Curs

PEET

CapitoiLti 4. [ledutt:rea polucirii atnto,tfcric.a in CC.l

4. REDUCEREA

POLUARII ATMOSFERICE iN CCA

4.1. Categorii de poluanfi

in Tabelul 4.1 sunt prezentali principalii poluanli atmosferici rezultali din arderea
combustibililor fosili. Dintre aceqtia, in cazul CCA (Central[ Conven]ionali cu Abur) cei mai
importan{i poluan}i sunt oxizii de sulf, oxizii de azol gi pulberile. Existh norme care prev6d
limitele maxime admisibile pentru concentra{iile acestoi trei poluan{i in gazele de ardere
evacuate in atmosferS.
Tabelul 4.1 Polua
Poluant
Oxizi de sulf (SO2, SO3)

Oxizi de azot

Q.,lO, NOz)

Pulberi (cenuga zburdioare

Dioxidul de carbon (CO2
Protoxidul de azot G.JzO)

i din arderea contbustibililor

Efecte
Dduneazd. direct organi smul ui uman.
Acfioneazd asupra florei qi faunei.
Determind formarea ploilor acide.
Dduneazd direct organismului uman.
Determind formarea ploilor acide.
Iritalii ale mPcoaselor oculare Ei cele ale cdilor respirato.ii
Contribuie la efectul de serd.
Contribuie la efectul de serd.
Favorizeazd distrugerea pdturii protectoare de ozon din
stratosferS.

Monoxidul de carbon (CO)

Efecte toxice asupra regnului animal (fir"r*

Clorul; fluorul (Cl, F)

hemoglobinei din s0nge, ducAnd in final la inrdutdlirea

alimentlrii cu oxigen a organismului si la sufocare).
Formare de acizi (HCl, HF) cu efecte toxice.
Fluorul contribuie la distrugerea stratului de ozon.

Metale grele (Cr, Ni, Cd, As, pb,

Hg - mercurul, etc.
Funinginea (carbon nears)

Efecte toxice qi cancerigene. Exemple: plumbut - anernre

i intoxicalii cronice; Mercurul - neurotoxind.
Efecte negative asupra regnului animal (afecteazd. vederea

4.2 Reducerea emisiilor de oxizi de azot(No,)

4.2.1 Formarea de oxizilor de azot

Oxizii de azot formafi in timpul arderii combustibililor fosili sunt in principal NO gi

NO2,

in care No are un procent de peste 90% din totalul NOr. La^evacuarea'gazelor de ardere
in
atmosferd are loc un proces rapid de conversie a No in Noz. in funclie
dJ modul de formare,

oxizii de azot se impart in trei categorii:

' NO" termic: Rezultd din reac{ia dintre oxigenul qi azotul din aerul de ardere. Emisia
de NO" termic este cu atAt mai mare cu c6t temperatura in focar qi
excesul de aer au
valori mai ridicate.
' NO* combustibil: Rezultd din oxidarea compuqilor de azot din combustibil.
' NO^ prompt: Rezultd din reacfia dintre radicalii de combustibil (de exemplu CH) qi
azotul molecular Nz din aer, urmatd de oxidare; produce o fractiune
mica de NO*.

ll10

Curs

PEET

Capitolul 4. Reducerea poludrii atmo.sfbrice in CCA

Tehnologiile de reducere a emisiilor de oxizi de azot se impart in doul categorii: mdsuri

primare (cele care sunt utilizate penfu controlul formdrii NO*) Si mdsuri secundare (care
aclioneazd, asupra gazelff de ardere).

4.2.2 N{.dslri primare de reducere a emisiilor de oxizi de azot

Cum pentru oxidarea azotului trebuie sa se indeplineascd simultan dou[ condilii:
r atmosferd bogatd in oxigen;
r temperaturd ridicatd de lucru;
Tehnologia de ardere trebuie sd se asigure (mdsurd primard):
I un exces mic de aer (oxigen substoechiometric) in zonele cu temperaturi mari;
I temperaturd redusd in zonele cu exces mai mare de aer.

