Professional Documents
Culture Documents
Cuprins
Mi-am ales aceasta tema din dorinta de a afla mai multe despre aceasta boala
si anume enterocolita acuta la copil.
Cunoasterea unor notiuni generale despre boli este necesara atat pentru
persoanele care doresc sa exercite profesia in domeniul medico-sanitar dar si
pentru cine doreste sa fie informat.
Marile victorii ale omului in lupta impotriva bolilor a facut ca astazi sa ne fie
mai usor in cunoasterea si tratarea lor.
Hematii;
Trombocite;
Leucocitece se mpart n limfocite, monocite, neutrofile, eozinofile, bazofile.
Hematiile
Hematiile reprezint aproximativ 2,3-2,5 litri din volumul sanguin total. Ele pot fi
descrise ca fiind elemente celulare lipsite de nucleu = anucleate, cu form de disc
biconcav, cu diametrul de aproximativ7,5-8,3 m.
n anumite patologii, hematiile i pot modifica dimensiunile (macrocite,
microcite), forma (schizocite, anulocite).
Culoarea este roie-portocalie, aceasta fiind determinat de prezena hemoglobinei.
Prezint o zon central mai palid i cu margini mai intens colorate.
Numrul de hematii este n mod fiziologic de 5.100.000+_ 500.000/mmc la
brbat i de4.600.000+_500.000 la femeie.
Principalul rol al hematiilor este de a transporta oxigenul de la nivel pulmonar la
nivel tisular i de a prelua de aici dioxidul de carbon, ce va fi transportat pn la
nivel pulmonar, unde va fi eliminat.
Hematiile sunt produse la nivelul mduvei hematogene n mod continuu din celule
stem la o rat de 2 - 3 milioane pe secund.
Hemoglobina este proteina transportoare a oxigenului i dioxidului de carbon de la
Hemoragii;
Hemoliz;
Anemii de diferite etiologii.
Leucocitele
Sarcin;
Frig;
Efort fizic;
Emoii.
Trombocitele
Trombocitele mai sunt denumite i plachete sanguine i sunt elemente acelulare,
anucelate, avnd un rol foarte important n realizarea proceselor de hemostaz. Se
formeaz la nivelul mduvei hematogene, din aceiai celul stem din care se
formeaz hematiile i limfocitele. O treime din trombocite se gsesc la nivelul
circulaiei splenice, restul gsindu-se n torentul sanguin. Durata de via a unui
trombocit este de aproximativ 8 zile. Distrugerea lor are loc la nivel splenic i
hepatic, dar i la nivelul circulaiei generale.
intalnite si eritrocite mai mici de 7 microni (microcite) sau mai mari de 8 microni
(macrocite).
Lipsa nucleului permite o incarcare mai mare cu hemoglobina. Suprafata totala a
hematiilor este de 4 000 m patrati (de 2 000 ori mai mare ca suprafata corpului).
Durata de viata a unei hematii in sange este de aproximativ 120 zile. Desi traiesc
relativ putina vreme, numarul lor ramane constant, printr-o productie constanta in
maduva hematogena. Exista un echilibru intre procesul de distrugere si cel de
formare.
2.1 definiie
Anemia prin deficit de vitamina B12 reprezinta o afectiune hematologica care
apare in momentul in care nu exista suficienta vitamina in corp. Vitamina B12
(denumita si cobalamina) ajuta la sinteza de eritrocite (globule rosii).
Eritrocitele transporta in corp oxigenul la celule si indeparteaza rezidurile. Fara o
cantitate corespunzatoare de vitamina B12, organismul nu va sintetiza suficiente
eritrocite si astfel celulelor nu li se va furniza oxigenul necesar.
Vitamina B12, numita si cobalamina, ajuta la formarea de globule rosii. Daca
exista in organism un deficit de vitamina B12, nu se vor sintetiza suficiente
eritrocite, ducand atfel la privarea celulelor de oxigen. (eritrocitele sunt principalii
transportori de oxigen catre celulele organismului.)
