SCOALA SANITARA POSTLICEALA CHRISTIANA

ZALAU

DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGIGICA

CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
FORMA DE INVATAMANT: ZI

PROIECT DE CERTIFICARE
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU ANOREXIE
NERVOASA

COORDONATOR

ABSOLVENT

ZALAU 2015

Motto
Argument
Capitolul 1. Metabolismul
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.

Metabolismul proteinelor
Metabolismul glucidelor
Metabolismul lipidelor
Apa si sarurile minerale

Capitolul 2. Anorexia nervoasa

2.1.Definitie
2.2.Cauze. Etiopatogenie
2.3.Simptomatologie
2.4.Examene paraclinice
2.5.Diagnosticul diferential
2.6.Evolutie.Prognostic
2.7.Tratament
2.7.1.Tratament igieno-dietetic
2.7.2.Tratament medicamentos
Capitolul 3. Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientilor cu anorexie nervoasa
3.1.Rolul asistentului medical in supravegherea functiilor vitale ale pacientului
3.2.Rolul asistentului medical in alimentatia bolnavului
3.3.Rolul asistentului medical in administrarea medicamentelor
3.4.Rolul asistentului in recoltarea produselor patologice si biologice
3.5.Rolul asistentului medical in educatia pentru sanatate
Capitolul 4.Prezentarea cazurilor de boala

*Caz nr.1.
*Caz nr.2.
*Caznr.3.
Concluzii
Bibliografie
Anexe

Motto

Sntatea e ca banii, niciodat nu vom avea o adevrat idee de valoarea sa pn cnd o

vom pierde. Josh Billings

Argument

Anorexia nervoasa este tulburare pshihiatrica din categoria tulburarilor de alimentatie,

caracterizata printr-o reducere anormala a greutatii corporale si o deformare a perceptiei
imaginii propriului corp cu teama prevalenta, persistenta de ingrasare.
Persoanele suferind de anorexie nervoasa isi limiteaza greutatea corporala prin abtinerea
voluntara un tip indelumgat de la hranire.
Primele observatii clinice ale pacientilor anorexici au fost facute de Richard Morton la
sfarsitul secolului an XVII (1694). Abia in 1873 medicul londonez William Gull si
neuropsihiatrul Ernest Lasseque independent unul de celalalt publica descrieri ale bolii
considerand-o ca fiind o tulburare din spectrul isteriei anorexia isterica
In 1883 H. Huchard o denumeste anorexia nervoasa
In 1950 Hilde Bruch a observat ca acest comportament anormal avea ca scop scaderea in
greutate unic succes in lumea nefericita in care traiau aceste fete.

Capitolul 1. Metabolismul

Metabolismul este o nsuire de baz a tuturor organismelor vii. Principala deosebire

ntre materia vie i cea nevie, const n lipsa metabolismului celei din urm. Orice
materie care posed metabolism, capacitatea de a se reproduce i abilitatea de a se adapta,
este un organism viu.
Pentru celul metabolismul nseamn totalitatea proceselor fizice i chimice, n sens
fiziologic i biologic, care stau la baza tuturor transformrilor structurale i energetice.
1.1.Metabolismul proteinelor

Metabolismul proteinelor sau metabolismul protidic reprezint totalitatea

transformrilor chimice i energetice suferite de ctre protide, dup ptrunderea lor n
organism.
Digestia, absorbia i metabolismul protidelor

Proteinele, prin faptul c se uzeaz repede, dar i ca o consecin a faptului c omul

nu dispune de organe de depozit pentru aceste substane dect celulele nsele,
trebuiesc rennoite n permanen.
Protidele din hran se scindeaz naintea absorbiei intestinale, pn la aminoacizi
(n cazul holoproteidelor) sau aminoacizi i alte substane provenite de la gruprile
prosteice (n cazul holoproteidelor). Aceast scindare se petrece n tubul digestiv sub
aciune enzimelor specifice, numite proteaze (mai multe despre digestia i

metabolismul proteinelor).

1.2.Metabolismul glucidelor

Metabolismul glucidelor sau metabolismul glucidic reprezint totalitatea

transformrilor chimice i energetice suferite de ctre carbohidrai, dup ptrunderea
lor n organism.
Digestia i metabolismul glucidelor
n organismul omului, glucidele sunt substane cu rol energetic. Ele furnizeaz
organismului cele mai multe i mai accesibile calorii. Digestia i metabolismulacestor
substane au ca produii finali dioxidul de carbon i apa. (mai multe despre digestia i
metabolismul glucidelor).

