Professional Documents
Culture Documents
Conditii prenatale
Corespunde organogenezei
6-9 luni
-
Construieste fraze
Cauta contacte sociale
Trece de la jocul asociativ la cel
cooperative
Lungimea de la nastere se dubleaza la
4=5 ani
La 6 ani cintarete aproximativ 20 kg
Dupa 6-7 ani apare dentitia definitiva
o Stabilirea identitatii
o Ingrijirea tegumentelor
o Infasarea
Dupa expulzie , fatul va fi asezat pe un cimp steril pentru a I se acorda primele ingrijiri,
manevrele efectuindu-se cu multa blindete
Etape de executie
Timpi de executie
Aspirarea secretiilor din nas
- Se introduce in cavitatea bucofaringeana o sonda
si din gura
Nelaton numarul 12-14
Pensarea
si
sctionarea
cordonului ombilical
Scor
0
Respiratii/min 30-60
Tiraj toracic
Cianoza
Geamat
axpirator
Murmur
vezicular
1
60-80
2
>80 sau
perioade
de apnee
Absent Observabil Mijlociu
pina
la
puternic
Absenta La
La
respirarea respirarea
de aer
de oxigen
40%
Absent E aude cu Se aude
stetoscopul fara
stetoscop
Clar
Diminuat
Abia
perceptibil
oftalmiei
Determinarea
antropometrice
datelor
10
Se masoara circumferinta
abdomenului cu centimetrul
Se cintareste
capului,
toracelui,
Stabilirea identitatii
Ingrijirea tegumentelor
11
Infasarea
Transportul
nastere
la
sala
de
12
Cauze
o Imaturitatea sistemului nervos
o Hemoragii cerebrale
o Obstructia cailor respiratorii prin aspirarea de lichid amniotic, mucozitati,
meconiu
o Malformatii congenitale pulmonare
o Tulburari ale centrilor nervosa prin actiunea sedativa a medicatiei administrate
parturientei
o Nasterea prelungita
Asfixia albastra
- Eliberarea calior respiratorii
- Ameliorarea functiei respiratorii
Tehnici de efectuat
- Se dezobstrueaza caile respiratorii
de
prin aspirarea mucozitatilor si
secretiilor
- Se va evacua continutul gastric prin
gavaj
13
Asfixia alba
Trebuie realizata astfel in cit sa-I stimuleze crestere si dezvoltarea , sa-i creeze
climatul necesar adaptarii cit mai rapide la viata extrauterina
In ingrijirea nou-nascutului trebuie urmarite urmarite unele obiective prioritare, legate
de deficientele functionale specific acestei , de alimentare
14
Obiective
Etape de executie
Asigurarea conditiilor de mediu in scopul
- Se repartizeaza nou nascutul in sectia de
- Prevenirii infectiilor
nou nascuti
- Stimularii cresterii si dezvoltarii
- Prevenirii
complicatiilor
determinate de aspirarea secretiilor
nazo-faringiene sau a varsaturilor
Observarea clinica
nascutului pentru
- Depistarea
congenitale
generala
nou
malformatiilor
15
Depistarea
unor
deficient
functionale
La nivelul aparatului respirator
La nivelul cardiovascular
16
17
ATENTIE!!!
Instalarea
deficientelor
functionale pe aparate se poate face rapid ,
iar rolul asistentei medicale este de radar in
depistarea acestor semnale de alarma
Recunoasterea modificarilor fiziologice
- Va fi cintarit si masurat zilnic pentru
tranzitorii
aprecierea somatic
-
Icterul fiziologic
18
Criza hormonala
Descuamatia fiziologica
se
19
in respiratie
Se va atrage atentia medicului daca
copilul prezinta adinamie, geamat, tipat
cerebral, crize de agitatie sindrom
neurovascular
Se va atrage atentia in caz de aparitie a
trismusului copilul nu mai poate suge
ziua 5 pina in a 12 symptom al infectiei
tetanice
Se vor recunoaste simptomele infectiei
aparatului respirator, digestive
Se vor semnala aparitia culorii icterice a
tegumentelor de intensitate mare, cu
debut rapid la 2-3 ore de la nastere ,
culoarea urinei, starea generala alterata
boala hemolitica a nou nascutului
20
21
22
pe fundul plagii
Va efectua toaleta zilnica cu apa
oxigenata
Va atinge plaga cu nitrat de argint 1-2%
Granulom
Omfalite
23
24
Prevenirea incidentelor
Alaptarea copilului
- Asigurarea conditiilor de igiena
necesare
- Asigurarea pozitiei confortabile
pentru alaptare
Se va spala pe miini
Se va efectua igiena sinilor
Se vor stoarce si se observa primele
picaturi de lapte
Dupa nastere pozitia pentru alaptat va fi
in decubit lateral
26
Alimentatia propiu-zisa
Favorizarea eructatiei
27
Va infasa copilul
Va culca copilul usor in pat in decubit
lateral sting 10-15 minute, apoi drept
28
Vaccinul B.C.G permite obtinerea unei imunitati durabile fata de tuberculoza. El mai este
utilizat si ca imunostimulant in anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie).
Vaccinul BCG scurta istorie
Istoria vaccinului antituberculos incepe cu anul 1908, cand Albert Calmette si veterinarul
Camille Gurin incep sa lucreze la obtinerea lui, pornind de la un tip de Mycobacterium bovis
patogen izolat dintr-o leziune de mastita tuberculoasa a unei vaci. Prin reinjectari la fiecare 3
saptamani, timp de 13 ani pe animale, ei au descoperit ca bacilul isi pierdea virulenta,
pastrandu-si insa capacitatea imunogena.
Vaccinul antituberculos cu bacil tuberculos bovin atenuat a inceput sa fie folosit pe oameni in
anul 1921, sub denumirea de vaccin BCG (prescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil
Calmette-Guerin). Folosirea lui incepe sa se practice rapid pe scara larga.
