Control de gestiune

Curs 9-10

Control de gestiune Curs 9-10

METODA TARGET COSTING

Aceasta metoda este in concordanta cu intocmirea bugetelor si previziunilor

pentru o perioada mai mare de timp. Tractic, se pleaca de la ideea ca pe intreaga
durata de viata a produssului sunt generate costuri si rezultate.
Metoda target costing este o metoda care face legatura intre firma sau
intreprindere, piata si implicit concurenta si strategia pe termen lung a firmei,
strategie la acre contribuie intr-un fel sau altul fiecare produs (influente generate
pe intreaga durata de viata a produsului).
PRINCIPII ALE METODEI
1. Analiza se face pe intreaga durata de viata a produsului, pentru ca
este demosntrat ca circca 80% din costurile unui produs sunt angajate inca din
faza de conceptie a produsului.
2. Rezultatul este urmarit tot pe intreaga durata de viata a
produsului pentru ca, de regula, in primii ani de viata a produsului (la
lansare( sunt generate costuri mai mari si , implicit, rezultate mai mici sau chiar
negative. Totusi trebuie sa existe capacitatea de a finanta pierderile.
3. Costul produsului stabilit ca un cost tinta se calculeaza, se determina
pornind de la piata (pretul pietei) spre intreprindere, luand in considerare si o
marja de profit dotita sau acceptata.
Costul tinta = Pretul pietei Marja de profit
Pretul pietei este impus de piata, deci nu poate fi modificat pentru ca este
dat de concurenta.
Marja de profit este de regula o marja medie a sectirului respectiv de
activitate.
Marja poate fi diminuata dar are implicatii in strategia si dezvoltarea
ulterioara a firmei.
4. Cu toate acestea, pentru obtinerea unui produs, firma inregistreaza
anumite costuri potrivit metodelor traditionale, respectiv se va proceda la
insumarea elementelor de cost ( materii prime, salarii, etc.) pe articole de
calculatie, obtinand astfel un cost estimat.
0

Control de gestiune Curs 9-10

Costul estimat = CD + CI de productie + Ch generale si de adm. + Ch de desfacere
(in ipoteza Costului complet comercial)
In contabilitate se inregistreaza costurile estimate, costuri care reflecta un
consum de mijloace si de bunuri.

Esenta metodei consta ca inainte de lansarea pe piata a unui produs, sa se

compare costurile estimate cu costul tinta, cautand solutii de apropriere a
acestora , si pentru a raspunde la doua aspecte:
a). Costul tinta este, de regula, impus de piata (poate fi modificat
indirect prin acceptarea unei marje de profit);
b). Costul estimat arata consumuri de mijloace si ca atare acestea nu pot
fi evitate pentru ca trebuie inregistrate in contabilitate.
Costul tinta este dat de calitatile, utilitatile si insusirile produsului, iar
costul estimat este dat de consumurile de mijloace si bunuri. Inainte de lansarea
pe piata a produselor se compara cele doua costuri si se stabileste rezultatul pe
intreaga durata de viata.
La stabilirea rezultatului estimat vor concura doua elemente din cele de mai
sus:

- pretul pietei;
- costul estimat.
Rezultatul estimat = Pretul pietei Costul estimat
Rezultatul estimat total = Cifra de afaceri (Venituri)

Cheltuieli

Target costing studiu de caz

O societate doreste sa lanseze pe piata un nou produs. Estimarile initiale arata ca ciclul de
viata al produsului va fi de trei ani si va avea trei faze: Lansare, Crestere, si Maturitate.
Capacitatea de productie maxima disponibila este de 20.000 unitati, urmand ca aceasta sa fie
exploatatata in proportie de 50% in prima faza, 80% in a doua faza si 100% in faza de maturitate.
Pretul de vanzare estimat este de 25 $, si se prevede ca, datorita aparitiei produselor similare
pe piata , in faza de maturitate acesta se va reduce cu 10%. Conducerea intreprinderii doreste
degajarea unei marje asupra pretului de vanzare de: 5% in faza de lansare, 15% in faza de crestere si
de 20 % in faza de maturitate.
Cheltuielile cu publicitatea vor fi de: 5$/buc in faza de lansare, 3,5$/buc in faza de crestere, si
de 1,25$ in ultima faza.
Costurile previzionale unitare, in faza de lansare, sunt urmatoarele:
Materii prime:
o A : 1 buc a 3,6 $/buc
1

