Motorul asincron monofazat

Motorul electric asincron este o masina electrica simpla,robusta,usor de

manipulat,ieftina,avand un randament bun si un cuplu de pornire ridicat.El este
caracterizat printr-o viteza de functionare care variaza cu sarcina (la frecventa constanta a
curentului de alimentare).Ca orice masina electrica,motorul asincron este
reversibil,adica,daca este antrenat de un alt motor primar la viteze suprasincrone,el
functioneaza ca generator electric,iar daca i se caleaza rotorul el functioneaza ca
transformator static(regulator de inductie),folosit la reglarea tensiunii retelelor.
Cand transformatorul asincron functioneaza in gol,el absoarbe un current
aproape in intregime reactive(pemtru magnetizarea circuitului sau magnetic).Pentru
pierderile in fier si in infasurari,mecanica si de ventilatie,el absoarbe un curent activ
relativ redus.In aceasta situatie,factorul sau de putere este foarte mic la mersul in gol,deci
un dezavantaj.
Motoarele electrice asincrone sunt de mai multe tipuri:
cu rotorul bobinat(si inele colectoare);
cu rotorul in scurtcircuit;
cu rotorul in bare inalte;
cu rotorul de tip Dolivo-Dobrovolski(dubla colivie).
Cele mai uitilizate sunt primele doua tipuri de motoare asincrone.
Motorul asincron monofazat are caracteristici deosebite fata de cel
trifazat.Astlef,curentul de mers in gol al acestuia este de circa trei ori mai mare decat al
motorului trifazat ,iar factorul de putere mai scazut cu 10-12%.
El are cuplul de pornire nul si se poate roti in orice sens(dupa impulsul care i se
da initial).Randamentul sau este cu 2-4% mai mic decat al motorului trifazat.
Pentru ca motorul asincron monofazat sa poata porni totusi singur,i se mai
prevede o infasurare auxiliara,decalata cu 90 electrice fata de infasurarea principala,care
se alimenteaza cu un current decalat fata de cel principal.Acest lucru se realizeaza cu
ajutorul unei reactante sau resistor,creandu-se astfel in motor un camp de invartire
bifazat,deci un cuplu de pornire.In afara de acest mod de pornire exista si alte
posibilitati,cum ar fi folosirea de condensatoare de pornire,care,de obicei,se deconecteaza
cand viteza motorului a atins circa 80% din cea normala.

Masina de spalat cu doua turatii Cugir

Din punctul de vedere al numarului de infasurari bobinate pe stator, motoarele de
inductie de curent alternativ se clasifica in general in doua mari categorii:

Motoare de inductie monofazate

Motoare de inductie trifazate

Infasurarilor bobinate pe stator li se datoreaza generarea campului magnetic invartitor

care
pune
in
miscare
rotorul.
Daca la motorul de inductie trifazat campul magnetic invartitor este creat in mod natural
in stator, datorita insasi naturii alimentarii, fiind singurul tip care se bucura de acest
avantaj, nu la fel stau lucrurile in cazul motorului de inductie de curent alternativ
monofazat, care, pentru crearea campului magnetic invartitor necesita componente
auxiliare.
Comparativ cu celelalte tipuri existente in exploatare, motorul de inductie monofazat este
probabil cel mai raspandit acolo unde nu este disponibila o retea trifazata de alimentare,
prezentand o serie de avantaje: ieftin, fiabil, cheltuieli minime cu mentenanta.
Toate motoarele de inductie monofazate au clasicul rotorul de tip "colivie de veverita" (in
scurtcircuit).
Alimentand statorul cu tensiunea alternativa monofazata, curentul produce un camp
magnetic pulsatoriu, care nu poate genera cuplul necesar rotatiei, rotorul va vibra dar nu
se va roti, astfel ca fi necesar un mecanism auxiliar de pornire.
Mecanismul auxiliar de pornire al motorului de inductie monofazat include in majoritatea
cazurilor o infasurare auxiliara bobinata pe stator, cunoscuta popular sub denumirea de
"bobina
ajutatoare".
Aceasta infasurare de pornire poate avea in serie un condensator si/sau un contact
centrifugal care o deconecteaza dupa pornire, la atingerea a 75% din turatia nominala a
motorului. Exista mai multe tipuri de astfel motoare monofazate care difera in ceea ce
priveste mecanismul de pornire, unul din acestea fiind cel din prezenta aplicatie, motorul
PSC (Permanent Split Capacitor).

Acest motor are un condensator conectat permanent in serie cu infasurarea de pornire,

ceea ce face ca aceasta sa devine infasurare auxiliara odata ce rotorul a atins turatia
nominala. Intrucat condensatorul trebuie proiectat pentru functionare continua si nu doar
pentru pornire, acesta nu poate produce efectul clacicului condenasator de pornire (cuplu
de la 200% la 400% din cuplul maxim), cuplul de pornire al motorului PSC este relativ
mic, de la 30% la 150% din cuplul maxim. Astfel, motorul PSC are curentul de pornire
redus, uzual mai mic de 200% din curentul maxim, ceea ce-l face excelent pentru aplicatii
cu porniri/opriri dese. Are o serie de avantaje, poate fi proiectat pentru un randament
optim si un factor de putere ridicat la sarcina maxima, este considerat cel mai fiabil dintre
motoarele monofazate, in principal datorita faptului ca nu necesita contact centrifugal de
pornire.

Un astfel de motor este si cel care echipeaza masinile de spalat automate din
generatia cunoscutelor "Automatic"-Cugir, intalnit in multe alte masini similare, in care
este inserat prin intermediul unei cuple standard cu 5 contate de tip papuc Faston 6.3mm.

