Morometii

1)Date despre autor si opera

Marin Preda este unul dintre cei mai reprezentativi prozatori ai perioadei postbelice a carui creatie
reflecta confruntarea omului cu istoria, surprinde problematica satului ante si postbelic, la raspintia dintre
orinduiri sociale.
Romanul Morometii este alcatuit din 2 volume publicate la 12 ani distanta: in 1955 volumul I , in 1967
volumul II si reprezinta capodopera creatiei lui Marin Preda.
Romanul se inspira din viata satului Silistea Gumesti, sat care este satul natal al autorului. Ilie Moromete,
personajul principal al romanului il are ca prototip pe Tudor Calarasul, tatal scriitorului in timp ce
Niculae este insusi scriitorul.
2) Tema
Actiunea primului volum este plasata cu trei ani inaintea celui de al Doilea Razboi Mondial, intr-o perioada
in care timpul avea rabdare cu oamenii iar viata acestora se scurgea fara conflicte mari. Timpul revine
simetric in roman asa ca se transforma intr-un timp care nu mai are rabdare.
In centrul romanului se afla destinul familiei taranului mijlocas Ilie Moromete. Paralel cu el sunt
prezentate si alte destine taranesti: Tugurlan (un taran vesnic agitat), Balosu (vecinul lui Moromete),
dragostea dintre Polina si Birica, cazul Botogina. Un sfert din roman se petrece de simbata seara pina
duminica noaptea, adica de la intoarcerea de la cimp a Morometilor pina la fuga Polinei cu Birica.
Moromete este casatorit a doua oara, cu Catrina. Din prima casatorie el are trei fii: Paraschiv, Achim si
Nila. Dupa casatoria cu Catrina mai apar Tita, Ilinca si Niculae. Armonia in acesta familie nu se stabileste
copii din prima casatorie fiind permanent instigati de Guica, sora lui Moromete.
Romanul incepe brusc, personajele fiind gata formate. Scena cinei dezvaluie adevaratele relatii familiale
sositi de la cimp membrii familiei se aseaza in jurul unei mese rotunde, joase. Familia sta inghesuita,
dindu-ne sentimentul ca locul este prea strimt pentru toti. Pe locul cel mai inalt (pragul celei de a doua
odai) sta Ilie Moromete, capul familiei. Catrina, sotia lui Moromete le pregateste cina si nici nu se aseaza
la masa. Baietii din prima casatorie stau pe linga Moromete, in partea din afara a tindei, iar fetele din cea
de a doua casatorie stau de cealalta parte a mesei, in timp ce Niculae nici macar nu are scaun (sta
turceste pe pamint), el fiind batjocorit de fratii sai mai mari. Inca din primele pagini aflam problemele
familiei: lupta pentru a mentine intregi cele doua loturi de pamint, proiectul de fuga la Bucuresti al lui
Paraschiv, Achim si Nila, primejdia foncierii si a datoriei la banca, dorinta lui Niculae de a merge la scoala.
Dupa prezentarea universului familial autorul isi indreapta atentia catre viata comunitatii rurale. Autorul
descrie cel mai important moment din viata satului, ziua de duminica, cind femeile se duc la biserica iar
barbatii se aduna in poiana lui Iocan sa discute politica si sa analizeze intimplarile din viata satului: fuga
Polinei cu Birica, boala lui Botogina etc. Viata satului este recreata cu talent, dar nu acesta este scopul
romanului, ci prezentarea destinului familiei lui Moromete.
Momentul declinului este sugerat prima data de taierea salcimului, care simbolizeaza unitatea familiei.
Copii cei mari isi urasc mama vitrega si pun la punct o lovitura impotriva familiei Achim va pleca cu oile
la Bucuresti, cu pretextul ca va trimite bani acasa. Nila si Paraschiv il vor urma luind cu ei caii. Moromete
este de acord cu plecarea lui Achim, dar cind afla de planul lor vrea sa-i impiedice pe Nila si Paraschiv sal urmeze insa nu reuseste (declinul moral a lui Ilie Moromete). Acestia fug si cu baii si cu caii. Niculae
vrea si el sa mearga la scoala, asa ca Moromete este nevoit sa vinda din pamint lui Teodor Balosu,
moment care semnifica destramarea familiei. Ilie Moromete din acest moment nu mai participa la
discutiile politice si nici la viata satului, se retrage in sine, intelege ca rosturile taranesti trebuiesc
schimbate adica isi intelege drama.
Volumul al doilea este vazut ca romanul esecului unei familii. Acesta continua sa-l aiba in centrul sau pe
Ilie Moromete, alaturi de care se contureaza tot mai mult Niculae care insa nu are stralucirea si
complexitatea tatului sau. Ilie Moromete incearca sa-si refaca familia, ducindu-se la Bucuresti pentru a isi
aduce baietii inapoi in sat. Insa acestia il refuza (paraschiv era sudor la tramvaie, Nila era portar de bloc
iar Achim se ocupa de comert). Destramarea familiei continua Catrina cu toate ca vinde un pogon din
pamintul ei nu mai reuseste sa-l determine pe Moromete sa-l dea pe Niculae la scoala si pleaca la fata ei
Maria. Nila moare in razboi. Paraschiv de asemenea moare lovit de o boala de piept, numai Achim
reuseste sa se descurce. Moromete ramine cu fata lui cea mica Ilinca si cu ceva prieteni noi: Costache al
Ioachii, Giugudel, Matei Dimir.
Autroritatea lui in sat scade, el nu mi este implicat, priveste faptele di afara.
Volumul doi este si cartea insigurarii si mortii lui Ilie moromete.
Romanul urmareste destramarea familiei Moromete din pricina diferentelor de viziune dintre generatii si a
conflictului dintre tata si fii. Morometii poate fi vazut si ca roman al iubirii (cuplul Polina-Birica) , al
familiei si al formarii personalitatii prin urmarirea evolutiei lui Nicolae Moromete.
3) Naratorul
Este obiectiv, nareaza la persoana a III -a omniscient si omniprezent. Omniscienta narativa este limitata
de: prezenta personajelor reflector Ilie si Niculae si a informatorilor (Parizianul).
4) Tehnici narative foliste in roman:

- Tehnica detaliului obiectiv utilizata in prezentarea locurilor si a personajelor

- Tehnica detaliului semnificativ folosita pentru a caracteriza personajele si a le individualiza
- Tehnica decupajului utilizata in primul volum construit prin decuparea unor "felii de viata" din existenta
familiei Moromete si a satului
- Tehnica rezumativa folosita in vol II cand sunt sintetizati 10 ani din existenta lui Niculae Moromete in
doar cateva pagini
- Tehnica flash back ului utilizata in vol II unde se realizeaza numeroase trimiteri la intamplari dinaintea
celui de al II lea razboi mondial
- Tehnica anticiparii concretizata in scene precum intoarcerea de la camp, cina, taierea salcamului si
bataia baietilor
- Tehnica simetriei incipit final intalnita la nivelul ambelor volume
- Tehnica concentratii actiunii in timp si spatiu , prima partea a volumui I desfasurandu-se de sambata
seara pana duminica dimineata
- Tehnica contra punctului in paralel cu discutiile taranilor din poiana, este surprinsa pregatira flacailor
pentru a i lua in armata
- Tehnica alternarii planului folosita pentru a se surprinde atat viata familiei cat si viata satului.
5)Repere spatio-temporare
Actiunea primului volum se desfasoara in satul Silistea Gumesti, iar in vol II evenimentele au loc si la
Bucuresti unde plecasera baiatii cei mari iar mai tarziu ajunge si Niculae.
Reperele temporale implica distinctia intre timpul obiectiv : inainte si dupa cel de al 2 Razboi Mondial si
timpul subiectiv. Astfel la inceputul volumului I se fixeaza cu exactitate reperul temporal: la inceputul
verii cu cativa ani inainte de iceperea celui de al Doilea Razboi Mondial, mentionandu-se ca timpul era
inca rabdator cu oamenii iar viata se desfasura in sat fata conflicte prea mari. In finalul volumui I autorul
precizeaza ca "timpul nu mai avea rabdare" si ca 3 ani mai tarziu incepea razboiul. Voumul II cuprinde
evenimente care se desfasoara pe o perioada mai mare de timp cuprinzand cateva decenii si urmarind
reforma agrara, colectivizarea adica tranformarile aduse in lumea satului de socialism.
6)Conflictele romanului
6.1. Conflictul dominant exterior de ordin familial:
- Conflictul intre Ilie si baietii cei mari pe care refuza sa ii lase sa plece la Bucuresti si cu care intra in
contraridtie intrucat incearca sa le impuna propriile lui valori existentiale ignorandu-le dorintele.
- Conflictul dintre Ilie si Niculae pe care nu il lasa sa mearga la scoala mentionand la un moment dat ca
aceasta nu ii aduce nici un beneficiu.
- Conflictul dintre Ilie si Catrina dezamagita ca barbatul in mod constant amana trecerea casei pe numele
ei ajungand in cele din urma sa se desparta intrucat Ilie pentru a si aduce baietii acasa trece casa pe
numele lor.
- Conflictul dintre Ilie si sora lui Guica, suparata ca nu se mai poate ocupa de familia barbatului dupa ce
acesta s-a casatorit cu Catrina.
- Conflictul dntre Catrina si baietii cei mari care nu o pot accepta ca mama vitrega.
- Conflictul dintre baietii cei mari si fete intrucat cei dintai considerau ca muncesc in zadar si ca sunt
dezavantajati deoarece de roadele muncii lor se bucura intrega familie fara ca ei sa primeasca ceva in
schimb.
-Conflictul dintre Polina si tatal ei Tudor Balosul care refuza sa accepte casatoria fetei cu Birica un flacau
sarac din sat.
6.2. Conflictul social intre Moromete si Balosul care se adaptase tranformarilor din satul traditional
rausind aa faca negot , sa obtina profit trimitandu-si si baiatul la facultate.
6.3. Conflictul interior determinat de drama incomunicarii, a paternitatii si a inadaptarii.
- Drama incomunicarii este determinata de firea sucita a lui Moromete care una spune si alta gandeste
asteptandu-se ca cei din jur sa il inteleaga si sa ii respecte dorintele.
- Drama paternitatii este provocata de convingerea lui Moromete ca singurele valori sunt cele ale satului
traditional ceea ce il aduce in conflict cu baietii cei mari dar si cu Nicolae conducand in finala destramarea
familiei.
- Drama inadaptarii caracterizeaza personajul Ilie Moromete care alege sa traiasca intr-un univers al
iluziilor refuzand sa se adapteze tranformarilor din lumea satului.
7) Incipitul
Incipitul volumului I fixeaza in maniera realista repere spatio-temporale: sat din Campia Dunarii la
inceputul verii, cu cativa ani inainte de cel de al Doile raboi Mondial, cind timpul avea cu oamenii inca
nesfarsita rabdare. Este surprinsa intoarcerea de la camp a familiei Moromete insistandu-se asupra
caracterului hibrid al acesteia. Familia este alcatuita din Achim, Paraschiv, Nila baietii lui Ilie din prima
casatorie , Tita, Ilinca si Niculae copii facuti cu Catrina. Se surprinde lipsa de unitate a familiei deoarece
imediat dupa sosirea acasa baietii cei mari merg sa se odihneasca, fetele se duc la scaldat ramanand ca
Moromete si Catrina sa se ocupe singuri de treburile gospodaresti. Scena are valoare anticipativa prin
imaginea lui Ilie care ramane singur in mijlocul ograzii, anuntandu-se solitudinea barbatului din finalul

