You are on page 1of 16

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MANAGEMENT

SANDU COSTINA FLORENTINA


SMRDIOEANU ALINA+GEORGIANA
STNICIOIU ANA-MARIA
STOIAN IONELA ROXANA
GRUPA 135

CUPRINS

CAPITOLUL I-INTRODUCERE...................................................................................... 1
CAPITOLUL II...................................................................................................................2
mprumuturile de
stat.Caracteristici.............................................................2
Clasificare ...................................................................................................3
Avantajele mprumuturilor de stat...............................................................5
Elemente tehnice..........................................................................................6
Operaiuni....................................................................................................9
Datoria public...........................................................................................11
CONCLUZIE....................................................................................................................13
BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I - INTRODUCERE
Apariia creditului public este cauzat de insuficiena resurselor financiare ale unei
autoriti publice, n raport cu cheltuielile acesteia. Scopul creditului public este de a complini
resursele publice ale unei autoriti date.
Aceast autoritate poate fi o instituie public oarecare, un organ local al puterii
executive sau, cel mai adesea, statul.Practica financiar este dominat de creditul preluat de stat,
ne vom referi n continuare la acest credit, ca form tipic a creditului public, form care este
denumit mprumut de stat.
mprumutul de stat sub raport juridic, reprezint nelegerea dintre
persoane fizice i/sau juridice, pe de o parte i stat, pe de alt parte, prin care prima
consimte s pun la dispoziia statului o sum de bani, sub form de mprumut, pe o
perioad determinat, iar aceasta din urm se angajeaz s o ramburseze la termenul
stabilit i s achite dobnda i alte costuri aferente.
mprumutul de stat apare n legtur cu execuia bugetului de stat care, pe
perioade subanuale (zile sau luni) sau pe total an, poate suferi de insuficiena veniturilor n
raport cu cheltuielile prevzute a se efectua. De aici necesitatea unui mprumut, fie din
nevoia de trezorerie (acoperirea unor cheltuieli pe termen scurt), fie din nevoia de
echilibrare a bugetului (acoperirea deficitului anual).
Sursa mprumuturilor de stat o reprezint disponibilitile bneti ale populaiei i
ale altor ageni economici. Contractarea se poate face fie direct de ctre stat, fie prin
intermediul unor instituii financiare care gestioneaz plasarea mprumutului. Principalele
condiii pentru acordarea creditului sunt: garania, rata dobnzii i termenul de rambursare.

CAPITOLUL II
1. mprumuturile de stat.Caracteristici
-caracter contractual i voluntar : similar oricrui mprumut, adic reprezint din
punct de vedere juridic o nelegere ntre dou pri (stat i creditorii si); aceasta exclude
caracterul obligatoriu al impozitelor curente, nlocuit cu alternativa facultativitii,
ntruct posibilii creditori pot s nu accepte (individual sau toi) condiiile de preluare a
mprumutului, aa cum au fost ele anunate de Ministerul Finanelor; practica financiar a
nregistrat ns i cazuri de mprumuturi de stat obligatorii; pe de alt parte, statul, spre
deosebire de ali debitori, nu acord garanii materiale, adic mprumuturile de stat, fa
de celelalte categorii de mprumuturi, nu au clauz de ipotec, gaj etc.;
-caracter rambursabil : similar oricrui mprumut, dar total nespecific pentru impozite;
acest caracter se pstreaz inclusiv n cazul mprumuturilor zise perpetue (rente viagere),
deoarece rambursarea acestora se face totui, chiar dac discret i fr o scaden anterior
anunat;
- asigur contraprestaie : lucru total nespecific impozitelor; acea lucru total
nespecific impozitelor; aceast contraprestaie ia, cel mai frecvent, forma dobnzii, a
primei de rambursare i a emiterii sub valoarea nominal (sub pari); unele din aceste
avantaje materiale, pe care statul le anun creditorilor la lansarea mprumutului, pot fi
retrase pe parcurs, ca de exemplu diminuarea dobnzii prin conversiunea datoriei
publice.