Din pacate, in 1930 se produce un accident teribil la Lbeck, unde 25% din cei 251 de copii
29
30
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
31
32
33
Scor
Respiratii/min
0
30-60
Tiraj toracic
Absent
Cianoza
Absenta
Geamat axpirator
Absent
Murmur vezicular
Clar
1
60-80
2
>80 sau perioade de
apnee
Observabil
Mijlociu pina la
puternic
La respirarea de aer
La respirarea de
oxigen 40%
E aude cu stetoscopul Se
aude
fara
stetoscop
Diminuat
Abia perceptibil
34
35
36
aerul se va dezinfecta cu raze ultraviolete de 3-4 ori / zi, cite 15-20 minute
curatenia in saloane se face cu matura umed
mobilierul si dusumeaua se vor spala cu solutii dezinfectante
incubatoarele se spala la 7 zile, se vor iradia cu cuart
se interzice intrarea persoanelor straine
la intrarea in salon personalul care ingrijeste se va spala pe miini cu apa si
sapun
o vor purta masca si boneta, masca se schimba la 3-4 ore
o vor pune un halat de protectie
o peste pantofi vor imbraca botosei
o echipamentul de protectie este strict individual pentru fiecare prematur
o hainele prematurului se splala separat
o cada, cintarul, pediometrul, masa de infasat se dezinfecteaza dupa fiecare copil
o o atentie deosebita trebuie acordata ingrijirii tegumentelor
o baile partiale , iar apoi dupa caderea bontului ombilical baile generale se vor
face zilnic
o plicile se controleaza regulat si se ung cu ulei steril
o la cel mai mic semn de infectie se izoleaza , iar restul copiilor se tin in
carantina
alimentatia
o trebuie sa se tina cont de stadiul de prematuritate a functiei de nutritie
o organele aparatului digestiv sunt slab dezvoltate
o musculatura limbii si a cavitatii bucale sunt hipotonici de aceea are dificultati
la supt si deglutie
o capacitatea stomacului este foarte redusa
o prezinta toleranta scazuta la lipidenecesarul de lichide este de 150 ml/24h din
care retine numai 25-50 ml, restul eliminindu-se
cantitatea
o ratia alimentara 75 cal/kgcorp , ajunginduse la 120 cal/kgcorp
o pe linga laptele matern va fi hidratat cu apa cu zahar
ritmul de administrare
o diferit fata de nou-nascutul la termen
o in primele 24 ore dupa nastere nu primeste nimic
o in urmatoarele 12-24 ore i se administreaza apa zaharata sau glucoza 5% cite o
lingurita din ora in ora
o a doua zi se poate incepe alimentatia cu lapte de mama cite o lingurita de 8-10
ori/zi
o alimentatia se incepe in functie de greutatea copilului
o prematurii socati la nastere sau cu insuficienta cardio-respiratorie vor fi
alimentati cu lapte doar dupa 48-72 ore
tehnica alimentatiei
o variaza dupa posibilitatile individuale
o prematurii cu peste 2000 g se pun la sin pentru 15-20 min
o mama va fi educata ca inainte de a pne copilul la sin sa se spele pe miini cu
apa, sapun si peria de unghii
o sinul va fi spalat cu ceaide musetel
o cei care nu pot suge vor fi alimentati cu lingurita, pipeta sau prin gavaj
o
o
o
o
o
o
37
38
Baia generala a sugarului intruneste aceleasi conditii ca si cele ale nou nascutului
In afara baii generaledupa fiecare emisie de scaun sau urina sugarului I se va efectua
toaleta partiala a regiunii perineale , interfesiere si a coapselor
Se vor pregati materialele necesare, apa sa fie la 37-38 grade Celsius, cantitatea de apa
trebuie sa fie suficienta sa acopere umerii copilului
39
Ratia alimentara zilnica: totalul hranei si a apei primite de un copil in 24 ore. Se compune
din ratia cantitativa si ratia calitativa.
Ratia cantitativa (calorica): calorii/kgc/zi; sugar: 100-115kcal/kg/zi.
Factori care influenteaza ratia:tipul alimentatiei, temperatura mediului, activitatea motorie,
starea de boala, constitutia.
Ratia calitativa: totalitatea principiilor nutritive care alcatuiesc ratia cantitativa, cuprinde
trofinele alimentare (proteine, lipide, glucide), fibre alimentare, apa, minerale si vitamine.
Este influentata de aceeasi factori ca si ratia cantitativa. In practica se tine cont in mod special
sa se asigure un raport echilibrat intre trofine, raport care se modifica in functie de varsta.
Alimentatia naturala
Alaptarea exclusiva- reprezinta alimentatia nou nascutului si sugarului cu lapte de mama, fara
nici un alt aliment solid sau lichid, fara apa sau ceai, pana la varsta de 6 luni; recomandabil
pana la varsta de 1 an; optim pana la varsta de 2 ani. Laptele uman este considerat alimentul
ideal pentru hranirea sugarului in primele 6 luni.
Colostrul: reprezinta laptele produs de glandele mamare in primele zile dupa nastere, la
inceput in cantitate mica, ulterior cantitatea devenind suficienta in ziua 3-4 postnatal; treptat
compozitia colostrului se modifica, dupa 30 zile de la nastere devenind lapte matur, definitiv.
Laptele de mama matur: lichid alb, cu densitate 1030, pH:7; contine la 1 litru: 11g proteine,
45g lipide, 70g glucide, 2g minerale.
Proteinele: - reprezentate de cazeina (40%)- albumine, globuline; si proteinele din lactoser
(60%)- imunoglobuline.
Lipidele - contin 98% trigliceride, restul fiind format din fosfolipide si cholesterol;
Glucidele- din 70 g glucide/L lapte de mama- 60 g/L sunt reprezentate de lactoza, iar 10g/L
de oligozaharide.
Mineralele - reprezinta 2g/l lapte de mama; reprezentate atat de macroelemente (Na, K, Ca,
Mg) cat si de oligoelemente (Fe, Cu, I, Zn) intr-un raport echilibrat, care le determina o
absorbtie optima (raport Ca/P=2/1).
Vitaminele - sunt in cantitati optime, exceptie facand Vit D si K.
Fermentii - reprezentati de amilaza, lipaza, fosfataza (enzime care suplinesc activitatea
enzimelor pancreatice, insuficente la nou-nascut), aldolaza, catalaza, lizozim (rol
bacteriostatic).