4.2.2.1 Arderea cu trepte de aer

Procedeul se aplicd la nivelul focarului. Reducerea NO* prin introducerea aerului in etape
sebazeazd, pe crearea a douf, zone distincte de ardere in focar: o zond primard, cu lipsd de oxigen
9i o zond secundard cu exces de oxigen pentru a asigura arderea completd a combustibilului.
gaze de ardere

ZONA II

I>

tJ

ZONA I

l"<1
combustibil
.-----------.-..

tt

.------_-.------

aer

Fig. 4.1 Principiul de aplicare a arderii cu trepte de aer

Aceastd metod[ reduce cantitatea de oxigen din prima zond de ardere la 70

90 % din

necesar. Arderea substoechiometrici limiteazd, conversia azotului din aer in NO*. Este redusd
astfel formarea de NO* termic. tn cea de a doua zond arderea devine completd prin introducerea

restului de aer necesar. Temperatura joasd din a doua zoni de ardere limiteazd, de asemeni
producfia de NO* termic.
Exist6 dou5. mari dezavantaje dacd procedeul nu este corect aplicat: formarea de monoxid
de carbon qi arderea incompletd a carbonului.
4.2.2.2 Arderea cu trepte de combustibil
Metoda sebazeazd,pe crearea-mai multor zone in focar in care sunt introduqi in etape at6t
combustibilul, c6t qi aerul de ardere. in Figura 4.2 este prezentat schematic acest procedeu.
Procesul presupune aparilia in focar a trei zone:
' in zona primaril se arde 85 - 90 % din combustibil intr-o atmosferl cu exces relativ
scdzut de aer.

2tI0

Curs

PEET

Capitolul 4. Rethtterau polutlr.iiatmo.sleric.e in (,(..4

In a doua zond (numita zond de postarc-lere) este introclus restul de combustibil. Se

produc radicaii de hidrocarburi care recluc oxizii de azot lormali anterior la azot
molecular. Formarea oxidului de azot in zona de postardere poate fi pastratl la un
nivel redus prin temperaturi de ardere scdzute.
In a treia zond" arderea se complereazd prin adaugarea restului de aer. Chiar dacd in
zona a doua se reduce circa (70 - 80) o/o din NO,-ul f,ormat in prima zond, totugi
NO
format in cea de-a treia zond scade rata generald de redu."r. u Nor, prin acest

procedeu, la circa (50

- 60) %.

I uurrde ardere

combustibil

ZONA I

Ir = 1,1

aer
---.._.----_---.

combustibil
Fig- 4.2 Principiul de aplicare a arderii cu trepte de combustibil

ii zona d.e.postardere se pot folosi diferili combustibili, dar ?n general se preferf, gazul
,
,
natural' In principiu procedeul poate

fi implementat pentru toate tipurile de combustibilili in

combina{ie cu alte tehnici de denitrificare.
4.2.2.3 Recircular ea gazelor de ardere

Procedeul constd in recircularea in focar a unei pd.rfi din gazele arse

evacuate din
generatorul de abur (vezi Figura 4.3).^Efectul este reprezentat
de diminuarea temperaturii qi
reducerea excesului de oxigen in focar. in consecinla se ieduce
emisia de NO* termic. prelevarea
gazelor de ardere pentru recirculare se face in general dupdpreincdlzitorul
regenerativ de aer.
Pentru o instalalie funclion6nd pe cirbune, NO* iermic nu reprezint["dec6t
o micd frac]ie
din NO* total. in consecinld, ,.du""r.u atinsd pentru centralele pe c[rbune
este de ordinul 5% si
d2 20 - 50 % pentru centralele pe combustibil lichid sau pe gaz
natural. Recircularea implica
L0 - 12 %o dinvolumul total de gaze de ardere.

E
s
E

Focar

$.

