Universitatea Hyperion Stiinte Economice Management Anul III ID

Proiect Management Operational

Profesor: Cristina Burghelea
Student: Costin Racuciu

Metoda Just in Time JIT

Termenul JIT este un acronim in engleza pentru "Just in Time", care

tradus in limba romana inseamna "Exact la Timp" si reflecta cu un grad mare
de fidelitate continutul sistemului: sa se produca la fiecare loc de munca din
cadrul procesului de productie cantitatea necesara si acest lucru sa se
realizeze la momentul in care aceasta este ceruta de locul de munca
urmator, in conformitate cu fluxul tehnologic. Altfel spus, cele trei elemente
indispensabile oricarei activitati productive - capital, echipament si munca
sunt disponibile "exact la timp", astfel incat sa se respecte obiectivele care
revin functiunii de productie, conform celor derivate din obiectivele generale
ale intreprinderii.
Just in Time se fundamenteaz pe ideea c activitatea de producie trebuie
calculat i proiectat cu mare precizie astfel incat stocurile sa fie reduse la
minim. Succesul unei abordri de tip Just in Time este ins condiionat nu
numai de matematica unei eficiene stricte a procesului de productie, de
mijloace de producie uor adaptabile unei cereri diverse, arta in echilibrul
cerere-oferta dar mai ales de un parteneriat permanent cu furnizorii mai ales
pentru materia prima de stricta necesitate.
Conceptul Just in time inseamn reducerea stocurilor i a pierderilor
sau maximizarea fluxurilor de utilizare a resurselor pentru realizarea
produselor finite.
Reprezint scopul cel mai provocator i mai complex al filosofiilor Kaizen,
fiind rezultatul a trei principii enuntate prin: "Takt Time", "Pull System" i "
Flow Production".
Takt Time sau timpul necesar pentru a produce o ieire in procesele de
productie,se stabilete in funcie de rata de cumprare a produsului
respectiv.
Astfel, in funcie de aceasta, se pot face ajustri ale proceselor de producie,
astfel incat acestea s se regleze cu cererea clienilor. Dac cererea este mai
1

mare decat posibilittile de producie, se vor introduce ajustri in sensul

micorrii timpului necesar producerii unui produs, i invers, dac cererea
este mai mic, atunci rata de producie trebuie s creasc iar resursele
alocate procesului de productie s scad in mod similar.
Pull System presupune adoptarea unui flux al resurselor intr-un proces de
producie care s permit inlocuirea doar a acelor resurse care au fost
epuizate in procesul de producie.
Flow Production se refer la o structur a activitilor de producie prin care
se urmrete introducerea produsului in stadii succesive cat mai continue din
punct de vedere al produciei i presupune evoluia produsului de la o etap
la alta, astfel incat in fiecare stadiu nu se face decat ceea ce este necesar
pentru a trece la urmtorul.

Sistemele de conducere a productiei de tip JIT au aparut in Japonia.

Primul sistem a fost implementat la inceputul anilor 70 ai secolului XX, la
uzinele de automobile Toyota, pe baza cercetarilor efectuate in cadrul
aceleiasi firme la sfarsitul anilor '60 de inginerul de productie Ohno Taichi.
Scurt istoric:
Anii 1960 Taichi Ohno si Singheo Shingo au creat principiul JIT (Just-InTime) cu aplicare in fabricile Toyota
Anii 1980 se aplica principiile JIT, adica principiile de productie in
fluxuri trase pe baza de etichete (Kanban = eticheta, in limba japoneza) si in
Europa, in sectorul productiei de automobile si camioane.
Anii 1990 se implementeaza principiul JIT in ERP.
Anii 2000 metoda kanban se extinde si in alte industrii si incepe sa se
impuna din ce in ce mai mult.
Metaforic, sistemul ar putea fi caracterizat prin afirmatia "simplitatea
determina eficienta" pentru ca, in fond, principala trasatura a acestuia este
simplitatea abordarii tuturor problemelor legate de productie si conducerea
ei.
Dezvoltarea sistemului si implementarea lui decurg din cultura si
filozofia japoneza asupra vietii, dar si asupra afacerilor. Este bine stiut ca
managementul japonez a avut si are in continuare elemente specifice care il
diferentiaza de alte scoli dezvoltate pe plan international.