Valoarea calorica: 700kcal/L
Superioritatea alaptarii exclusive: laptele de mama este un aliment biologic activ (viu)
avand enzime, anticorpi, vitamine; este steril, perfect adaptat nevoilor nutritive si
posibilitatilor digestive ale sugarului, avand o proportie echilibrata in proteine, lipide, glucide;
are valoare biologica crescuta; previne infectiile enterale si greselile alimetare; permite un
mod de alimentare simplu; asigura o buna toleranta digestiva, favorizeaza dezvoltarea
relatiilor afective mama-copil; previne aparitia imbolnavirilor prin factori antiinfectiosi;
previne obezitatea; contine un factor de crestere pentru bacillus bifidus, care opreste
dezvoltarea altor germeni patogeni; previne aparitia anemiei feriprive.
Tehnica alimentatiei naturale - toti nou nascutii sunt candidati pentru a fi alimentati la sanul
mamei. Orice nou-nascut, indiferent de greutate, care poate sa suga, va fi pus la sanul mamei.
40
Nou nascutul va fi pus la san inca in prima jumatate de ora de la nastere (recomandare OMS),
la inceput cate 5 min.la fiecare san, dupa care timpul va fi majorat la 10min, apoi se creste
treptat; se considera ca un supt nu trebuie sa se prelungeasca peste 20min.
Pozitia in care alapteaza mama: in primele 7 zile pozitie culcat in decubit lateral de partea
sanului din care alapteaza, copilul paralel cu mama si capul sprijinit pe cotul mamei; dupa
aceasta varsta- pozitie sezanda.
Un copil trebuie pus la san de 8-12ori/24 ore; se evacueaza 1-2 picaturi de lapte din mamelon
si apoi se lasa 1-2 picaturi in gura copilului stimuland suptul. Se introduce mamelonul si o
parte din areola in gura copilului, mama va apasa cu degetul sanul deasupra mamelonului
pentru ca nasul sugarului sa ramana neacoperit.
Practicarea sistemului rooming-in; sugarul ar trebui sa doarma cu mama pentru a se hrani la
cerere, inclusiv noaptea. Interdictia de a da nou-nascutului alt aliment sau alt lichid in afara
de laptele de mama, cu exceptia celor indicate medical. Se interzice sugarilor alimentati la
san: biberonul, suzeta, tetina.
Momentul alaptarii este un moment de intimitate al cuplului mama-copil; trebuie sa decurga
intr-o atmosfera de liniste si calm, intr-o incapere separata, netulburata de agitatia casei. Chiar
daca mama simte ca are putin lapte, acesta este totusi de ajuns pentru nou-nascut, cu exceptia
sa fie alaptat frecvent. Dupa supt mama va provoca eructatia prin bataia cu palma pe spatele
copilului, in pozitie verticala, urmata de decubit lateral stang pentru a mai eructa si apoi, in
decubit lateral drept pentru a usura evacuarea stomacului.
Se incearca stimularea secretiei lactate printr-un regim adecvat al femeii care alapteaza:
femeia care alapteaza este sub protectia statului, care-i asigura concediu pre si postnatal pana
la varsta copilului de 2 ani; se vor respecta orele de odihna si somn; alimentatie echilibrata
cantitativ (plus 200Kcal/zi, supliment lichidian) si calitativ; se vor evita: conservele,
condimentele, cafeaua, tutunul, consumul de usturoi, conopida, precum si medicamentele care
trec prin lapte la sugar (luminal, aspirina, opiacee, ioduri, bromuri, atropina); se vor respecta
regulile de igiena corporala si a mamelonului: mama va spala mamelonul inainte de supt cu
ceai de musetel, iar dupa supt se va dezinfecta cu alcool 70% si se acopera cu tifon steril; se
va purta sutien adaptat pentru alaptat; in caz de
41
mameloane ombilicate se vor folosi adaptoare pentru a se forma mamelonul; folosirea unui
stimulant al secretiei lactate; alaptarea freventa 8-12 ori/zi; mama sa fie relaxata; mama sa nu
slabeasca mai mult de 1-2 kg/luna.
Contraindicatiile si obstacolele in alaptarea exclusiva. Laptele de mama este indicat la
orice nou-nascut si sugar.
Contraindicatiile din partea mamei: TBC evolutiva; Boli infectioase grave (HIV pozitiv);
Boli cronice grave: cardiopatii decompensate, anemii grave, diabet zaharat, tumori, hemopatii
maligne, insuficienta hepatica, boli renale grave; Medicatie: antitiroidiene de sinteza, cicline,
ioduri, metronidazol, rezerpina, sulfonamide, biseptolul, anticoagulante- Trombostop (nu se
contraindica heparina cu greutata moleculara mica), chimioterapia; Mama HBs+ dupa unii
autori; Mama cu sifilis isi poate alapta copilul; Epilepsia, psihoza de lactatie; O noua sarcina
dupa luna a 6-a.
Contraindicatiile din partea sugarului: intoleranta la lactoza, galactozemie, fenilcetonuria;
icterul secundar inhibitorilor laptelui matern nu reprezinta o contraindicatie pentru alaptat,
eventual se incalzeste laptele muls la 40 grade C.
Obstacolele din partea mamei:
agalactia si hipogalactia: - agalactia- lipsa completa a secretiei lactate este extrem de rara, pe
cand hipogalactia (primara, secundara) este relativ frecventa; malformatiile mamelonului
(mamelon scurt, ombilicat) se poate corecta cu protectoare din silicon;in cazul in care nou
nascutul nu poate fi pus la supt, mama se va mulge si va alimenta nou nascutul cu ligurita;
fisurile si eroziunile- se previn prin punerea corecta la san; leziunile profunde vor fi
tamponate cu creionul de AgNO3, se pot aplica creme - Garmastan, se suspenda alaptatul doar
temporar;
galactoforita si mastita- necesita antibioterapie si uneori drenaj chirurgical, alaptarea directa
la san va fi suprimata.