1.3.Metabolismul lipidelor

Metabolismul lipidelor sau metabolismul lipidic, cuprinde transformrile suferite de

ctre grsimile din alimente - dup ce ele au ptruns n organism, precum i
neogeneza lor (sinteza lipidelor din substane nelipidice).
Digestia i absorbia lipidelor
Trebuie menionat nc de la nceput faptul c, dintre toi nutrienii principali,
lipidele, dei sunt cele mai calorice, dau n cea mai mic msur senzaia de saietate.
Din acest motiv, grsimile alimentare lichide sau solide, ascunse (de exemplu, 100g
de salam conine 30-40 g de lipide, de multe ori de proast calitate) sau fie (ulei,
margarin, unt, maionez, etc.)], pot fi lesne consumate n cantiti mari, fr ca
organismul s se mpotriveasc, rezultnd consecinele negative cunoscute (obezitate,

hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, etc.).

Lipidele din hran, pentru a trece de barierele intestinale, trebuiesc n prealabil, n
mare msur, scindate (desfcute), fenomen ce se petrece n tubul digestiv. Deoarece,
fa de glucide i de proteine, grsimile nu sunt solubile n ap i n acizi, mecanismul
prin care se realizeaz desfacerea acestor substane n componentele lor, este diferit,
i, se poate spune, mai Lipidele din alimente, trec din gur n stomac, prin faringe i
prin esofag, cu structura neschimbat. La nivel gastric, transformrile suferite de
grsimi sunt nesemnificative, cu excepia copiilor mici, care posed enzime din
categoria lipazelor (lipaza gastric), cu care pot scinda grsimile din lapte i din ou.
Adevratele transformri digestive ale lipidelor se petrec la nivelul duodenului, sub
influena bilei i a sucului pancreatic, precum i la nivelul intestinului subire, datorit
activitii lipazelor intestinale.
Bila, produsul de secreie i excreie al ficatului, dei nu conine enzime (cu excepia
fosfatazei alcaline), ndeplinete un rol de seam n scindarea moleculelor lipidelor.
datorit srurilor biliare, care se formeaz pe seama colesterolului. Bila realizeaz
emulsionarea grsimilor (fracionarea lor n picturi foarte fine), favoriznd n acelai
timp, activitatea lipazelor intestinale, precum i absorbia acizilor grai
Grsimile dup emulsionare, sunt cu mult mai uor de scindat de ctre lipaze, care
realizeaz hidroliza acestora. Lipaza pancreatic, care este activat de ctre srurile
biliare, de ctre ionii de calciu i de ctre aminoacizi, realizeaz desfacerea lipidelor
n acizi grai i glicerol (glicerin). O anumit cantitate de grsimi este scindat i sub
aciunea lipazelor intestinale. n urma hidrolizei se formeaz micelii minuscule, sub
forma unor picturi extrem de fine, mult mai mici dect cele rezultate din
emulsionarea biliar, care conin: produi de hidroliz (acizi grai i glicerin),
digliceride, monogliceride i cantiti mici de trigliceride nescindate. Sub influena
srurilor biliare, alturi de grsimile emulsionate, apar i acizi grai saponificai
Acizii grai i glicerolul trec liberi sau reesterificai, prin pereii intestinului subire,
n limf i n snge, n urma procesului de absorbie. Unele trigliceride din alimente,
nu sufer transformri digestive, i se absorb ca atare. Absorbia acizilor grai i a
glicerolului antreneaz cu sine trecerea dincolo de pereii intestinali a vitaminelor
liposolubile (A, D, E, F, K).
Absorbia acizilor grai este mult mai simpl i mai rapid n cazul acelora cu lan
scurt (sub 10 atomi de carbon), i se desfoar mai greoi n cazul acizilor grai cu
lan lung. Acizii grai cu catena foarte lung (peste 22 atomi de carbon), aa cum este
acidul cerotic din ceara de albine sau acidul carnaubic de pe cuticula lucioas a
unor fructe (prune, afine, mere, etc.), nu se absorb deloc, constituindu-se ca i
celuloza, n material de balast (fibre). n peretele intestinal, acizii cu lan mijlociu (10-

22 atomi C) se reesterific i se transport sub form de minuscule picturi de lipide

stabilizate cu acizi biliari i cu proteine. Acizii grai cu lan scurt nu se reesterific, ci
ajungnd n snge, se leg direct cu albuminele plasmatice

