Professional Documents
Culture Documents
1.
Preliminarii
Mitul si literatura
Autorul mentioneaza faptul ca pentru intelegerea mitului s-au impus doua metode: consultarea documentelor
in arhive, spre a-i reconstrui istoria, respectiv observarea directa a realitatilor unei culturi traditionale. Astfel,
se ajunge la intrebarea: creatorilor lui, mitul le comunica un adevar sau un neadevar?. Consultand definitiile
din dictionare se poate observa sinonimia dintre mit si legendasau basm. (Platon: mythos era antonimul
lui logos opozitie subsumata intentiei de a ilustra doua moduri de cunoastere inechivalente rationala si
mitica).
2.2. Mitul si metafora
Lingvistul Max Mler aprecia ca metafora este o maladie a limbajului, odata cu aceasta nascandu-se mitul,
dintr-o insuficienta a limbajului prea sarac pentru a putea exprima aspectele realului. Deci, metafora
reprezinta o viziune antropomorfica. Existenta metaforei dovedeste ca exista adevaruri care se adreseaza
sensibilitatii noastre prin imagini, o consecinta a acestui fapt fiind incifrarea sensului prin imagine.
2.3. O fictiune hermetica
Mitul o fictiune hermetica definitie formulata de G. Calinescu, care ii sublinia caracterul criptic, retras din
ordinea de suprafata a comunicarii intr-o ordine de adancime, caracter care poate fi pus in legatura cu
structura metaforica a reprezentarilor mitice. Mitul exclude o intelegere la propriu a ceea ce spune.
2.4. Puterea mitului
Experientele eroilor mitici sunt susceptibile de a fi repetate in cultura traditionala. Marile experiente umane
sau indeletniciri, cum ar fi vanatoarea, razboiul, agricultura, sunt modelate dupa scheme mitice. Ritul este o
tentativa de reiterare a evenimentului mitic.
2.5. Mitul si ritul
Autorul mentioneaza ca mitul, prin capacitatea sa de a dezvolta un corelativ, ne ajuta sa intelegem cat de
mare este distanta dintre aceasta forma culturala si formele poetice (basmul sau legenda). Povestire sacra,
mitul este o valoare a vietii religioase, purtand un mesaj ce este receptat in campul adevarului; basmul sau
legenda raman valori estetice receptate in campul frumosului.
2.6. Sacrul
Sacrul, in acceptiunea lui Silviu Angelescu, reprezinta punctul de sprijin al oricarui sistem mitic. Sacrul este o
valoare ambivalenta care are drept consecinta, in viziune mitica, discontinuitatea lumii: timpul este o curgere
neomogena de momente faste si nefaste; spatiul este divizat in locuri bune si locuri rele, la fel fiind impartite
si lucrurile.
2.7. Sensul si ordinea
Mitul marturiseste o constiinta omului asupra propriei insuficiente, pe care, prin rit (forma dramatizata a
mitului) incearca sa o depaseasca, inscriindu-se intr-un model superior lui. Conceptia cu privire la dualismul
lumii explica preocuparea pentru ordine, care intr-o cultura traditionala este pastrata prin norme si interdictii
(datinile confera stabilitate, chiar inertie).
2.8. Mitul - un adevar
Cei care au sustinut ca mitul reprezinta un adevar au fost cercetatorii Bronislaw Malinowski si Mircea Eliade.
Adevarul se iveste daca mitul este cercetat prin prisma imaginilor la care recurge si cu un sens figurat.
3.
3.1. Fabulosul
Tzvetan Todorov disocia fabulosul de fantastic si straniu. Daca fabulosul intra intr-una dintre etapele
raportului dintre experientele umane, trebuie retinut faptul ca aceasta presupune o preeminenta a
supranaturalului asupra naturalului. In viziunea lui Angelescu, suntem in stadiul unei perspective teologice in
care raportul dintre religios, prin mit, si estetic, prin literatura, se rezolva in favoarea religiosului.
3.2. Fantasticul
Fantasticul, ca efect estetic, presupune nu numai utilizarea unor tehnici narative, ci si alte modalitati de
includere a mitului in constructia epica, diferite de cele proprii basmului sau epopeii. Mitul devine o prezenta
discreta, ocultata cu ajutorul unor artificii narative.
3.3 Straniul
Valorile sacre ale mitului pot fi regasite in naratiune ca elemente ce induc o semnificatie intamplarilor, dar
aceasta semnificatie este dezvoltata numai pentru a fi negata ulterior de semnificatia concurenta, mai
puternica, a cauzalitatii logice din ordinea firescului.
4.
Persistenta in timp a credintelor despre zburator se datoreaza largii difuzari a mitului pe teritoriul romanesc.