Control de gestiune

Curs 9-10

o B: 2 buc a 1,5 $/buc

o C: 1 buc a 1.9 $/buc
Manopera: 1$/ buc
Cheltuieli de productie:
o Cheltuieli de intretinere si functionare 0,5$ pe tip de materie prima utilizata
o Cheltuieli de montaj:
Cost variabil unitar 5$/buc
Cheltuieli fixe totale de montaj 64.000$
o Gestiunea loturilor ( 1 lot = 400 buc): 200$/lot
Datorita contractelor incheiate cu furnizorii, costul materialelor se va reduce cu 15% in faza de
Crestere si cu 10% in ultima faza fata de faza precedenta. Costul variabil unitar de montaj se va
reduce cu 20% in a doua faza si cu 15% in faza de maturitate fata de faza precedenta. Celelalte
cheltuieli raman nemodificate pe toata durata de viata a produsului.
Se cere:
a) Calculati costurile tinta ale produsului pe fiecare faza a ciclului de viata.
b) Calculati costurile estimate ale produsului pe fiecare faza a ciclului de viata
c)Comparati rezultatele obtinute si interpretati (eventual enumerand cateva masuri pe care
managementul intreprinderii le-ar putea adopta pentru a putea indeplini obiectivele fixate).
d) Calculati rezultatele totale estimate pe fiecare faza a ciclului de viata.
Rezolvare:
a)
Lansare
Pret vanzare
Marja dorita
Cost tinta
b)
Q realizata

Crestere

25
25*5%=1,25
23,75

25
25*15%=3,75
21,25

20.000*50%=10.000

20.000*80%=16.000

Cheltuieli directe
Materii prime

9,5
8,5
A
3,6
B
1,5*2=3
C
1,9
Manopera
1
Cheltuieli indirecte
18,4
Intretinere
1,5
Montaj
11,4
cost fix unitar
64.000/10.000=6,4
cost variabil unitar
5
Gestiune loturi
200$/400 buc=0,5
Publicitate
5

Maturitate
25*90%=22,5
22.5*20%=4,5
18
20.000

8,23
7,51
7,23
6,51
3.6*85%=3,06 3,06*90%=2,75
2,55
2,3
1,62
1,46
1
1
13,5
9,85
1,5
1,5
8
6,6
64.000/16.000=4 64.000/20.000=3,2
4
3,4
0,5
0,5
3,5
1,25

Cost estimat unitar

27,9

21,73

17,36

c)
Cost tinta
Cost estimat
Diferenta (Estimat -

23,75
27,9
4,15

21,25
21,73
0,48

18
17,36
-0,64

Control de gestiune

Curs 9-10

Tinta)
d)
CA estimata
Cost total estimat
Rezultat estimat

250.000
279.000
-29.000

400.000
347.680
52.320

450.000
347.200
102.800

Rezultatul estimat = Pretul pietei Costul estimat

Rezultatul estimat total = Cifra de afaceri (Venituri)

Cheltuieli

Costul estimat = CD + CI = 9,5 + 18,4 =27,9

Daca Costul estimat > Costul tinta pierdere
Totusi analiza trebuie facuta nu numai pe produs ci si in corelatie cu
productia totala vanduta.
d.

CA1 =Q * Pretul de vanzare = 25*10.000 = 250.000

CA2 = 16.000 * 02 = 400.000
CA3 = 20.000 * 22,5 = 450.000

Cost total estimat = Costul unitar estimat * Cantitatea

Ct1 = 27,9 * 10.000 = 279.000
Ct2 = 21,73 * 16.000 = 347.680
Ct3 = 17,36 * 20.000 = 347.200
Rezultatul estimat pe intreaga durata de viata a produsului este de 126.120
lei , ceea ce inseamna profit ( 102.800 + 52.320 -29.000), rezulta ca produsul
poate fi lansat in fabricatie.
Marja de profit medie = 11,5 % ( 5+15+20)/3

SITUATII DE MONITORIZARE SI RAPORTAREA A PERFORMANTEI

Obiective :