O schema tipica de conectare a acestui motor intr-o masina de spalat automata,

comanda acestuia fiind realizata prin intermediul unui programator electromecanic este
urmatoarea:

Motoarele recuperate de la astfel de masini iesite din uz pot fi reutilizate intr-o

serie
de
alte
aplicatii,
fiind
bine
cunoscuta
fiabilitatea
acestora.
Daca elementul prin care se conecteaza intr-un montaj de automatizare nu este un
programator, cum este cazul destinatiei initiale, se pot imagina cateva scheme simple care
sa permita atat pornirea-oprirea, protectia, selectia turatiei dorite, cat si schimbarea
sensului de rotatie daca este cazul, cu componente montate intr-un mic tablou electric,
eventual portabil.

Urmatoarea schema utilizeaza contactoare de curent alternativ si asigura

selectarea celor 2 turatii, cu interblocarea comenzilor. Fiecare din cele 2 contactoare
trebuie sa aiba cate 4 contacte, respectiv 3 contacte normal-deschis si 1 contact normalinchis.

Se prezinta in continuare o varianta care utilizeaza contactoare avand contacte

numai de tipul normal-deschis. Sunt necesare doua contactoare avand fiecare cate trei
astfel de contacte, schema fiind urmatoarea:

Selectarea turatiei se face cu comutatorul S3 de tip SPDT (single pole, double

throw switch). Ca mod de lucru, mai intai se fixeaza acest comutator pe una din pozitiile
"LENT" sau "RAPID", in functie de turatia dorita, 420 sau 2840 rotatii pe minut. Vor fi
astfel selectate unul din contactoarele K1, K2. Apoi se apasa butonul S2 ("START"),
efectul fiind cuplarea contactorului selectat. Odata contactorul cuplat, acesta se
automentine si dupa eliberarea butonului S2, datorita contactului montat in paralel cu
acest buton. Celelalte 2 contacte introduc in circuit infasurarile corespunzatoarele ale
motorului, respectiv configuratia 12 poli - 420 rot/min cuplata de catre K1 (bornele 3 si 6
ale mufei), sau configuratia 2 poli - 2840 rot/min cuplata de catre K2(bornele 2 si 5 ale
mufei). Borna 4 a mufei de cuplare a motorului este comuna pentru ambele turatii, astfel
ca aceasta e cuplata permanent fara a fi conditionata de contactele contactoarelor.Schema
este conceputa astfel incat trecerea de la o turatie la alta nu e posibila fara intreruperea
tensiunii de alimentare a motorului. Daca de exemplu, S3 este pe pozitia "LENT" si in
timpul functionarii se actioneaza comutatorul S3 pentru trecerea pe pozitia "RAPID", pe
durata de zbor a contactului intre cele 2 pozitii alimentarea bobinei contactorului K1 se
intrerupe, contactele acestuia se deschid, tensiunea de alimentare nu se mai aplica
motorului, deschizandu-se in acelasi timp si contactul de automentinere. Pentru
repornirea motorului va trebui din nou apasat butonul S2.
Oprirea normala sau de avarie se face apasand butonul S1 de tipul cu revenire, avand un
contact normal inchis.

Motor de curent alternativ cu colector

Motorul de curent alternativ cu colector este un motor alimentat n curent

alternativ, prevzut cu nfurare rotoric de tip inelu, cu colector (asemntoare cu a
motorului de curent continuu). Se construiesc motoare de curent alternativ cu colector
monofazate, cele mai rspndite fiind cele monofazate serie cu colector i cu repulsie i
trifazate, cel mai frecvent cu nfurarea rotorului conectat n derivaie.
Motorul serie monofazat are statorul confecionat din tole n care sunt practicate
4p crestturi mari, n care se aeaz nfurarea de excitaie, i un numr mare de
crestturi mici, pentru nfurarea de compensaie. Polul auxiliar, pe care se afl
nfurarea de comutaie, se afl ntre dou crestturi mari vecine. Toate nfurrile sunt
nseriate cu nfurarea indusului. Caracteristicile mecanice sunt asemntoare cu ale
motorului de curent continuu cu excitaie n serie. Reglarea turaiei se obine prin
modificarea tensiunii de alimentare. Comutaia este mai dificil dect la motorul de
curent continuu, din cauza tensiunii electromotoare induse n secia care comut de ctre
fluxul magnetic alternativ (tensiunea transformatoric). Pentru ameliorarea comutaiei se
folosesc diferite scheme de untare a excitaiei sau se alimenteaz motorul la frecven
redus (de exemplu, motorul de traciune electric de pe locomotivele alimentate la 15
kV monofazat, 16 2/3 Hz).
Motorul universal poate funciona att n curent continuu cit i n curent
alternativ. Se construiete pentru puteri mici i turaii mari (15.000-18.000 rotaii/minut)
i se folosete la acionarea unor scule portabile (de exemplu, maini de gurii) sau
aparate electrocasnice (de exemplu, aspiratoare de praf. roboi de buctrie etc.). Motorul
cu repulsii - poate fi cu perii fixe i dou nfurri pe stator (motorul Atkinson) sau cu
perii decalatule i o singur nfurare pe stator (cel mai rspndit). Periile sunt
scurtcircuitate, ceea ce permite construirea rotorului pentru tensiuni mici i alimentarea
statorului cu tensiuni mari. Se utilizeaz la puteri de 0,4-75 kW n acionri reglabile (de
exemplu, n industria textil) i la maini de ridicat (pn la 150 kW). Domeniul de
reglare a turaiei prin decalarea periilor este de (0,7-1,1)nsincron, la cuplu nominal, i (0,41,2)nsincron, la cuplu redus. Datorit caracteristicilor mecanice de tip serie, motorul cu
repulsie se poate ambala n gol, motiv pentru care se utilizeaz ntreruptoare centrifugale
care l deconecteaz la depirea-unei turaii impuse.