2. mprumuturile de stat se clasifica astfel:


1. dupa forma de exprimare, mprumuturile publice sunt: n natura; n bani
2. n functie de moneda n care se exprima distingem: mprumuturi publice n
moneda nationala; mprumuturi publice n moneda straina, care poate fi a statului
creditor sau o terta moneda straina (D.T.S., EURO, etc.);
3.

functie

de

garantiile

acordate

de

state

subscriitorilor

la

mprumuturi, exista: mprumuturi publice cu garantii personale (care obliga statul


debitor sa angajeze cautiunea asiguratorie a altui stat); mprumuturi publice cu garantii
reale (implica angajamentul garantarii printr-un venit bugetar sigur si permanent,
proportional cu serviciul aferent datoriei publice angajate).
4.

dupa

clauza

rambursarii, mprumuturile

publice

sunt

amortizabile (termenele de rambursare si modalitatile de efectuare a rambursarii se


stabilesc n prealabil) sau mprumuturi neamortizabile (cnd statul se obliga sa plateasca,
anual, dobnzile datorate, fara sa defineasca precis termenele de stingere a datoriei sale
fata de subscriitorii mprumutului)
5. dupa forma titlurilor emise de stat, distingem: mprumuturi cu titluri
nominative sau cele cu clauza de inscriptiune , mprumuturi cu titlu "la purtator" ,
mprumuturi cu titluri mixte.
6. n functie de natura raporturilor juridice dintre parti, mprumuturile
publice sunt: voluntare sau fortate.
7. n functie de perioada de timp pentru care se contracteaza, deosebim :
mprumuturi pe termen scurt sau flotante (au termene de rambursare de pna la 1
an);mprumuturi pe termen mediu (contractate pe perioade cuprinse ntre 1 si 5
ani);mprumuturi

pe

termen

lung (contractate

pe

perioade

mai

mari

de

ani);mprumuturi fara termen (este cazul mprumuturilor perpetue si a rentelor viagere).


5

10. n functie de locul de plasare a titlurilor de credit public, mprumuturile


lansate si angajate de autoritatile statale se grupeaza n: mprumuturi publice interne (se
contracteaza pe piata interna de capital si se exprima n moneda nationala sau/si n unele
monede straine); mprumuturi publice externe (se contracteaza pe piata internationala de
capital sau n terte tari, iar titlurile emise se exprima n valutele tarilor creditoare, n
valuta unei terte tari, n EURO, n D.S.T. etc.).
11. n functie de scopul lansarii lor catre public, mprumuturile publice pot
fi:financiare (cnd

se

contracteaza

scopul

finantarii

unor

investitii

ale

statului), bugetare (se angajeaza n scopul acoperirii unor parti din cheltuielile bugetare
ordinare);monetare (se contracteaza n scopul restrngerii masei monetare si al reducerii
preturilor) de repartitie (vizeaza atragerea unei fractiuni din disponibilitatile temporare
ale pietei de capital, n care se includ si economiile banesti ale populatiei, pentru
realizarea unor redistribuiri de produs intern brut, prin acoperirea unei parti din
necesitatile financiare ale prezentului);ciclice-conjuncturale (se emit n perioadele de
recesiune n scopul finantarii unor lucrari publice de anvergura, de pe urma carora se
asteapta o relansare economica); de razboi (militare), lansate n scopul obtinerii de
resurse financiare pentru finantarea dotarii armatei, pentru sustinerea financiara a
razboiului aflat n desfasurare si, n ultima instanta, pentru suportarea consecintelor
financiare ale razboiului (plati de despagubiri de razboi, plati de pensii pentru veterani,
invalizi, orfani si vaduve de razboi, refacerea zonelor distruse).

3.Avantajele mprumuturilor de stat


- Unii economisti apreciaza nefondata opinia potrivit careia mprumuturile constituie un
mijloc de transferare a sarcinilor financiare asupra generatiilor viitoare, deoarece plusului
de cheltuieli ce vor avea de suportat platitorii de impozite n legatura cu mprumuturile
contractate n trecut, i va corespunde un plus de venituri (dobnzi si restituiri de
mprumuturi), ce va reveni creditorilor statului;
- este respinsa si opinia potrivit careia mprumuturile de stat afecteaza capitalul natiunii
deoarece se apreciaza ca nu mprumuturile distrug capitalul natiunii, ci slaba preocupare
a unor unitati economice pentru buna ntretinere, reparare si modernizare a
echipamentelor industriale, a mijloacelor de transport si a instalatiilor energetice, pentru
formarea profesionala a fortei de munca etc.;
-mprumuturile de stat ofer un plasament sigur i remunerator pentru disponibilitile lor
bneti;
-mijloc mai rapid de procurare a resurselor financiare necesare, mai cu seam n cazul n
care se solicit acest mprumut bncii centrale.