2.2 etiologie
Anemia prin deficit de vitamina B12 apare de obicei cand organismul nu poate
absoarbe aceasta vitamina din alimente. Aceasta se poate intampla daca este
prezenta anemia pernicioasa. In cazul anemiei pernicioase organismul distruge
celulele de la nivelul stomacului care sunt responsabile de absorbtia vitaminei B12:
- expir diminuat
- concentratia redusa de vitamina B12 cauzeaza afectarea creierului si a celulelor
nervoase. Simptomele determinate de aceasta cauza pot fi primele observate.
Acestea pot cuprinde:
- paralizii sau parestezii (furnicaturi) la nivelul degetelor de la maini si de la
picioare
- tulburari de echilibru si coordonare
- neglijenta
- depresie
- confuzie
- dificultati de gandire si concentrare
- judecata deteriorata si control slab al impulsurilor
- diminuarea sensibilitatii vibratile
- tinitus (tiuituri in urechi)
- dementa, declin al statusului mental care devine suficient de grava ca sa interfere
cu activitatea zilnica.
2.4 investigaii
Daca este suspectata anemia prin deficit de vitamina B12, medicul va efectua un
examen obiectiv complet si o anamneza detaliata in legatura cu antecedentele
medicale personale si cu simptomele prezente. Se vor efectua diferite analize
sanguine, ca de exemplu:
Anemia cu deficit de vitamina B12 este tratata prin tratament substitutiv cu doze
crescute de vitamina B12. Dupa ce nivelul de vitamina B12 revine la normal,
organismul va sintetiza mai multe eritrocite si simptomele vor disparea. Totusi,
majoritatea persoanelor necesita tratamentul suplimentar pentru tot restul vietii
pentru a preveni recidiva bolii. Se recomanda aceasta deoarece cauza cea mai
frecventa de deficit de vitamina B12 este reprezentata de absorbtia redusa de la
nivelul intestinului. Daca se opreste tratamentul substitutiv concentratia de
vitamina B12 va scadea din nou.
La inceput se incepe cu doze mari de vitamina B12 (100-1000 mcg). Dozele sunt
in mod obisnuit administrate zilnic sau saptamanal si apoi o doza la trei luni.
Uneori medicul recomanda utilizarea unor doze mari (1000-2000 de mcg zilnic).
Majoritatea persoanelor prezinta o ameliorare a simptomelor din primele zile ale
inceperii tratamentului. Daca alta afectiune interfereaza cu capacitatea
organismului de a absorbi vitamina B12, medicul va trata afectiunea asociata
concomitent cu deficitul de vitamina B12. De exemplu o enterita bacteriana
(infectie bacteriana a intestinului) poate fi tratata cu antibiotice. Deseori anemia cu
deficit de vitamina B12 este diagnosticata doar in formele moderate sau severe,
deoarece anemia are un debut insidios (lent, treptat) si simptomele pot fi subtile.
Formele grave de anemie, pot necesita transfuzii de sange. Varstnicilor carora li sau administrat transfuzii sanguine trebuie sa li se acorde o ingrijire speciala pentru
a evita insuficienta cardiaca si edemul pulmonar.
O alta forma de tratament este reprezentata de vitamina B12 sub forma de spray
nasal (Nascobal). Totusi, spray-ul nazal este mai scump decat fiolele sau tabletele
si nu este folosit in mod obisnuit. Pentru imbunatatirea starii de sanatate se poate
recurge la o dieta variata, care sa cuprinda carne, lapte, branza si oua, care
reprezinta o sursa buna de vitamina B12. De asemenea se recomanda consumul de
alimente care contin acid folic, un alt tip de vitamina B. Acestea
cuprind vegetalele cu frunze verzi, citricele si cerealele integrale.
Nu se recomanda consumul de alcool pe durata tratamentului deficitului de
vitamina B12. Alcoolul interfera cu capacitatea organismului de a absorbi vitamina
B12.
