Student: Artenie Claudiu Profesor coordonator: As. Arh. Popovici-Donici Mihai Ansamblu de functiuni pe un fost tesut industrial locatie: fabrica de textile Pasmatex TimisoaraScurt istoric al sitului Istoria situlu studiat are o foarte mare legaturé cu dezvoltarea in timp a recite oragului Timisoara. si cu. evenimentale care. au modelatfeld ncare acesta | ‘rela. Oragul a avut o dezvoltare bazaté pe mai mul poli, dintre care cel mai imoor- tant find, evident, fosta cetate a Timisoarel, cu fosta forficatie bastionara, care a fost de-a lungul vemi un important centru social-cultural si administraty al zonei Benatul. Aceasta a fost pe rand castru roman, apo) pagalécturcesc pentru 0 sour duraté de vreme, apoi centru administraiv si economic al regiuni Banatull {A dolla pol important care a determinat dezvollarea orasulu a fost cartierul lose- fin, consult do colonisti nem stabil pe malul Bega, pol devenit important centru economic. Pe malul Canalului Bega tncep astfel s& aparaio serie de Fabri si depozite,losefin dovenind un cartier preponderent industrial, incepand cu secolul al XVIl-lea pana jn sec XX, cin utima generale de fabrici apéruté pe malul Begheului apartinand si cladirea de pe situl care face obiectul acestui document. Situl studiat se ala pe 0 zond industialé aparutd dupa sfarsitul primului rézboi mondial, ca zona de dezvoltare care sé faca legétura dinte cartierele istorice Cetale si losefin. Denumirea iia a fabrii a fost “Industria de tricotae". De-a lungultimpulu clédirea alata pe sit s-a pastrat functunea iniild de fabricé de tex- tile, chiar daca gia schimbat denumirea de mai multe oF ind denumité in timpulcomunismului_ 13 Decembre” si mai apo In urma prvalizai priming riumele actual de ,PASMATEX"Tema propusa spre cercetare, date despre amplasament Pe situl actualei fabrioi PASMATEX, actuala zona industrialé din centrul oragului Timisoara, se propune construirea unor Lunitaf! de locuinte, birour, spatii comerciale si culturale care inloculasca actualele functiuni industriale de pe sit, sa indeplineas- ‘c& nevoile social-culturale si economice ale zonei si sa o transforme intr-un hub social al orasului care sa fie in directa legatura cu zona central a orasului, Gara de Nord si Canalul Bega. Actualul document serveste ca studiu de prefezabilitate pentru a de- termina valorie calitative $i cantitative necesare pentru ca proiectul s& raspunda nevollor piefei, ale oragului gi ale clienfilor, iar investitia sa fie suportabila si proftabila in timp. ‘Tema de proiectare aleasa raspunde une| initiative ale actualei conduceri PASMATEX, care au obtinut in 2007 autorizatile de demolare si de construire necesare pentru construirea unui complex cu functiuni mixte pe situl actualel fabrici, urmand ca aceasta s@ se mute pe un teren din Freidort, intr-o cladire noua. Aceasta initiativa a fost salutata de autoritatile de atunci, find inclusa si in strategia de dezvoltare a orasului, zona aparand in PUG-ul propus actual ca zona de reconversie a tesutulul in- dustrial in tesut cu functiuni mixte de cladiri si birouri. Acest lucru arata 0 aliniere a dorintei clientului cu strategia de dezvoltare orasului si cu dorintele pietei, ceea ce indica potentialul de succes al proiectului Timisoara va fiin 2021 candidata la statutul de “Cepitala Culturala” a Europe, acest lucru insemnand un interes sport al orasului inspre construirea si dezvoltarea cladirilor cu functiuni culturale ale orasului si propunerea de trasee si huburi cultrura- le care sa devina centre de interes intr-un asemenea context. Un