Obstacole din partea copilului: malformatiile gurii: gura de lup, buza de iepure ( se poate
utiliza tetina lunga, care acopera partial defectul), frenul lingual scurt, existenta dintilor
congenitali; prematuri, dismaturi- nu au forta de suctiune necesara; sugarii lenesi care
necesita a fi stimulati prin ciupirea obrazului sau li se administreaza cu 20-30 min inaintea
meselor sol. Cofeina 0,5% o lingurita; rinite acute, rinofarigite, adenoidite- necesita
dezobstructie naso-faringiana.
Ratia in alaptarea exclusiva: in primele 10 zile- formula Finkelstein: L: (n-1)x70-80;
70ml=pentru greutate 3000-3250g la nastere; 80ml=pentru greutate la nastere peste 3250g;
n=nr. zilelor sugarului; peste 10 zile-dupa nevoile lichidiene: 150-180ml/kg/zi, fara a depasi 1
litru; dupa nevoile calorice: trimestrul I :100-110kcal/kg/zi; trimestrul II:90-100kcal/kg/zi,
trim. III-IV 80-90kcal/kg/zi.
Semne care confirma ca sugarul primeste suficient lapte: peste 6 mictiuni/24 ore; 4-8
scaune/24 ore; intre supturi copilul este multumit; crestere in greutate: 100-200g/saptamana,
in primul trimestru de viata.
Semne care indica faptul ca sugarul nu primeste destul lapte:
Semne sigure: crestere in greutate deficitara; la 2 saptamani este sub greutatea de la nastere;
urini concentrate, in cantitate mica; sub 6 mictiuni/24 ore, urina galbena, urat mirositoare.
Semne posibile: sugar nesatisfacut la sfarsitul suptului; sugar care plange frecvent; mese
foarte frecvente-foarte lungi; scaune tari, uscate, verzi; scaune rare, in cantitate mica; nu vine
laptele din san; sanii nu si-au marit volumul in timpul sarcinii; lactatia nu s-a instalat dupa
nastere. Uneori este nevoie de proba suptului prin cantarire, inainte si dupa supt, pentru a
aprecia cantitatea de lapte de mama primita.
Suplimente pentru alimentatia exclusiva: Vitamina D 400UI (1picatura)/zi in sezonul cald
si 800UI/zi in sezonul rece, incepand din primele zile de viata; Fier 25-50mg Fe elemental/zi
42
de la varsta de 6 luni pana la minimum 9 luni, la indicatia medicului; Florura de sodiu0,25mg/zi dupa varsta de 6 luni in cazul in care se poate asigura continuitatea administrarii.
Incidentele si accidentele alaptarii exclusive:
Regurgitarile: eliminarea de lapte nedigerat, in cantitate mica, fara efort; se intalnesc la
sugarii flamanzi care sug foarte repede, se creaza aerofagie, care se elimina prin eructatie cu
antrenarea laptelui proaspat ingerat; daca sunt frecvente si abundente pot duce la
subalimentatie si malnutriti;
Varsaturile: apar la copiii excitabili, care sug repede si lacom; se numesc habituale daca apar
uneori zilnic si dupa fiecare supt; trebuie excluse alte cauze; uneori dispar fara tratament la 34 luni, alteori persista pana la 1 an chiar cu de supt);
Colicile abdominale: se intalnesc in primele 3 luni, apar la copiii cu aerofagie; se manifesta
prin tipat puternic, agitatie, grimase si frecarea picioarelor, au incidenta vesperala si nocturna
(orele 18-20). Se considera colica abdiminala daca apare cel putin de 3 ori/saptamana si
dureaza minimum 3 ore. Colicile abdominale alarmeaza parintii. Tratamentul este
simptomatic: administrare de spasmolitice, calmante dupa supt, comprese calde pe abdomen.
Majoritatea autorilor considera colicile fiziologice si nu prescriu nici un tratament; Refuzul
sanului: se constata la sugarii cu anorexie nervoasa, dupa administrare de ceai sau lapte cu
biberonul, daca laptele are un gust neplacut datorita alimentatiei mamei, se administreaza
calmante, uneori laptele muls;
Constipatia: se administreaza sucuri indulcite, supozitoare cu glicerina la ora fixa, fapt ce
determina reflex conditionat de defecare;
Diaree postprandiala: in timpul suptului sau dupa, se elimina scaun galben, acid, cu gaze;
sugarul prezinta curba ponderala ascendenta; dispare la 3-4 luni. Tratament: calciu carbonic 31 varf de cutit/zi sau 20-30ml lapte praf sau supa de morcov inainte de punerea la san;
Supraalimentatia: este bine tolerata, pana apare diaree, dispepsie de supraalimentatiecopilul se pune la o dieta hidrica scurta de 6-12 ore. Tratament: reglarea orelor de supt si a
duratei suptului;
Subalimentatia: este necesar efectuarea probei suptului, de obicei este vorba de
hipogalactie, in caz contrar trebuie efectuate investigatii pentru stabilirea cauzei.
Alimentatia artificiala si diversificata
- Alimentatia artificiala .
Cand alimentatia naturala este imposibila, sugarul va trebui sa primeasca alt tip de lapte
(substitute de lapte matern): lapte de vaca sau preparate industriale de lapte. Rezultatele sunt
inferioare alaptarii exclusive: mortalitate si morbiditate generala mai crescute, malnutritia,
anemia, rahitismul sunt mai frecvente.
43
Laptele de vaca (LV) are neajunsurile lui care, sintetizate, constau in: Cantitate de proteine de
trei ori mai mare decat in laptele uman, dar cu randament mai scazut de utilizare, dezechilibru
intre aminoacizi, necesita transformarea hepatica in uree, glucoza, acizi, ceea ce determina:
suprasolicitare
hepatica, hiperamoniemie, acidoza metabolica, deshidratare hipertona (toate mai frecvente la
nounascut si sugarul mic); Incarcatura osmotica mare (proteine + saruri minerale) cu
suprasolicitare renala;
Cantitate mica de glucide, necesitand suplimentare cu zahar 5 %, cu urmatoarele consecinte:
dezvoltarea gustului pentru dulce, favorizarea cariilor dentare; stimularea adipocitelor
(obezitate).
