Professional Documents
Culture Documents
popor.
Limba daco-getilor este un dialect al limbii traco-dace care face parte din familia
limbilor indo-europene, dintr-un grup care mai cuprinde: sanscrita, persana, sciatica,
limbile popoarelor baltice, limbile slave (grupul satem). Celalalt grup cuprinde greaca,
latina, celtica, germana (grupul kentum).
Limba traco-daca a disparut, s-au pastrat putine urme: nume de plante medicinale,
nume proprii de personae, locuri, rauri (cca. 160 de cuvinte).
Religia daco-getilor
o daco-getii credeau in zei:
- zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis (sau Gebeleizis)
- un zeu al razboiului, Derzelas sau Derzid,
- o zeitate feminina pe nume Bendis, ce corespunde zeitelor Artemis sau
Diana din mitologia greaca, respectiv romana.
o Daco-getii credeau in nemurire, in viata de dincolo de moarte
alaturi de Zalmoxis, zeul suprem. De aceea ei primeau moartea cu
seninatate.
o Mortii erau incinerati iar cenusa era depusa in urne ce se ingropau
in pamant.
o Cultul consta in slujbe, ceremonii si incantatii facute de preoti, de
obicei pe munte.
o Slujbele religioase aveau loc in sanctuare cum sunt cele
descoperite la Costsesti, Blidaru, Piatra Rosie, etc.
o La fiecare 4 ani ei comunicau cu Zalmoxis prin intermediul unui
razboinic dac sacrificat, ce urma sa-I vorbeasca zeului supreme
despre nevoile lor.
Contacte cu alte popoare
Alaturi de daco-geti, in unele regiuni au patruns, in diferite perioade:
- ilirii (Oltenia, sec. al VIII-lea i. Hr.)
- scitii (Transilvania, 600 i. Hr.)
- tracii sudici (Dobrogea, sec al IV-lea i. Hr.)
- bastarnii (Moldova mijl. sec. Al III-lea i. Hr.)
4
- celtii, creatorii culturii La Tene, in sec. al III-lea i. Hr., au patruns
in Dacia (in Transilvania, Maramures, Oltenia) contribuind la
dezvoltarea metalurgiei fierului, olaritului (roata olarului) si
emiterea monedelor.
Acestia au fost asimilati de daci.
- grecii, pe tarmul dobrogean an Pontului Euxin unde au intemeiat,
incepand cu a doua jumatate a sec. al VII-lea i. Hr., coloniile;
Histria, pe malul golfului, astazi lacul Sinoe;
Tomis (Constanta);
Callatis (Mangalia).
Au avut loc schimburi culturale care au determinat progresul dacilor. Acestia au
preluat de la greci:
- roata olarului;
- tehnici noi de metalurgie;
- folosirea monedei;
- modele de organizare politica.
Izvoarele scrise despre daco-geti:
Hecataios din Milet (sec. VI-V i. Hr.) aminteste de getii de la sud de Dunare;
Herodot, Istorii (sec. al VI-lea i. Hr.) vorbeste despre rezistenta dacilor impotriva lui
Darius la trecerea lui prin Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti;
Tucidide, Razboiul Peloponesiac (sec. al V-lea i. Hr.) mentioneaza pe geti ca fiind
aliati ai Atenei;
Strabon, geograf grec;
Trogus Pompeius (sec I i. Hr.) informatii despre getii din Dobrogea din sec. al. IV-lea
i. Hr. si din Transilvania si Moldova din sec. al II-lea i. Hr.;
Iustinus, istoric roman din sec. al. II-lea i. Hr. ofera informatii despre getii din sec. al.
Ivlea
i. Hr.;
Flavius Arianus, istoric si geograf grec (sec. al II-lea i. Hr.), in Anabasis relateaza
expeditia lui Alexandru Macedon (335 i. Hr.) impotriva dacilor de la nordul
Dunarii;
Diodor din Sicilla (sec. I i. Hr.) aminteste despre existenta dacilor in Campia Dunarii in
sec IV-III i. Hr.;
Inscriptiile de la Histria din sec. III-II i. Hr.
Statul dac (sec. I i. Hr. - sec. I d. Hr. )
Sec. I i. Hr. societatea geto-daca a cunoscut un accentuat proces de structurare
care a condos la aparitia statului dac, care era o monarhie militara.
Burebista (82-44 i. Hr.) primul rege dac
A unit triburile geto-dace si a creat un stat puternic cu centrul la Sarmizegetusa
Regia in zona Muntilor Orastie.
A construit o armata puternica cu care a cucerit teritorii intinse:
5
- in jurul anului 50 i. Hr. supune cetatile grecesti pontice, de la gurile Bugului
pana la Dionysopolis;
- incepand cu anul 60 i. Hr. cucereste teritoriile ocupate de celti, in sud-vestul si
nord-vestul Daciei;
- in anul 48 i. Hr. campanile la sud de Dunare, in Peninsula Balcanica.
Limitele statului dac in timpul lui Burebista, conform geografului antic Strabo
erau:
- in nord Carpatii Padurosi;
- in vest Dunarea mijlocie si Slovacia;
- in sud Muntii Haemus (Balcani);
- in est gurile Bugului si Marea Neagra.
Imperiul roman constituia un pericol pentru statul dac, motiv pentru care
Burebista s-a amestecat in razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompei, ajutandu-l
pe Pompei. Victoria lui Caesar a fost urmata de organizarea unei expeditii de pedepsire a
lui Burebista intrerupta de moartea conducatorului roman(44 i. Hr.).
La moartea lui Burebista, statul dac s-a destramat. S-au format patru, apoi cinci
unitati statale: in Transilvania, in Moldova, in Maramures, in regiunea subcarpatica a
Munteniei.
fortificatii (castre).
Provincia Dacia
- in anul 106, a fost organizata ca o provincie de rang imperial, subordonata
direct imparatului, administrate de un guvernator numit Legatus Augusti
pro Praetore, cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa;
- a fost reorganizata administrativ in 117-118 de imparatul Hadrian care a
impartit Dacia in :
Dacia Superioara: cuprindea Transilvania si Banatul, cu
capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa; era administrata
de un Legatus Augusti pro Praetore;
Dacia Inferioara: cuprindea Oltenia, era administrata de un
procurator Augusti
- O reorganizare administrative a Daciei a fost realizata tot de imparatul
Hadrian, care in 121-122 a impartit provincial Dacia in:
Dacia Superior;
Dacia Inferior;
7
Dacia Porolissensis, situate in N. Daciei
Superioare, cu capitala la Napoca,
administrata de un procurator Augusti.