asemenea traseu ar putea fi malul Canalului Bega, care astfel sa faca legatura dintre diferitele locatii culturale si centrul orasului Locatia acestui sit pe malul Canalului Bega, in apropierea Garii de Nord si a zonei centrale ale orasului recomianda acest sit pentru a fl inclus in acest traseu cultural al orasulul si a deveni un astfel de hub social al orasului nostru. ToTTema propusa spre cercetare, date despre amplasament in prezent situl este ocupat de o serie de functiuni industriale, care nu functioneaza la capacitate maxima in urma privati- ZAril acestela de dupa revolutie, de asemenea criza economic a contribuit ja scaderea numéiului de angajat sila incetinirea investitilor in aceasta fabric’, cgea ce a contribuit la ajungerea Tntr-o situatie in care situl a ajuns 88 gazduiasca o serie de activiti nejustiicate pentru valoarea potentialé a terenului si astfel s-a dori refunctionalizarea acestuia cu noi functiuni capa- bile s aduca un nou suflu financiar in zona, pentru ca proiectul s& raspundé nevoilor piefei, ale oragului gi ale olientilor, iar investitia sa fie suportabila si proftabila in timp, Situl apartine de UTR-ul 2 al Timisoarei, din zona de dezvoltare Gard, avand ca limita sudica cartierul losefin gi la est cartierul Cetate, dezvoltarea acestuia find mult mal legata de influenta celor din urma. Acesta este invecinat la nord de foste Facultate de Construct si de 0 cladire de locuinte colective P+2, propusa in prezent pentru a fi incadrata in lista monumentelor istorice, de asemenea la nordul sitului se mai afld o limita foarte importanta, si anume bulevardul Republicii (constituind un flux de Circulatie major al orasului). Limita esticé a sitului este Parcul Cental gi fostul Skate- Park, zoné alata, din pacate, intr-un stadiu inalt de degradare. Limita Sudicé este constituita de 0 serie de constructii de inaltime mica, mgjoritatea locuinte indivi- duale, dar clasificate ca monumente istorice, clair aflate pe Splaiul Nicolze Titulescu, vis-a-vis de Canalul Bega, cea ce ofera un potential de dezvoltare culturald a sitului, in vederea includerit intr-un circuit turistic gi cultural. Limita vesticd a sitului studiat este ooupata de clair apéirute in aceeasi perioada de dezvoltare industrial, dintre care cea mai notabilé find Fabrica de Palairii ,PALTIN® vite THTema propusa spre cercetare, date despre amplasament TTerenul, cu suprafata de 7.822 mp , este ocupat in proportie de 65%. Platforme betonate] supratata 2,500 mp] aproximativa ‘Spatii verai suprafata 220 mp aproximativa Teren liber suprafata 137 mp| aproximativa Total neconstruit 3.057 mp Cladiri auxiliare pi baracamente Denumire | Resim | Inalfime’] Supratsta | Supraisia | An obiectiv. | indlkime| nivel mp] construt | destiguratd | PIF ap) | ap) | ®K) CLADIRE P 338 333] 2000 depozit + sopron MAGAZIN P a5 & 42003 PREZENTARE CABINA P 28 a 28] 2003 POARTA, Total auxiliare| 607 607)‘Tema propusa spre cercetare, date despre amplasament Cadinile sunt de 2 tipuri + Ciadiri pentru activitt!industiale si administrative specifice industriel usoare (Suprafaia construits 4158 mp, desfagurata 12.497 mp) Suprat + Cladielauxilaro gi baracamenta (Suprafaja construlta 607 mp) ladiri activitayi Industriale gi admi Dent Regim | Tntltime’ Supraiafa cobiectiy | inslfime | nivel (m) desfigurath mp) CLADIRE Ps [pater 4794 INDUSTRIALA 575 comp eta) 4 ‘CLADIRE a a 340 INDUSTRIALA, corp? CLADIRE pS [as [aie 1286 | 1969 (2002) CLADIRE PF é 1590 1990 | 1965 ‘TESATORIE- (2002) VOPSITORIE CLADIRE atelier | PPI 35 Tos | 1968 smecanic, centtala (2002) termicnapretura Total daaird ass 7auto/pietonal —\ Situ! apartine de UTR-ul 2 al Timisoare, din zona de dezvoltare Gar®, avéind ca limita sudiod cartierullosefin la est cartierul Cetate, dezvottarea acestuia find mult mai legata de influenta celor cin urma. Acesta este Invecinat lanord de fosta Facultate de Constructi gi de o cladire de locuinfe colective P+2, propuss in prezent pentru a fi incadrata in lista monumen- twlor istorice, de asemenea la nordul situlul se ‘mai aflao limita foarte importanta, si anume bu- levardul Republic (constituind un flux de Circulatie major al orasului. Limita estica a sity lui este Parcul Centra si fostul Skate- Park, zond aftata, din pacate, intr-un stadiu tnalt de dogradare, Limita Sudica este constituté de 0 ssorie de constructi de inatime mica, majorita- tea locuinte individuale, dar clasificate ca mo- ‘numente istorice, clacitaflate pe Splalul Nico- Jae Titulescu, vis-a-vis de Canaiul Bega, ceea (8 ofera un potential de dezvoltare cullurala a situlu, in vederea includeri int-un circuit turis- tic gi cultural, Limita vestic’ a situlu studiat este ocupata de cladir aparute in aceeasi per- ‘oada de dezvoltare industriald, dint care cea ‘mai notabila find Fabrica de Patérii PALTIM.oe SeenSituatia existenta. Zonelk LEGENDA - JLIMITA ZONELOR OSTRUITE PRO- TEJATE PROPUSE ‘SPRE CLASARE |ANSAMBLURI CLA- ‘SATE PRIN-LMI 2010 BBimosie ctasate PRINLMI 2010 [Blwosite propuse ‘SPRE CLASAREOxo Ores : Qin 4 © ren” Qreorwetviser © eeiorcotame Oimesier - @ cerenionnFunetiuni existente pe si Cladirile de pe sit indeplinesc in prezent functiuni industriale si administrative specifice activitatii industriale. [Bh Fenctiun’ scministratve 10% = Functuniindustrisle 85% Depozite 4.5% Anexe 0.5%—S 3 LEGENDA ea Restructurares suprafetelor industrale: Qe a e 9 ord oo aprement sau ® ona de roman public sau peat @ Zone complex party hoo D>) ara pro (QD Restores cto: penitu mademizarea NY prot stradal (Se) Pot pos EistonpropesSituatia economica a polului de crestere Timisoara Pozita goografca 1 confrd oragulu elemente specifi de potential natu- cae ss a ‘ali anopic, ccentuéndu-i personaitatea, 5 infuenteaza relaile sale cu co- Jolalte orage din Romania gi cu principalii poli urbani ai continentului european, °°" Astfel, municipiul Trigoara se af la mal putin de 700 km distant de 1 capl- tale europene, lar prin interactiunea cu acestea poate fi stimulaté dezvoltarea 7% s2 social-economica, Orasulreprezinta, totodata, un important ned ferovir, a convergenta a 12" =] ‘magistale stn principale de caleferata, din care se disting, pin traicul deru- esa lat, cele inspre Bucuresti, Arad- Budapesta si Belgrad. Avantajele create prin ee pozite favorabilé sunt ampliicate side posiiltatea accesulu prin intermedia Canalului Bega, la cordorul nr, Vil de transport pan european (navigebi), Dunire~ Main ~ Rh, Giagonalé fuviala ce leaga nord-vestul de sud -estl Europed (Marea Norduui crane carats way manta moar de Marea Neagra). in acest context, se explica i inifativa administratilor publi- °°*** ste tesa ssceet se sess miel maniinu rimissnre ‘co municipalo gi judofone de a roactiva crculafia po acost canal, oxploatat co- ‘mercial pana la milocul secolului XX (1954) ‘Succesul Timisoaret In atragerea investitorior strinl este rezultatul condt- {ilor geo-politice favarabile, al infrastructui tehnice si de comunicatii dezvolta- te, a existentei fortei de munca bine calificale gi a mediului social coeziv, a rela- {ilor inter-umane $1 inter-tnice agreabile, al atractivitajii