Stabilirea subdiviziunilor organizatorice care trebuie sa primeasca informatii

la performantele realizate;
Precizarea centrelor de decizie si a modalitatilor de prezentare a informatiilor
referitoare la activitatile conduse
Coordonarea subdiviziunilor organizatorice care primesc primesc informatii
despre perfomantele realizate in system operational
3

Control de gestiune

Curs 9-10

Situatii de monitorizare si raportarea a performantei

TABLOUL DE BORD
REPORTINGUL
BALANTA SCORECARD

Tablou de bord
Definitie ansamblu de indicatori prezentati intr-o maniera
sintetica si cu o periodicitate corelata , ce trebuie sa permita
responsabilului sa actioneze rapid in cazul aparitie problemelor
Functii
-

Functia
Functia
Functia
Functia

de informare
de avertizare
de evaluare
decizionala

Tipologie
1. Dupa sfera de cuprindere:
- Taboul de bord global
- Tabloul de bord restrans
2. Dupa natura proceselor de munca:
- Tablou de bord de strategie
- Tablou de bord financiar
- Tablou de bord de gestiune
- Tablou de bord de exploatare
Cerinte impuse tabloului de bord
- Consistent
- Riguros
- Sintetic
- Accesibil
- Echilibrat
- Expresiv
- Adaptabil
- Economic
-

Principiile conceperii tabloului de bord

Coerenta
Pertinenta
Frecventa
Eficienta
4

Control de gestiune

Curs 9-10

- Standardizarea
Continut
a) Tabele de valori
- Indicatori cantitativi
- Indicatori de eficienta
b) Grafice
c) Forme mixte
Avantajele tabloului de bord
-

creterea gradului de fundamentare a deciziilor adoptate

furnizarea la intervale mici de timp a informaiilor semnificative, optimiznd astfel

utlizarea timpului de lucru al conductorilor;

folosirea unor criterii corecte de apreciere a salariailor

asigurarea unei operativiti i caliti ridicate a raportrilor catre manager

sporirea responsabilitii conductorilor pentru activitatea desfurat;

abordarea informaiilor cu privire la activitile de management general;

instrument de orientare i perfecionarea metodelor de previziune i conducere.

Limitele tabloului de bord

volum relativ mare de munca pentru obtinerea informaiilor i completarea tabloului

- tabloul de bord rmne o sintez;

Reportingul
Definitie - instrument al menagementului prin cifre, prin care se raporteaza cata marja a fost fost
generate de un centru de responsabilitate si prin consolodari interne sa se coreleze cu rezultatul
contabilitatii financiare.
Reportingul se bazeaza pe trei concepte:
-

Structura organizatiei;
Fixarea obiectivelor;
Controlabilitate.

Furnizeza date ce stau la baza intocmirii balantei scorecard.

Balanta scorecard (BSC)
Ofera managerilor informatii relevante, utilizand instrumente financiare si nefinanciare, prezintanduse, ca un ansamblu de indicatori direct legati de strategia dezvoltata, tradusa prin elemente de
monitorizare si raportare a performantei.
Monitorizarea performantelor din:
-

perspectiva
perspectiva
perspectiva
perspectiva

financiara;
clientilor;
proceselor interne;
dezvoltarii competentelor;

Ipoteze BSC/TB
Ipoteza 1 Strategia organizatiei este perfect cunoscuta si explicata de manageri;
5

Control de gestiune Curs 9-10

Ipoteza 2 BSC este implementat conform strategiei de la varf la baza, parcurgand toate nivelele
ierarhice;
Ipoteza 3 Intaietatea indicatorilor de rezultat fata de indicatori de actiune;
Ipoteza 4 TB a fost conceput in Franta in perioada interbelica;
Ipoteza 5 Doua etape in constructia TB:

formularea strategiei intreprinderii

implementarea TB

Ipoteza 6 - TB presupune in practica o mare varietate de documente;

Ipoteza 7 TB contribuie la etalarea in mod dynamic a strategiei intreprinderii.