- ultima organizare administrativa a fost realizata de imparatul Marcus
Aurelius, in 168, in trei unitati administrative, pastrandu-se insa unitatea
provinciei:
Dacia Porolissensis, in nordul provinciei Dacia cu capitala la
Napoca;
Dacia Malvensis, in Oltenia si Banat, cu capitala la Malva, pe Olt;
Dacia Apulensis, in Transilvania, cu capitala Apulum.
Aceste unitati administrative au fost puse sub conducerea unui guvernator
(Legatus Augustus pro Praetoretrium Daciarum).
- 271 a avut loc retragerea aureliana, cand imparatul Aurelian a retras
armata si administratia romana din Dacia, stabilind granite Imperiului
Roman pe linia Dunarii. Pe teritoriul Daciei a ramas o populatie dacoromana
care in conditiile marilor migratii, in urma procesului de
etnogeneza, a dat nastere poporului roman si limbii romane.
Elemente ale civilizatiei romane in Dacia
- limba Latina a fost introdusa in Dacia prin intermediul soldatilor romani si
colonistilor adusi din peninsula Balcanica. Limba Latina folosita in administratie, armata,
in relatiile de schimb, in justitie a fost preluata de autohtoni;
- cultura matetriala (ceramica, uneltele, obiectele de podoaba), de calitate
superioara, s-a raspandit in Dacia. Activitatea economica, edilitara, administrativa s-a
intensificat. Orasele s-au dezvoltat prin constructii de strazi, edificii, terme, apeducte,
monumente, a fost construita o retea de drumuri;
- cultura spirituala credintele si obiceiurile romane au fost adoptate de daco-geti
sau autohtonii au practicat in continuare cultul divinitatilor proprii, dar sub nume romane.
I. 3. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei
Etnogeneza romaneasca procesul de formare a poporului roman.
15
- Codrii Hertei;
- Campul lui Dragos, etc.
DOBROGEA
Existenta unor structuri politice romanesti intre Dunara si Marea Neagra este
atestata inca din sec. al X-lea. O inscriptie din 943, descoperita la Mircea Voda, aminteste
de un jupan Dimitrie, conducatorul unei formatiuni politice formate in jurul fortificatiei
de la Mircea Voda.
O alta marturie, din a doua jum. a sec. al X-lea a fost descoperita pe peretii
complexului monastic de la Murfatlar care mentioneaza pe jupan Gheorghe.
Intre 971-1204, Dobrogea a fost organizata de Imperiul Bizantin ca o unitate
militar-administrativa, numita thema Paristrion (Paradunavon), condusa de un strateg.
In opera sa, Alexiada, Ana Comnena vorbeste despre existenta, in a doua jum. a
sec. al XI-lea, a trei conducatori locali:
- Tatos, stapanea sudul Dobrogei si avea resedinta la Dristor;
- Satza, stapnea nord-vestul Dobrogei si avea resedinta la Vicina;
- Sestlav, stapanea nord-estul Dobrogei si avea resedinta la Preslav.
Tot Ana Comnena mentioneaza, la 1094, un alt fruntas al vlahilor, Pudila.
Intr-o diploma din anul 1230 a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) este
mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna.
Statul Asanestilor
- 1185, toamna datorita fiscalitatii excesive impuse de Imperiul Bizantin
ce se afla intr-o profunda criza, vlahii din peninsula Balcanica, condusi de
fratii Petru si Asan, impreuna cu romanii nord-dunareni, cumanii si
bulgarii, au declansat o puternica rascoala;
- 1187 rascoala s-a incheiat cu victoria vlahilor, care s-au constituit intr-un
puternic stat in nordul Peninsule Balcanice, stat numit Statul Asanestilor
sau Imeriul Vlaho-Bulgar, cu capitala la Tarnovo. Primul conducator al
acestui stat a fost Asan.
- 1196 Asan a fost ucis de catre boieri, conducator a devenit fratele
acestuia, Petru.
- 1197 Petru a fost asasinat si el de catre boieri iar conducerea a fost
preluata de Ionita, fratele lui Asan si Petru.
- 1197-1207 a domnit Ionita cel Frumos (sau Ionita Caloian cum a fost
numit de greci) care a obtinut titlul de rege si recunoasterea oficiala a
statului sau, atat din partea Bizantului, cat si din partea papei.
- 1201 au inceput ostilitatile cu Imperiul Bizantin. Ionita a cucerit cetatile
Constanta (in Muntii Rodopi) si Varna, apoi a incheiat pace cu Bizantul
care a cunoscut independenta statului Asanestilor.
Ionita a cerut papei coroana de tar si sceptrul; papa Inocentiu al IIIlea
a fost de acord, cu conditia convertirii la catolicism.
- 1204, 7 noiembrie trimisul papei l-a uns pe arhiepiscopul Vasile ca
patriarh al bisericii vlahe si bulgare.
16
- 1204, 8 noiembrie la Tarnovo, Ionita a fost incoronat ca rege al
vlahilor si bulgarilor si a primit sceptrul, diadema, bula, hrisovul de
Organizarea administrativ-teritoriala
Tara Romaneasca: judete, conduse de reprezentanti ai domnului, judeti cu functii
administrative, judecatoresti.
Moldova: tinuturi, conduse de un staroste sau parcalab(in cazul tinuturilor ce aveau
in cadrul lor si cetati).
B. Transilvania
Transilvania, pana la 1541 Voievodatul vasal regelui Ungariei, cu o larga
autonomie in cadrul regatului maghiar.
Organizare institutionala:
Voievodul: prerogative limitate (nu era singurul stapanitor)
Era numit si revocat de rege.
Atributii: - judecatoresti
- militare (comandant militar)
- administrative (guvernator)
Sfatul voievodului: Vicevoievodul, comiti, notari;
Atributiile vicevoievodului:
- rol consultativ
- indeplinea functii publice sau la curtea suveranului
- conducea Transilvania in lipsa voievodului
- atributii uneori administrative, legislative, judecatoresti.
