1

NAS SI SINUSURI PARANZALE

- Sindroamele rinologice :
1. Sindromul de obstructie nazala
Clinic se manifesta prin :
a) respiratie nazala dificila :
unilaterala
bilaterala
+/- respiratie bucala
b) hiposmie = diminuarea mirosului
anosmie = disparitia mirosului
c) rinolalie inchisa = voce nazonata
2. Sindromul secretor
Secretia nazala = RINOREE : unilaterala sau bilaterala
Poate fi :
A. apoasa = lichid cerebrospinal = RINOLICVOREE
Exemplu : stare posttraumatica ; dehiscenta lamei ciuruite a
etmoidului
B. seroasa
Exemplu : rinite acute ; rinite alergice ; rinite iatrogene ( efect
secundar al medicamentelor )
C. mucoasa
Exemplu : rinite cronice ; secundar unui tamponament
D. mucopurulenta
Exemplu : rinite acute netratate ; rinite cronice ; tamponament
nazal prelungit ; sinuzite cronice
E. Sangvinolenta
Exemplu : traumatisme; corpi straini ; afectiuni cronice ; tumori
F. Crustoasa
Exemplu : rinita atrofica ; ozena
3. Sindromul senzitiv
DUREREA :
Caracter esential ( ex: nevralgia trigeminala)
Caracter iradiat
o Exemplu :
Pentru sinusurile anterioare = durere proiectata in
zona superficiala corespunzatoare sinusului
Pentru sinusurile posterioare = durere proiectata la
baza craniului, retroorbitar sau occipital.
HIPERESTEZIA MUCOASEI NAZALE
= senzatie neplacuta la inspiratie
o Exemplu : Inflamatia
HIPOESTEZIA / ANESTEZIA MUCOASEI NAZALE
o Exemplu : rinite atrofice
4. Sindromul senzorial
A. Tulburari cantitative
a) hiposmia
b) anosmia

2
cele 2 au ca si cauze :
o rinologica ( ex : obstructia nazala )
o neurologica ( ex: afectiuni virale )
c) hiperosmia
o ex : tumori medulosuprarenale
B. Tulburari calitative
a) Parosmia
= perceperea denaturata a unor mirosuri sau perceperea unui miros
inexistent in anturaj
o Exemplu :
Disgravidie
Epilepsie
Isterie
b) Cacosmia
= perceperea unui miros dezagreabil
o Poate fi :
Subiectiva ( perceputa doar de pacient )
Ex : corpi straini; rinite atrofice ; sinuzite cronice
Obiectiva ( perceputa si de anturaj )
Ex : corpi straini neglijati; ozena; tumori nazale /
sinusale
5. Sindromul vascular
a. Hiperemia mucoasei nazale
b. Anemia mucoasei nazale
c. Epistaxisul = hemoragie cu punct de plecare in fosa nazala
METODE DE EXPLORARE RINO-SINUSALE
I.
INSPECTIA
Facies simetric, necaracteristic, fara modificari patologice
II.
PALPAREA
Sensibilitatea punctelor sinusale
Sinus frontal : punctul supraorbital + unghiul supero-intern al
orbitei
Celule etmoidale anterioare : unghiul intern al orbitei
Sinus maxilar : punctul infraorbital + punctul corespunzator fosei
canine
Palparea piramidei nazale
Decelarea crepitatiilor osoase si gazoase ( aerice )
Decelarea si caracterul adenopatiilor
III.
NARINOSCOPIA
= examinarea vestibulului nazal
Se fixeaza 4 degete ale examinatorului pe fruntea pacientului si se
ridica cu degetul mare , varful nasului.
IV.
RINOSCOPIA ANTERIOARA
= examinarea foselor nazale
Se introduce speculul nazal cu varful orientat spre peretele lateral,
se orizontalizeaza si se efectueaza manevre in 3 incidente :
JOASA, OBLICA, INALTA. Speculul nazal se scoate intredeschis.