8l09lC

Preincdlzitor
aer
Electrofiltru

Fig. 4.3 Schema de recirculare a gazelor de ardere

3/10

Curs

PEET

CapitolLrl 1. Rec/ucercu polutit'ii

uLrtttt.sf

crite in r'(.

..1

4.2.2.4 Arzitoare cu NOx redus

A. Arzatoare cu treple de aer
Procedeul este similar cu cel prezentat in $ 4.2.2 1. fiind aplicat de data aceasta la nivelul
arzdtorului. in acest proces aerul primar este amestecat cu cantitatea totala de combustibil,
rezultAnd o zond cu exces de aer subunitar qi temperaturd scdzutd. Ambeie au efecte de inhibare a
procesului de formare a oxizilor de azot. lJrnteazd zone in care se introduce restul de aer (aer
secundar ;i te4iar) pentru completarea arderii.
B. Arzdtoare cu trepte de combustibil

Aceastd tehnicd are drept scop si reduci oxizii de azot deja formali, prin addugarea unei
cote din combustibil in a doua fazE, de ardere. Introducerea in trepte a combustibilului este des
uttlizatl. in aplicaliil e c\ gaze naturale.
In prima zond a arzdtorului este introdusd o cotd de combustibil impreunf, cu o parte din
aerul de ardere (flacara primard). Aceastd zon6 se caracterizeazd. printr-o temperaturd relativ
redusd a fldcbrii, care inhibd producerea de NO*. in a doua zond a arzdtorului este introdus restul
de combustibil, in condilii de exces de aer scf,zut (flac[ra secundard). Este creatdo atmosferf, in
care oxizii de azol deja formali pot fi reduqi. Finalizarea arderii se face intr-o a treia etapf,, in
care se introduce restul de aer.
Arderea in trepte de combustibil poate fi completatd cu o recirculare internd a gazelor d,e
ardere. Prin injectarea unei cote de gaze de ardere in zona de combustie temperatura qi
concentraiia de oxigen din flaciri scad, rezultAnd o reducere a No*.
C. Exemplu de arzdtor cu I,IO, redus

Aer de transport +

Arzdtor

Aer secundar

cu trepte de aer qi

recircularea unei cote de gaze de

ardere (cu conlinut de Oxigen mic
;i care sd aibd rolul de a rdcii
flacdra fdrd, a mdrii aportul in
Oxigen).

clrbune praf

Diferitele intr[ri de

Aer primar

aer

(comburant) trebuie sd creeze

straturi concentrice in raport cu
axul flf,cdrii.
I Perdea de separarel
g.a. recirculate.

Fig. 4.4 Exemplu de orzdtor cu produc{ie redusd de NO, - Arzdtor cu trepte de aer
Si
recircularea unei cote de gaze de ardere
Exemplul din figura de mai sus, care se referd la un arzdtor de cdrbune praf, folosegte 4 canale
concentrice:
. Canalul central pentru aerul primar.
' Canalul inelar semicentral pentru aerul (gazele de ardere) de transport gi cdrbunele praf.
' Canalul inelar semiexterior pentru realizarea unei perdele de separare gi rlcire din gaze de
ardere recirculate, cu conlinut redus de oxigen gi temperaturr micd.
. Canalul inelar exterior pentru aerul secundar.

1tt0

Curs

PEET

CapitolLrl

4.2.3

4.

Ret/ucere u

poludt.ii utntosf enL:e

Misuri secundare de reducere

irt

('('..t

N0,

Dacd mdsurile primare pentru reducerea orizilor de azot in focare nu sunt suficiente,
trebuiesc aplicate mdsuri secundare care acfioneaza astrpra gazelor de ardere evacuate din
generatorul de abur. Costurile lor specifice de ini,'esti1ie. ca gi costurile lor specifice de
exploatare sunt mai mari decdt cele corespunzitoare mdsurilor primare. insd. pentru incadrarea
in limitele de emisii, aceste misuri nu pot fi evitate. indeosebi in cazul grupurilor energetice de
mare putere care funcfioneaz5" pe cirbune.
Procedeul cel mai utllizat este acela in care se rcalizeaz[ o injeclie de amoniac sau uree in
fluxul de gaze de ardere. injeclia se poate realiza cll, sau fard,prezen{a unui catalizator.