Congregatia generala: adunari reprezentative compuse din reprezentantii nobilimii
maghiare, clerului catolic, patriciatului sasesc, fruntasilor secuilor, in general
oamenilor liberi. Era convocata de rege sau de voievod. Romanii erau in
majoritate aserviti si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari.
Transilvania Principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541-1688)
21
Organizare institutionala:
Principele: era denumit de Dieta si confirmat de Sultan.
Sfatul Principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiate
(cate 4 din fiecare): nobilii maghiari, patriciatul sasesc, fruntasii secuilor,
conditionat de apartenenta la una dintre religiile recepte (catolica, luterana,
calvina, unitariana).
Dieta: compusa din 150 de membri, se intrunea de doua ori pe an. Formata din
reprezentantii natiunilor privilegiate (maghiari, sasi, secui), hotara in chestiunile
de interes general.
Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei:
Comitate maghiare conduse de comiti;
Scaune secuiesti organizate cu scopuri militare in partea rasariteana a
Transilvaniei, in numar de sapte;
Scaune sasesti: sapte la numar, cel mai important fiind scaunul Sibiului;
Districte sasesti: doua (Brasov si Bistrita);
Scaunele sasesti si cele doua districte s-au organizat in sec. XV intr-o organizatie
teritoriala si politica autonoma (scoasa de sub jurisdictia voievodului) numita
Universitatea Sasilor.
Districtele romanesti: numite initial tari (terra), isi aveau originea in fostele
organizatii autohtone ale romanilor, erau situate in regiunile de granita, in Banat,
1445, august Campania de la Dunare: a provocat infrangeri grave turcilor, a fost cucerit
Giurgiul.
1448 alianta cu Vlad Tepes si Bogdan II pe care i-a ajutat sa ocupe tronul Tarii
Romanesti, respectiv al Moldovei;
1448, 18-20 octombrie lupta de la Kossovopolje s-a incheiat cu victoria turcilor.
1456, 21-22 iulie la Belgrad, victoria lui Iancu de Hunedoara.
A fost oprita, pentru 75 de ani, expansiunea Imperiului Otoman spre
Centrul Europei.
24
4. Vlad Tepes (1456-1462; 1467) Tara Romaneasca
Confruntarile cu Imperiul Otoman:
1459 a refuzat plata tributului.
1461 alianta cu regele Ungariei, Matei Corvin.
1461-1462, iarna a atacat punctele fortificate turcesti de la sudul Dunarii, intre Rahova
si Chilia.
1462, 16 iunie Atacul de noapte de langa Targoviste asupra taberei turcesti incheiat cu
retragerea armatei turcesti condusa de Mahomed al II-lea.
1462 incheierea unei reglementari (capitulatie) intre sultan si Radu cel Frumos (noul
domn) care consemna cresterea tributului de catre Poarta dar si pastrarea
independentei Tarii Romanesti, protejarea acesteia de catre sultan. Poarta respecta
suveranitatea statului roman.
5. Stefan cel Mare (1457-1504) Moldova
4 aprilie 1459 v- la Overchelauti, Stefan cel Mare a fost recunoscut domn de catre regele
Poloniei, Cazimir al IV-lea, in schimbul juramantului de vasalitate si cedari
Hotinului.
1462 un nou acord cu Polonia prin care a recuperat Hotinul.
26 ianuarie 1465 a atacat si cucerit cetatea Chilia, ocupata de unguri; aceasta actiune a
condus la deteriorarea relatiilor cu Ungaria.
1465, toamna campania lui Matei Corvin, regele Ungariei, in Moldova; acesta a cucerit
Roman, Targu Neamt, si s-a indreptat spre Baia;
14 decembrie 1467 la Baia, trupele maghiare au suferit o infrangere zdrobitoare din
partea ostilor moldovene.
1469, vara la Lipnic, Stefan a zdrobit hoardele tatarilor ce au invedat Moldova.
7 martie 1471 la Soci, domnul Moldovei l-a infrant pe domnul Tarii Romanesti, Radu
cel Frumos.
21 noiembrie 1473 pe raul Vodna, Stefan cel Mare l-a infrant pe Radu cel Frumos si l-a
indepartat de la putere.
1473 a refuzat plata tributului.
10 ianuarie 1475 batalia de la Vaslui (Podu Inalt) incheiata cu victoria moldovenilor.
12 iulie 1475 alianta antiotomana cu Matei Corvin.
26 iulie 1476 Valea Alba (Razboieni), moldovenii au fost infranti, dar au reusit sa-I
alunge pe turci din Moldova si infrangerea s-a transformat in victorie.
14 iulie 1484 turcii au cucerit Chilia.
9 august 1484 turcii au cucerit si Cetatea Alba.
15 septembrie 1485 la Colomeea, tratat de vasalitate cu regele Poloniei Cazimir IV,
care a promis sprijin impotriva turcilor.
Bathory.
1 noiembrie 1599 intrarea lui Mihai in Alba Iulia si recunoasterea sa ca principe al
Transilvaniei de catre Dieta.
26
Primavara 1600 campania impotriva lui Ieremia Movila si ocuparea Moldovei.
- s-a realizat unirea politica a celor trei tari romanesti care aveau acum
un singur domn: Mihai Viteazul.
18 septembrie 1600 la Miraslau, Mihai a fost infrant de nobilii maghiari ajutati de
generalul Basta.
- interventia Poloniei si preluarea tronului Moldovei de catre Ieremia
Movila.
- Targoviste, Mihai a fost infrant de polonezi si a devenit domn in
Tara Romaneasca, Simion Movila.
Martie 1601 la Praga, Mihai a primit sprijin de la imparat pentru reluarea luptelor in
Transilvania si ocuparea Tarii Romanesti.
3/13 august 1601 la Guraslau, cu ajutorul lui Basta, Mihai l-a invins pe Sigismund
Bathory, principele Transilvaniei.
9/19 august 1601 Mihai Viteazul a fost asasinat de imperiali pe Campia Turzii.
II. 3. Politica si diplomatie in sec XVII
Secolul al XVII-lea este caracterizat printr-o mai mare stabilitate politica.