De retinut!
Forma standard de tratament pentru anemia cu deficit de vitamina B12 este
reprezentata de fiole de vitamina B12 administrate injectabil intramuscular. Pentru
multe persoane insa, tratamentul medicamentos in doza crescuta poate fi la fel de
eficient ca si tratamentul injectabil. Tabletele sunt mai ieftine si mai confortabil de
administrat. Daca s-a administrat tratament injectabil anterior, pacientul poate cere
medicului sa-i schimbe tratamentul injectabil cu cel oral. Vor fi necesare teste de
urmarire pentru a se asigura ca organismul absoarbe vitaminele din tablete.
Tratament ambulatoriu
In cazul anemiei cu deficit de vitamina B12 se pot lua cateva masuri pentru a
imbunatati starea de sanatate:
Daca se recomanda tratamentul injectabil, pacientul poate invata sa-si faca singur.
Medicul poate instrui pacientul cum sa depoziteze tabletele si unde sa-si
administreze injectiile. Daca pacientul nu este dispus sa-si faca singur injectiile, un
membru al familiei poate invata sa efectueze injectiile. Este necesara administrarea
tratamentului injectabil sau medicamentos conform sfatului medicului pentru a
evita recidiva deficientei. Majoritatea bolnavilor necesita administrarea
tratamentului medicamentos si a celui injectabil pentru tot restul vietii.
- Internarea bolnavului
Internarea n spital constituie un eveniment important n via bolnavului;
el se desparte de mediul sau obinuit i este nevoit s recurg la ajutorul unor
oameni strini.
Internarea se face pe baza biletelor de trimitere de la medicul de familie.
Bolnavii internai sunt nscrii la Biroul serviciului de primire n registrul de
internri, unde se completeaz i foaia de observaie clinic cu datele de identitate
ale bolnavului.
Bolnavii vor fi examinai la internare de medicul de garda, care va culege
datele anamnetice de la bolnav sau nsoitor i le va not n foaia de observaie,
stabilind diagnosticul prezumtiv necesar i din punctul de vedere al dirijrii
bonavului n seciile de spital. n vederea examinrii clinice, efectuat de medicul
de garda, asisten medical ajut bolnavul s se dezbrace.
Dup stabilirea diagnosticului prezumtiv i repartizarea bolnavului n
secie, asisten medical nsoete bolnavul la baie, l ajut s se dezbrace, observ
tegumentele i fanerele (la nevoie deparaziteaz bolnavul), l ajut s-i fac baie
(dac acesta nu poate), apoi l conduce n camera de mbrcare unde l ajut s se
mbrace cu hainele de spital (pijama, ciorapi, papuci, halat).
Hainele bolnavului vor fi preluate i nregistrate cu grij n vederea
nmagazinrii, eliberndu-se bolnavului sau nsoitorului un bon de preluri (la
nevoie i hainele vor fi supuse deparazitrii).
Astfel pregtit, asisten conduce bolnavul la salon unde l prezint
celorlali pacieni, l informeaz asupra regulamentului de ordine interioar a
spitalului i l ajut s se aeze n patul pregtit cu lenjerie curat.
Dup ce a fost culcat bolnavul n pat, asisten medical ntocmete foaia
de temperatura, determina greutatea bolnavului, msoar T0, pulsul, T.A., iar
datele obinute le noteaz n foaie de observaie.
Asisten medical va liniti i membrii familiei pacientului, asigurndu-i
asupra ngrijirii de calitate de care bolnavul va beneficia n spital, comunicandu-le
numrul salonului n care a fost internat bolnavul i orarul vizitelor.
Primirea bolnavilor n secie i iniierea lor n obiceiurile seciei, reprezint
un moment hotrtor n ctigarea ncrederii bolnavului n personalul medicosanitar.
- Asigurarea conditiilor de mediu
-Confortul
Regimul terapeutic de protecie urmrete s creeze condiii de spitalizare
care s le asigure bolnavilor maximum de confort, de bunstare psihic i fizic.