Pentru toate aceste motive s-au impus corectii reprezentate de procedee casnice (diluarea,
zahararea si acidularea LV) sau industriale (larga gama a substitutelor de LU). Procedeele
casnice vizeaza: scaderea concentratiei de proteine prin adaos de mucilagiu de orez (2-3 %) si
cresterea continutului glucidic prin suplimentarea cu zahar 5 %.
Didactic formulele de lapte se clasifica in : I formule de start sau de prima varsta,
recomandate sugarilor sanatosi de la nastere la 4-6 luni; II - formule de continuare (varsta a
II a) de la 4 6 luni pana la un an, date in paralel cu alimentatia diversificata; III - formule
speciale ( lapturi medicament ); IV - formule pentru prematuri.
Ratia alimentara se va calcula dupa nevoile calorice (trim.I:110-120kcal/kg/zi, trim.II: 100110kcal/kg/zi, trim.III-IV: 90-100kcal/kg/zi) sau dupa nevoile lichidiene (150-180ml/kg/zi,
fara a depasi 1 litru). Numarul de mese: 6-7 mese in luna I, 6 mese in luna II-III, apoi 5 mese
pana la varsta de 1 an.
Practica alimentatiei artificiale: se folosesc biberoane, preferabil de sticla, usor sterilizate la
cald sau rece, tetine cu orificiu adaptat (curgerea picatura cu picatura), se prepara instant si se
pot tine la frigider 24 ore in biberoane etanse, folosesc ca lichid de dilutie apa fiarta si racita la
50 60%, concentratia este de 4.5 5 g la 30 ml de apa (3 masuri la 90 ml pentru o
concentratie de 13 15 %).
Alimentatia artificiala va fi suplimentata cu vitamina D, fier, eventual fluor. Laptele de capra,
bivolita, oaie, sunt improprii sugarului.
Incidentele alimentatiei cu substitute de lapte matern.
Intoleranta la laptele de vaca
incident rar, se manifesta sub diverse forme: soc anafilactic (stare de soc, colaps, varsaturi
explozive, diaree eritem urticariform, edem facial), diaree dupa orice ingestie de lapte,
intoleranta la proteinele LV (pierdere de sange prin scaun, anemie).
Anorexia destul de frecventa, se administreaza sucuri de
fructe, laptele se aciduleaza, se scimba preparatul.
Colicile abdominale consecinta prezentei lactoglobulinei in laptele de vaca.
44
Supraalimentatia prin administrarea unor preparate de lapte praf in concentratii mai mari
decat este recomandat cantitativ si calitativ.
Subalimentatia consecinta diluarii prea mari a LV sau a nerespectarii indicatiilor din
prospect.
Constipatia digestia defectuoasa a cazeinei din LV.
Rahitismul, malnutritia, anemia carentiala si bolile diareice sunt mai frecvente.
- Alimentatia diversificata - trecerea de la o alimentatie predominant (exclusiv) lactata la
alimentatia consistenta. Momentul diversificarii difera in functie de laptele primit de sugar si
este la: 5- 6 luni pentru sugarul alimentat la san sau cu formule de lapte, 4 4 ,5 luni pentru
cel alimentat cu LP
standard sau LV.
Conditii de diversificare : sugar perfect sanatos, introducere progresiva mai lenta (5 7 zile)
pentru sugarul diversificat la 4 4,5 luni si mai rapida la cel diversificat peste varsta de 5 luni,
primele alimente sa fie lichide sau semilichide, folosirea linguritei pentru alimente solide,
pregatind astfel sugarul pentru etapa superioara, evitarea introducerii a doua alimente noi in
aceeasi zi, nu se folosesc conservanti, hidratarea intre mese cu alimente neindulcite, nu se va
adauga sare in timpul prepararii mancarii, evitarea folosirii inaintea varstei de 6-8 luni a
fainurilor cu gluten (grau, orz, ovaz, secara) in favoarea celor fara gluten (faina de porumb,
orez). Se evita astfel manifestarile precoce ale celiachiei, boala conditionata genetic.
Alimentul nou introdus va fi propus nu impus (evita anorexia psihogena).
45
Carnea (vita, pasare) va fi introdusa la sugarii diversificati la 4 4.5 luni inca de la inceput
(sursa de proteine si fier) de 3 4 ori / sapt., initial 30- 40 g/zi. La 9-10 luni poate fi oferita si
ciorba de perisoare.
Ficatul de pasare se poate introduce la 6 luni cu prudenta datorita faptului ca fiind principala
bariera de detoxifiere exista riscul unor contaminari.
Peste alb, proaspat se da in jurul varstei de un an.
Galbenusul de ou , fiert tare se introduce la varsta de 7-8 luni, progresiv .
Albusul se va da dupa varsta de un an (potential alergic).
Branza de vaci va fi oferita la 4 5 luni in combinatie cu orezul pasat pentru sugarii distrofici
sau cu piure de legume. Dupa 8 9 luni poate fi oferita cu mamaligita si cateva lingurite de
smantana.
Iaurtul (de preferat preparat in casa) se poate da dupa varsta de 7 luni cu biscuiti si 5 % zahar
(se evita iaurturile cu fructe din comert).
Introducerea alimentelor noi va fi adaptata preferintelor fiecarui copil.
Se vor evita compromisurile pentru modificarea gustului (zahar in piureul de legume).
Initial mesele de diversificare, pana la acceptarea totala, vor fi suplimentate cu laptele primit
anterior.
Alimentele pentru sugari vor fi pasate pana la aparitia dintilor si apoi triturate.
De evitat:
dulciurile concentrate la sugar si copilul sub trei ani,
bauturi racoritoare si bauturi cu arome de fructe din comert, rantasuri,
sosuri grase,
condimente,
alimente care provoaca aspiratia (alune, seminte, boabe de porumb, bomboane,
floricele, pufuleti),
as princ tamas simona bogdana
46
Preparatele industriale (papele) pentru sugar au: pret ridicat, sunt instant, au compozitie
standardizata dupa criterii internationale, securizare toxica, bacteriologica, si trebuie folosite
in decurs de 24 ore de la deschidere.