Domnitorii romani au renuntat la conflictul deschis cu Imperiul Otoman, inlocuindu-l cu
actiuni diplomatice menite sa stranga legaturile dintre cele trei Tari Romanesti si sa le
apropie de puterile europene ostile turcilor (Imperiul Habsburgic, Polonia si Rusia).
Daca in prima jumatate a sec. al XVII-lea, regimul dominatiei otomane (instituit
inca din 1538) a fost mai usor, in a doua jumatate a secolului, acest regim a devenit tot
mai apasator culminand, la inceputul sec. XVIII-lea cu instaurarea, in Tara Romaneasca
si in Moldova, a regimului fanariot.
Regimul politic al dominatiei otomane asupra Tarilor Romane s-a manifestat sub
doua forme: dominatia economica si dominatia politica.
Dominatia economica a constat in:
a) obligatiile banesti ce trebuiau platite Portii:
- haraciul sau tributul reprezenta sumele de bani ce trebuiau
platite de domnitorii romani in schimbul mentinerii pacii si
pastrarii autonomiei interne a Tarilor Romane;
- pecheurile darurile in bani sau natura (blanuri, cai, etc.) pe
care domnitorii romani erau obligati sa le plateasca cu ocazia
diferitelor evenimente ce aveau loc la curtea sultanului
(casatorii, urcarea pe tron a sultanilor, etc.);
- cumpararea domniei sume de bani ce erau platite sultanilor
sau dregatorilor acestuia de catre pretendentii la tronul Tarilor
Romane, pentru a li se acorda domnia;
- confirmarea domniei (din a doua jumatate a sec. al XVII-lea)
sau mucarerul obligatie in bani, anuala sau trienala, ce era
platita de domnitori sultanului pentru mentinerea lor pe tron.
b) obligatiile in natura (cereale, vite, cai, etc.) si obligatiile in munca (transport,
constructii, etc.)
27
c) monopolul comercial: dreptul turcilor de a cumpara produse agricole la preturi
foarte mici.
Dominatia politica s-a exercitat prin:
- amestecul sultanilor in numirea domnitorilor a fost cauza duratei mici a
domniilor, pe tronul Tarilor Romane perindandu-se, in aceasta perioada,
un numar foarte mare de domnitori;
- controlul asupra politicii duse de domnitor prin intermediul boierilor
romani de la curtea domneasca cat si prin trimisii Portii (in special greci).
Acest lucru a permis instaurarea unui climat de insecuritate politica,
domnii si principii din cele trei Tari Romane fiind expusi intrigilor de la
curte si subordonati intereselor boierilor, respectiv nobililor. S-a instituit,
astfel, regimul boieresc in Tara Romaneasca si Moldova si regimul
nobiliar in Transilvania.
Chiar si in conditiile crizei de autoritate cu care s-a confruntat domnia in Tarile
Romanesti, pe parcursul sec. al XVII-lea, au existat domnitori si principi (in
Transilvania) care s-au distins prin politica abila dusa cu scopul iesirii din sfera de
influenta a Imperiului Otoman.
Cele mai importante domnii:
1. Matei Basarab (1632-1654), in Tara Romaneasca:
Politica interna:
- cu sprijinul boierilor romani a incercat inlaturarea boierilor greci din sfatul
domnesc;
- a urmarit dezvoltarea economica a tarii;
- a sprijinit construirea de lacasuri de cult.
o Politica externa:
- a initiat legaturi cu habsburgii si cu regele Poloniei in scopul realizarii
unei aliante antiotomane;
- a intretinut relatii cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rackoczi I, cu
care a incheiat, in 1633, un tratat de alianta prin care cei doi isi promiteau
sprijin reciproc. Acest tratat a fost reinnoit in 1635, 1636, 1638, 1640,
1647 si cu fiul acestuia Gheorghe Rackoczi II, in 1650 si 1651;
- 1650 a incheiat o intelegere de ajutor reciproc cu hatmanul cazacilor,
Bogdan Hmelnitki;
- s-a aflat in conflict cu domnul Moldovei, Vasile Lupu, Care urmarea sa-i
ocupe tronul.
2. Vasile Lupu (1634-1653), in Moldova
Politica interna:
- s-a sprijinit pe boierii greci in conducerea tarii ceea ce i-a nemultumit pe
boierii pamanteni;
- om de cultura, a ridicat numeroase biserici si manastiri (Biserica Trei
Ierarhi din Iasi).
28
Politica externa:
- 1639, a incercat sa-l indeparteze de la tron pe Matei Basarab, dar a fost
infrant in luptele de la Ojogeni si Nenisori (Ialomita);
Politica interna:
- a luat masuri pentru intarirea puterii centrale;
- s-a sprijinit pe mica boierime si pe oraseni impotriva marilor boieri;
- a realizat o reforma fiscala.
Politica externa:
- s-a orientat spre o alianta antiotomana cu Rusia care se afla in plina
ascensiune;
- 13 aprilie 1711, la Luk, a incheiat un tratat de alianta cu tarul Rusiei,
Petru cel Mare, tratat care prevedea ajutor militar reciproc impotriva
turcilor;
- iulie 1711, la Stanilesti, ostile rusesti si moldovene au fost infrante de
turci, iar Dimitrie Cantemir s-a refugiat la curtea tarului Rusiei.
Incepand cu anul 1711, in Moldova si 1716, in Tara Romaneasca, Imperiul
Otoman a inlocuit domniile pamantene cu domniile fanariote (fanariotii erau greci din
cartierul Fanar al Constantinopolului, considerati diplomati foarte abili, motiv pentru care
erau folositi de sultani in chestiuni de politica externa).
30
III. PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE
III. 1.Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. Criza orientala.
Sec. al XVIII-lea apare Problema Orientala sau Criza Orientala determinata
de tendinta Austriei, Rusiei si Prusiei de a anexa teritorii ale Imperiului Otoman aflat in
criza, la care se adauga lupta pentru eliberare de sub dominatia otomana dusa de
popoarele balcanice. Rivalitatea dintre Marile Puteri, a determinat izbucnirea a sase
razboaie ruso-austro-turce care se vor desfasura pe teritoriul Tarilor Romane, cu mari
pierderi umane, materiale, teritoriale.