4.2.3.1 Reducere selectivl necataliticl (SNCR)

Reducerea selectivd non-catalitica (SI/Cfi - Selective non-catalytic reduction) este un
procedeu de reducere a NO* la azot molecular, prin injeclia unui reactiv intr-o zon[ cu
temperaturd mare a gazelor de ardere - direct in partea superioard a generatorului de abur.
Reactivul utllizat este amoniacul (lr{H3) sau ureea. Acest procedeu nu necesitf, prezenfa unui
catalizator. Eficienfa (e) este de circa 50 %.
n

?
_- cotol
"onttttt.

(4.r)

c ornrro

- eficien{a procedeului de reducere/re{inere a noxelor

- concentralia de noxe amonte de zona de reducere/re[inere a noxelor,'
cavat- concentratia de noxe aval de zona de reducere/relinere a noxelor.
e

camonte

Observalie.'Formula eficienlei (4.1) se aplicd pentru toate procedeele sau echipamentele

retinere a noxelor.

de

Amoniacul reaclioneazd cu NO*-ul din gazele de ardere, rezult6nd azot molecular si ap6:

(reducere)
NO + NO2 + 2 NH3
=2 N2 + 3 HzO (reducere)
2 NH3 +

2NO + YzOz=2Nz + 3 HzO

(4.2)
(4.3)

Temperatura optimd de reaclie se situeazi intr-un interval care trebuie respectat cu

deosebitl strictele: 850 qi 1100 'C. Peste acest interval amoniacul este oxidat (reaclia4.4)
4NH3 + 5Oz-- 4NO +

6HzO

(oxidare)

9i in acest fel se produce gi mai mult oxid

scdzutd gi se elimind amoniac in atmosferd.

(4.4)

de azot, iar sub, rata de conversie este prea

Un generator de abur echipat cu SNCR trebuie s[ aibb mai multe puncte de injecfie a
amoniacului astfel ?ncdt, indiferent de incdrcare, reac{ia sd aib[ loc in intervalul opti- d.

temperaturE.

Urmdtoarele condilii sunt importante pentru ca un proces SNCR s6 funclioneze bine:

o amestecul complet al gazelor de ardere cu NH3;
' injecfia NH: la temperatura optim6 la toate nivele de inclrcare ale generatorului de
abur.
Procedeul SNCR este mai pulin costisitor dec6t procedeul SCR gi mai ales este mult mai
simplu de pus in practicd.

5lr0

Curs

PEET

(.apitolul 4. [leduc:erea ytctlrrir.iitttntoslerice in ('(',1

4.2.3.2 Reducere catalitici selectivi (SCR)

Reducerea selectivd cataiitica (,SCn Selective catalytic reciuction) este un procedeu de
reducere a NO* la N2 gi H2O. prin injec{ia de reactiv in gazele de ardere. in prezen{a ului
catahzator. Agentul reducS.tor (reactivul) este injectat in gazele de ardere inaintea catalizatorului.
Ca qi in cazul SNCR, acesta poate fi amoniacui sau ureea. Eficienla procedeului (4.1) poate
depaqi 80 - 90 04. Reactivul cel rnai folosit este amoniacul (NH:), insa. datorita prezenlei
catalizatorului, acesta se injecteazd in zone cu temperaturi mai mici ale gazelor c1e ardere, in
comparalie cu cele cerute de procedeul SNCR. Amoniacul reaclioneazd cr-r NO.-ul din gazele de
ardere pe suprafa!a catalizatorului. la o temperatura intre 320 qi 420 oC, rezultAnd azot molecular
qi ap5 (aceleapi reaclii de mai sus).