Seciile cu paturi, cu ceea ce intr n dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie s aib
-Asigurarea igienei
Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile
acordate de asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena
bolnavului.
Const n meninerea pielii n stare de curenie perfect i n prevenirea
apariiei leziunilor cutanate, fiind o condiie esenial a vindecrii .
Toalet pacientului poate fi :
- zilnic pe regiuni ;
- sptmnal sau baia general
n funcie de tipul pacientului acesta :
- nu are nevoie de ajutor ;
- are nevoie de sprijin fizic i psihic ;
- are nevoie de ajutor parial ;
- necesit ajutor complet .
Obiective :
-Alimentatia bolnavului
Regimul alimentar va fi nceput numai cu lichid, apoi de consistent moale
pentru a putea fi nghiit de bolnav, adesea el avnd probleme de deglutitie i de
masticaie. n funcie de starea bolnavului ,alimentarea lui se face:
activ
pasiv
Alimentaia pasiv
se aeaz pacientul n poziie semisezand cu ajutorul rezematorului de pat
sau n decubit dorsal cu capul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura
deglutitia;
i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat ;
se aranjeaz un prosop n jurul gtului ;
se adapteaz msu la pat i i se aeaz mncarea astfel nct s vad ce i
se introduce n gur ;
asisten se aeaz n dreapta pacientului i i ridic uor capul cu pern ;
verific temperatura alimentelor ;
i servete sup cu lingur sau din can cu cioc, taie alimentele solide ;
-Administrarea tratamentului
Administrarea tratamentului se face respectnd condiiile de igien, doz
recomandat de medic i orarul. Pentru o administrare lejer se utilizeaz calea
intravenoas cu ajutorul unei branule,aceast scutind pacientul de multiple
nepturi. De asemenea,asisten medical va educa pacientul s evite
automedicaia.
a. Pulsul
Poate fi luat pe orice arter accesibil palprii care poate fi comprimat pe
un
plan
osos(arter
radial,temporal,carotid,femural,humeral,pedioasa
posterioar).
Pacientul va fi n repaus fizic i psihic timp de 10-15 minute nainte de
numrare.Se repereaz anul radial la extremitatea distal a antebraului n
continuarea policelui.
Palparea pulsului se face cu vrful degetelor index,mediu i inelar de la
mn dreapta. Se execut o uoar presiune asupra peretelui arterial cu cele trei
degete pn la perceperea zvicniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se
realizeaz cu ajutorul policelui care mbrieaz antebraul la nivelul
respectiv.Numrarea se face timp de un minut cu ajutorul unui ceas cu secundar.
Notarea n foaia de temperatura se face cu pix rou, pentru fiecare linie
orizontal socotindu-se patru pulsaii.
Valorile normale la adult fiind ntre 60-80 pulsaii/minut.
b. Tensiunea arterial
Pentru msurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregtit fizic i psihic.
Se aplic manet sprijinit i n extensie cu braul,se fixeaz membran
stetoscopului pe arter humeral sub marginea interioar a mansetei.Se introduc
olivele stetoscopului n urechi, se pompeaz aer n manet pneumatic cu ajutorul
parei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile. Se decomprim progresiv
aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se percepe primul zgomot
arterial care reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime. Se reine valoarea
indicat de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnat. Se
continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice, se reine
valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului n momentul n
care zgomotele dispar,aceast valoare reprezentnd tensiunea arterial minim.
Se noteaz n foaia de temperatura valorile obinute cu linie orizontal de
culoare roie,socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se
unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat.
Valorile normale la adult fiind de: tensiune arterial maxim 115-140
mmHg iar tensiunea arterial minim 75-90 mmHg.
c. Respiraia
n timpul msurrii respiraiei pacientul va fi aezat n decubit dorsal fr a
explic tehnic ce urmeaz s fie efectuat cu palm minii pe suprafa palmar pe
torace.Se numr inspiraiile timp de un minut.Aprecierea respiraiei se poate face
prin simpl observare a micrilor respiratorii prin ridicarea i revenirea toracelui la
normal.