Tarile Romane ocupau un loc important in cadrul Crizei Orientale.
Tendinta domnitorilor romani de a se alia cu puterile vecine pentru a iesi de sub
suzeranitate otomana a determinat Imperiul Otoman sa Restranga autonomia
Principatelor si sa inlocuiasca domniile pamantene cu cele fanariote. In acelasi timp, in
Transilvania s-a instituit regimul dominatiei habsburgice.
Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova:
1711 inceputul regimului fanariot in Moldova;
1716 inceputul regimului fanariot in Tara Romaneasca;
Primul domnitor fanariot a fost Nicolae Mavrocordat, mai intai in Moldova, apoi
si in Tara Romaneasca.
Trasaturile regimului fanariot:
- domnitorii erau numiti de sultan dintre grecii din carteirul Fanar al
Constantinopolului, ce detinusera functii importante in ierarhia Imperiului;
- teritoriul principatelor romane era considerat parte integranta a Imperiului
Otoman, prin urmare parti din teritoriu puteau fi instrainate in functie de
interesele Portii;
- Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o armata proprie;
- Economia fiind subordonata Portii otomane, au crescut obligatiile catre
turci si s-a mentinut monopolul acestora asupra economiei;
- Tarile Romane nu aveau dreptul la o politica externa proprie, in relatiile cu
alte tari interesele acestora fiind reprezentate de sultan.
de turci;
29 mai 1821 la Dragasani a avut loc o noua infruntare intre panduri si turci in
urma careia pandurii au fost infranti definitiv;
37
7 iunie 1821 langa Dragasani, armata eterista a fost zdrobita de turci. Ipsilanti a
fost prins;
octombrie 1821 la Manastirea Secu si Sculeni au fost infrante ultimele ramasite
eteriste;
25 septembrie/7 octombrie 1826 Rusia si Turcia au semnat Conventia de la
Akkerman prin care Imperiul Otoman a fost obligat sa revina la domniile
pamantene.
Consecinte:
inlaturarea regimului fanariot, revenirea la domniile pamantene;
ocupatia trupelor otomane timp de doi ani;
revigorarea demersurilor boierilor pamanteni, pe langa Marile Puteri, pentru a
obtine independenta Tarilor Romane.
Revolutia din 1848-1849
Cauze:
dominatia straina asupra Principatelor Romane, dominatie exercitata de Imperiul
Habsburgic in Transilvania, Banat si Bucovina si de Rusia si de Imperiul Otoman
in Tara Romaneasca si Moldova;
mentinerea vechilor relatii de tip feudal;
lipsa de drepturi politice si nationale pentru romanii din Imperiul Habsburgic,
regimul politic autoritar al domnilor regulamentari;
starea de inapoiere economica in care se aflau Principatele Romane.
Moldova
Revolutionari: Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Grigore Cuza.
Adunari populare: Adunarea de la Iasi, Hotel Petersburg pe data de 27 martie 1848.
Document programatic: Petitia Proclamatiune.
Revendicari:
imbunatatirea situatiei taranilor;
dizolvarea Adunarii Obstesti;
reorganizarea invatamantului;
libertatea personala;
desfiintarea cenzurii;
eliberarea detinutilor politici;
infiintarea unei garzi nationale.
Desfasurare:
29 martie, dupa inaintarea petitiei domnitorului Mihail Sturdza, acesta a trecut la
represalii inabusind miscarea de la Iasi si arestand un numar de 13 revolutionari.
Unii revolutionari au reusit sa fuga peste granita in Transilvania.
Iunie 1848, trupele rusesti au intrat in Moldova.
Tara Romaneasca
Revolutionari: Comitetul revolutionar compus din: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, C. A.
Rosetti, I. H. Radulescu, Ion Campineanu, fratii Golescu, Ion C. Bratianu.
38
- Carol I a fost domn al tarii in perioada 1866-1878, alteta regala intre 18781881 si, rege intre 1881-1914, cand a murit (in 1881 Romania a devenit
regat).
Pe plan intern:
- monarhul s-a constituit ca un factor de echilibru, jucand rol de arbitru pe
scena politica romaneasca;
- a incurajat formarea partidelor politice, - Partidul Conservator constituit
oficial in 1880 si Partidul National Liberal in 1875, care s-au succedat la
guvernare;
- a contribuit la modernizarea structurilor economice;
- pentru a inlatura disensiunile dintre liberali si conservatori a introdus
sistemult rotativei guvernamentale.
45
Pe plan extern:
- a sustinut cucerirea independentei de stat;
- deteriorarea relatiilor cu Rusia l-au determinat sa se orienteze spre Puterile
Centrale cu care a semnat, in 1883 un tratat secret de alianta, cu caracter
defensiv;
- prin participarea la razboaiele balcanice din 1912, 1913, Romania s-a
afirmat ca un factor de echilibru in Balcani, si in urma pacii de la
Bucuresti a reusit sa obtina Cadrilaterul de la Bulgaria;
- a incurajat lupta romanilor din teritoriile aflate sub dominatie straina.
B. Guvernul
- reprezenta puterea executiva;
- perioada 1866-1871, perioada de instabilitate politica caracterizata prin
schimbarea frecventa a guvernelor: s-au schimbat 10 guverne si au avut
loc 20 de remanieri guvernamentale;
- dupa 1871 s-a instaurat ordinea;
- martie 1871-martie 1876, guvernare conservatoare, prim-ministru Lascar
Catargiu;
- aprilie 1876-martie 1888, guvernare liberala, prim-ministru I. C. Bratianu;
- martie 1888-octombrie 1895, guvernare conservatoare.
- In anul 1895 s-a introdus sistemul rotativei guvernamentale care
prevedea alternarea la guvernare a celor doua partide politice: Partidul
National Liberal si Partidul Conservator.
C. Parlamentul
- reprezenta puterea legislativa;
- era format din doua camere: Adunarea Deputatilor si Senatul;
- Adunarea Deputatilor: deputatii erau alesi dintre catatenii care aveau cel
putin 25 de ani impliniti;
- Senatul: senatorii se alegeau dintre persoanele ce aveau cel putin 40 de ani
impliniti, pe o perioada de 8 ani;
- Datorita sistemului de vot censitar, majoritatea parlamentarilor proveneau
dintre marii propietari de pamant si burgezie;
- Puteau controla activitatea guvernamentala prin anchete, motiuni de
cenzura, intrebari, interpelari.