(reducere)
=2N2+3H2O (reducere)

2NH: +2NO + YzOz=2Nz + 3 HzO

(a.2)

NO+NO2+2NH3

(43)

Instalalia trebuie sA se situeze imediat in avai de generatorul de abur. inainte de

preincdlzitorul regenerativ de aer. pentru ca temperatura gazelor s[ corespundf, domeniului optim
de acliune al catalizatorului.
Pentru o instalalie noud sistemul prezentat mai sus este uqor de implementat, insd pentru
o instalalie existentf, este aproape imposibil, datoritd lipsei de spatiu dintre generatorul de abur qi
preincdlzitorul de aer. In acest caz o solulie constl in efectuarea acestei denitrificdri mai in avai,
dupd filtrul de cenug6. in acest caz, gazele de ardere trebuie incdlzite din nou pentru a atinge
temperatura cerutd de reaclie, ceea ce inseamnd un consum suplimentar de combustibil.
Catahzatontl folosit poate avea diferite geometrii ca fagure sau tip placd. Catalizatorii pot
fr realiza\i din oxizi de metale grele, zeolili, oxizi de fier sau carbon activ. performanlele qi
durata de viatd a catahzatorilor sunt puternic influenlate de concentralia de pulberi din gazele de
ardere.

4.3 Reducerea emisiilor de oxizi de sulf

.
.
o

Se deosebesc trei cai de reducere a

emisiilor de sulf:
desulfurareacombustibilului
alegerea corespunzdtoare a combustibilului
desulfurarea gazelor

4.3.1 Desulfurarea combustibilului

Desulfurarea combustibililor lichizi poate fr reahzatd in timpul procesului de rafinare.

Procedeul este destul de costisitor.
Pentru combustibilii solizi principala solulie este gazeifi carea. in urma gazeificdrii (Fig.
4.5) tezultd un amestec de gaze combustibile (CO, H2, CHa,) in care sulful se regdsegte sub
forma de hidrogen sulfurat (HzS), acesta putAnd fi indep[rtat cu ugurin]d.
Aer sau Or

Instalalii
inere noxe

abur zgurl qi
(HzO) cenuqi

gaz de gazogen

curf,lat

noxe

relinute

Fig. 4.5 Schema simplificatd a instalaliei de gazeificare

6tta

Curs

PEET

CapitolLrl 4. Reiltrc'creu ltctludrii uttttr-tsfet'it'e in ('(-.1

Gazeificarea este un prooes fizico-chimic ce are loc la temperatura ridicata qi controlatd

intr-un mediu substoechiometric d.p.d.r,. ai conlinutului de oxigen 5i bogat in vapori de ap[.
Scopul gazeificdrli este ob{inerea unui combustibil gazos pornind de Ia combustibilul greu.
instalalia in care are loc procesul de gazeificare se numegte gazogen. iar combustibilul gazos
oblinut este denumrt gaz de sintezd sau gaz de gazogen.
Observalie . gazeiftcarea se va relua gi trata pe larg intr-un capitol/curs ulterior.
4.3.2 Alegerea corespunzitoare a combustibilului

O alta posibilitate de a reduce emisia de SOz este alegerea unui anumit combustibil (in
faza de proiectare) sau schimbarea celui utilizat in mod curent in exploatare. Exemple:
, Inlocuirea pdcurii cu gaz natural. Confinutul de sulf din gazul natural este practic
neglijabil, rezultAnd o reducere drastica a emisiei de SOz
. Utilizarea unui cdrbune cu confinut redus de sulf (< 1 %). Prelul pentru un astfel de
cdrbune este relativ ridicat.
.