Pe foaia de temperatura se noteaz cu verde,fiecare linie orizontal
reprezentnd dou respiraii.
Valorile normale la adult: sear 20 respiraii/minut, diminea 18
respiraii/minut.
d. Diureza
Pentru determinarea cantitii de urin emis n 24 de ore se va instrui
pacientul s urineze numai n urinar timp de 24 de ore..Vasele cilindrice gradate
vor fi bine acoperite i inute la rcoare pentru a mpiedic procesele de
fermentaie.
Alturi de nregistrarea valorii diurezei se va not i cantitatea de lichide
ingerate.Raportul dintre cantitatea de lichide ingerate i cele eliminate reflect
bilanul circulaiei apei n organism.
Valoarea normal este circa 1500 ml/24 de ore.La brbai este de 12001800 ml/24 de ore, la femei 1000-1400 ml/24 de ore.
Externarea pacientului
Pentru asistentul medical specialist, externarea bolnavului din spital, trebuie s fie
o preocupare, aa cum s-a artat c trebuie s fie i primirea acestuia.
Un segment mare al bolnavilor nu ridic probleme la externare, ei cunosc dat
externrii, se pot deplasa singuri ns cu dificultate din cauza parezelor a diferite
poriuni ale corpului.
n aceste situaii, asistentul medical specialist trebuie s se ocupe c formele de
externare efectuate de medic s ajung la bolnavi la timp, s dea unele lmuriri
suplimentare, dac bolnavul nu a neles perfect lmuririle date i scrise de medic
i, prin atitudinea s, s arate bolnavului preocuparea pe care o are fa de el pn
n momentul cnd acesta prsete spitalul.
CULEGERE DE DATE
DATE GENERALE
NUME: IVAN
PRENUME: ANDREEA EMILIA
SEX: FEMININ
VARSTA: 28 ANI
DOMICILIU: GALATI, STRADA.GH.DOJA, BL.1A AP58
PROFESIE : CONTABILA
ANAMNEZA
antecedente heredo-colaterale
-tata(decedat)-ulcer gastric
-mama HTA
DIAGNOSTIC CLINIC :
MOTIVELE INTERNARII:
- stare generala alterata, ameteli
- tahicardie
- stare de lipotimie
- slabiciune
ISTORICUL BOLII:
Pacienta in varsa de 28 ani , cunoscuta cu probleme de absorbtie a vitaminei
B12 si a acidului folic , se interneaza pentru stare generala alterata, ameteli,
stare de lipotimie.
PROBLEMELE PACIENTULUI
- alterarea starii generale
- riscul alterarii circulatiei
- anxietate
- disconfort- durere
Diagnostic de
nursing
Obiective
Interventii
Evaluare
Starea de anexitatea
1.Alterarea starii
Pacienta sa
a disparut si
generale datorita
fie echilibra-
bolnava prezinta
o stare de bine.
Pacienta sustine ca
anexitate.
de anexitate
vertijul a dispa-
anexitatea si sa o combatem
rut si prezinta o
-batut
conditie fizica
vertijul si
mai buna.
adinamia.
Pacienta relateaza
ca respecta indicatiile
a pacientei si
in
legatura cu indicatiile
nifestate prin
primide de catre
de temperatura mediului.
transpiratii reci.
cadrele medicale
toaleta corporala.
3.Perturbarea
Pacienta sa
somnului datorita
manifestata prin
insomnie.
Pacienta prezinta
un somn odihnitor.
