Catedrala Notre-Dame

Catedrala Notre-Dame din Paris (n romn Catedrala Doamna

Noastr, cu referire la Fecioara Maria) este un monument al arhitecturii
gotice timpurii din Frana, sediu al Arhiepiscopiei Parisului. Catedrala se afl
pe le de la Cit, n centrul Parisului.
Construcia a nceput n anul 1163, pe locul unui lca de cult dedicat
sfntului diacon tefan. n 1182, episcopul Maurice de Sully a sfinit altarul,
dar construcia catedralei a durat din 1163 pn n 1345. Construcia cldirii
cu cinci nave s-a terminat prin lucrrile de pe faada vestic, iar pe la
mijlocul secolului al XIII-lea, prima capodoper a stilului gotic timpuriu era
gata.
Faada dantelat i cele dou turnuri patrulatere de cte 69 m fiecare
radiaz echilibru. Intrarea n catedral se face prin trei pori bogat
ornamentate, care evoc simbolurile goticului trziu. Impresia spaial n
interiorul bisericii este copleitoare, zidurile ei se nal pe trei rnduri de
coloane. De proporii impozante, 130 m lungime, 45 m lime, 35 m
nlime, unde ncap pn la 10.000 de persoane. Nava principal este
mpodobit cu statui i picturi.
Notre-Dame este considerat cea mai ntunecat catedral dintre
marile catedrale gotice, dar, pe bun dreptate, lumina care se filtreaz prin
rozetele colorate confer sentimente mistice n penumbra sever.
Ea este cunoscut pentru faptul c aici a fost ncoronat mpratul
Napoleon I n anul 1804. Catedrala Notre Dame din Paris este vizitat de
circa 13 milioane de persoane anual, ceea ce nseamn o medie zilnica de
30.000 de oameni.