Initial sistemul JIT a fost implementat la nivelul liniilor de ansamblare a

diferitelor companii producatoare de automobile sau produse electronice,
dar, datorita rezultatelor obtinute,utilizarea lui s-a extins si in alte sectoare.
Astazi, putem afirma ca o parte mai mica sau mai mare a principiilor JIT
se regaseste in modul de organizare al oricarei firme indiferent de domeniul
de activitate pentru ca ele raspund unor cerinte cheie ale oricarei piete:
adaptabilitate la cerintele specifice clientilor, onorare prompta a cererii sau
grad maxim de flexibilitate.
Prin utilizarea pe scara larga a sistemului JIT in industria de automobile
si produse electronice, japonezii au reusit in anii '80 sa intre si sa ocupe
pozitii importante pe pietele americane ale celor doua industrii. Americanii sau aratat deosebit de reticienti la implementarea unui astfel de sistem, insa
incepand cu sfarsitul anilor '80 sistemul a castigat teren si pe continentul
nord-american. In Statele Unite sistemul a fost implementat pentru prima
data in 1982, la uzina de automobile Kawasaki- Lincoln, din statul Nebraska.
Exista aspecte culturale puternice asociate cu aparitia JIT in Japonia,
etica muncii japoneze implicand urmatoarele concepte:
- Lucratorii sunt foarte motivati sa gaseasca o imbunatatire constanta
a ceea ce exista deja. Desi standardele ridicate in prezent sunt indeplinite,
exista standarde si mai mari de atins.
- Companiile se concentreza pe eforturile grupului, ceea ce presupune
combinarea talentelor si schimbul de cunostinte, abilitati de rezolvare a
problemelor, idei si realizarea unui scop comun.
- Munca in sine are prioritate fata de petrecerea timpului liber. Nu este
neobisnuit pentru un angajat japonez sa lucreze 14 ore pe zi.
- Angajatii tind sa ramana cu o companie pe toata durata carierei lor.
Acest lucru le permite perfectionarea abilitatilor si deprinderilor la o rata
constanta in timp, oferind numeroase beneficii companiei. Aceste avantaje
se manifesta in loialitatea angajatilor, costuri reduse si indeplinirea
obiectivelor companiei.
Ideea generala a JIT o reprezinta eliminarea pierderilor, reducerea
drastica a stocurilor neutilizate pe intreg procesul de productie, insa sunt si
alte crezuri care ajuta la definirea folosofiei JIT si anume:
- o vedere de ansamblu asupra operatiunilor;
- simplicitate;
3

- imbunatatire continua;
- vizibilitate;
- flexibilitate.
Filosofia JIT este fondata pe aceste 6 convingeri de baza enumerate mai sus,
insa cele 3 mari elemente care formeaza sistemul "Just In Time" sunt:
1. Productia JIT
2. Managementul calitatii totale (MCT)
3. Respectul pentru oameni

PRODUCTIA JIT
4

Obiectivul general al productiei JIT este reducerea timpilor de racordare in

procesul productiei, acesta fiind obtinut prin reducerea drastica a stocurilor
stationare. Drept rezultat obtinem un flux neintrerupt de loturi mici de
produse pe parcursul intregului proces de productie, de o calitate ridicata si
cu costuri de productie mici.
Cele mai eficiente aplicari ale JIT au fost in productia recurenta (repetitiva),
operatii in care grupuri de produse standard sunt realizate cu mari viteze si
in mari volume, cu materiale ce se misca intr-un flux continuu. Uzinele de
automobile Toyota, unde a si luat nastere notiunea de JIT, sunt probabil si
cele mai bune exemple de utilizare a JIT in productia recurenta.
In aceste uzine, fluxul continuu de produse face ca planificarea si controlul sa
fie foarte simple. Utilizarea cu succes a JIT este foarte rar intalnita in
atelierele mari si complexe unde planificarea si controlul productiei sunt
extrem de complicate.
JIT nu poate fi implementat imediat in productie. Pentru aceasta e necesar a
se efectua un sir de schimbari:
- Stabilizarea orarelor de productie;
- Concentrarea uzinelor;
- Marirea capacitatii de productie a centrelor producatoare;
- Imbunatatirea calitatii produselor;
- Antrenarea muncitorilor in asa mod incat ei sa posede mai multe deprinderi
si sa fie competenti in diferite tipuri de lucrari;
- Reducerea defectiunilor echipamentului prin profilaxie preventiva.
Un aspect major al productiei JIT il reprezinta perspectiva inventarului, acesta
fiind vazut ca o piedere ce trebuie eliminata. Conform JIT, inventarul este
efectuat pentru a "se acoperi" o gama variata de probleme, cum ar fi:
calitate redusa, livrare intarziata, ineficienta si lipsa de coordonare.
Inventarul presupune un consum de bani si nu produce nici o valoare,
afectand organizatia prin faptul ca nu permite identificarea problemelor si
solutionarea acestora.