Digestia i absorbia lipidelor

Cunoscndu-se absorbia facil a acizilor grai cu lan scurt (butiric, capronic,
caprilic, caprinic), se poate spune, c ele sunt cele mai digerabile, dar nu n mod
obligatoriu i cele mai sntoase.
n circulaia general, lipidele i produii lor de hidroliz enzimatic, ajung pe cale
limfatic (75-85%) i pe cale sanguin, prin vena port (15-25 %). O bun parte din
lipidele care trec n limf, ajung n plmni, unde sub influena lipazei pulmonare sunt
oxidate. Acesta nsemn c, prin creterea amplitudinii respiraiei, se pot arde n mod
direct grsimi.
Proporia n care lipidele urmeaz o cale fa de alta (limfatic sau sanguin) depinde
de gradul de descompunere ale acestora, din timpul digestiei. Unele gliceride care nu
s-au descompus i cele care se reesterific, se absorb trecnd aproape numai prin
sistemul cilor limfatice. Acizii grai liberi ns, trec preponderent n vena port.
n ficat, prin vena port, ajung, dup cum am artat mai sus, doar aproximativ 20%
din grsimi. Dac grsimea ajuns la ficat se depune aici pentru mai mult timp, are

loc infiltraia gras a ficatului (steatoza hepatic), avnd ca urmare scderea funciilor
acestui organ de importan vital. Perturbarea are loc, fie atunci cnd ficatul este
srac n glicogen, fie cnd este mpiedicat ieirea grsimii din celulele hepatice. Cea
de-a doua situaie, apare ca o consecin a formrii insuficiente de fosfolipide, prin
lipsa factorilor lipotropi.
Ficatul, nu are menirea de a depozita lipidele, iar dac totui acestea se acumuleaz
la acest nivel, se produc perturbri, dup cum am menionat anterior. Depozitul
principal pentru grsimi l reprezint esutul adipos. Dar dac aceste depozite se
ncarc prea mult, se produc dereglaje, care merg de la scderea masei i a tonicitii
musculare, pn la obezitate.
Soarta lipidelor n organismul omului
La nivelul organismului uman, lipidele joac rol energetic, funcional i de
constituie.
Dup absorbie, lipidele urmeaz mai multe ci, care se pot intersecta:
- se depoziteaz n esutul adipos, ca substane de rezerv, sub form de trigliceride;
- se stocheaz temporar n ficat;
- n urma unor reacii, intr n structura unor substane complexe (lipoproteine),
unele dintre ele rmnnd n circulaia sanguin;
- se oxideaz n esuturi, pn la dioxid de carbon i ap, cu eliberare de energie (1 g
de lipide poate elibera 9,3 kcal);
Grsimile din organism, se afl sub form de: trigliceride, fosfolipide, colesterol i
acizi grai liberi.
Metabolismul lipidelor este sub control endocrin, desfurndu-se cu participarea
hormonilor anterohipofizari, tiroidieni, pancreatici, suprarenali. Totodat, n procesul
metabolic al grsimilor, intervine activ i leptina, hormon specific esutului adipos. Pe
lng sistemul endocrin, n reglarea metabolismului lipidelor, mai particip i sistemul
nervos.
Procesul de desfacere a fraciunilor lipidelor, poart denumirea de lipoliz. Lipoliza
se desfoar, dup cum am artat mai sus, la nivelul tubului digestiv, dar continu i
la nivelul esuturilor, realizndu-se sub cataliza enzimelor numite lipaze. InsulinaI
ntervine n mod indirect n metabolismul lipidelor, n special prin efectul inhibant
exercitat asupra lipazelor, frnnd astfel lipoliza i oxidarea lipidelor.
Prin activitatea insulinei, dup o mas bogat n glucide, va fi favorizat arderea
glucozei, n timp ce arderea lipidelor va fi inhibat. Alcoolul, alturi de carbohidrai,
inhib de asemenea oxidarea lipidelor (Rdulescu, 2004).
n sens contrar, o mas bogat n grsimi, va avea o aciune inhibant asupra

