You are on page 1of 4

Anova Qne Way

Se foloseste pentru analiza efectului unei variabile independente care are cel putin 3
niveluri, asupra unei variabile dependente.

Exercitiu: Analizati efectul variabilei clasa asupra variabilei fizica


VI (variabila independenta) : clasa
VD (variabila dependenta): fizica
Analyze Compare means One Way Anova

In fereastra care ne apare vom introduce datele astfel:


- variabila dependenta o ducem in partea dreapta la dependent list
- variabila independenta o ducem in partea dreapta la factor
- Post hoc Bonferroni
- Options descriptives, means plot

Vom analiza tabele din output:


Tabelul Descriptives:
Descriptives
fizica

N
clasa 9
clasa 10
clasa 11
clasa 12
Total

28
38
31
24
121

Mean
5.3571
6.0000
6.0000
6.2500
5.9008

Std. Deviation
.78004
1.31519
.93095
1.56733
1.20696

Std. Error
.14741
.21335
.16720
.31993
.10972

95% Confidence Interval for


Mean
Lower Bound
Upper Bound
5.0547
5.6596
5.5677
6.4323
5.6585
6.3415
5.5882
6.9118
5.6836
6.1181

Minimum
5.00
4.00
5.00
4.00
4.00

Maximum
8.00
9.00
8.00
9.00
9.00

din acest tabel, extragem valorile mediilor, de pe coloana a 3-a (marcata cu verde)
:
M9 = 5,35
M9 media clasei a 9-a la variabila fizica
M10 = 6,00
M10 media clasei a 10-a la variabila fizica
M11 = 6,00
M11 media clasei a 11-a la variabila fizica
M12 = 6,25
M12 media clasei a 12-a la variabila fizica
Tabelul Anova:
ANOVA
fizica
Sum of
Squares
11.881

Mean Square
3.960

Within Groups

162.929

117

1.393

Total

174.810

120

Between Groups

df

F
2.844

Sig.
.041

Din acest tabel extragem valorile pe care le-am marcat cu verde, dupa cum urmeaza:
F (3;117) = 2, 84
p = 0,041
Apoi formulam cele doua ipoteze:
Ipoteza de cercetare: exista un efect al variabilei independente asupra variabilei
dependente;
Ipoteza de nul: nu exista un efect al variabilei independente asupra variabilei dependente;
In cazul nostru, unde variabila independenta este clasa iar variabila dependenta
fizica, avem:
Ipoteza de cercetare (H1): exista un efect al clasei asupra variabilei fizica.
Ipoteza de nul (Ho): nu exista un efect al clasei asupra variabilei fizica.

Deoarece p=0,041 < 0,05 , respingem Ho, acceptam H1 => exista un efect al clasei
asupra variabilei fizica.
(daca valoarea pe care o obinem pentru p ar fi fost mai mare dect 0,05 => respingem
H1, acceptam Ho => nu exista un efect al clasei asupra variabilei fizica).
Tabelul Multiple comparisons
Multiple Comparisons
Dependent Variable: fizica
Bonferroni

(I) clasa
clasa 9

clasa 10

clasa 11

clasa 12

(J) clasa
clasa 10
clasa 11
clasa 12
clasa 9
clasa 11
clasa 12
clasa 9
clasa 10
clasa 12
clasa 9
clasa 10
clasa 11

Mean
Difference
(I-J)
Std. Error
-.64286
.29390
-.64286
.30766
-.89286*
.32826
.64286
.29390
.00000
.28560
-.25000
.30768
.64286
.30766
.00000
.28560
-.25000
.32085
.89286*
.32826
.25000
.30768
.25000
.32085

Sig.
.184
.233
.045
.184
1.000
1.000
.233
1.000
1.000
.045
1.000
1.000

95% Confidence Interval


Lower Bound
Upper Bound
-1.4317
.1459
-1.4686
.1829
-1.7739
-.0118
-.1459
1.4317
-.7665
.7665
-1.0758
.5758
-.1829
1.4686
-.7665
.7665
-1.1111
.6111
.0118
1.7739
-.5758
1.0758
-.6111
1.1111

*. The mean difference is significant at the .05 level.