3
V.

RINOSCOPIA POSTERIOARA
= examinarea portiunii posterioare a foselor nazale si a nasofaringelui ( =
prima portiune a faringelui ).
Cu spatula tinuta in mana stanga se apasa cele doua treimi
anterioare ale limbii, in timp ce oglinda mica incalzita se introduce
prin spatele luetei, orientata in sus.

FARINGE
1. Sindromul digestiv faringian
= disfagia faringiana
Se manifesta prin :
Stagnarea bolului alimentar in cavitatea bucala si
orofaringe
Refluarea alimentelor pe nas sau in cavitatea bucala
2. Sindromul respirator
Apare prin obstructia de la nivelul celor 3 etaje :
a. obstructia rinofaringelui = obstructie nazala
b. obstructia buco si hipofaringelui = dispnee
3. Sindromul senzitiv
Durerea faringiana accentuata la deglutitie si imediata in ureche =
ODINOFAGIE
Hiperestezia ( ex : in inflamatii )
Hipoestezia ( ex : in atrofia mucoasei si suferinte neurologice )
Parestezii faringiene = GLOBUS HYSTERICUS ( = senzatie
subiectiva de nod in gat )
4. Sindromul senzorial
= tulburari ale gustului :
Hipoguezia = scaderea perceptiei gustative
Hiperguezia = accentuarea gustului
5. Sindromul fonator
= alterarea vocii
Obstructia rinofaringelui = RINOLALIE INCHISA ( voce nazonata )
Incompetenta valului moale = RINOLALIE DESCHISA ( deficit de
pronuntie a consoanelor )
METODE DE EXPLORARE
A. Inspectia
Culoarea, aspectul , mobilitatea buzelor
B. Bucofaringoscopia
Cu apasatorul de limba / spatula
Se examineaza :
Vestibulul bucal
Cavitatea bucala propriu-zisa
Bucofaringele / orofaringele = a 2-a portiune a faringelui
C. Rinoscopia posterioara
D. Laringoscopia indirecta
= oglinda cu diametrul mare ( aprox 2 2,5 cm )

4
Se examineaza :
Hipofaringele ( a 3-a portiune a faringelui )
Laringele ( endolaringele)
Tehnica :
Se invita pacientul sa scoata limba care se tractioneaza
anterior( invelita intr-un tifon ), cu atentie la frenul lingual.
Se incalzeste oglinda laringiana si se introduce in cavitatea bucala,
orientata in jos ; se ridica lueta si se roaga pacientul sa rosteasca
vocalele e si i , timp in care corzile vocale se apropie in fonatie si
apoi se indeparteaza ( au forma de triunghi ), in timpul respiratiei.
Imaginea obtinuta in olginda este plana :
o Ceea ce se gaseste anterior ( laringele) se observa in portiunea
superioara
o Ceea ce se gaseste posterior ( hipofaringele ) se observa in
portiunea inferioara.

LARINGELE
1. Sindromul fonator
a. Disfonia = raguseala ( modificarea patologica a sunetului emis de corzile
vocale )
b. Fonastenia = oboseala la vorbit
c. Rezastenia = oboseala la cantat
d. Afonia = pierderea completa a vocii:
Functionala ( criza isterica )
Obiectiva ( paralizia bilaterala a corzilor vocale )
e. Vocea bifonala
Apare in paralizia recurentiala unilaterala
f. Mutatia vocii = voce eunucoida ( disfonia din pubertate )
2. Sindromul senzitiv
Durerea laringiana se accentueaza in timpul deglutitiei si prin palparea
laringelui poate iradia spre ureche ( otalgie reflexa )
Hiperestezia mucoasei laringiene
Exemplu :
Afectiuni acute
Dupa aspiratia de gaze, vapori
In nevroze
Anestezia mucoasei laringiene
Leziuni atrofice ale mucoasei
Afectiuni reumatologice
Afectiuni neurologice
Parestezii laringiene = senzatie de constrictie , arsura locala, corp strain
3. Sindromul respirator
a. dispneea laringiana ( = senzatie subiectiva de lipsa de aer )
b. insuficienta respiratorie de tip obstructiv superior
A. Semne majore ( prezente in toate cazurile )
o Bradipnee inspiratorie ( sugar si nou-nascut = polipnee )