insulinei, fr ns ca metabolismul lipidic s se intensifice, deoarece lipidele n

exces, frneaz activitatea tiroidei.
Hidroliza enzimatic a lipidelor ncepe prin desprirea gliceridelor n componentele
sale (acizi grai i glicerin). Glicerina se fosforileaz, trecnd n aldehid
fosfogliceric, respectiv fosfohidroxiaceton, dup care poate intra n ciclul lui Krebs
pentru a se oxida cu degajarea de energie sau poate s serveasc ca baz pentru
sinteza de glucide.
n ceea ce privete catabolizarea (dezasimilaia) acizilor grai, procesul presupune
scurtarea lanului carbonic, cu cte 2 atomi de carbon (betaoxidare), pn n stadiul de
acid acetil acetic. Acidul acetil acetic poate intra n ciclul lui Krebs, oxidndu-se pn
la bioxid de carbon i ap, cu eliberare de energie, sau poate servi la sinteza de noi
acizi grai, care se depun, cel mai mult, n esutul adipos.
Metabolismul lipidelor degaj mult energie (9,3 kcal/g).
n catabolizarea defectuoas a acizilor grai se acumuleaz peste limitele
normale; corpi cetonici i colesterol.
Este important s se neleag c n dezasimilaia energetic, prioritatea metabolic
este acordat glucidelor, care se oxideaz n totalitate pe parcursul a 24 de ore,
deoarece capacitatea de stocare a glicogenului este limitat. n aceste condiii,
lipidele, dac nu exist nevoi energetice imediate, se vor depozita n esutul adipos
(Rdulescu, 2004). Acesta nsemn c pn nu se ard toate glucidele, lipidele nu vor fi
utilizate, ci vor fi bgate n depozitele adipoase.
Singurele substane care ngra n mod direct sunt lipidele exogene, toi ceilali
compui cunoscui ca aductori de kilograme n plus, acionnd pe cale indirect. S-a
demonstrat n vivo c neogeneza lipidelor (formarea grsimilor din ali compui) n
organismul omului, este cu mult mai mic dect se credea pn nu demult. Dr. Emil
Rdulescu arat c n cazul unei diete bogate n carbohidrai, lipogeneza hepatic
de acizi grai, nu depete 5-10 g pe zi. n ceea ce privete protidele, formarea
grsimilor pe baza lor este neglijabil. Deci, este fals s se cread c glucidele, care
ptrund n organism, se transform n grsimi, dar este adevrat faptul c, sub
influena carbohidrailor, lipidele din hran se ncorporeaz cu mare uurin, uneori
n totalitate, n esuturile adipoase. Mai mult, din metabolismul glucidelor, rezult
substana numit glicerofosfat. Glicerofosfatul esterific acizi grai liberi din snge,
depunndu-i sub form de trigliceride n esuturile adipoase. Totui, o anumit
cantitate de glucoz, substan oxidant metabolic, este necesar pentru a iniia
arderea corect a grsimilor (beta-oxidare), n alte condiii, formndu-se corpii
cetonici. Dar trebuie, n ceea ce privete glucoza, atunci cnd se urmrete scderea n
greutate, s se ndeplineasc 3 condiii:

- s provin din categoria glucidelor cu absorbie mai lent,

- s nu ajung n organism n cantitate prea mare,
- s nu se administreze mpreun cu lipidele.
Date cu privire la lipidele din snge
n afara unor dereglaje, tulburri sau temporar - n cazul unui regim alimentar bogat
n grsimi, componentele lipidice ale sngelui, se menin n limite constante, graie
unor mecanisme neurohormonale elaborate. Valorile normale sunt prezentate n
tabelul de mai jos:
Lipide plasmatice

Denumirea constantei Valori normale

Lipide totale

Lipemie

500-700 mg% (5-7 g/l)

Trigliceride

Trigliceridemie

max. 200mg% (2g/l)

Colesterol

Colesterolemie

120-180 mg% (1,2-1,8 g/l)

Capitolul 2. Anorexia nervoasa

2.1.Definitie

Anorexia nervoasa se caracterizeaza prin infometarea autoimpusa

si refuzul de a mentine greutatea la o valoare minima a
normalului corespunzator varstei si inaltimii asociata cu o teama
intensa de a nu lua in greutate. Aceste tulburari de alimentatie
caracteristice adolescentelor sunt caracterizate prin:
-

perceptia morbida privind greutatea si forma corpului

perturbarea severa a comportamentului alimentar

Aspecte epidemiologice
In anorexia nervoasa varsta medie este de 15 17 ani.
Comportamentul anorexic psihogen se poate intalni din prima saptamana de viata, la
sugari dar si in mica copilarie, prevalenta in spitalele psihiatrice fiind de 1 5 %
In general prevalenta anorexiei nervoase in general in populatia feminina de-a lungul
vietii este estimata la 0.1 0.7 %
Studiile efectuate au constatat o rata a prevalentei privind anorexia nervoasa de 0.5 -1 %
la femeile din ultima parte a adolescentei si inceputul perioadei adulte.
Exista putine date referitoare la sexul masculin.
Desi majoritaea adolescentelor fac eforturi pentru a fi slabe, anorexia se dezvolta doar la
cele care prezinta anumite trasaturi de personalitate. Frecvent au mai fost citate trasaturile

obsesiv-compulsive, perfectionismul, rigiditatea, trasaturile narcisice si isterice,

imaturitatea si frica de a-si asuma responsabilitatile.
Rata de mortalitate in tulburarile de alimentatie este de 10 %.
Cel mai frecvent decesul se produce prin inanitie, tulburari cardiace (datorate
dezechilibrelor electrolitice) sau suicid.

