Premiile Oscar

Balea Isabella
Popa Calin
Teodorescu Cristina
Grupa 947, Seria B
Premiile Academiei Americane de Film, cunoscute popular sub numele de Premiile Oscar, sunt
niste premii decernate anual de catre Academia Americana de Film care are sediul in Los
Angeles, California si care reuneste profesionisti in diverse arii ale cinematografiei si anume:
producatori, regizori, actori, directori de imagine, sunet si multi altii.
Prima gala de decernare a avut loc pe 16 mai 1929 la Hotelul Hollywood Roosevelt sub
indrumarea Academy of Motion Picture Arts and Sciences, avand o audienta de 270 de
persoane.
Costul biletelor pentru noapte ceremoniei a fost de 5 dolari, ajungand in 2015 la 69 de dolari.
Au fost oferite 15 statuete, onorand artisti, directori si alte personalitati ale industriei
cinematografice pentru realizarile din perioada 1927-1928. Ceremonia a durat 15minute.
Castigatorii au fost dezvaluiti catre mass-media cu 3 luni mai devreme, acest aspect
schimbandu-se in cadrul celei de-a doua ceremomii din anul 1930. De atunci, timp de 10 ani,
numele catigatorilor au fost transmise ziarelor catre publicare la ora 23:00 in seara decernarii.
Metoda a fost utilizata pana cand Los Angeles Times a anuntat castigatorii inainte de inceperea
ceremoniei, astfel, din 1941 au fost folosite plicuri sigilate care urmau sa dezvaluie castigatorii.
Prima transmisiune televizata a fost realizata in 1953, in present fiind difuzate in peste 200 de
tari.
In fiecare ianuarie, comunitatea media si iubitorii de filme din intreaga lume isi indreapta
atentia asupra decernarii premiilor Oscar. In februarie, sute de milioane de fani vizioneaza
ceremonia decernarii si afla cine va primi cea mai inalta distinctie in domeniu cinematografic.
Statueta, care reprezint un barbat gol cu o spad cu sase laturi ale lamei (numarul de categorii
premiate la momentul acela) n mn infipta intr-o rola de film, se nume te Oscar pentru c
conform unei legende, actria Margaret Herrick ar fi exclamat la vederea statuetei c seamn
cu unchiul ei Oscar.

Statueta Oscar a fost proiectat de ctre Cedric Gibbons i sculptat la Los Angeles de ctre
George Stanley. Fiecare statuet este facut din aliaj de nichel, argint i suflat cu aur de 24 de
karate i este produs de ctre compania R.S.Owens dinn Chicago.
Iniial, n concurs se prezentau peliculele lansate n Los Angeles ntre 1 august i 31 iulie anul
anterior ceremoniei de decernare. Pentru ceremonia din 1933 termenul a fost prelungit pn la
31 decembrie 1932, iar din 1934 filmele participante trebuie s fi fost lansate ntre 1
ianuarie i 31 decembrie anul anterior ceremoniei.
Datorit condiiei ca filmul s fi fost proiectat la Los Angeles, Charles Chaplin a obinut
1973 premiul Oscar pentru cea mai bun coloan sonor pentru filmul Limelight, un film care
fusese realizat n 1952.
Alegerea ctigtorilor se face n dou etape. n prima etap sunt nominalizai la Oscar cinci
candidai. Aceast nominalizare este fcut de membri Academiei care apar in aceleai
specaliti cu cei nominalizai. Astfel, actorii nominalizeaz actori, scenaritii scenariti i aa
mai departe. n schimb, ctigtorul de la fiecare categorie este ales de ctre to i membri
Academiei, indiferent de specialitate. Voturile sunt secrete, astfel c nici unul dintre membri
Academiei nu cunoate rezultatele anticipat. Scrutinul este efectuat de ctre o firm
prestigioas de revizie contabil, care este nsrcinat cu centralizarea voturilor. Pn n
momentul ceremoniei n care sunt prezentani cei nominalizai la fiecare categorie i plicul
sigilat cu numele ctigtorului este deschis, numele ctigtorilor nu este cunoscut.

Din 2001, 88 de ri au participat la seciunea film strin cu cel puin cate un film. Reguli la
Oscar:
1. Cu excepia filmelor de animaie i a filmelor strine orice film se poate califica in cursa
pentru Oscar. El trebuie s aib cel puin apte zile in care s ruleze intr-unul din
cinematografele din Los Angeles in anul cu pricina. Trebuie s aib peste 40 minute i s fie pe
role de film de 35 mm, 70 mm sau s fie intr-un format digital acceptabil. 2. Filmele care au
premiera sau distribuirea in orice alt fel decat pe ecranul unui cinematograf nu pot fi
considerate pentru a intra in cursa Oscarurilor in nici o categorie.
Filmele de animaie :
1. Se acord premiul doar in cazul in care 8 sau mai multe filme de animaie sunt lansate in
anul luat in discuie. Dac sunt lansate intre 8 i 15 filme, un maxim de 3 pot fi nominalizate.
Dac numrul lor trece de cifra 16, atunci pot fi nominalizate 5 filme de animaie.
Pentru a fi luat in considerare, un film de animaie trebuie s aib cel puin 70 minute, s
conin animaie primar(cu creionul pe hartie) i s indeplineasc toate regulile stabilite anual
de Academie. Filmele pot folosi orice tip de animaie: de celul, pe computer, modelare sau
2

