ (calorii) i calitativa (nutrienti)
alimentele sunt sursa principala at t pentru calorii
cit si pentru nutrimente
caloric, alimentatia sanatoas a unui individ
normoponderal care depune un efort fizic mic,
trebuie asigure 30Kcal/Kg corp
necesarul caloric trebuie ajustat in concordanta cu
sexul, virsta, tipul de activitate fizica, temperatura
mediului ambiant, gestatia si alptarea
macro si micrnutrientii sunt prezenti n alimente in
proporii diferite
o alimentatie santoas - s acopere in mod optim
nevoile nutrimentelor esentiale, pentru p strarea
strii de sntate n prevenirea dezechilibrelor
nutritionale
Scopurile asistenei
nutriionale
Schema planului in
schimbarea stilului de via
Alimentaie
-retrospectiva zilei de ieri(zi de
lucru+zi liber)
-cantitatea de alimente
consumate( cele 5 grupe alimentare )
Alcool tip i cantitate
Fumat - nr. igri, nr de ani
Activitate fizic tip, intensitate,
durat, frecven
Stabilirea obiectivelor
Negociere
Prezena unei boli
limiteaz alegerea
obiectivelor
Obiective realiste i
realizabile
Intervenia propriu-zis
Negocierea planului de
aciune
Accent pe relaia
medic(asistent)- pacient
Accent pe transferul de
aptitudini
Oferirea de informaii scrise
Intervenia propriu-zis
Alimentaia adptat caloric i nutritiv
Activitatea fizic accent pe activiti
cotidiene i importana beneficiilor
Alcool sub 30 gr/zi(bolile restricii
totale )
Fumat- accenturea beneficiilor
renunrii la fumat i consecinelor
negative ale fumatului (nu se insisit
dac pacientul nu dorete)
Alimentatia sanatoasa
Rolul alimentatie sanatoase : alimentatia
echilibrata caloric si nutritiv trebuie sa
indeplineasa urmatoarele :
Sa asigure o crestere si o dezvoltare
corespunzatoare a copilului si adolsecentului(erorile din primii ani de via se regasesc de
multe ori pe parcursul vietii)
S susin o activitate fizic i intelectual
normal
Sa confere o buna stare de nutriie i de sntate
individului i s duc la creterea calitatii vietii
Alimentaia are i un caracter hedonic n
spatele actului alimentar st omul care mnnc,
motivarea actului alimentar modulat de dorin,
plcerea pe care o ofer gustul alimentar
Necesarul caloric
Def. Balan energetica reprezinta un
echilibru ntre aporturile i chelutielile
energetice, necesar meninerii greuttii
corporale constante.
Practic este vorba despre un echilibru
ntre aport i cheltuiala energetic.
Necesarul energetic total zilnic trebuie sa
acopere cheltuielile metabolismului bazal
cheltuielile metabolismului alimentelor
cheltuielile activitii fizice
Necesarul caloric
Cheltuielile metab. Bazal : este
cheltuiala energetica de repaus
(RMR) resting metabolic rate
acopera 2/3 din necesarul caloric zilni c
masticaia
efortul secretor
osmotic
chimic de digestie
Macronutrienii
Def. Macronutrientii sunt trofinele
calorigene aduse prin alimente i au
o calitate comun : sunt furnizorii
de energie ai organismului
glucide- hidraii de carbon,
lipide
proteine
Macronutrieni
Glucidele
- Sunt compusi organici ternari ce
conin carbon, oxigen si hidrogen
n aceei proporie cu apa de unde
denumirea de hidrati de carbon.
-Ele constituie suportul cantitativ
al raiei asigurnd mai mult de
jumtate din necesarul caloric
individului .
Clasificare glucide
Monozaharidele : glucoza, fructoza si
galactoza rar in natura. Glucoza in miere,
struguri, coacaze, portocale, morcovi.
Fructoza in : miere(80%), fructe coapte
Galactoza : in lapte ca i lactuloza
Dizaharidele- zaharuri duble ; zaharoza( din
zahar ) , maltoza.(malt) si lactoza( lapte )
Polizaharidele substante de rezerv amidonul, glicogenul altele sunt de
structura ; celuloza, hemiceluloza,lignina.
Fibrele alimentare amestec de polizaharide
cu rol benefic pentru organism
Recomandri glucide
Glucidele trebuie sa acopere 50-55% din
raia calorica.
Recomandri :
glucide simple, rafinate ca de ex.
dulciurile s fie 10% din raia caloric
ponderea cea mare sa fie glucide
complexe de tip amidon, mono
dizaharide din fructe si lapte.
cca 30gr de fibre alimentare zilnic( din
cereale, leguminoase,fructe )
Calcul glucide
Calcul necesarului glucidic : total
Kcal din dieta X % dorit de glucide =
Lipidele
Lipidele sunt o grupa heterogena de
substante insolubile in apa dar
solubile n solventi de tipul eterului,
cloroform acetona benzen. Ele sporesc
aportul de vitamine liposolubile i de
ac. grasi polinesaturati
Clasificare :
1.lipide complexe sau saponificate
2.lipide simple (structuri lipidice )
Lipidele
Recomandari :
in scopul prevenirii aterosclerozei
lipidele sa acopere 30% din ratia calorica.
Nevoia zilnica absolut de lipide este de
1gram /zi de ac. linoleic ( acid gras
polinesaurat) pentru sinteza de
prostaglandine.
Acizii grai mono si polinesaturai se rec.
1/3 din raia lipidic.
Cantitatea de colesterol ngerat zilnic s
fie sub 300mg
Calcul lipide
Calculul necesarului lipidic : total Kcal din
dieta X % dorit de lipide = x Kcal provenite
din lipide
Total Kcal x 30 / 100 = Kcal din lipide
Coeficientul izocaloric a lipidelor este de 9,3
Kcal / gr/ deci dieta va cntine y grame de
lipide
X Kcal lipide / 9,3 Kcal = y grame lipide
Aportul sursa alimentare de lipide sunt
grasimile animale, vegetale i lipidele
ascunse din carne, briza oua crme
Proteinele
Clasificare
proteine complexe care contin toti am
ac. esentiali , asigura creterea i
dezvoltarea asigur bilanul azotat.
proteine parial complete din care
lipsesc 1-3 am ac. Este nevoie de un
aport mai mare
proteine incomplete din care lipsesc
am ac. eseniali nu asigura creterea i
dezvoltarea
Proteinele
Recomandri proteine
Proteinele au rol plastic si structural.
Se rec 10-15% din ratia caloric
Am ac esentiali s fie adusi in cantitate de
250-1100 mg/zi .
Nevoia zilnic depinde de valoarea
biologic : Astfel : produse animale >
legume >cereale > zarazavaturi .
Se rec. ca ratia de proteine sa fie 0,6 gr
/kgcorp
Cu ct scade valoarea biologica cu att
nevoia de proteine crete (0,75-0838
,gr/Kgcorp/zi).
calitativ cel putin 35% trebuie sa fie
proteine de origine animala.
Calcul proteine
Calcul necesar de proteine total Kcal din
dieta X dorit = x Kcal proteine
Total Kcal X 15 /100= x Kcal din proteine
Coeficient izocalkoric al proteinelor este de
4,1 Kcal/gram
Deci dieta va contine y grame de proteine :
X Kcal proteine /4,1 Kcal = y grame proteine
Aport: proteinele au o dubla origine : animal
(lapte, oua, brinz, carne proaspt) i
vegetal ( cereale, leguminoase uscate,
fructe oleaginoase )