5
o Coborarea laringelui in inspir
o Tiraj suprasternal / supraclavicular ( aspiratia depresiunii
respective )
B. Semne minore
o Tirajul intercostal / subcostal / substernal
o Disfonie + tuse iritativa
o Cornaj / stridor = zgomotul produs in inspiratie prin trecerea
aerului prin zona stenozata
o Pozitia capului in extensie
o Puls paradoxal Kussmaull
o Silentium ausculator la bazele pulmonare
C. Tusea
Seaca / uscata ( ex : laringite acute la debut ; laringite cronice
atrofice )
Umeda / productiva ( ex : laringotraheobronsite )
Latratoare ( ex : laringitele edematoase subglotice )
Chinuitoare ( ex : tusea convulsiva )
METODE DE EXPLORARE
1. Inspectia
- se efectueaza cu capul in usoara extensie. Normal , proeminenta cartilajului
tiroid ( marul lui Adam ) este vizibila doar la barbat si urca in timpul
deglutitiei. Absenta acestei miscari este datorata fixarii laringelui ( infectie sau
tumora )
- normal, laringele se afla pe linia mediana; in stari patologice ( tumora ,
colectie purulenta ) poate fi deplasat lateral.
- Aspiratia depresiunii suprasternale ( = tiraj suprasternal ) = obstructie laringotraheala
2. Palparea
- se palpeaza scheletul laringelui in cursul deglutitiei si respiratiei
- mobilizarea laterala a laringelui = cracment laringian
3. Laringoscopia indirecta ( vezi faringe )

OTOLOGIE = URECHE
1. Hipoacuzia
= scaderea acuitatii auditive
COFOZA = PIEREDEREA TOTALA A AUZULUI
- poate fi :
a. Hipoacuzie de transmisie ( leziunile sunt in urechea externa sau medie )
Apare autofonia ( pacientul isi aude propria voce mai tare, il
deranjeaza chiar si masticatia )
b. Hipoacuzia neurosenzoriala ( leziunile sunt in urechea interna, la nivel
cohlear sau in SNC )
Bolnavii nu isi aud bine propria voce => vorbesc mai tare si apar
tulburari ale fonatiei
c. Hipoacuzia mixta ( coexista primele 2 tipuri )
2. Hiperacuzia

6
= durere la un sunet de intensitate nu prea mare
3. Acufenele = tinitus
= sunete pe care bolnavul le aude , dar nu provin din mediul exterior
- pot fi :
a) fiziologice = tiuituri pasagere care dureaza cateva secunde sau minute
b) patologice :
obiective ( provocate de sufluri vasculare sau contractii ale
muschilor urechii )
subiective ( majoritatea )
4. Sindromul senzitiv
a. Durerea otica = otalgie / otodinie
Origine otica
Origine reflexa ( durere iradiata )
b. Hipoestezia conductului ( in paraliziile faciale ; neurinomul de acustic )
c. Pruritul conductului ( in eczeme )
5. Sindromul secretor = OTOREEA
= scurgerea unui lichid din conductul auditiv extern
Seroasa
Mucoasa
Mucopurulenta
Purulenta fetida
Sanguinolenta
Sange franc = OTORAGIE
Lichid cefalorahidian = OTOREEA CEREBROSPINALA sau
OTOLICVOREE
EXAMENUL OBIECTIV
1. Inspecia
Pavilionul auricular ( marime, forma, leziuni cutanate, modul
implantarii )
Regiunea preauriculara / pretragiana
Regiunea retroauriculara / mastoidiana
Regiunea subauriculara / parotidiana
2. Palparea
Grupele ganglionare satelite zonei
Pavilionul cu sensibilitate la tractiune sau la apasarea pe tragus
( patognomonic pentru otita externa)
Regiunea mastoidiana cu 3 puncte de electie .
3. Otoscopia
- se examineaza : conductul auditiv extern + membrana timpanica
- se fixeaza lumina la nivelul orificiului extern al conductului si se trage de
pavilion:
in sus si inapoi ( postero-superior) la adult
in jos la sugar
- se introduce speculul auricular pe linia mediana ( pentru a nu leza tegumentul
peretilor conductului )
Acumetria fonica