Se apreciaza, totusi, ca mprumuturile constituie un mijloc de procurare a resurselor


financiare publice mai costisitor dect impozitele, iar dobnzile si celelalte avantaje
acordate creditorilor statului majoreaza, inevitabil, cheltuielile publice.

4. mprumuturile de stat. Elemente tehnice


mprumuturile de stat prezint mai multe elemente tehnice, din care unele sunt de
identificare, altele de caracterizare valoric i temporal, altele privesc rambursarea, diferite
avantaje .a.Unele dintre aceste elemente intereseaz mai ales pe emitent, n vedereainerii
evidenei mprumutului (numrul de titluri emise, nscrierea lor, seriile rmase pe pia, seriile
retrase prin trageri la sori periodice) sau a evalurii eficienei mprumutului (suma mobilizat
n urma emisiunii, cheltuielile de emisiune tiprire, publicitate, plasare , costul total al
mprumutului, cheltuielile de rambursare .a.
a) Denumirea mprumutului este un element de identificare ce permite
individualizarea titlurilor pe pieele financiare primar i secundar..Este stabilita in functie de
destinatia acestuia, caracterul exceptional sau obiectivul urmarit, poate cuprinde anul
contractarii, nivelul dobanzii sau forma pe care o imbraca imprumutul.
b) Valoarea nominal reprezinta suma inscrisa pe titlul unui imprumut de
stat si exprima marimea

creantei pe care detinatorul o are de incasat de la stat. Daca

imprumutul de stat se ramburseaza la scadenta, statul va achita detinatorului inscrisului


valoarea nominala a acestuia. In cazul in care detinatorul inscrisului doreste sa-si recupereze
banii inainte scadenta titlului, el poate sa il vanda la bursa.
c) Valoarea real reprezinta suma cu care se cumpara/se vinde un inscris la bursa
si depinde de cursul cu care se coteaza acesta la bursa. Valoarea reala poate fi egala, mai mica
sau mare decat valoarea nominala.
d) Cursul exprima pretul cu care se cumpara si se vand 100 de unitati monetare
in valoare nominala si depinde de:
- raportul dintre cererea si oferta de capital de imprumut;
- nivelul dobanzii;
- alte avantaje oferite de stat detinatorilor de inscrisuri etc.
8

Cursul poate fi:


- al pari, adica egal cu 100;
- sub pari, adica mai mic decat 100;
- supra pari, adica mai mare decat 100.
De regula, la lansarea unui imprumut de stat cursul este sub pari si exceptional al
pari sau supra pari.
e) Termenul de rambursare

imprumuturi de stat cu termene precise de rambursare:

imprumuturi pe termen scurt (pana la un an);

imprumuturi pe termen mediu (1-5 ani);

imprumuturi pe termen lung (peste 5 ani).

imprumuturi de stat fara termene precise de rambursare.


Inscrisurile emise de stat poarta denumiri diferite, in functie de termenul pentru care

s-a contractat imprumutul si de caracteristicile inscrisurilor respective.


Pentru imprumuturile pe termen scurt se emit:
- bonuri de tezaur pot fi lombardate la banci si vandute la licitatie la cursuri
variabile;
- polite de tezaur sunt supuse dreptului cambial, care reglementeaza conditiile in
care pot fi scontate la banci, executate silit etc.