(Cahul, Ismail, Bolgrad). In restul Basarabiei, care a ramas sub stapanirea Rusiei,
a fost intensificata politica de deznationalizare a romanilor;
1871 Basarabia a devenit gubernie a Imperiului Rus; au fost introduse legile rusesti;
1878 Congresul de la Berlin: Rusia a recapatat sudul Basarabiei. Procesul de
deznationalizare a romanilor s-a amplificat. Totusi, romanii si-au pastrat limba si
obiceiurile.
In ajunul primului razboi mondial, in Basarabia s-a dezvoltat un curent de
renastere nationala.
49
V. UNITATE SI DIVERSITATE IN ROMANIA MARE
V. 1. Primul razboi mondial (1914-1918)
1914-1916 perioada neutralitatii Romaniei
21 iulie 1914 Consiliul de Coroana din Sinaia a hotarat neutralitatea tarii cu toate ca
avea un tratat de alianta incheiat cu Tripla Alianta;
27 septembrie 194 moartea regelui Carol I; rege al romaniei a devenit Ferdinand;
Au avut loc dezbateri privind participarea Romaniei la razboi, s-au format mai
multe tabere:
Antantofilii (Nicolae Iorga, Octavian Goga) doreau implicarea romaniei in razboi
alaturi de Antanta pentru eliberarea Transilvaniei;
Germanofilii (P. P. Carp, Titu Maiorescu) erau pentru intrarea Romaniei in razboi
de partea Puterilor Centrale, in virtutea tratatului din 1883;
Guvernul liberal condus de Ion I. C. Bratianu considera ca Romania trebuia sa
intre in razboi intr-un moment care sa permita realizarea unitatii nationale;
1915-1916 tratative ale Romaniei cu Antanta privind intrarea Romaniei in razboi;
4 august 1916 Trata de alianta incheiat intre Romania, Franta, Anglia, Rusia, Italia
(Antanta).
Campania din 1916:
14 august 1916 Romania a declarat razboi Austro-Ungariei;
- au fost mobilizate pe front 4 armate romane: trei armate romane au trecut la
ofensiva in Transilvania, unde au eliberat mai multe localitati, ajungand pana
in apropiere de Sibiu, Sighisoara, Hunedoara, iar a patra armata a fost
mobilizata pentru a apara granita de sud a tarii;
- angajamentul aliatilor nu a fost respectat conform Conventiei Militare (nu au
trimis trupe rusesti sa lupte alaturi de romani si nu au efectuat debarcarea de la
Salonic);
24 august 1916 la Turtcaia a avut loc infrangerea armatei romane de catre germani si
bulgari, condusi de feldmaresalul von Mackensen;
septembrie-octombrie 1916 ofensiva germano-austro-ungara pe frontul Carpatilor a
avut loc retragerea armatei romane pe linia trecatorilor;
octombrie-noiembrie 1916 au avut loc luptele de la Valea Jiului si Valea Oltului;
frontul armatei romane a cedat, armata romana a ramas pentru a organiza apararea
Bucurestiului;
noiembrie 1916 batalia de la Neajlov-Arges, armata romana s-a retras;
23 noiembrie-6 decembrie 1916 armatele Puterilor Centrale au ocupat Bucurestiul si
doua treimi din teritoriul Romaniei a intrat sub ocupatie militara. Frontul s-a
stabilizat pe linia Oituz-Siret-Dunare (Bratul Sf. Gheorghe);
sfarsitul lunii noiembrie 1916 autoritatile romane s-au retras la Iasi, in Moldova.
Tezaurul Romaniei a fost depus la Moscova.
50
Campania din 1917:
Iarna 1917 armata romana s-a refacut cu sprijinul Antantei;
Iulie-august 1917 romanii, sprijiniti de rusi, au respins atacurile germane:
- 11/24 iulie-19 iulie/1 august la Marasti, succes al Armatei a II-a a
generalului Alexandru Averescu;
- 24 iulie/6 august-6/19august la Marasesti Armata I-a, condusa de
generalul Eremia Grigorescu si generalul Constantin Cristescu, a oprit
ofensiva germano-austro-ungara condusa de feldmaresalul Mackensen;
- 26 iulie/8 august-9/22 august la Oituz, Armata a II-a a oprit o noua
ofensiva germano-austro-ungara;
octombrie 1917 victoria revolutiei bolsevice a determinat iesirea Rusiei din razboi;
18 februarie/3 martie 1918 S-a incheiat Pacea de la Brest-Litovsk intre Rusia
Sovietica si Puterile Centrale. Romania a ramas izolata pe frontul de est;
24 aprilie/7 mai 1918 Tratatul de Pace de la Buftea-Bucuresti, cu Puterile Centrale,
care a impus conditii grele Romaniei:
- Dobrogea a fost anexata Bulgariei;
- Austro-Ungaria a preluat o suprafata de 5600 km2 din Muntii Carpati, cu
varfurile Negoiu, Caraiman, Ceahlau;
- Germania a instituit monopol asupra titeiului, comertului cu cereale,
exploatarii si prelucrarii lemnului;
- armata romana a fost demobilizata.
Sfarsitul razboiului:
Vara 1918 succese militare ale Antantei;
21 octombrie/3 noiembrie capitularea Austro-Ungariei;
28 octombrie/10 noiembrie 1918 Romania a reintrat in razboi alaturi de Antanta;
29 octombrie/11 noiembrie 1918 Germania a semnat armistitiu cu Antanta ceea ce a
insemnat sfarsitul primului raboi mondial;
V. 2. Constituirea Romaniei Mari
Basarabia
1917 revolutia bolsevica din Rusia dezmembrarea Imperiului Rus;
1918 dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar;
1918 afirmarea principiului autodeterminarii natiunilor SUA;
aprilie 1917 s-a constituit Partidul National Moldovenesc care a coordonat miscarea de
eliberare nationala;
20 octombrie 1917 Congresul ostasilor moldoveni din Chisinau a declarat autonomia
Basarabiei s-a constituit Sfatul Tarii ca organ reprezentativ;
21 noiembrie 1917 Sfatul Tarii si-a deschis lucrarile, presedinte al acestuia a fost ales
Ion Inculet;
2 decembrie 1917 Sfatul Tarii a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca;
ianuarie 1918 interventia trupelor romane in Basarabia impotriva bolsevicilor la cererea
Sfatului Tarii; s-a restabilit ordinea;
24 ianuarie/6 februarie 1918 Sfatul Tarii a declarat independenta R. D. Moldova;
51
opinie;
- reforma agrara radicala.