7
-

se bazeaza pe faptul ca intr-o camera obisnuita vocea soptita se aude in mod

normal la 6 metri :
voce normala = 20 m
voce strigata = 100-200 m
- perceperea corecta a 7 din 10 cuvinte pronuntate cu voce soptita de la o
distanta de minim 6 m = medie normala
Acumetria instrumentala
- foloseste diapazoanele ( cel mai frecvent cel de 512 Hz)
Proba Rinne:
o Compara intre ele conducerea osoasa ( CO ) cu conducerea
aeriana ( CA ).
o Diapazonul pus in vibratie este asezat pe apofiza mastoida a
urechii testate si se solicita pacientului sa spuna cand nu mai
aude ( normal, dupa 20 sec ). Apoi se muta diapazonulin fata
diapazonului si se intreaba daca mai aude sunetul.
o Rinne pozitiv = AUZ NORMAL
Diapazonul care nu se mai aude la mastoida , se aude in continuare la
conduct
o Rinne negativ = HIPOACUZIE DE TRANSMISIE
Diapazonul care nu se mai aude pe mastoida, nu mai este auzit nici la
conduct.
o Rinne pozitiv prescurtat = HIPOACUZIE
NEUROSENZORIALA
Diapazonul aplicat pe mastoida a fost auzit un timp scurt ( 5 sec ), dar a
mai fost auzit la conduct un timp egal.
Proba Weber
Face comparatia intre cele doua urechi pe conducere osoasa.
Diapazonul pus in vibratie este asezat pe linia sagitala a
craniului ( vertex, frunte, oasele proprii nazale ).
Se solicita pacientului sa spuna in ce ureche aude :
a) aude in ambele urechi sau in craniu = WEBER
INDIFERENT ( auz normal, auz scazut identic bilateral )
b) lateralizeaza sunetul spre urechea surda sau mai surda =
HIPOACUZIE DE TRANSMISIE
c) lateralizeaza sunetul spre urechea buna sau mai buna =
HIPOACUZIE NEUROSENZORIALA

APARATUL VESTIBULAR
1. Vertijul
= falsa senzatie de deplasare a obiectelor in jurul subiectului sau invers ( =
senzatie rotatorie )
2. Fenomene neurovegetative
= greata, varsaturi, transpiratii, tahicardie
= senzatie de rau denumita maleza
3. Tulburari de echilibru
= imposibilitatea de a pastra linia dreapta in mers
= dificultatea / imposibilitatea de a sta in picioare

8
-

Obiectiv :
a. Nistagmusul spontan
= miscare conjugata a ambilor globi oculari.
b. Deviatiile segmentare
Proba bratelor intinse ( = bolnavul sezand, nesprijinit de spatar, cu
bratele intinse inainte se urmareste timp de 2 minute ).
Proba indicatiei ( = la fel ca precedenta , dar cu fiecare brat in parte, de
la reper in jos, 45 ).
c. Probele de echilibru
Proba Romberg ( = bolnavul descult este ridicat in
picioare cu varful si calcaiele lipite, mainile pe langa
corp). Se urmareste deplasarea laterala , inainte sau
inapoi a bolnavului. Se repeta manevra cu capul rotat
spre dreapta, apoi spre stanga.
Proba Weill-Babinski sau a mersului in stea. Cu ochii
inchisi , bolnavul face 5 pasi in fata si apoi 5 pasi in
spate.