4.3.3 Desulfurarea gazelor de ardere

Existd trei procedee principale de reducere a confinutului de oxizi de sulf din g.a.:
. procedeul uscat
o procedeul semiumed
r procedeul umed
4.3.3.1 Procedeul uscat (reactant uscat - produgii de reaclie uscatri)

Metoda presupune injeclia directd a unui reactant (aditiv) uscat in canalele de gaze de
ardere. Reactanlii uzuah sunt : piatr[ de var (calcar i carbonat de calciu) pulverizatd (CaCO3),
var hidratat (var stins) (Ca(OH)z) gi dolomita (amestec de CaCO: gi MgCO3). in focar, cf,ldura
produce descompunerea reactantului qi transformarea lui in compuqi reactivi (CaO, MgO).
Compuqii reactivi reac\ioneazd cu SOz, formflnd sulfi1i (CaSOr, MgSO:). Sulfilii nu sunt produse
stabile din punct de vedere chimic qi prin reaciie cu oxigenul rezultd, sulfa{i de Ca qi Mg (CaSOa,
MgSO+). In continuare produqii de reaclie sunt refinuli de cdtre filtrele de pulberi. Simplificat,
reacliile pot fi scrise in modul urmdtor:
La temperatura din focar CaCO3 se descompune:
CaCOt + CaO * COz, iar CaO (oxidul de calciu / varul nestins) reaclioneazd cu SO2 qi SO3:
CaO + SOz
SOz in sulfitul de Calciu)
= CaSO: (re(inerea
(refinerea SO: in sulfatul de Calciu)
CaO + SO:
CaSO+
=
relinerea SO2 in focar qi transformarea sa intr-un produs solid netoxic.

Aditivii pot fi injectali in diferite puncte ale traseului gazelor de ardere (vezi Figura 4.6).
Daca injecfia se efectueazd. dupd filtrul de cenuqd este necesard introducerea unui filtru
suplimentar care sI refind produsele rezultate in urma desulfurdrii.

0)
0)
L

(s

o
E
o
N
$t

o)

Fig. 4.6 Posibilitdti de injeclie a reactanlilor tn cadrul desulfurdrii uscate

moard de c[rbune; 2 * focar;3 - canale de gaze de ardere din circuitului apd-abur a generatorului de abur;
4

filtru

de pulberi; 5

7tt0

coq de fum

Curs

PEET

Capitolul 4. Ratlrtcercu polutit.ii utnrrt.sferit'c in C{

Punctul cle injeclie trebuie sa lina seama de ternperatura optirnd de reacfie dintre reactan{i
9i oxizii de sul1-. in cazul utilizarii de compugi ai calciului. don'reniul de temperaturd tavorabil
reac{iei cu oxizii de sulf este de 800 - 1000 .C.
1.3.3.2 Procedeul semiumed i,rentiu,scat (reactant umed - produpii cle reac{ie uscaii)

Procedeul semiumed s-a dezvoitat pe baza faptului ca absorblia SO2 de cdtre compuqii
fi imbunat[fita prin umidificarea acestora, folosindu-se Ca(OH)2 (varul stinil. in
urma acestLti proces, apa din absorbant vaporizeazd, qi SO2 reac{ioneaza cu agentul de absorblie.
Reacliile care au loc sunt date in Figura 4.7. Umidificarea Ca(OH)2 cregte qi mai mult
reactivitatea acestuia. Astfel, varul stins se injecteazd. in gazele de ardere impreund cu apa.
Procesul de vaporizare are loc pina cdnd produgii de reacfie iau forma unei pulberi uscate, care
este ulterior relinutd in filtrul de cenuqf,.
In raport cu procedeul uscat se ating eficienle mai ridicate de desulfurare (pentru aceeaqi
cantitate de reactiv), dar costurile investilionale qi de operare sunt mai ridicate. Din punct de
vedere al raspAndirii pe plan mondial, procedeul semiumed ocupd locul al doilea dupa ce1 umed.

calciului poate

caiorria

*Q
I

'CaOY
^,o,/

Gaze de ardere curate

Gaze de ardere

Pulverizator

rotati',,,,

Filtru cie pral

sor fqlfi:"

so.