Metoda ABC
Originile calculaiei costurilor de proces
Calculaia costurilor de proces este una din ultimele cuceriri in
domeniul calculaiei costurilor. Originea ei se afla in S.U.A. Initial s-au
supus unui studiu critic sectoarele si locurile de costuri comune
(indirecte), ajungandu-se la concluzia ca pasul hotrtor pentru controlul
costurilor indirecte consta in elaboarea unui model care sa detalieze si sa
structureze cauzele acestor costuri.
Cauzele apariiei calculaiei costurilor de proces
Drept cauze ale apariiei costurilor de proces pot fi considerate:
1.
modificri ale poziiei strategice ale ntreprinderii;
2.
modificri in cererea de informaii pentru management;
3.
deficientele sistemelor de calculaie a costurilor existente.
1.Poziiile strategice ale ntreprinderilor s-au schimbat foarte mult in
ultimii ani.
Aceasta datorita schimbrilor in mediul ntreprinderii, schimbri la
care au contribuit esenial dezvoltrile in tehnologia calculatoarelor.
Odat cu introducerea sistemelor CIM (Computer Integrate
Manufacturing) au aprut modificri importante in toate domeniile si
sectoarele ntreprinderii. Datorita ascuirii concurentei pe piaa exista
tentinta reducerii costurilor, imbunatatirii calitatii produselor si
dezvoltrii de produse noi si ca urmare, are loc scurtarea duratei de
viata a produselor.
Din asemenea motive ponderea si importanta sectoarelor costurilor
comune si indirecte creste mereu fata de aceea a sectoarelor de
6

Control de gestiune

Curs 9-10

poductie propriu-zise. Prin aceste modificri de activitati se ajunge la

modificari in structura costurilor, importanta costurilor individuale
directe scade in favoarea celor comune indirecte, concomitent cu
creterea ponderii costurilor fixe.
2.In cadrul deciziilor ntreprinderii in prim plan se situeaz aspecte
noi, cum ar fi:
-Pregtirea si asigurarea de informaii despre costuri referitoare la o
multitudine de obiecte ale calculaiei costurilor;
-Reducerea mrimilor loturilor de fabricaie;
-Determinarea unui numr optim al variantelor produselor;
-Determinarea costurilor pentru comenzi specifice;
-Controlul eficientei economice in sectoarele tot mai numeroase si
mai importante
ale costurilor comune indirecte.
Informaiile necesare se refera la ntregul lan de creare a valorii din
ntreprindere, inclusiv la toate sectoarele de producie si activitati
auxiliare, ajuttoare indirecte.
3.Sistemele tradiionale de calculaie a costurilor sunt orientate spre
sectoarele efective de producie. Costurile comune indirecte se
repartizeaz asupra produselor prin intermediul unor mrimi de
referina, care in actualele condiii tehnologice, nu reprezint o expresie a
ocazionrii (de exemplu salariile indirecte). Decontarea costurilor
indirecte are loc prin suplimentari asupra unor mrimi valorice. Aceasta
repartizare a costurilor indirecte neconforma cu principiul ocazionarii,
poate duce la decizii strategice greite.
Definirea, sarcinile si trsturile calculaiei costurilor de proces
Exista mai multe mai multe definiii ale metodei ABC, date de
diferii autori sau de diferite cabinete de consultanta.
Dup Horvart/Mayer, calculaia costurilor de proces se definete
astfel: Calculaia costurilor de proces poate fi inteleasa ca o noua
abordare a caclculatiei in vederea creterii transparentei costurilor in
sectoarele de activitati indirecte, a asigurrii unui consum eficient al
resurselor, evidenierii utilizrii capacitatii, imbunatatirii calculaiei pe
produs si evitrii, in acest fel a unor decizii strategice greite.
7