- certificate (bonurile de impozite) sunt inscrisuri nepurtatoare de dobanda, pe


care statul le inmaneaza creditorilor sai pentru plata unor angajamente; detinatorii lor le
pot folosi pentru achitarea impozitelor datorate statului.
Pentru imprumuturile pe termen mediu si lung se emit obligatiuni sau titluri de
renta, iar pentru cele fara termen, titluri de renta perpetua.
f) Venitul asigurat de titlu e venitul ce revine posesorului unui titlu pe
perioada deinerii acestuia. Din punct de vedere al sursei acestuia, venitul poate
fiintrinsec i conjunctural.
g) Prima de rambursare este plusul de valoare oferit creditorului de ctre dbitor
la momentul rambursrii mprumutului i care, de regul, este anunat nc dn perioada
campaniei publicitare anterioare lansrii mprumutului.
pr = VR VE , cu VR > VE
unde:
pr = prima de rscumprare,
VR = valoarea de rscumprare,
VE = valoarea de emisiune.
h)Dobnda: preul pe care statul l pltete creditorilor si pentru folosirea sumei
mprumutate i mbrac forma:
dobnzii: venit fix de care beneficiaz toi deintorii de nscrisuri, proporional
cu valoarea nominal; ctigurilor: venituri difereniate de care beneficiaz doar anumii
deintori a nscrisurilor publice (tragere la sori); form combinat sau alte avantaje
(prime de rambursare, privilegii fiscale, plata
impozitelor, privilegii juridice, garanii contra variaiilor monetare etc.).
o 1)rata nominal (rata de emisiune): se calculeaz la valoarea nominal a
nscrisurilor de stat;
o 2)rata real: venitul net ce revine creditorului de pe urma unei sute de
uniti monetare date cu mprumut, corectat cu modificarea preurilor pe piata.
10

5. mprumuturile de stat. Operaiuni


a)Plasarea

mprumuturilor. Practica

financiar

cunoate

urmtoarele

modaliti de plasare a mprumuturilor de stat:


a)prin subscripie public
-cu nivel nelimitat: creditorii pot cumpra attea titluri cte doresc;
-cu nivel limitat: guvernul fixeaz un plafon global al mprumutului.
b)prin vnzarea ctre bnci:
-consoriul bancar poate prelua n comision obligaiile
mprumutului, statul intrnd n posesia sumelor pe msura plasrii
titlurilor de ctre consoriu;
-banca poate cumpra efectiv titlurile mprumutului de stat, pe care se angajeaz s le
plaseze pe pia, ctigul su fiind diferena dintre preul la care vinde nscrisurile ctre
populaie i cel la care au fost achiziionate de ctre stat. Titlurile care nu au putut fi
plasate pe pia sunt incluse n portofoliul bncii respective.
c)prin vnzare la burs : prin vnzare la burs sunt plasate nscrisurile unui nou
mprumut, atunci cnd statul intenioneaz ca acesta s treac neobservat. n acest caz,
cumprtorii nu cunoscdac nscrisurile care fac obiectul tranzaciilor la burs sunt ale unui
mprumut veche,vndute de deintorii lor, sau ale unui mprumut nou, emis recent de stat.
Aceast modalitate prezint avantajul c este discret, comod i foarte puin costisitoare.
Ea, ns, nu poate fi aplicat pe scar larg, deoarece oferte mari de nscrisuri ar duce n
scderea cursului acestora, ceea ce ar reduce randamentul financiar al mprumutului.

b).Modificarea ratei dobnzii. Se procedeaz la o astfel de operaiune n


condiiile n care rata dobnzii nregistreaz o scdere apreciabil. n astfel de situaii
statul va preschimba titlurile mprumuturilor vechi cu titluri ale unui mprumut nou, emis
cu o dobnd mai redus, operaiune cunoscut sub denumirea de conversiune. n
practic se cunosc urmtoarele tipuri de conversiune.
-conversiune forat: singura alternativ este aceea de a preschimba vechile titluri cu cele
noi, n decursul unei anumite perioade, n caz contrar nscrisurile pierzndu-i
valabilitatea;
11

-conversiunea facultativ: creditorii pot opta fie pentru preschimbarea titlurilor aferente
mprumutului, fie pentru pstrarea acestora;
-rambursarea anticipat: creditorii pot opta fie pentru preschimbarea titlurilor vechi, fie
pentru rambursarea anticipat a mprumutului. Este modalitatea cel mai des ntlnit n
practic.
Observaie: operaiunea de arozare este inversul celei de conversiune; se
urmrete pstrarea interesului publicului fa de mprumuturile de stat.

c)Modificarea termenului de rambursare:


-creditorii se pot confrunta cu riscul de depreciere a banilor datorit prelungirii
termenului de rambursare, caz n care statul va trebui s accepte majorri ale ratei
dobnzii;
-cheltuielile publice legate de rambursarea mprumuturilor scadente se reduc dar crete
efortul statului n ceea ce privete plata dobnzilor aferente;
-bncile sunt avantajate deoarece astfel de operaiuni sporesc veniturile ncasate de pe
urma comisioanelor pltite de stat.