mediulul de afacen| dar, nu Tn ulimul nd si a deschiden sl preocuparii constante a autoritatlor publice locale de atragere a investifiior straine, de Incurajare a atacerior. Tarile cu cel mai mare capital investt in Timisoara sunt SUA, Italia si Elve- lia, iar principalele domenii de activitale de investi cu capital strain sunt in do- ‘meriul IT, telecomunicati si industri.Functiuni propuse Solutia propusa cuprinde pastrarea fondului construit valoros si eliberarea interiorului sitului pentru a crea o piafet’ publica bordata de functiuni comerciale gi cuturale si deschisa inspre Parcul Central. Pentru completarea mediului construit si asigura- rea rentabiliati investifiei am propus construirea unui corp nou de clédiri de birouri gi locuinte cu parter comercial P+8. [BB Ecucatie si sport 6% [BB Birouri low-cost 46% Locuire 20% | Spatii comerciale! tera: alimentatie publics 22% BB spaticuturale. 6%Etapa | incepe cu sistarea activi- {at de productie si mutarea apara- turi din unitatile de productie actua- le. in paralel se evalueaza calitatea elementelor structurale si pregatirea santierului prin debarasarea sitului de materiale, bracamente si anexe.Etapa a-li-a consta in darama- rea elementelor considerate nesigu- re din punct de vedere al structuri ‘sau care nu isi mai justiica existen- tape sit. Astfel, atelierul meca- nic din curte este dezasamblat pentru a realiza deschiderea curti interioare inspre Facultatea de Con- struct, cladirea administrativa este daramata complet si hala de pro- ductie este redimensionata renun- tandu-se la 3 travee in lungime si la reducerea latimii acesteia pana la luminator. scopul acestei operatii este de a crea o curte interioara larga deschisa inspre Parcul Cen- tral care sa poata deservi cladirile de birouri silocuinte cu functiuni co- merciale complementare si sa des- EETFtapa a-til-a consta in realizarea Uunei parcati subterane pe suprafata maxima posibila ast incat integri- tatea structurala a cladirlor pastrate ‘sa nu fie pusa in pericol. parcarea subterana va fi acoperita cu o dala urbana care va acopertitoata curtea si va avea cateva ourti en- glezesti pentru aerisire si siguranta impotriva incendiului, aceasta par- ‘care subterana ar putea fi pusa in legatura cu cea realizata pe situl vecin pe situl fostei fabrioi PALTIM.soma, De Etapa a-lV-a consta in amenaja- rea corpurilor de cladire existente pentru a raspunde noilor propuneri functionale ale sitului si construirea pe sit a unor corpuri noi de cladiri ‘cu functiuni complementare celor din cladirile existente. Propunerea ‘consta in realizarea unei cladiri cu {rei corpuri care sa aiba parter co- mercial, trei étaje de birourl si 5 ‘taje de locuire, De asemenea in noua piateta rezultata propun un corp P+ care sa gazduiasca 0 ceainarie cu terasa si un punct de inchirieri si atelier de biciclete care sa deserveasca Parcul Central, asife! incat aceasta piateta sa devina un punct de interes al Par- ‘culul Central.‘Amenajarea spatilor interioare, atat in ccorpul nou cat s\ in corpurile de cladiri pastra- te pe sit se va face prin modularea spatlor in- terioare astfel incat chiriasul sa poata inchiria cate module doreste in functie de activitetea propusa, sau sa inchirieze un etaj intreg Acest mod de lucru este avantajos si din punct de vedere al investi initiale in spatile pentru birouri, cat si din punct de vedere al adaptabilitati la nevoile pietei si crearea une .plase de siguranta‘prin posibiltatea converti- Til acestor spatti de birouri in spatii de locuire prin inchiderea acestor module. SE