Control de gestiune

Curs 9-10

Din aceasta definiie rezulta clar sarcinile si obiectivele calculaiei

costurilor de proces. Trstura de baza a acestei calculaii consta in
ideea de a nu mai repartiza costurile comune, indirecte de exploatare
asupra produselor prin intermediul unor cote inexacte si arbitrare, ci in
concordanta cu apelarea efectiva a produselor, obiecte ale calculaiei la
activitatile intreprinderii.
Dup natura ei, calculaia costurilor de proces este o calculaie a
costurilor totale, deoarece deconteaz asupra produselor nu numai
costurile individuale directe, ci si pe cele comune indirecte.
Acest concept al costurilor totale se bazeaz pe faptul ca pe
termen lung (aproape) toate costurile sunt variabile si deci au o relevanta
decizional.
In legtura cu aceasta se poate aprecia ca, prin destinaia sa,
calculaia costurilor de proces este orientata de ctre deciziile pe termen
lung si poate fi considerata un sprijin pentru problemele strategice ale
ntreprinderii.
Ansamblul funcional al ntreprinderii este reprezentat prin
activitati si procese, procesele fiind poziionate sub raportul costurilor,
orizontal fata de impartirea tradiionala a locurilor de costuri.
Calculaia costurilor de proces nu reprezint un nou sistem de
calculaie intru-cat in construcia si organizarea ei poate utiliza structura
tradiionala folosita in calculaia costurilor: pe feluri, locuri si purttori
de costuri.
Organizarea calculaiei costurilor prin metoda ABC
Potrivit metodei ABC calculaia costurilor pe proces presupune
parcurgerea mai multor etape in care se realizeaz:
identificarea activitatilor, a proceselor si stabilirea ierarhiei proceselor;
determinarea stimulatorilor de costuri si construirea structurilor
cantitative;
stabilirea cotelor costurilor de proces;
Principiul de baza al metodei il costituie repartizarea mai fina a
cheltuielilor indirecte pe purttorii de cheltuieli in raport cu metoda
clasica utilizata, fara a afecta cheltuielile directe.
Identificarea activitatilor, a proceselor si stabilirea ierarhiei
proceselor
8

Control de gestiune

Curs 9-10

Pentru identificarea activitatilor a proceselor si stabilirea ierahiei

proceselor s-a impus modelul lui Horvart/Mayer ce cuprinde 4 faze:
formularea de ipoteze privind principalele procese;
Aceste ipoteze sunt elaborate in prima faza. Ele au la baza structura
produselor, desfacerii, a ntreprinderii, obiectivele proiectului si
situaiile decizionale importante.
analiza activitatilor pentru determinarea proceselor pariale;
In primul rnd trebuie identificate procesele de ansamblu ale unei
societati pentru a le putea evidenia si prelucra sub raportul calculaiei
costurilor. Analiza activitatilor poate fi efectuata in mai multe feluri:
chestionri si interviuri, analiza documentara, procedeul multimoment.
Pentru fiecare loc de costuri se determina procesele ce se desfasoara in
diversele sectoare si rezultatele acestora(output) pe de-o parte, precum
si necesarul de personal si valori materiale pentru acestea(input), care
determina mrimea proceselor, pe de alta parte.
alocarea capacitatilor si a costurilor;
Exista mai multe modalitati de alocare a costurilor de plan ale
locului de costuri diferitelor procese pariale:
1. planificarea analitica a felurilor de costuri pentru fiecare proces
parial. Aceasta metoda este cea mai exacta dar si cea mai
costisitoare.
2. organizarea unei planificri analitice a costurilor locului de
costuri. In msura in care un anumit fel de costuri este dominant
poate sa fie suficienta planificarea analitica a acestui fel de
costuri. Pentru celelalte feluri de costuri se poate pleca de la
costurile normale ale locului si repartizarea proporionala a
acestora pe procese in funcie de felul de costul dominant
3. determinarea regresiva pe baza valorilor anului precedent si a
valorilor din buget.
concentrarea proceselor pariale si proceselor principale.
Daca pentru toate locurile de munca sunt cunoscute procesele
pariale stimulatorii lor de costuri si ponderea lor in costurile de
locuri de posturi urmeaz ca ultima faza concentrarea proceselor
pariale in cteva procese principale subordonate locurilor de costuri.
Procesele pariale vor fi organizate sub forma a doua dimensiuni: a
locului de costuri executant si a procesului principal subordonat
locului
9