Se vor urmari curbele de crestere, starea generala, aspectul scaunelor.
47
foile de observatie itilizate in pediatrie sunt diferite fata de cele ale adultilor
Obiective
Supravegherea temperaturii
- pregatirea materialului necesar
- asigurarea dezinfectiei termometrului
Tehnici de efectuat
- se pregateste termometrul individual
- inainte de intrebuintare termometrul
va fi clatit si sters si se va controla
nivelul mercurului, care trebuie sa fie
la 36 0 C
- termometrul se pastreaza in borcan cu
cloramina 5%, care se schimba din 2
in 2 zile, dupa spalarea borcanului
48
masurarea temperaturii
-
Supravegherea pulsului
- ritmul masurarii
Supravegherea respiratiei
- Tehnica masurarii respiratiei
regiunea precordiala
valori normale ale pulsului la copil
n n =130-140
1 an=100-120
2 ani=100-110
3-4ani=90-110
5-7ani=80-100
8-10 ani= 80-90
11-16 ani=80
Se realizeaza prin inspectie in timpul
somnului
Se dezbraca pe fata anterioara a
abdomenului si toracelui si se aplica
mina pe toracele copilului
Respiratia se masoara de obicei
dimineata si serara, dar si de cite ori
este nevoie la indicatia medicului
Nn=45-55
1 an=30-40
3 ani=30
In plus se va urmari
simetria miscarilor respiratorii
frecventa respiratorie
ritmul respirator
amplitudinea respiratory
se masoara cu ajutorul tensiometrului
pentru copii, procedind ca la adult
la copii TA se poate calcula orientativ
dupa formula
T=80+2A A= virsta copilului
In primele zile dupa nastere nou
nascutul elimina un scaun de culoare
verde-brun inchis meconiu - care
prezinta produsul secretiilorglandelor
intestinale, amestecate cu bila si
cellule descuamate din timpul vietii
intrauterine
Sugarul alimentat la sin elimina
scaune de culoare galben aurie, care
prin oxidarea bilirubinei in contact cu
aerul devine verzuie
Scaunul sugarului se prezinta ca o
pasta moale , omogena, cu grunji
mici, albi sau galbui aspect de
jumari de oua cu miros acru
Numarul scaunelor in 24 ore este de
3-4 pina la 6 luni
Daca sugarul este alimentat artificial
50
Notarea scaunului in
observatie a copilului
foaia
de
Scaunele
muco-grunjoase
au
consistent
semilichida
,
neomogena, cu particule solide cu
mult mucus sub forma de
filamente si flocoane, au culoare
galben verzuie, ele se pot elimina
in numar de 5-10 in 24 ore
Scaunele lichide si semilichide
sunt eliminate in jet si prezinta un
caracter spumos, pot sa contina
grunji sau mucus numarul lor
poate sa creasca pina la 30 /24h
Scaunele mucoase sunt lichide , cu
mucus sub forma de gramezi
viscoase , galbui, cenusii sau sub
forma de placi
scaunele muco-purulente contin
mucozitati si puroi, au culoare
galben verzuie
scaunele muco-sangvinolente pot
fi formate din mucus, grunji de
materii fecale si singe in cantitate
mai mica sau mai mare , sau
numai din mucus si singe
pe linga numarul scaunelor se va
nota si aspectul scaunelor
o scaun normal I
51
o
o
o
o
o
Controlul diurezei
scaun semiconsistent /
scaun apos
grunjoas Z
mucos X
scaun cu singe S, se noteaza cu
culoare rosie
suma scaunelor in numar mare ce
s-au produs si au fost notate pe o
foaie separata /24 h, va fi trecuta
in foaia de temperature la rubric
scaune corespunzator aspectului
de exemplu 12X adica 12 scaune
mucoase/24 h
semnele ce pot insoti eliminarea
scaunului dureri abdominal, tenesme
vor fi comunicate medicului
se va recolta urina / 24 h, folosindu-se
o tehnica cit mai putin traumatic
52
o comportamentul
o dezvoltarea vorbirii si a limbajului
INTERVENTII LA DOMICILIU
-
alimentatia
o sa se faca la aceleasi ore
o stimularea participarii active a copilului
o calcularea corecta a ratiei alimentare in functie de virsta
o respectarea principiilor de diversificare a alimentatiei
53
54
regimul de viata
o trebuie sa se tina cont de particularitatile fiecarui copil, va fi individualizat in
functie de virsta si de starea de sanatate
o se va evita prelungirea starii de veghe
imbracamintea
o lenjeria de corp va fi confectionata din bumbac
55
56
coordonare
dezvoltare senzoriala
comportament
limbaj
57
aer
soare
o se incepe de la 2-3 luni
o de preferat utilizarea mai multor factori o data
imunizarile active
o contribuie la cresterea rezistentei specific a organismului
o se fac dupa calendarul stability de MS
o principalele vaccinari sunt: BCG,DTP, antipoliomelitic, antirujeolic, antigripal,
antihepatitica
prevenirea accidentelor
o supravegherea atenta si constanta de catre parinti
o sa se evite plasarea copilului pe scaun
o sa nu se ofere jucarii din mai multe piese de dimensiuni mici
o sa se masoare temperature apei la baie si a alimentelor lichide
o sa se indeparteze de linga copil obiecte ce ar putea fi introduce in gura
o alimentarea sa se faca corespunzator cu rabdare
o sa nu se plaseze prea multe perne in patul copilului
o sa nu se lase la indemina copiilor medicamente
o sa se tina copilul in brate cu ambele miini
58
59
OBIECTIVE
Asigurarea conditiilor de mediu
TIMPI DE EXECUTIE
- Copilul va fi preluat de asistenta de
salon de la cea de la internari
- Verifica lenjeria
- Va instala copilul in pat
Asigura toate
necesare
ingrijirile
generale
60
Supravegherea bolnavului
- Evaloarea dezvoltarii psoho-somatice
si motorii
61
62
Asistenta medicala pediatra trebuie sa observe starea clinica a copilului sis a raspunda
urmatoarelor obiective
OBIECTIVE
Observarea faciesului si a starii generale
TIMPI DE EXECUTIE
- Se observa faciesul pozitia in pat,
comportamentul
Recunoaste
de
complicatiile
afectiunilor cardiace
Observarea tubului digestive
- Recunoasterea unei afectiuni a
tubului digestive
Recunoasterea
deshidratare
simptomelor
de
Recunoasterea
abdomen acut
simptomelor
Se sesizeaza urmatoarele
Durere intense sub forma de colici
de
Oprirea emisiunii de fecale si gaze
Meteorismul abdominal
Varsaturi repetate ocluzia
Durere intense cu aparitia duritatii
de lemn a peretelui abdominal
peritonita
Asistenta anunta de urgent medical
ATENTIE!!!!!!