d) Rambursarea mprumuturilor de stat:


-prin anuiti constante, n cote progresive sau regresive;
-prin tragere la sori: se utilizeaz n special n cazul n care numrul deintorilor
de titluri este mare;
-rscumprarea la burs;
-amortizarea indirect datorit deprecierii monetare, ca urmare a repudierii datoriei
sau a incapacitii de plat.
Rambursarea mprumuturilor se efectueaz pe seama:
-fondului special de amortizare (fond cu afectaie special constituit la dipsoziia
casei de amortizare, din care se efectueaz cheltuielile cu plata dobnzilor i
rambursarea mprumutului);
-resurselor prevzute n bugetul de stat cu aceast destinaie (venituri bugetare
ordinare);
-excedentelor bugetare.
12

DATORIA PUBLIC

Prin datorie public se nelege datoria pe care o are statul fa de teri, precum
persoane private, persoane juridice, bnci, intreprinderi, din ar sau din strintate, care
au cumprat obligaiuni emise de stat pentru a acoperi nevoile financiare ale statului.
Cuantificarea ndatorrii statului pe piaa intern sau extern se realizeaz
prin indicatorul grad de ndatorare care se calculeaz ca raport ntre soldul datoriei
publice(SDP) i produsul intern brut.
,,Acesta este un indicator important n funcie de care se realizeaz analizele
financiare pe categorii de state innd seama de gradul de dezvoltare economic.Plile
efectuate de un stat ntr-un an privind rambursarea datoriei publice, reprezentnd ratele
scadente, dobnzile, comisioanele i celelalte cheltuieli aferente constituie serviciul
datoriei externe(SDE).
Datoria public a Romniei include datoria administratiei publice, conform
legislaiei naionale include, n plus fa de datoria public conform metodologiei UE,
datoria garantat de Guvern, prin MFP, i de ctre UAT, rambursat din sursele proprii
ale beneficiarilor de garanie, precum i mprumuturile din disponibilitile CCGTS, n
timp ce datoria public conform metodologiei UE conine n plus datoria agenilor
economici reclasificai n sectorul administraiei publice.
,, Romania are a treia cea mai mica datorie publica din Uniunea Europeana,
raportata la Produsul Intern Brut, potrivit datelor prezentate de Eurostat. Datoria
guvernamentala a tarii noastre a coborat pana la 248 de miilarde de lei.Cu o datorie
publica de 38,5 la suta din Produsul Intern Brut, Romania se plaseaza pe locul al treilea in
randul tarilor din UE la acest capitol.

13

14

CONCLUZIE

mprumuturile de stat sunt venituri extraordinare la care se recurge in caz de


dezechilibru bugetar, atunci cnd veniturile ordinare sunt insuficiente pentru a face fa
cheltuilelilor, precum si din necesiti de trezorerie.
Acestea au la baz solvabilitatea statului.ntreaga activitate referitoare la
contractarea si garantarea de mprumuturi interne i externe rambursabile pe termen
mediu sau lung i gestionarea datoriei publice se exercit de ctre Guvern, prin Ministerul
Finanelor.In limita sumei aprobate de Parlament, Guvernul poate contracta mprumuti de
stat de la persoanele fizice i juridice, n vederea asigurrii resurselor bneti necesare.
mprumuturile de stat prezint elemente tehnice : denumirea mprumutului,
valoare nominal, valoare real, cursul, termenul de rambursare, venitul asigurat de titlu,
prima de rambursare, dobnda, dar i operaiuni : plasarea mprumuturilor, modificarea
ratei dobnzii, modificarea termenului de rambursare, rambursarea mprumuturilor de
stat.
mprumuturile de stat exercit o anumit influen att asupra generaiilor
prezente, care i redistribuie o parte din venituri prin subcrieri la mprumuturi, ct i
asupra celor viitoare, care vor suporta rambursarea mprumuturilor, plata dobnzilor.Totul
depinde ns de destinaia mprumuturilor i de eficiena cu care ele sunt folosite.

15

BIBLIOGRAFIE

1.Stroe Radu, Armeanu Dan, ,,Finane,Ediia a II-a, Editura ASE, Bucureti,2004;


2.www.mfinante.ro
3.www.wikipedia.com
4-www.preferatele.ro
5.www.drept.ucv.ro
6.www.scribd.com

16

You might also like