2.2.Cauze. Etiopatogenie

Tulburarile de comportament alimentar au o etiologie multifactoriala. Factorii implicati in

etiopatogenia acestora pot fi grupati in: genetici, socio-culturali si psihologici.
a) Factorii genetici sint implicati in tulburarile de comportament alimentar, fapt
demonstrat prin studii familiale controlate, recente care au aratat o prevalenta crescuta dea lungul vietii la rudele de gradul I ale pacientilor cu anorexie nervoasa: 3 -12 %,
comparativ cu loturile martor 0-3.7%.
In anorexie nervoasa la rudele de gradul I ale indivizilor cu anorexie nervoasa. Astfel
fetele pacientelor cu anorexie nervoasa au risc de 6,6 % de a dezvolta anorexie nervoasa.
De asemenea s-a constatat ca indivizii cu tulburari de comportament alimentar au un
nivel ridicat de vasopresina si cortizol.
Ambii hormoni sunt implicati in raspunsul organismului la stresul fizic si emotional.
Alte studii au gasit nivele crescute de neuropeptid Y si peptid YY la pacientii cu
anorexie nervoasa, sugerand ca acestia ar avea un rol in tulburarile de comportament
alimentar.

b) Factorii psihologici -

Teoriile psihoanalitice explica tulburarile de comportament

alimentar prin existenta unei relatii seductive, dependente a adolescentei fata de figura
paterna pasiva, calda, dar lipsita de autoritate si a unui sentiment de vinovatie intretinut
de o anorexie nervoasa acaparatoare, anorexie nervoasa bivalenta, cu care adolescenta
refuza sa se identifice.
Unele studii au demonstrat ca perfectionismul este asociat la acesti pacienti cu
ritualuri legate de alimentatie si cu o rezistenta mai mare la schimbare privind
comportamentul alimentar.
In cazul comportamentului anorexiei nervoase la sugar si la copilul mic se pare ca
s-ar datora unor atitudini neadecvate ale mamei cu perturbarea relatiei mama-copil ceea
ce declaseaza anorexia de opozitie, copilul infruntand astfel mama, care devine fie
hiperanxioasa, rejectanta si rigida. Alti factori implicati pot fi abuzul si neglijarea
copilului. Controlul aparent asupra comportamentului alimentar, dietele restrictive par a
oferi un fals autocontrol in viata de zi cu zi la pacientii cu anorexie nervoasa.
c) Factori socio culturali - Incapacitatea de a recunoaste si de a reactiona corect la
nevoile trupului cum ar fi senzatia de foame asocaita cu nevoia de atinge standardele de
frumusete impuse de sociaetatrea contemporana si promovata permanent de canalele
media sunt doar cateva din ipotezele etiopatogenice privind tulburarile de alimentatie.

2.3.Simptomatologie

Anorexia nervoasa are debut in special in cursul pubertatii sai adolescentei, la tinerele
fete cu educatie solida, ce traiesc intr-un mediu de extrema dependenta, ascultatoare si
studioase cu rezultate scolare foarte bune, perfectioniste cu episoade de anorexie
nervoasa precoce, capricii alimentare si boli in antecedente.
Formele anorexiei nervoase:
-

la sugari:

anorexie de inertie copilul nu inghite

anorexie de opozitie agitatie, rejectarea alimentelor, vomismente.

la prescolari: ca reactie de opozitie fata de rigiditatea parintilor care impun excese

alimentare cantitativ si calitativ, orar sever de mese, capricii in alegerea alimentelor.