Control de gestiune

Curs 9-10

Determinarea stimulatorilor de costuri si construirea structurilor

cantitative
In cadrul acestei etape se disting urmtoarele faze:
stabilirea stimulatoarelor de costuri;
Stimulatorii de costuri reprezint mrimile de referina pentru
repartizarea costurilor comune indirecte. Mrimea costurilor comune
privind materialele, de exemplu, nu depinde de valoarea materialelor
aprovizionate, ci de numrul comenzilor efectuate si derulate, a
miscarilor din depozit. Ca exemple a unor stimulatori de costuri pot fi
considerate:
1. Pentru procesul principal comandarea materialelor, numrul de
comenzi;
2. Pentru procesul principal elaborarea planului de producie,
numrul seciunilor de plan elaborate;
stabilirea criteriilor pentru determinarea stimulatorilor de costuri;
Doua elemente importante in alegerea stimulatorilor de costuri sunt:
1. Exactitatea de calcul dorita: pentru a atinge o exactite nalta in
calculaie trebuie utilizat un numr cat mai mare de stimulatori de
costuri dar trebuie avut in vedere si o anumita limita pentru ca
altfel costurile marginale crescute pentru evidenta si calcul vor
depasii repede valoare utilitatii informaiilor obinute intr-un
asemenea calcul exact;
2. Complexitatea combinaiei produselor: in cazul diferentiarii
produselor sub aspectul consumului de resurse si de activitati pe
care le ocazioneaz un numr mic de stimulatori de costuri pot sa
duca la perturbaii
Stimulatorii de costuri trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:
-sa fie uor de identificat si utilizat;
-utilizarea realizrilor indirecte sa fie exprimata pe cat posibil in
raport cu ocazionarea acestora
-stimulatorii pot influenta pozitiv sau negativ comportamentul
personalului angajat in special daca acesta crede ca realizrile si
rezultatele lui sunt interpretate in raport cu stimulatorii de costuri. Ca
urmare angajailor trebuie sa li se explice stimulatorii de costuri si
funciile acestora.
construirea structurilor cantitative.

10

Control de gestiune

Curs 9-10

In prima faza se face planificarea cantitatilor proceselor pariale in

care se obin realizri msurabile si de care depinde volumul de
activitati.
La planificarea cantitatilor proceselor se recomanda unei perioade de
plan mai mare de un an, pentru a elimina astfel perturbrile cauzare
de restricii pe perioade
scurte. Deoarece in cazul proceselor
examinate este vorba de activitati repetitive, se pot stabili aa numitele
standarde de performante
Stabilirea cotelor costurilor de proces
Pentru nevoile de calculaie trebuie determinate cote de costuri.
Aceasta are loc in trei faze in care se determina cotele de costuri
pentru procesele dependente de volumul realizrilor si apoi cotele de
repartizare ale costurilor proceselor independente fata de aceste
volume. Prin adunare se obin cotele costurilor proceselor totale.
Cotele costurilor de proces pentru procesele dependente de
volumul realizrilor (Ccpd);
Ccpd=

cos turi.de. proces

cantitati.de. proces

costurile independente de cantitatile de procese (C iep), se

repartizeaz prin intermediul unor cote suplimentare procentuale.
Horvart/Mayer propun ca repartizarea sa se fac proporional cu
costurile de proces ale proceselor dependente cantitativ.
Ciep=

cos turi.de. proces.neutre

cantitati.de. proces.dependente.de.cantitati

cota totala a costurilor de proces se determina prin

nsumarea cotelor de costuri dependente de volum cu cotele de
repartizare prin suplimentare.

Posibilitatile de aplicare a calculatie costurilor de proces

Intre domeniile de aplicare a calculaiei costurilor de proces se
disting doua mai importante:
1.
Utilizarea ca instrument de calculaie, aspect care a pus
mobilul apariiei acesteia in S.U.A.
2.
Utilizare in cadrul managementului costurilor comune
indirecte.
11

Control de gestiune

Curs 9-10

Calculaia directa nedifereniata

Aceasta varianta a calculaiei costurilor de proces atrage, in
vederea calculaiei costurilor complete, toate costurile comune indirecte
si le deconteaz pe acestea asupra produselor, din intermediul unor cote
de costuri ale proceselor
Cu C p K p ,

unde
C u =costurile de proces pe unitatea de purttor
Cp = cota costurilor de proces
Kp = coeficientul de proces
Calculatia indirecta difereniata
Deoarece se ridica mereu problema unor informaii privind
legturile dintre obiectele de calculaie si procesele principale apelate de
ele s-a hotrt ca aceasta legtura intre procese si purttorii de costuri
sa fie deplasata de la nivelul proceselor principale si pariale la nivelul
diferitelor locuri de costuri.
Referitor la costurile de proces unitare de independente de
volum(Cuvo) ale fiecrei variante cu privire la un anumit proces parial
C uvo C p