- Daca nu se iau masuri in maximum 6 ore
de la aparitia acestor simptome bolnavul
poate deceda
- Atenuarea durerii dupa citeva ore si
aparitia meteorismului abdominal sunt
64
Recunoasterea simptomelor
Observarea sistemului
organelor de simt
nervos
si
65
Obiective
Timpi de executie
Administrarea orala a
- Asistenta se spala pe miini
medicamentelor
- Pregatirea
asistentei
in
vederea
administrarii
medicamentelor
- Cresterea
accesibilitatii
de
administrare
Administrarea
medicamentului
67
imobilizarea
copilului cu ajutor
Administrarea
supozitoarelor
- asigurarea igienei
-
pregatirea
supozitorului
68
pregatirea pozitiei
copilului
administrarea
supozitorului
supravegherea
copilului
69
Administrarea
intravenoasa
medicamentelor
- se spala pe miini
- pregateste materialul necesar
o mnui, garou, leucoplast, atel (pentru imobilizare),
tvia
o renal, alez;
o tampoane sterile;
o flutura, canule, vacu-test;
o sering 5, 10ml cu /fr ser fiziologic heparinat
(verificare sau prelevare de snge);
o trusa de perfuzie i soluii perfuzabile;
o soluie dezinfectant Betadin, acool iodat;
o anestezie local unguent EMLA (amestec eutectic de
lidocaina 2.5% i prilocaina 2.5%).
- Alege locul cel mai favorabil punctiei venoase,
inspectind cu atentie regiunea vaselor epicraniene, plica
cotului, fata dorsal a pumnului sau a piciorului, vena
jugulara
70
Organizarea muncii pe
sectie
in
vederea
administrarii
medicamentelor la copii
71
AMBALAJULUI
-
PENTRU
PREVENIREA
INTOXICATIILOR
MEDICAMENTOASE ACCIDENTALE
- NU SE LASA MEDICAMENTELE LA DISCRETIA
COPIILOR IN SALOANE
- MEDICAMENTELE SE PASTREAZA IN ORDINE
SI IN LOCURI INACCESIBILE COPIILOR
INGRIJIREA COPILULUI CU RAHITISM
Rahitism boala metabolic generala, determinate de carenta de vitamina D
Aceasta boala apare la sugarul si copilul mic, mai frecvent intre 3 luni si 18 luni
72
Obiective
Evaluare
- Conditiile de mediu
- Regimul de viata pe care il are familia
Timpi de executie
- Verifica si consemneaza in caietul de
lucru carateristicile incaperii in care
traieste copilul, avind in vedere
volumul, luminozitatea, gradul de
poluare a aerului din camera,
temperature, umiditatea, gradul de
igiena
- Verifica si apreciaza daca regimul de
viata al copilului este stability pe baza
idicatiilor medicului, daca se respecta
si cum se respecta
- Invata mama cum sa pegateasca
alimentele
- Explica tot ce considera ca nu se
aplica correct
- Respecta
schema
terapeutica
recomandata de medic si inscrisa in
fisa medicala
o Tratamentul injectabil cu vitamina D
se
efectueaza
si
in
cursul
imbolnavirilor preadaugate, exceptie
insuficienta hepatica si renala
o Nu se efectueaza in timpul vaccinarii
antipoliomelitice (AP)
o Tratamentul oral cu vitamina D este
contraindicate in tulburarile acute si
cornice de digestive
o Vitamina D administrate oral se poate
face in timpul administrarii vaccinului
73
o Se informeaza de cantitatea de
vitamina D luata de copil prin
preparatele de lapte imbogatite cu
vitamina D
- Mobilizeaza la dispensarul medical
copilul
pentru
consultative
si
tratament
- Se deplaseaza la domiciliul copilului
pentru efectuarea tratamentului, daca
medical recomanda acest lucru
- Efectueaza
sau
demonstreaza
apartinatorilor
o Masajul grupelor muscular hipotrofice
o Exercitii
simple
de
stimulare
neuromotorie corespunzatoare virstei
74
75
76
77
Administrarea medicamentelor
o prabusirea TA
o pierderea cunostiintei
o tegumente reci, palide sau cianotice,
transpirate
o vene colabate
- se masoara TA
- se observa culoarea si aspectul
tegumentelor
- se observa starea de constienta
- se observa aparitia eruptiilor cutanate
hemoragice, singerari prelungite la
locul injectiei
- recolteaza scaun la indicatia medicului
pentru coprocultura
- efectueaza si alte recoltari la indicatia
medicului
- se administreaza medicatia prescrisa
de medic, avind in vedere ca
medicamentul sa fie ingerat in
totalitate de copil
- asistenta
medicala
trebuie
sa
procedeze cu grija si rabdare astfel ca
dupa administrare medicamentul sa nu
fie varsat dizolva medicamentul in
solutie usor indulcita, din care se
administreaza treptat cu lingurita toata
cantitatea
- antibioticele prescrise de medic se
administreaza numai dupa recoltarea
coproculturii
- in cazul in care copilul varsa si nu
permite
administrarea
orala
a
medicatiei se incearca mai intii
restabilirea tolerantei digestive
78
Alimentarea bolnavului
Educatia sanitara
79
Obiective
Recuperarea tolerantei digestive
pierderilor hidroelectrolitice
si
Etape de executie
a
- monteaza o perfuzie la indicatia
medicului
- supravegheaza bolnavul
- administreaza
regimul
alimentar
dietetic recomandat de medic
- observa tolerant digestive a copilului
pentru fiecare aliment in parte
- observa si inregistreaza cantitatea de
preparate dietetic tolerate de copil pe
masa si pe zi
alimenteaza
copilul
respectind
recomandarile medicale de regim
urmareste in permanenta tolerant
digestiva a copilului la imbogatirea
cantitativa sau calitativa a regimului
alimentar
se cintareste zilnic copilul si se
inregistreaza valoarea in foaia de
observatie
masoara lungimea si perimetrele in
ritmul cerut de medic
sesizeaza toate modificarile privind
evolutia
ponderala
si
tolerant
digestive a copilului
80
81
Convulsia este simptomul comun al unei game foarte largi de boli ce intereseaza direct
sau indirect sistemul nervos central.