-

in adolescenta: restrictiile alimentare pot aparea ca urmare a unui soc emotional

sau a unor conflicte psihologice, alteori se instaleaza progresiv fara o cauza aparenta, ca
urmare a unui regim de slabire sau a unor situatii conflictuale pe care adolescentul nu le
poate rezolva.
Se disting doua tipuri de anorexie nervoasa:
-

tipul restrictiv

tipul de mancat excesiv/purgare

Tipul de mancat excesiv/purgare: acest tip este utilizat cand adolescenta s-a angajat in
mod regulat in mancat excesiv sau in purgare ori in ambele in cursul episodului curent.
Adolescenta cu anorexie nervoasa care mananca excesiv se purgheaza prin varsaturi
autoprovocate ori prin abuz de diuretice, laxative sau clisme. Alteori nu manaca excesiv,
dar face in mod regulat purgare dupa consulmul unor cantitati mici de alimente.

Tipul restrictiv descrie tablourile clinice in care pierderea in greutate este realizata in
primul rand prin dieta, post sau exercitii fizice excesive. In timp apar tulburari secundare
diminuarii aportului alimentar: oasele se vad sub pielea uscata, parul rar si friabil,
extremitati reci si cianotice, limba saburala, constipatie.
Aspectul clinic in anorexia nervoasa este foarte particular, simptomatologia poate apare
dupa un eveniment perceput ca psihotraumatizant sau de cele mai multe ori dupa remarci
malitioase la adresa greutatii pacientelor.
Adolescentele in intentia de a slabi se angajeaza in diete drastice.
Evita sa manance hidrocarbonati si grasimi, motiv pentru care le exclud din alimentatie.
Se supun unui regim de autoinfomentare. Ulterior acestea nu mai recunoasc senzatia de
foame. Isi controleaza frecvent greutatea, isi alcatuiesc riguros dieta, ca numarul de
calorii ingurgitate sa fie redus, de cele mai multe ori sub 500 cal/zi (ajung sa manance un
singur mar pe zi sau sa tina post negru). Unele paciente recurg la adevarate ritualuri in
privinta comportamentulu alimentar, de exemplu cantitatile reduse de alimente sunt taiate
in bucati foarte mici pentru a fi mancate sau isi aseaza masa intr-un anumit fel.

2.4.Examene paraclinice

Hemoleucograma completa ( anemie,leucopenie,trombocitopenie).

VSH
Ionograma serica (Na, K, Cl, RA)
Metabolism fosfo-calcic (Ca, Mg, P)
Evaluarea funciei hepatice (TGP,TGO, Pt, bil)
Evaluarea funciei renale (uree, creatinin)
LH, FSH,Gonadotropina corionic uman (HCG)

T3,T4
Sumar urin
Hemoragii oculte n scaun
CT-scan cerebral (exclude o tumor, poate evidenia mrirea de
volum a ventriculilor).
EKG
Osteodensitometrie DEXA
Examene de specialitate:
Endocrinologic
Psihiatric
Psihologic

2.5.Diagnosticul diferential
BOLI SOMATICE care duc la scdere n greutate:
Tumori cerebrale
Maligniti
Sindroame de malabsorbie
Boli inflamatorii cronice intestinale
Criza tireotoxic
Cetoacidoza diabetic
BOLI PSIHICE:
Depresia
Schizofrenia
Bulimia nervoas

2.6.Evolutie.Prognostic

Evoluia pacienilor cu anorexie nervoas variaz ntre vindecarea spontan,

vindecarea dup multiple tratamente, evoluie ondulant cu revenirea la
greutatea normal care este urmat de recderi, pn la agravarea continu i
stadial care conduce la deces prin complicaiile subnutriiei.
Pacienii care recupereaz n greutate continu s prezinte preocupri n ceea
ce privete dieta i greutatea corporal, socializarea lor rmne limitat i
frecvent au sentimente depresive.
Prognosticul pe termen scurt la pacienii spitalizai este, de obicei, bun.
Prognosticul pe termen lung este, n general, rezervat.

2.7.Tratament

In anorexia nervoasa la adolescente tratamentul este dificil datorita faptului ca pacientele

cu anorexie nervoasa sunt ambivalente fata de tratament.
Tratamentul consta in primul rand in obtinerea unei greutati adecvate.
In acest scop se va elabora un plan alimentar riguros imoreuna cu pacienta. Astfel se va
negocia cu acesta greutatea tinta si rata de crestere in greutate pe saptamana, se
calculeaza caloriile necesare pentru a atinge aceasta tinta, regimul alimentar va fi stabilit
in functie de alimentele pe care pacienta le accepta si repartizat in 5 mese pe zi, 3
principale si 2 gustari care sa contina toate principiile nutritive: proteine, glucide, lipide,
vitamine, minerale.
Tratamentul pacientei se poate face in ambulatoriu sau in spital.