Pq Pqvo
Ttvo

, in care

Cp= cota costurilor de proces

Pq = cantitatea de proces
Pqvo = partea cantitativa de proces dependenta de volum
Tqvo = volumul cantitativ total ca suma a cantitatii realizrilor
tuturor produselor respectiv a variantelor.
In mod corespunztor se obin costurile de proces unitare (C uva)
dependente de varianta.
C uva C p

Pq Pqva

Vn Vqva

, in care

Pqva = partea cantitativa de proces dependenta de variante

Vn = numrul de variante
Vqva = volumul cantitativ al diferitelor variante
Costurile unitare ale unui produs care au fost ocazionate de ctre
procesul analizat rezulta atunci prin:
12

Control de gestiune

Curs 9-10

C u C uvo C uva

Efectele calculaiei costurilor de proces

In principal, caculatia costurilor de proces poate determina trei
efecte care sunt considerate avantaj informaionale strategice.
Efectul de alocare
In cadrul calculaiilor costurilor de proces, costurile indirecte
comune se repartizeaz pe produse in raport cu apelarea resurselor
ntreprinderii.
Costurile comune de desfacere nu sunt determinate de costurile de
producie ale produsului ci, de exemplu, de activitatea de publicitate si
promovare, deci de procese care sunt ocazionate in legtura cu acestea.
Efectul de alocare consta in diferena dintre costurile comune indirecte,
repartizate conform tradiionalei calculaii prin suplimentare, si cele
repartizate conform ocazionrii prin intermediul cotelor de costuri de
proces.
Efectul de complexitate
Efectul de complexitate exprima in mod deosebit faptul ca att
complexitatea, cat si bogatia de variante sunt factori determinanti si
centrali ai costurilor comune indirecte. In cadrul produselor formate
intr-un numar mai mare de componente, este nevoie de mai multe
activitati care ocazioneaza costuri comune indirecte. Aceste produse vor
fi incarcate i cazul calculatiei prin suplimentare insa aceasta poate duce
la decizii gresite in politica de marketing si de preturi.
Efectul de degresiune
Calculaia prin suplimentare, in conformitate cu repartizarea
proporionala a costurilor comune, deconteaz cote constante de costuri
comune pe unitatea de produse. Costurile de proces pe unitatea de
produse se diminueaz insa odat cu creterea cantitatii lor. De
exemplu costurile comune de distribuie se nasc independent de
cantitatile comandate.
13

Control de gestiune

Calculaia costurilor de proces ca funcie

managmentului costurilor comune indirecte

Curs 9-10

ajuttoare

Funcia calculaiei costurilor de proces in cadrul gestiunii costurilor

comune indirecte are in vedere:
formarea de indicatori privind productivitatea;
comparaii de tip admisibil efectiv si analize de eficienta
economica;
managementul punctelor si locurilor de intersecie;
formarea preturilor de decontare;
analiza lanului de creare a valorii;
integrarea in planificarea anuala curenta.
Deoarece in literatura de specialitate exista in continuare preri
contradictorii in ceea ce privete comparaia admisibil efectiv, se
prezinte in continuare succint o asemenea comparaie, inclusiv analiza
abaterilor.
Comparaia prevede evidenta directa nemijlocita a cantitatilor
efective ale proceselor principale, condiia fiind posibilitatea
consemnrii si msurrii cu usurinta a stimulatorilor de costuri.
Pentru determinare costurilor admisibile ale proceselor principale se
folosete formula:

Costuri admisibile
de plan
procesului
Ale proceselor principale

Cantitati efective de

Cota costurilor

proces

ale
principal

Abaterile ce rezulta din compararea costurilor admisibile si efective

astfel determinate au insa o capacitate informaionala limitata. Ele
exprima doar abaterile de activitate, respectiv costurile de subactivitatecantitatea de proces nu a fost suficienta pentru ncrcarea completa a
capacitatilor existente. Si alte modalitati de efectuare a unei analize a
abaterilor pot determina numai abateri de activitate. Motivul este
calculaia costurilor complete realizata prin intermediul calculaiei
costurilor de proces. Abaterile stabilite pentru diferitele procese sau
14

Control de gestiune

Curs 9-10

locuri de costuri pot fi, totui, un indiciu asupra necesitaii unei

adaptri a capacitatilor de producie.

15