Nasterea acestui personaj mitic este pusa in stransa legatura cu iubirea, cu intensitatea sentimentului, in
general cu starile de dezechilibru, dezvaluind deci anormalitatea, e nefiind niciodata asociat cu aspectele
normale ale vietii.
5.3. Asumarea mitului
In popor, zburatorul constituie un adevar, iar cei chestionati aduc intotdeauna exemple de intamplari cand
fiinta si-a facut aparitia
5.4. Rituri profilactice
Descantecele urmarind vindecarea de zburator sunt numeroase si pot fi urmarite in lucrarile folcloristilor, cu
sunt: Constantin Donici, Simion Florea Marian, Artur Gorovei, I.A. Candrea, acestia prezentand atat
descantecele, cat si obiectele magice necesare in diverse momente, precum si modurile de utilizare (ex:
mladite de maces, fire de matase rosie, fire de tort sau apa nenceputa si buruieni de noua feluri ori hapuri
smirna, tamaie, mir mare, praf de foi sfintite).
6.2. Descantecul
G. Calinescu sublinia ca mitul zburatorului este asociat in credinta populara unei boli care poate fi vindecata
prin magie. Numeroasele descantece de zburator descriu infatisarea pe care o ia zburatorul, aceasta fiind
figurata prin culori negru, rosu, alb, vanat, posomorat. Mai sunt enuntate si posibilele cauze ale
presupusei boli (din dragoste, din frica, din bataie), dar si leacurile prin care se poate vindeca (plante sau
radacini adunate de femei in luna mai). Descantecul ia forma unei invocatii enumerative (Avrameasa/
Dragan/ Leustean/ Si odolean), invocatie care presupune totodata si personificarea plantelor carora li se
solicita ajutorul.
6.3. Colinda
Datorita inserarii unor elemente precum popa, diacul, colacul, giulgiul care pot avea o dubla
interpretare in colinda populara a fetei care pleaca la seceris, exista dubii in vederea incadrarii acesteia in
categoria colindului de doliu sau a colindului de dragoste (Angelescu sustine cea de-a doua acceptiune).
6.4. Povestirea
In povestiri, zmeul ramane intotdeauna legat de viata erotica. El nu este descris, dar ii sunt prezentate
manifestarile sau moartea cauzata de rugaciuni. Spre deosebire de mit care generalizeaza faptele, povestirea
le particularizeaza prin precizarea numelor victimelor si prin delimitarea timpului si a spatiului.
6.5. Legenda
Spre deosebire de povestire, legendele construiesc un alt cadru temporal intamplarilor cu zmei, despre care se
spune ca s-au petrecut demult. (legende toponimice sau legendele cu scop de a preveni).
6.6. Balada
Tratat cu intentie moralizatoare, motivul zburatorului apare si in balada, o varianta fiind Cantecul cu zmeii,
consemnata de C. Mohanu in volumul Fantana Dorului.
Prin inclinatia lor erotica, Santoaderii sunt incadrati de mentalitatea populara in grupa zmeilor.
7.2. Demitizarea
Conceptul este exemplificat pe poemul Sburatorul, scris de Vasile Alecsandri, iar demitizare consta in faptul ca
desi zburatorul este declansatorul nelinistii erotice, el nu mai este o fiinta supranaturala, ci ramane in sfera
umanului, uneori fiind chiar el starnit de fete.
7.4. Idila
Asemanator este tratat motivul si in La Oglinda a lui Cosbuc, unde flirtul fetei cu propria imagine atrage
atentia asupra faptului ca iubirea este legata de factori strict personali (dorul).
Acceptiunea formulata in subcapitolul anterior a fost transmisa de Sadoveanu si asupra personajelor sale,
carora le incredinteaza sarcina de a descoperi modul in care structurile mitico-rituale ajung sa le specifice o
lume a lor, cu norme structurate si structurante, fata de al caror inteles divedesc un atasament deosebit.
Motive precum cel al strainului sau al pribeagului, sunt sustinute de Angelescu prin utilizarea de exemple
citate din Baltagul si Fratii Jderi.
Sadoveanu imprumuta nu numai elemente de sens ale civilizatiei orale, ci si procedeele acesteia, astfel sunt
identificabile scheme, elemente de lexic narativ, embleme ale unor vechi mitologii.
Mitul ocultat
9.1. Contextul literar
Subcapitolul trateaza raportul dintre mit, mentalitate, normele morale ale unei culturi si implicatiile lor asupra
conflictului epic. Analiza este restransa asupra operei lui Liviu Rebreanu, dar in special asupra romanului Ion,
incercand sa retina relatia in care epicul intra cu etnicul.
- cele trei subcapitole concluzioneaza elementele esentiale, dar si punctele comune pe care le au operele lui
Sadoveanu si ce cele ale lui Rebreanu, raportarea facandu-se la elementele etnografice.