Tratamentul pshihoterapeutic implica terapie suportiva, cognitiv-comportamentala,

familiala cu stabilirea unei relatii terapeutice solide pacient-psihiatru.
Tratamentul pshihofarmacologic consta in administrarea de antidepresive triciclice,
inhibitori selectivi ai recatarii serotoninei care si-au dovedit eficienta in spital cand exista
simptomatologie depresiva sau comportamente obsesivo-fobice asociate.
PSIHOTERAPIA INDIVIDUALA:
Terapeutul isi indreapta atentia spre semnificatia dinamica a afectiunii; preocuparea
pentru hrana si greutate mascheaza problemele fundamental si numeroasele indoieli.
In general pacientul anorexic refuza sa vorbeasca si / sau sa-si recunoasca boala si evita
colaborarea cu terapeutul. Terapeutul trebuie sa-i castige increderea si sa-l motiveze sa-si
schimbe comportamentul. Il ajuta sa aiba incredere in forteie proprii, sa ia decizii chiar
daca uneori acestea sunt pripite si sa accepte noi forme de adaptare la situatii stresante.
Efecteie benefice ale tratamentului trebuie subliniate cu asigurarea ca nu va afecta scopul
propus de pacienta (mentinerea siluetei)
Terapia cognitiv-comportamentala vizeaza identificarea si modificarea perceptiilor
eronate in privinta alimentatiei, greutatii si formei corpului asupra stimei de sine.
PSIHOTERAPIA DE GRUP : adolescentii in grupuri omogene isi cauta roluri,
comenteaza comportamentele in comparatie cu standardele comportamentale.
PSIHOTERAPIA FAMILIALA dupa unii clinicieni separarea de familie este trasatura
vitala a tratamentului iar dupa altii din contra are un rol cheie in reabilitarea anorexicului.
Terapia este centrata atat pe problemele de alimentatie cat si asupra celor emotionale ale
adolescentului.

TERAPIA MEDICAMENTOASA In terapia medicamentoasa s-au raportat sucese cu

tranchilizante, neuroleptice sedative si incisive care fac pacientul mai putin temator de
castigul ponderal.
S-au facut cercetari privind efectul Fluoxetinei comparativ cu cel al grupului placebo in
urma carora s-a constata ca oportunitatea administrarii Fluoxetinei este limitata.

Capitolul 3. Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientilor cu anorexie nervoasa

3.1.Rolul asistentului medical in supravegherea functiilor vitale ale pacientului

a. Pulsul
Poate fi luat pe orice arter accesibil palprii care poate fi comprimat pe un
plan osos(arter radial,temporal,carotid,femural,humeral,pedioasa posterioar).
Pacientul va fi n repaus fizic i psihic timp de 10-15 minute nainte de
numrare.Se repereaz anul radial la extremitatea distal a antebraului n continuarea
policelui.
Palparea pulsului se face cu vrful degetelor index,mediu i inelar de la mn
dreapta. Se execut o uoar presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete pn la
perceperea zvicniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se realizeaz cu ajutorul
policelui care mbrieaz antebraul la nivelul respectiv.Numrarea se face timp de un
minut cu ajutorul unui ceas cu secundar.
Notarea n foaia de temperatura se face cu pix rou, pentru fiecare linie orizontal
socotindu-se patru pulsaii.
Valorile normale la adult fiind ntre 60-80 pulsaii/minut.
b. Tensiunea arterial
Pentru msurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregtit fizic i psihic.
Se aplic manet sprijinit i n extensie cu braul,se fixeaz membran
stetoscopului pe arter humeral sub marginea interioar a mansetei.Se introduc olivele
stetoscopului n urechi, se pompeaz aer n manet pneumatic cu ajutorul parei de
cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile. Se decomprim progresiv aerul din
manet prin deschiderea supapei pn cnd se percepe primul zgomot arterial care
reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime. Se reine valoarea indicat de coloana

de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnat. Se continu decomprimarea,

zgomotele arteriale devenind tot mai puternice, se reine valoarea indicat de coloana de
mercur sau de acul manometrului n momentul n care zgomotele dispar,aceast valoare
reprezentnd tensiunea arterial minim.
Se noteaz n foaia de temperatura valorile obinute cu linie orizontal de culoare
roie,socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se unesc liniile
orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat.
Valorile normale la adult fiind de: tensiune arterial maxim 115-140 mmHg iar
tensiunea arterial minim 75-90 mmHg.