Din acest tabel extragem diferenele dintre medii:


Variabila noastr independenta clasa are 4 niveluri:
1 clasa a 9-a
2 clasa a 10-a
3 clasa a 11-a
4 clasa a 12-a
Pentru o variabila cu 4 niveluri, vom avea urmtoarele diferene:
1 2 ; 1 3; 1 4; 2 3; 2 4; 3 4.
In acest exerciiu avem:
M9 M10 = -0,64 p = 0,184 > 0,05 => diferen nesemnificativa
M9 M11 = -0,64 p = 0,233 > 0,05 => diferen nesemnificativa
M9 M12 = -0,89 p = 0,045 < 0,05 => diferen semnificativa
M10 M11 = 0,00 p = 1,00 > 0,05 => diferen nesemnificativa
M10 M12 = -0,25 p = 1,00 > 0,05 => diferen nesemnificativa
M11 M12 = -0,25 p = 1,00 > 0,05 => diferen nesemnificativa

Concluzia:
Fiecare nivel al variabilei independente il comparam cu celelalte niveluri. Pentru o
variabila cu 4 niveluri (cum este in acest caz) comparam:
- 1 cu 2, 3 si 4;
- 2 cu 1, 3 si 4;
- 3 cu 1, 2 si 4;
- 4 cu 1, 2 si 3;
Aadar vom compara, in acest exerciiu:
- rezultatele la fizica obinute de subiecii din clasa a 9-a cu rezultatele la fizica
obinute de subiecii din clasa a 10-a, a 11-a si a 12-a.
- rezultatele la fizica obinute de subiecii din clasa a 10-a cu rezultatele la fizica
obinute de subiecii din clasa a 9-a, a 11-a si a 12-a.
- rezultatele la fizic obinute de subiecii din clasa a 11-a cu rezultatele la fizica
obinute de subiecii din clasa a 9-a, a 10-a si a 12-a.
- rezultatele la fizica obinute de subiecii din clasa a 12-a cu rezultatele la fizica
obinute de subiecii din clasa a 9-a, a 10-a si a 11-a.
Rezultatele la fizica a subiecilor din clasa a 9-a nu difer semnificativ de
subiecilor din clasa a 10-a si a 11-a dar sunt semnificativ mai mici decat
subiecilor din clasa a 12-a.
Rezultatele la fizica a subiecilor din clasa a 10-a nu difer semnificativ de
subiecilor din clasa a 10-a, a 11-a si a 12-a
Rezultatele la fizica a subiecilor din clasa a 11-a nu difer semnificativ de
subiecilor din clasa a 9-a, a 10-a si a 12-a.
Rezultatele la fizica subiecilor din clasa a 12-a nu difer semnificativ de
subiecilor din clasa a 10-a si a 11-a dar sunt semnificativ mai mari dect
subiecilor din clasa a 9-a.

rezultatele
rezultatele
rezultatele
rezultatele
rezultatele
rezultatele

Concluzia finala:
- precizam intre ce categorii de subieci nu apar diferene semnificative, iar dintre
diferenele semnificative care apar precizam care subieci obin rezultatele cele
mai bune.
Nu exista diferene semnificative intre rezultatele la fizica a subiecilor din clasa a 9-a , a
10a si a 11-a dar rezultatele subiectilor din clasa a 12-a sunt semnificativ mai mari dect
a subiecilor din clasa a 9-a.
- in cazul diferenelor semnificative, pentru a preciza care rezultate sunt mai bune, ne
uitam la mediile pe care le-am extras din tabelul descriptives.
* in rezolvarea exerciiilor, pe foi trebuie sa apar doar ceea ce am selectat cu albastru; ce
am scris in plus sunt explicaii care s v ndrume in rezolvare.