Etape de executie
- va chema medical
- va indeparta cu tact apartinatorii
adunati in jurul copilului
Impiedicarea autotraumatizarii
- va culca copilul pe pat cu capul intr-o
parte
- va introduce intre arcadele dentare o
spatula invelita in fasa, batista
Impiedicarea strangularii prin imbracamintea
- va desface haina la git
de corp
Mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii
- se va fixa limba pentru evitarea
libere
inghitirii
- se vor aspira secretiile cu ajutorul
aspiratorului de secretii
Supravegherea bolnavului
- va observa simptomatologia din
timpul accesului spre a putea
82
transmite medicului
va masura pulsul
nu se va administra oxygen
nu se vor efectua manevre de
resuscitare cardio-respiratorie
nu se vor administra analeptice
cardiovasculare
la indicatia se medicului se
administreaza Diazepam
nu se administreaza fenobarbital
daca s-a administrat fenobarbital nu se
mai face pe urma diazepam , produce
stop cardio-respirator
paracetamol, aspirina
adrenalina
va lasa bolnavul linistit dupa criza
convulsivanta
va efectua toaleta partiala
83
Restaurarea ventilatiei :
84
se va evalua starea circulatiei sangvine palpand artera carotida pentru a simti pulsul
se va localiza artera carotida cu doua-trei degete de la o singura mana. De cealalta
mana resuscitatorul se va ajuta pentru a-i mentine capul intr-o pozitie care pastreaza
gura deschisa. Se vor pune degetele pe mijlocul gatului copilului, pe partea cea mai
apropiata si se trece usor cu degetele peste sanul format intre trahee si muschii
sternocleidomastoidieni. Se va palpa artera 5-10 secunde pentru a simti pulsul
copilului
daca se simte pulsul copilului, se va continua sa i se faca respiratie gura la gura,
oferindu-i cate respiratie la fiecare 3 secunde ( 20respiratii/minut)
daca nu se simte pulsul copilului, se va incepe procedura de compresie a pieptului
se va ingenunchea langa pieptul copilului. Cu ajutorul mainii mai apropiate de
picioarele copilului, se va localiza marginea cea mai de jos a diafragmului, pe partea
pe care se afla resuscitatorul
se vor tine lipite indexul si degetul din mijloc, si miscandu-le in susul diafragmului,
inspre locul unde coastele se intersecteaza cu sternul, se va pune degetul din mijloc in
acel loc si indexul langa el
se va ridica mana si se va pozitiona podul palmei chiar deasupra locului unde fusese
indexul. Podul palmei trebuie sa fie aliniat cu axa strenului
se va folosi podul palmei de la o singura mana si se va aplica o conmpresie pe pieptul
copilului, apasandu-l in jos ( 2,5-4 cm). Compresiile se vor aplica in serii de cate 5, la
o rata de 100 de presari pe minut
dupa fiecare 5 compresii, i se va face respiratie gura la gura. Se va aplica Aplicati o
respiratie gura la gura la fiecare 5 compresii fie ca este un singur salvator , fie ca sunt
doi
dupa 20 de cicluri (1minut) de resuscitare cardio-pulmonara se va palpa din nou pulsul
pentru a detecta bataile inimii. Daca nu se simte pulsul, se vor continua compresiile
pieptului si respiratia gura la gura.Daca se simte pulsul, se va verifica daca exista
respiratie spontana. Daca nu exista, se va aplica o respiratie gura la gura la fiecare 3
secunde si se va continua monitorizarea pulsului. Daca copilul incepe sa respire
spontan, i se va mentine gura deschisa si i se va monitoriza atat respiratia cat si pulsul
Consideratii speciale :
calea respiratorie a unui copil mic poate fi foarte usor blocata de limba sa. In acest caz,
simpla deschidere a gurii, poate elimina obstructia
cand se vor efectua compresiile cardiace, se vor face miscari line , egale.Se vor tine
degetele mainii in sus si se va presa pieptul copilului doar cu podul palmei. De
asemenea, se vor cronometra miscarile pentru ca perioada de compresie si de relaxare
sa fie egale, astfel incat aceste compresii sa fie eficiente si corect realizate
daca un copil are dificultati respiratorii si unul din parinti este prezent, se va incerca
sa se afle daca copilul a avut recent febra, sau vreo infectie la nivelul tractului superior
respirator. Daca da, se poate suspecta existenta epiglotitei.In acest caz, nu se va
incerca manipularea caiilor respiratorii pentru ca poate aparea laringospasmul care sa
obstructioneze complet calea respiratorie. Se va aseza copilul intr-o pozitie
comfortabila, si i se va monitoriza respiratia, pana cand este asigurata asistenta
specializata
85
daca copilul isi va pierde cunostinta, va fi pozitionat astfel incat sa tina gura deschisa
si i se va aplica respiratia gura la gura de 2 ori
daca nu isi revine se va repozitiona capul in pozitia corecta si i se vor aplica din nou
respiratii gura la gura. Daca si aceasta procedura esueaza, se va repeta procedura de
indepartare a obiectului strain
daca corpul strain este indepartat se va evalua pulsul si respiratia
se vor continua eforturile de resuscitare daca este nevoie
Asigurarea ventilatiei :
86
BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
87