|.-^-2\,,.^Vl
-

CE(oH)r<

/)

o,/ * I
],

\,,'.'
cac

tr;il

rl,

/ L___
Recirculare pafiiala

Depozrtare

Fig. 4.7 Procesul semiumed de desulfurare; mecanismul relinerii SO2 schemq instalaliei
Si
Procedeul semiumed implic[ costuri de investitie mai mici in compararie cu procedeul
umed. Totuqi, unul din dezavantajele acestuia fa1[ de cel umed este dat de iaptul c6 piodugii de
reacfie sunt greu de valoriflcat.
4.3.3.3 Procedeul umed (reactant umed - produgii de reacfie umezi)
Procedeul umed este cea mai folositS tehnologie de desulfurare a gazelcr de ardere, fiind
int6lnit in aproximativ 80 Yo din cazuri; de asemenea are qi cea mai mare eficienjl de desulfurare.
Reactivul folosit poate fi calcarul (CaCO3), sau varul nestins (CaO) qi apoi stins
(Ca(OH)2). Reactivii se introduc impreund cu apa (solutie apoasd). Desulfurarea umeda
se
bazeazd' pe o reacfie de refinere a SO2 ?n compugi solizi nontoxici. IJtllizareacarbonatului
de
calciu este avantajoasd deoarece este disponibil in cantititi mari in multe
lari qi este ieftin. prin
deshidratarea produgilor de reaclie rezultd gips (daca se introduce gi oxigen in reacfie) sau un
amestec de sulfat qi sulfit de calciu. Gipsul rezultat este de calitate foarte bunA gi poate fi utilizat
in industria materialelor de constructie. Apa reziduald evacuat[ trebuie tratati. Componenta
principal[ a instala]iei este reprezentata de un turn (scrubber) in care are loc amestecul intre
gazele de ardere qi reactanli.
Principala reacfie chimicd care are loc in timpul desulfurdrii cu carbonat de calciu este:
SO2

+ CaCOs + 2 HzO + l/2 Oz -+ CaSOa .2 H2O (Ships) + COz

10

Curs PEET

g.a.

Capitoiul 4. llcthrcerea poluiirii otntt).\fL.t.iL.e itt L'r,'.j

cr-i SO2

g.a. curate

calcar + apd

(CaCOj+

grgl

Instctlalie de
desulfurare
umedii a g.a

aer (O2)

(CaSO1 2 H)O)
'lurrr

apd reziduald

de rrrt..ttre

Fig. 4.8 SchiSa instalaliei de desulfurare umedd a gazelor de ardere

4.4. Reducerea emisiilor de pulberi

4.4.1 Generalitlfi

in timpul arderii, materia anorganicd a cirbunelui

se transformd in pulberi. O cot[ din

aceste pulberi este relinutdlabaza focarului, dar cea mai mare parte este antrenatd
de gazele de
ardere. cele mai utilizate filtre de pulberi (cenuqd) in ccA sunt:

Filtrul electrostatic (electrofiltru);

Filtrul textil (filtrul sac).
Prin performanfele lor, aceste douh tipuri de filtre pot asigura emisii de pulberi sub
valorile limita impuse de legislalia de mediu.
4.

4.2 F iltrul electros

tatic

Filtrul electrostatic este folosit in mod curent in centralele termoelectrice de mare putere.
Acesta este compus din rdnduri de placi dispuse paralel care forme azd cdi prin care curg
gazele de ardere. Aceste pldci forme azd, electrozli ds depunere (ED) pozitivi,
legalila pamAnt. ii
centrul fiecdrei treceri se afld electrozii de ionizare (EI) ionectali la polul negativ al
unei surse de
curent continuu de inaltd tensiune. Acegti electrozi sunt sub forma unor relelI de s6rm6.

