Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Artaud - Teatrul Cruzimii

    Uploaded by

    virginiagrigoras
    165 views16 pages
    Antonin Artaud

    Original Title

    Artaud.teatrul Cruzimii

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Antonin Artaud

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    165 views16 pages

    Artaud - Teatrul Cruzimii

    Uploaded by

    virginiagrigoras
    Antonin Artaud

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 16
    Antonin Artaud (1896—1948) Poet si om de teatru francez. Dupa debutul sau In Poezie cui volumul Tric-tracul cerului (1904), devine unul din primil sustinétori ai miscdrii suprarealiste. In 1925 conduce revista Centrale surréalisie, Intra in teatru tn 1921. Cifiva ani mai tiraiu Infiinteazd impreun& cu Ro- ser Vitrac teatrul ,,Alfred Jarry, unde pune fn scend clteva spectacole care isi vor gsi justificarea lor teo- reticd in eseurile: Teatrul cruzimii — Primul manifest (1932—1933) si Teatrul i dublul Tui (1938). Autor al tra- Bediel Cenci (1935), TEATRUL CRUZIMIL PRIMUL MANIFEST Fara indoiala, nu mai putem continua si prusti- tum nofiunea de teatru, care, dupa parerea mea, are valoare numai printr-o legituré magic’, sil batic& cu realitatea si cu pericolul. Privit sub acest aspect, problema teatrului tre- buie sf trezeasci atentia generalii, flind subinteles 4 teatrul — prin natura sa fizicd si pentru cd impune expresia in spafiu, singura efectiv reali — 398 exorcisme reinviate. Din ‘toate acestea se poate trage concluzia ¢& nu va fi posibil de-a restitui featrului virtualitatile sale specifice de acfiune inainte de-a i se reda limbajul propriu. Adic&, in loc si ne intoarcem la textele conside- rate defintive si sacre, e mai important sa inld- ) turim, inainte de toate, supunerea teatrului fata de text i si regisim nofiunea unui limbaj unie. Ja mijlocul drumului dintre gest si gind. Acest limbaj nu se poate defini decit prin moda- Iitatea de expresie dinamic& si in spatiu, opusd posibilitatilor de expresie prin. cuvintul dialogat. Ceea ce teatrul mai poate smulge cuvintulul etnt Posibilitatile de expansiune dincolo de fiecare cu- Vint, de dezvoltare tn spatiu, de actiune disocia. tiva si vibratorie asupra sensibilitatii. Aici inter. yin intonatiile si specifica pronuntare a cuvintului, In acest punct intervine, in afara limbajului audi_ Uy al sunetelor, Imbajul vizual al obiectelor, mis- cirllor, gesturilor, atitudinilor, cu conditia numei ca el 88 le prelungeasca sensul, aspectul, unitatea, pind la simboluri ficind din aceste simboluri un fel de alfabet, Lutnd cunostinti de acest limbaj in spatiu, limbajul sunetelor, al strigétului, al lun minilor, al onomatopeeclor, teatrul are datovia sil organizeze, creind cu personajele si obiectele ade- varate hieroglife, pentru a se servi de simbolis- mul lor i de relatille dintre ele, in raport cu toate organele si pe toate planurile, E vorba deci de a crea pentru teatru o metamor- fori a cuvintulul, a gestului, a expresiei, in scopul de a-l smulge din inerfia sa psihologica’ si umend. Dar toate acestea nu servese la nimic daci nou Ja bazi un efort, un fel de tentatie metafisies 399 reali, un apel la anumite idei ciudate, a cdror Soarta e tocmai aceea de-a nu putea fi limitate si nici macar desemnate formal. Aceste idei, care se fotul. Ele pot crea un fel de pasionanta ecuatie intre OM, SOCIETATE, NATURA SI OBIECTE. De fapt, nu se pune problema de a face s& apard direct pe scend ideile metafizice, ci de a crea In jurul acestor idei un fel de tentatii, de rechemiri 2erate. Umorul cu anarhia sa, poezia cu simbolis- mul si imaginile sale furnizeazs aproape o prima Roflune a mijloacelor apte si canalizeze tentatia acestor idei. Trebuie s& discutim in continuare despre aspec- ful Pur material al acestui limbaj. Mai precis, despre toate modalitatile si toate mijloaccle pe arte. Asta nu inseamna cA nu se poate servi de fapte si sentimente obignuite, de pasiuni obisnuite, Gar numai ca de-o trambuling, in acelagi mod tf fare umorul distructiv poate servi si conellieze, prin ris, obignuintele ratiunii, “un sens eminamente oriental al expresiei, acest limbaj concret si obiectiv al teatrulul ser, Vette pentru a capta si a incercui organele. Ajunge Ja sensibilitate. Renuntind la rolul pe care] 1. deplineste verbul in Occident, el face din cuvinte incantatil. Intensificd glasul, Utilizeazé vibraiil sl nuante de voce, Repetd la nesfirsit ritmuri. Accor 400 Hee Sunetele, Tinteste sii exalteze, s amor- feascd, sh seducd, 88 opresscd sensibilitgtae Desci- yeazi, elibereazé sensul unui nou lirism a ges fultt, care, prin precipitarea sau amploarca desfa- furinit sale, termind prin a depisi lirismul oot telor. In sfirsit, sfarima subordonares intelectual {aa de limbaj, dueind spre o noua si mat rofunda intelectualitate, care se ascunde

    You might also like