orice alt metod cunoscut. Oscarul va fi inmanat acelei persoane care i-a adus cel mai mult
contribuia la realizarea filmului, statueta fiind acceptat in numele intregii echipe. Sub nici o
form nu vor fi mai mult de dou statuete acordate la aceast seciune.
Filmele de la categoria animaie se pot califica i pentru alte premii, incluzand cel mai bun
film, dac intrunesc criteriile acestei categorii.
Filmul Strin :
Fiecare ar este invitat s prezinte cel mai bun film al anului pentru a fi luat in considerare de
ctre Academie. Selecia acestora este fcut din jurii ale rilor respective. Numai un film,
care nu trebuie s fi fost lansat la Los Angeles in prealabil, este acceptat din fiecare ar. Filmul
trebuie s fie rulat timp de 7 zile in cinematografele din ara respectiv i trebuie s fie produs
cu dialog in limba rii din care provine. Filmele din categoria aceasta se pot califica i pentru
alte premii atata timp cat indeplinesc prevederile acelor categorii
In primul an al decernarilor, premiul pentru cel mai bun regizor a fost impartit in doua
categorii, drama si comedie. Uneori, premiul pentru cel mai bun montaj a fost si el impartit in
doua categorii, drama si comedie. Din 1930 pana in 1960, categoriile privind decorul,
costumele si machiajul au fost impartite in filme alb-negru si color.
Conform situatiei financiare emise in iunie, Academia a declarat venituri de 89.6 milioane de
dolari alocate premiilor.
Din aceasta suma, 21.8 milioane au fost alocate prezentarii ceremoniei, peste 100.000 de dolari
a reprezentat onorariul producatorilor, gazda a primit in jur de 20.000 dolari, statuetele au fost
in valoare de 45.000 de dolari, securitatea a fost asigurata pentru suma de 250.000 de dolari,
artistii invitati au primit peste 14.000 de dolari, platoul costa aproximativ 1 milion de dolari,
plicurile castigatorilor sunt in valoare de 10.000 de dolari si covorul rosu costa 25.000 de
dolari. Mai sunt si alte cheltuieli cum sunt cele legate de anumite activitati ce privesc
evenimentul, petrecerea de dupa decernare, protejarea drepturilor de autor, decorul, candelabrul
si personalul.
Este cea mai important sear a filmului, iar spectacolul premiilor acordate de Academia
American de Film este urmrit de milioane de oameni, din toat lumea. Publicul tinta nu este
fractionat pe o categorie anume de varsta sau de persoane, evenimentul adresandu-se tuturor
iubitorilor de film. In ceea ce priveste difuzarea acestuia , pe lng taxa piperat, televiziunile
din strintate care vor s transmit evenimentul de la Hollywood trebuie ns s respecte
reguli foarte stricte. Cu cteva ore nainte de intrarea n direct, Digi 24 i Digi Film au primit
un script al Galei, iar cei care au realizat transmisiunea au fost n permanent contact cu
productorul Oscar care rspunde de televiziunile din strintate.

Reguli:
Televiziunile nu au avut voie pentru promovare s foloseasc imagini din filmele intrate n
competiie.
n Romnia, nu a fost aprobat transmiterea Galei live, pe net. Aa c, stremingul live de pe
Digi24 a fost oprit, pentru a nu se nclca regulile.
Toate promo-urile fcute de televiziune pe acest subiect au fost supravegheate de
organizatorii Oscar. i concursurile online au fost verificate.
O mare surpriz este c nu poi folosi imaginea statuetei, spre exemplu, pentru a o da premiu
la un concurs.
Exist rigori legate i de imaginile difuzate pentru promovare, pentru a nu pune evenimentul
ntr-o imagine defavorabil.
Categoriile premiate:

Cel mai bun film

Cel mai bun regizor
Cel mai bun actor
Cea mai bun actri
Cel mai bun actor n rol secundar
Cea mai bun actri n rol secundar
Cel mai bun scenariu original
Cel mai bun scenariu adaptat
Cea mai bun imagine
Cel mai bun montaj
Cea mai bun coloan sonor
Cea mai bun melodie original
Cele mai bune decoruri
Cele mai bune costume
Cel mai bun machiaj
Cel mai bun sunet
Cel mai bun montaj sonor
Cele mai bune efecte vizuale
Cel mai bun film strin
Cel mai bun film de animaie
Cel mai bun montaj
Cel mai bun film documentar
4

Cel mai bun scurt metraj documentar

Cel mai bun scurt metraj
Cel mai bun scurt metraj de animaie
Cel mai bun mixaj sonor
Recorduri

n 2003, Stpnul Inelelor: ntoarcerea Regelui a devenit primul film fantastic care s ctige
premiul pentru Cel mai bun film. Tot el este i filmul cu cel mai bun scor perfect la Oscar,
ctignd 11 premii din 11 nominalizri.
Primul film de animaie care s fie nominalizat pentru Cel mai bun film este Frumoasa i
bestia (1991). Acest record a fost egalat n 2010, cnd Deasupra tuturor a fost i el nominalizat
pentru Cel mai bun film. Frumoasa i bestia i WALL-E dein i recordul pentru cele mai multe
nominalizri acumulate de un film de animaie (6).
Premiilor le-au fost adresate o mulime de critici, din partea mai multor grupuri na ionale i
protectoare a "adevratei arte a aptea", care pretind c aceste premii sunt destinate doar marile
producii americane, i c este premiat mai mult comercialul dect arta. Au fost de asemenea
calificate drept rasiste pn la ceremonia din 2001, cnd la categoria cel mai bun actor au fost
nominalizai doi actori de culoare, iar la categoria cea mai bun actri o singur actri de
culoare, pe care analitii i creditau cu puine anse, dar n final academia a decernat
surprinztor cele dou premii actorului de culoare Denzel Washington pentru Zi de
instrucie (Training Day) i respectiv singurei actrie de culoare nominalizate, Halle Berry,
pentru Puterea Dragostei (Monster's Ball). Muli consider c a fost doar o strategie a
organizaiei de a amortiza polemica rasist.