19 noiembrie/2 decembrie 1918 formarea organelor reprezentative provizorii:
- Marele Sfat National: organ legislativ avand ca presedinte pe Gh. Pop de
Bseti;
- Consiliul Dirigent: organ executiv, avand ca presedinte pe Iuliu Maniu;
1/14 decembrie 1918 inmanarea Actului Unirii regelui Ferdinand I in Sala Tronului;
11/24 decembrie 1918 regele Ferdinand I a sanctionat Actul Unirii.
Conferinta de Pace de la Paris Versailles
18 ianuarie 1918 s-au deschis lucrarile Conferintei de pace de la Paris, in Sala
Oglinzilor de la Versailles, cu scopul de a elabora tratatele de pace cu statele
invinse in primul razboi mondial:
- la conferinta au participat reprezentantii a 32 de state;
- conferinta a fost dominata de reprezentantii Marilor Puteri: Thomas W.
Wilson (SUA), David Lloyd George (Marea Britanie), George
Clemenceau (Franta), Vittorio Emmanuele Orlando (Italia).
Tratatele de pace semnate la Paris:
28 iunie 1919 s-a incheiat Tratatul de la Versailles cu Germania urmat de alte tratate
speciale:
10 septembrie 1919 Tratatul de la Saint-Germain cu Austria;
27 noiembrie 1919 Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria;
4 iunie 1920 Tratatul de la Trianon cu Ungaria;
10 august 1920 Tratatul de la Svres cu Turcia.
Romania a fost reprezentata la Paris de o delegatie condusa de primul-ministru
Ion I. C. Bratianu care in sedinta din 1 februarie 1919, a cerut ca Romania sa fie tratata ca
aliata a Antantei in razboi si ca unirea provinciilor istorice cu Romania este rezultatul
dorintei populatiei din aceste provincii cerand astfel recunoasterea internationala a unirii.
Dorinta Marilor Puteri de a se amesteca in problemele interne ale statului roman sub
pretenta apararii dreptului minoritatilor l-au determinat pe Ion I. C. Bratianu sa
protesteze. El a parasit Parisul si a demisionat din functia de sef al guvernului roman.
10 decembrie 1919 Romania a semnat:
- Tratatul de la Saint-Germain, cu Austria, prin care era confirmata unirea
Bucovinei cu Romania;
- Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria, prin care granita statului bulgar
ramanea cea fixata in 1913 (Romania recupera Cadrilaterul);
- Tratatul minoritatilor: toti locuitorii Romaniei, indiferent de nationalitate,
limba, religie, rasa se bucurau de drepturi si libertati cetatenesti;
4 iunie 1920 Romania a semnat Tratatul de la Trianon cu Ungaria prin care
Transilvania si Banatul reveneau Romaniei;
28 octombrie 1920 s-a semnat tratatul prin care se recunostea unirea Basarabiei cu
Romania.
53
Prin tratatele semnate, a fost recunoscuta, de catre Marile Puteri, formarea statului
national unitar roman.
V. 3. Unificare politica si administrativa
Dupa Marea Unire din 1918, au fost luate masuri pentru integrarea provinciilor
romanesti care s-au unit cu tara, pentru realizarea unificarii administrative si politice.
Dupa unire, provinciile istorice au avut o administratie proprie, pana in 1920:
- Transilvania era condusa de Consiliul Dirigent;
- Bucovina Secretariatele de Serviciu;
- Basarabia Directoratele.
Guvernul de la Bucuresti se ocupa de problemele de interes general, cum erau:
finantele, armata, politica externa.
Fiecare provincie avea cate doi, Bucovina si Basarabia, si respectiv trei,
Transilvania, reprezentanti in guvernul de la Bucuresti.
In Parlamentul de la Bucuresti au fost alesi si reprezentanti ai romanilor din
provincii.
15 octombrie 1922, la Alba Iulia a avut loc incoronarea regelui Ferdinand, ca rege
al Romaniei Mari.
Formatiunile politice din Vechiul Regat s-au extins prin crearea de organizatii la
nivelul intregii tari, realizandu-se chiar fuziuni ale acestor partide cu partidele din
Provincii (cum a fost fuziunea Partidului Taranesc al lui Ion Mihalache cu Partidul
National din Transilvania condus de Iuliu Maniu, in 1926).
5/8 martie 1919, a fost adoptat calendarul Gregorian pentru folosirea unui singur calendar
pe tot cuprinsul tarii. Astfel, data de 1 aprilie 1919 (stil vechi) a devenit 14 aprilie
(stil nou);
noiembrie 1919, au avut loc primele alegeri parlamentare in Romania Mare;
29 decembrie 1919, Parlamentul a votat legile de ratificare a Unirii;
1920, s-a realizat unificarea monetara, pentru a scoate din circulatie celelalte monede care
circulau pe teritoriul tarii, alaturi de leul romanesc;
17 iulie 1921, Legea pentru definitivarea reformei agrare, viza redimensionarea loturilor
taranesti;
30 iulie 1931, a fost adoptata Legea pentru reforma agrara din Provincii, pentru realizarea
acestei reforme si in teritoriile nou integrate Romaniei;
martie 1923, a fost adoptata Constitutia care prevedea reorganizarea si consolidarea
statului national, realizarea unor reforme democratice precum cea agrara si
electorala;
23 iunie 1924, Legea privind organizarea armatei;
26 iulie 1924, Legea invatamantului care prevedea organizarea unitara a invatamantului,
obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar;
14 iunie 1925, Legea unificarii administrativ-teritoriale prevedea organizarea
administrativa unitara a teritoriului Romaniei si integrarea teritoriilor unite cu
54
tara. Teritoiul tarii a fost impartiti in judete, conduse de prefecti, iar plasa era
impartita in comune rurale si urbane conduse de primari alesi;
27 martie 1926, Legea electorala potrivit careia partidul care castiga 40% din totalul
voturilor primea 70% din mandate. Mandatele ramase erau impartite intre
partidele care depaseau pragul electoral de 2%, proportional cu voturile castigate.