4.Disconfort din
Ameliorarea
Durerile se amelioreaza,
cauza durerilor, a
dure-
dar nu dispar
starii de lipotimie
rilor.
in totalitate.
medic
Puls
Resp
T.A.(mmHg) T(C)
2009
10.06
82
19
95/60
36,6
Diureza(ml/zi
Scau
1000 ml
11.06
12.06
13.06
14.06
15.06
81
20
80
17
75
18
76
18
79
18
72
19
65
18
76
18
72
17
80
17
78
18
36,4
100/65
37,5
1100ml
950 ml
1150ml
1100ml
1200ml
37,2
100/65
36,5
36,8
105/70
36,4
37
110/70
36.5
36,7
120/75
36.5
36.7
EXAMENE DE LABORATOR
Examen cerut
Mod de recoltare
Rezultate
Valori normale
VSH
ml
sange
Leucocite
Hemoglobina
Trombocite
Inteparea
=20/2h
pulpei L=8800
degetului,2ml
sange pe cristale
de EDTA
Hematocrit
VSH=1-10/h
VSH=7-15/2h
L=4200-8000mmc
Hb=7,5g/dl
Hgb=14-16g/ml
T=150000/mmc
T=150-
Ht=33,2%
400000/mmc
Htc=40-45%
Fibrinogen
F=200-400mg%
3,8%,4,5 ml sange
Glicemie
G=80-120 mg%
florura de Na
Uree
Acid uric
Creatinina
Transaminaze
A.U=2,67mg%
A.U.=2-6mg%
C=0,92mg%
C=0,6-1.2mg%
U=20-40MG%
GOT=14-46U/l
GPT=31,3
GPT=9-52U/l
Test Hemocult
Pozitiv
VN= Negativ
Endoscopie digestiva
Prezenta a nume-
superioara.
roase eroziuni
ulce-roase, sange-
rande, la nivelul
stomacului pe
mica curbura.
REGIM ALIMENTAR
pentru corectarea anemiei:
Alimente permise:
- ficat, rinichi, peste, oua(in special galbenus), branza
- fructe bogate in vitamina C
- legumele cu frunze verzi cum este spanacul, varza,
- cerealele integrale, painea si cerealele fortificate,
- stridiile,
- avocado,
- ridichiile,
- dovleacul,
- piersicile, prunele, prunele uscate, stafidele
- soia.
Definitie : Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin
intermediul unui ac de punctie.
Scopul punciei poate fi:
explorator- recoltarea sangelui pentru examene de laborator biochimice,
hematologice, serologice si bacteriologice
terapeutic- administrarea unor medicamente sub forma de injectie sau
perfuzie intravenoasa
recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
executarea transfuziei de sange sau derivate de ale sale
sangerare 300-500 ml in edemul pulmonar acut si hipertensiunea intrapulmonara
Locul punctiei :
venele de la plica cotului (bazilica si cefalica) unde se formeaza un M venos
prin anastomozarea lor
venele antebratului
venele de pe fata dorsala a mainii
venele subclaviculare
venele femurale
venele maleolare interne
venele jugulare si epicraniene (mai ales la sugar si copilul mic).
Pregatirea punctiei :
materiale
de protectie, perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza
pentru dezinfectarea tegumentului
instrumentar si materiale sterile, ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10mmin functie de scop, seringi de capacitate- in functie de scop, pense, manusi
chirurgicale, tampoane
alte materiale- garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, cilindru
gradat, fiole cu solutii medicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala
(materialele se vor pregati in functie de scopul punctiei)
pacientul
pregatirea psihica- se informeaza asupra scopului punctiei
pregatirea fizica- pentru punctia de la venele bratului, antebratului :
se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care
executa punctia (decubit dorsal)
se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice
circulatia de intoarcere la nivelul bratului
se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima
se dezinfecteaza tegumentele
se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l
astfel incat sa opreasca circulatia venoasa, fara a comprima artera
se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel turgescente
Executia punctiei :
Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza langa pacient.
-se fixeaza vena cu policele mainii stangi la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o
usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine
-se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana
dreapta, intre police si restul degetelor
-se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumenutul- in directie oblica (unghi de
30 grade), apoi peretele venos- invingandu-se o rezistenta elastica, pana cand acul
inainteaza in gol.
Bibliografie selective