You are on page 1of 15

Ministerul Educaiei al Repulicii Moldova

Colegiul Naional de Comer al

ASEM

Catedra: Comer, Merceologie,


Tehnologii.

Proiect
La merceologia mrfurilor alimentare
La tema: ,,Fructele proaspete

Fructele

smnoase
A realizat: Nicoara Ana,
gr.COM-121
A verificat: Bulgac Mariana.
Profesor CNC al ASEM

Chiinu,2014.

INTRODUCERE:
Republica Moldova este amplasat n Sud-Estul Europei

i beneficiaz de clim favorabil, ceia ce permite


producerea i comercializarea cu succes a fructelor
smnoase i smburoase, strugurilor n stare
proaspt sau prelucrat pe pieile majoritii rilor
din Europa i Comunitii Statelor Independente.
Caracteristica comun a speciilor pomicole
smnoase este prin faptul denumirii fructului cu
mezocarpul comestibil ce cuprinde pulpa fructului i
seminele.
Smnoasele sunt specii pomicule la care perioada
de tineree este mult influenat de portaltoi,
tehnologia de cultur.

Fructe
Clasificarea fructelor:

Fructe smnoase:

Particularitile speciilor
smnoase!
Mrul, prul rodesc pe ramuri propriu-zise sau
florifere i ramuri roditoare n devenire neflorifera.
Majoritetea soiurilor de mr sunt autosterile din cre
cauz trebuie asigurai polenizatori grupai n blocuri a
cte 3-4 soirui.
Gutuiul este autofertil i poate fi cultivat cte un
singur soi n parcel. Durata de via a speciilor
smnoase depinde de portaltoi, tehnologia de
cultivare.

Merele

Importana cultivrii mrului se


datoreaz valorii alimentare i
gustative,terapeutice i profilactice a fructelor, nsuirilor lor
tehnologice, specifice. Fructele de
mr
constituie
un
aliment
excelent, bogat n zahuri, acizi
organici, substane pectice, saaruri
minerale, vitamine A, AB, C i PP.

Ele se folosesc, n principal,


pentru consum n, stare proaspt,
pentru suc, compot, marmelad,
gem, se deshidrateaz, se fabric
cidru, rachiuri .a.
Merele sunt valoroase deoarece
exist soiuri ale cror fructe se coc
n mod ealonat i au durata de

Soiutri de
mr:
Akane, Coredem,

Toamna, Alkmene,
Fluiera, Spartan,
bujor, Domneti, Remo,

Aceste soiuri omologate

de mr au fructe de
mrime mijlocie cu
masa de 150-170 g.
Pelia este semitare,
pulpa glbuie, crocant,
suculent, acidulat, cu
gust plcut.
Durata de pstrare de
60-120 zile. Utilizarea n
stare proaspt.

Bolile Posibile la
Mere!
Boala plumbului produsa de o ciuperca, denumita

popular Pouzar, care se dezvolta in planta si produce


substante toxice, care se difuzeaza pe calea vaselor
lemnoase din pom. Se manifesta prin atacarea frunzelor,
prin schimbarea culorii acestora. Pomii bolnavi se pot
recunoaste prin schimbarea culorii frunzelor din verde
crud in culoarea plumbului, dar si prin deformarea
acestora,
prin
aparitia
unor
basici.Poate
fi
combatutaprin stropirea pomului toamna, dupa caderea
frunzelor, cu fungicide de sinteza organica

PERELE
Datorit coninutului bogat
de potasiu fructele de pr au
caliti
curative
i
sunt
folosite n tratarea diferitor
boli cardoivasculare i gastrice. Coninutul bogat n
microelemente
sporete
imunitatea organismului.
Contribuie
la
reducerea
riscului
mbolnvirii
de
cancer.

Culorile: verzi, galbene,


roii, Ruginii...

Soiuri de
pere:
Zorica, Beure Precoce,

Beure Bosc, Morettini,


Moldovanca.

Bolile Posibile la
Pere!

Rapanulse manifesta pe frunze sub

forma unor pete rotunjite, de culoare


verzuie-bruna la inceput, apoi cenusiubruna, cu aspect catifelat. Frunza incepe
sa se necrozeze in dreptul petelor si se
deformeaza. Pe ramuri atacul apare mai
ales in jurul mugurilor si la baza ramurilor.
La inceput, leziunile sunt superficiale, mici
si rotunde, apoi prin extinderea meceliului,
Parul (Pyrus communis) este
suberul este ridicat si crapa.
un pom fructifer din familia
Rosaceae, care provine din Fructele mai dezvoltate sunt mai putin
sensibile la atac. Boala produce pagube in
Europa orientala si Asia
special in regiunile ploioase. Pentru
Mica. El poate atinge o
combaterea bolii, se recomada:
inaltime de 10-20 m, iar
suprimarea ramurilor atacate, insacuirea
fructele sale, perele, sunt
fructelor (la pomii pitici din gradinile
apreciate pentru gustul si
familiale) si stropiri cufungicide.
aroma lor placuta.

Gutuiul!
Are

fructele
mari,
aroma
puternica, placuta, cu suculenta
redusa, consistenta tare, gust
astringent; se consuma mai putin
in
stare
proaspata
si
mai
multpreparate.
Soiurile principale de gutui
sunt:
-De Constantinopol, care au
fructele cu greutatea pana la 700800 g, asemanatoare cu perele cu
pielita galbena-portocalie si pulpa
mai
putin
suculenta.
-Beretki, cu fructele mari, pielita
galbena-deschis, pulpa suculenta
si
aromata.
-De Ploiesti si Husi, cu fructele
mai
mici,
foarte
aromate,
rezistente la transport si pastrare.

Bolile Posibile la
Gutui:

Gutuiul prezint o serie de boli comune cu ale

mrului i prului, aa cum sunt cele


cauzate de Apple mosaic virus.
Simptome. Este cea mai pgubitoare boal a
gutuiului. Boala se manifest pe frunze, flori,
fructe i ramuri. Frunzele atacate se usuc, se
nnegresc i se ndoaie cu vrful n jos.
Fructele atacate nu mai cresc, rmn mici, se
brunific complet i se usuc. Pe suprafaa
fructelor se formeaz sporodochii Simptome.
Este cea mai pgubitoare boal a gutuiului.
Boala se manifest pe frunze, flori, fructe i
ramuri. Frunzele atacate se usuc, se
nnegresc i se ndoaie cu vrful n jos.
Fructele atacate nu mai cresc, rmn mici, se
brunific complet i se usuc. Pe suprafaa
fructelor se formeaz sporodochii.

Concluzie:
Fructele sunt cunoscute ca alimente care ne protejeaza de boli in mai

multe moduri:
Cresc pofta de mancare prin suculenta lor, aspectul atragator, savoarea
si aroma stimuland apetitul.
Sunt bogate in fibre si sarace in calorii. Contin o mare cantitate de apa,
fiind considerate purificatori ai sangelui.
Constiuie una dintre cele mai bune surse de vitamine si minerale.
Sunt indulcitori naturali pentru deserturile santoase (stafidele,
curmalele).
Regleaza digestia, intervin in eliminarea bolului fecal. Datorita fibrelor si
acizilor pe care ii contin, fructele produc un efect laxativ.
Au valoare energetica si ne ajuta la mentinerea greutatii corporale prin
continutul redus in calorii si ridicat in apa.
Pectina, componenta a unor fructe, are rolul de a reduce efectul
colesterolului.

Mersi pentru
atentia
voastra!!!

You might also like