Fig. 4.9 Electrofiltru (EF); principiu

1

de

functrionare

- Emisie de electroni (descdrcare Corona); 2 -incdriarea particulelor cu sarcinielectrice;

3 - Transportul particulelor incircate; 4 - Depuneiea particulelor pe ED;
5 - indepdrtarea particulelor de pe ED prin lovituri mecanice

Datoritr intensitatii ridicate a cdmpului din jurul EI se produce o descdrcare Corona (sunt
emiqi purtdtori de sarcin6 negativl). Moleculele d," gu, care se afl6 in zona EI
sunt ionizate gi
migreazd' cdtre electrozii de sarcini opusd (electrozii de depunere). Ionii
se ciocnesc cu particule
din fluxul de gaze de ardere, aderdla acestea gi le transferd'sarcina electricd.
in momentul in care
ating o incdrcare electricd suficient de ridicatd, particulele migreazdla r6ndul
lor cdtre ED.

9lta

Curs

PEET

Capitolul 4. Retluc.ereo poluitr.ii utnto.t:/'errc.e in C('

Particulele se depun pe ED sr-rb tbrma urlui strat de praf. Prin acest strat particuiele
elibereazl sarcinile lor electrice c5"tre suprafala electrodului. Aturrci cAnd stratul are o grosime
suficieut de mare, electrozii sunt scuturali cu ajutorul unor sisteme mecanice.
Pulberile depuse cad in pAlnii situate la
baza electroflltrului. de unde sunt desc[rcate
ulterior. Eficienla de reducere a concentrafiei
de pulberi din gazele de ardere este deosebit
de ridicat[, depnqind 90 %. in Figura 4.9 esre
prezenlat schematic principiul de funclionare
al unui electrofiltru.
in practica, filtrul este imp6(it intr-un
numf,r de cAmpuri distincte. O configura[ie
tipicn pentru electrofiltru este prezentatd in
Figura 4.10. Forma tablelor trebuie sd evite
reantrenarea (vezi "buzunarele" din dreptul
electrozilor de ionizare).

Fig. 4.10 Elecn"ofi.ltru: schemd siruplificatd

4.4.3 Filtre textile (sac)

Filtru textil reprezintd. una dintre cele mai e{iciente solu{ii de reducere a emisiei de
pulberi, eficienla luj dep[qind 99 Yo, cea ce-l face obligatoriu in cazul unor substanle solide
foarte periculoase. in genetal el este realizat din una sau mai multe unitali plasate in paralel
confindnd giruri de unitali filtrante. Acest unitali filtrante se prezintd sub forma unor cilindri
executati din material tgxtil. Jesdtura este deasd, din material termorezistent, avAnd ochiurile mai
mici decdt particulele. in Fig. 4. i 1 este prezentatun exemplu de astfel de filtru.
faza de

curdtare

filtru

| -gaze

de
6

faza defiltrare

Fig. 4.11 Configuralia unui filtru sac

arderenefiltrate;2-unitate filtrantd;3 -carcas6; 4-gazede ardere filtrate;5
-ventilator;

clapete; 7

p6lnie de colectare pulberi; 8 - vane de evacuare a pulberilor colectate

Particulele sunt refinute pe suprafala interioari a unit[1ilor filtrante gi apoi cad in palniile
de colectare. O parte dintre particule r6mAn totuqi pe suprafafa textild. in timp aie loc o infundare

a filtrului, pierderile de presiune pe parte de gaze de ardere crescdnd peste limitele admise.
Periodic este necesard o curdlare a suprafelelor unit5lilor filtrante. Rezultd o funclionare ciclicd a
instalaliei, altemAnd perioade (mai lungi) de filtrare cu altele (mai scurte) de cur[]are.
Cele mai cunoscute metode de curdfare sunt:
r utilizarea unui flux invers de aer comprimat sau gaze de ardere filtrate (Figura 4.I l);
r scuturare mecanic5.
Prin utilizarea corespunzdtoare a unui sistem de clapete, o unitate se poate afla in faza de
curitare, in timp ce celelalte sunt menfinute in etapa de filtrare a gazelor de ardere. in acest mod,
pentru curdfare nu este necesard oprirea intregii instalafii.

l0 /

10