Constitutia din 1923 prevederi:
- caracterul statului national unitar roman;
- separarea puterilor in stat:
puterea executiva exercitata de rege impreuna cu guvernul:
lideri comunisti;
au fost reabilitate unele victime din perioada lui Gh. Gheorghiu Dej.
Pe plan extern:
21 august 1968 intr-un miting, la Bucuresti, a condamnat interventia militara in
Cehoslovacia a statelor semnatare ale Pactului de la Varsovia; Romania a refuzat
interventia militara si a castigat simpatia occidentului;
1967, au fost reluate relatiile cu R.F. Germania;
a fost vizitat de lideri occidentali: Charles de Gaulle (1968), Richard Nixon
(1969), Gerald Ford (1975);
1-9 iunie 1971, a vizitat China si Coreea de Nord;
6 iulie 1971, a lansat tezele din iulie in care se pronunta pentru orientarea
nationalista.
b) Perioada 1974-1980
1974 Nicolae Ceausescu a devenit Presedinte al Republicii Socialiste Romania;
si-a consolidat pozitia politica, a plasat in posturi cheie rudele si membrii familiei,
fiind adeptul socialismului dinastic;
sistemul rotirii cadrelor, asimilarea functiei administrative cu cea din partid, i-a
permis sa creeze un grup de sustinatori si sa controleze absolut orice manifestare
rivala;
cultul personalitatii a fost sprijinit cu ajutorul unei vaste ofensive ideologice si
propagandiste;
c) Perioada 1980-1987
Au aparut semnele crizei economice determinata de:
Dezvoltarea fortata a industriei;
Lipsa de valuta;
Construirea de complexe industriale ce consumau multa energie;
Criza petrolului;
Seceta de 1983;
65
Criza alimentara determinata de plata datoriilor in alimente si infometarea
populatiei.
Au fost luate masuri care au accentuat starea de nemultumire:
Demolarea unor biserici;
Sistematizarea satelor;
Decizia de a achita datoria externa de 11 miliarde de dolari;
Introducerea cartelelor si ratiilor alimentare.
Au avut loc manifestari de protest:
Fenomenul disidentei intelectuali precum Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea
Dinescu, Paul Goma, Dinu C. Giurgescu, Vlad Georgescu, au criticat cultul
personalitatii si politica lui Ceausescu. Au fost redactate scrisori de protesc citite
la postul de radio Europa Libera;
Greve si demonstratii: august 1977, greva minerilor din Valea Jiului, iar la 15
noiembrie 1987, miscarea de la Brasov.
d) Perioada 1987-1989
Criza regimului s-a adancit;
Nivelul de trai a scazut;
Cluj, Arad;
25 decembrie 1989 cuplul Ceausescu a fost executat;
22 decembrie 1989 conducerea a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale
(FSN);
9 februarie 1990 conducerea a fost preluata de Consiliul Provizoriu de Uniune
Nationala (CPUN);
revolutia anticomunista a fost violenta: au murit 1104 oameni.
Revenirea la democratie
1990 cadrul geopolitic s-a schimbat;
in Europa comunismul s-a prabusit;
URSS s-a dezmembrat;
In Romania s-a trecut la pluralism politic si economia de piata;
In plan extern s-a incercat integrarea in NATO si UE;
Mai 1990 alegeri parlamentare, castigate de FSN;
Manifestatii anticomuniste in Piata Universitatii Bucuresti;
Iunie 1990 prima mineriada a pus capat fenomenului Piata Universitatii;
A doua mineriada a inlaturat guvernul Petre Roman;
13 decembrie 1991 a fost adoptata Constitutia:
o a intrat in vigoare abrogand Constitutia din 1965;
68
o elaborata de o putere constitutionala aleasa prin alegeri generale, vot
universal, egal, direct, secret, liber exprimat;
o supusa referendumului national (8 decembrie 1991).
Caracteristicile statului:
Romania este stat national, suveran, independent, unitar, indivizibil;
Forma de guvernamant este Republica;
Functia suprema in stat este detinuta de presedintele Romaniei, ales prin vot
universal, direct si secret pe o perioada de 4 ani;
Puterea legislativa este detinuta de un Parlament bicameral: Senatul si Camera
Deputatilor;
Puterea executiva apartine unui guvern condus de un prim-ministru propus de
presedinte si aprobat de Parlament;
Constitutia garanteaza libertatea constiintei, libertatea individuala, invatamant de
stat gratuit, dreptul de propietate, dreptul la asociere, etc.;
1992 alegeri castigate de Ion Iliescu (PDSR), prim-ministru Nicolae Vacaroiu;
privatizarea obiectivelor economice a fost lenta;
nivelul de trai a scazut;
au aparut multimiliardari imbogatiti prin coruptie;
in plan extern Romania a semnat acordul de aderare la Uniunea Europeana, a
aderat la parteneriatul pentru pace, a semnat tratatele cu Ungaria si Ucraina;
3 noimebrie 1996 alegeri castigate de Conventia Democratica, presedinte fiind
ales Emil Constantinescu;
s-a realizat astfel prima alternanta la guvernare, dupa caderea totalitarismului;
s-a incheiat cu un acord de guvernare intre CDR, Partidul Democrat, si Uniunea
Democratica a Maghiarilor din Romania (UDMR);
divergente in coalitie privind retrocedarea propietatilor si modalitatile de
privatizare;
s-au relansat relatiile cu Fondul Monetar International si Banca Mondiala;
problema coruptiei nu a fost rezolvata de guvernarile Victor Ciorbea si Radu
Vasile;
noiembrie 2000 alegeri parlamentare presedinte: Ion Iliescu, prim-ministru:
Adrian Nastase.
cretari de stat;
Primul-ministru este propus de presedinte si are sarcina de a cere Parlamentului
votul de incredere dupa prezentarea componentei guvernului si a programului de
guvernare;
Are sarcina de a conduce administratia publica;
Poate emite hotarari de guvern si ordonante.+