romanului. Finalul se construieste simetric incipitului prin revenirea la timpul bivalent, mentionand ca 3
ani mai tarziu incepea razboiul iar timpul nu mai avea rabdare. In finalul volmului I se prezinta
schimbarea lui Ilie dupa plecarea baietiilor: acesta nu mai iese la poarta, nu mai merge nici in poiana,
vinde pamant, plateste funciirea, datoria la banca, datoria lui Aristidel si scoala lui Niculae. Din vechiul
Ilie ramasese doar capul lui de huma arsa facut candva de din Vasilescu.
Incipitul volumul II sta sub semnul unei interogatii retorice " in bine sau in rau se schimbase Ilie"
dezvaluindu-se tranformarea la care Ilie se supune in incercarea de a le demonstra baietiilor ca se poate
schimba pentru a i aduce acasa. Ilie face negot, incepe sa se implice in politica, cumpara pamanturi,
strange bani si pleaca la Bucuresti sperand ca isi poate aduce baietii acasa. Refuzul brutal al acestora
tradeaza drama si esecul paternitatii. Finalul volumui prezinta visul lui Niculae ca simbol al impacarii
acestuia cu tatal sau Ilie Moromete caruia nu ii vorbise pana la sfarsitul vietii
8) Opinia
In opinia mea, tema si viziunea despre lume se refleta in text intr-o maniera realista urmarindu-se
destramarea gradata a universului patriahal si a familiei traditionale.
In primul rand , romanul poate fi vazut ca un roman al tatalui (vol I) si roman al fiului (vol II) aratanduse declinul unei generatii si afirmarea alteia.
In al doilea rand scrierea se defineste prin tragism datorita modului in care eate surprins personajul Ilie
ce intruchipeaza multiple drame: a paternitatii , a inadaptarii reprezentand omul invins de fatalitatea
istoriei in ciuda tuturor eforturilor sale de a se opune schimbarilor generate de trecerea timpului.
Asadar romanul este istoria unui om, a unei generatii si a unei civilizatii.