c. Respiraia
n timpul msurrii respiraiei pacientul va fi aezat n decubit dorsal fr a
explic tehnic ce urmeaz s fie efectuat cu palm minii pe suprafa palmar pe
torace.Se numr inspiraiile timp de un minut.Aprecierea respiraiei se poate face prin
simpl observare a micrilor respiratorii prin ridicarea i revenirea toracelui la normal.
Pe foaia de temperatura se noteaz cu verde,fiecare linie orizontal reprezentnd
dou respiraii.
Valorile normale la adult: sear 20 respiraii/minut, diminea 18 respiraii/minut.

d. Diureza
Pentru determinarea cantitii de urin emis n 24 de ore se va instrui pacientul
s urineze numai n urinar timp de 24 de ore..Vasele cilindrice gradate vor fi bine
acoperite i inute la rcoare pentru a mpiedic procesele de fermentaie.

Alturi de nregistrarea valorii diurezei se va not i cantitatea de lichide

ingerate.Raportul dintre cantitatea de lichide ingerate i cele eliminate reflect bilanul
circulaiei apei n organism.
Valoarea normal este circa 1500 ml/24 de ore.La brbai este de 1200-1800
ml/24 de ore, la femei 1000-1400 ml/24 de ore.
Externarea pacientului
Pentru asistentul medical specialist, externarea bolnavului din spital, trebuie s fie o
preocupare, aa cum s-a artat c trebuie s fie i primirea acestuia.
Un segment mare al bolnavilor nu ridic probleme la externare, ei cunosc dat externrii,
se pot deplasa singuri ns cu dificultate din cauza parezelor a diferite poriuni ale
corpului.
n aceste situaii, asistentul medical specialist trebuie s se ocupe c formele de externare
efectuate de medic s ajung la bolnavi la timp, s dea unele lmuriri suplimentare, dac
bolnavul nu a neles perfect lmuririle date i scrise de medic i, prin atitudinea s, s
arate bolnavului preocuparea pe care o are fa de el pn n momentul cnd acesta
prsete spitalul.

3.2.Rolul asistentului medical in alimentatia bolnavului

Regimul alimentar va fi nceput numai cu lichid, apoi de consistent moale

pentru a putea fi nghiit de bolnav, adesea el avnd probleme de deglutitie i de
masticaie. n funcie de starea bolnavului ,alimentarea lui se face:
activ
pasiv
Alimentaia pasiv
se aeaz pacientul n poziie semisezand cu ajutorul rezematorului de pat sau
n decubit dorsal cu capul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutitia;
i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat ;
se aranjeaz un prosop n jurul gtului ;
se adapteaz msu la pat i i se aeaz mncarea astfel nct s vad ce i se
introduce n gur ;
asisten se aeaz n dreapta pacientului i i ridic uor capul cu pern ;
verific temperatura alimentelor ;
i servete sup cu lingur sau din can cu cioc, taie alimentele solide ;
supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste puterile de
deglutitie ale pacientului ;
este ters la gur, i se aranjeaz patul ;

se ndeprteaz eventualele resturi alimetare care ajunse sub bolnav pot

contribui la eventualele escare ;

3.3.Rolul asistentului medical in administrarea medicamentelor

Administrarea tratamentului se face respectnd condiiile de igien, doz

recomandat de medic i orarul. Pentru o administrare lejer se utilizeaz calea
intravenoas cu ajutorul unei branule,aceast scutind pacientul de multiple nepturi.De
asemenea,asisten medical va educa pacientul s evite automedicaia.

3.4.Rolul asistentului in recoltarea produselor patologice si biologice

Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc) poate afecta direct diagnosticul,
tratamentul si vindecarea pacientului. De cele mai multe ori, asistenta este drect
responsabila de recoltarea prompta si corecta a acestor probe. In unele cazuri, chiar daca
nu asistenta este cea care recolteaza, ea trebuie sa verifice proba, sa pregateasca
pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute la efectarea respectivei recoltari, sa acorde ingrijiri
specifice pacientului dupa recoltare.. Exista anumite teste pentru care pacientul trebuie
invatat cum sa si le faca singur acasa (glicemia pe glucotest).
Importanta analizelor de laborator
-completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective -infirma sau confirma
diagnosticul clinic -reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului -confirma
vindecarea
-semnaleaza aparitia unor complicatii -permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a
persoanelor sanatoase purtatoare de germeni patogeni
Rolul asistentei recolteaza analizele la indicatia medicului respecta orarul recoltarilor
pregatirea psihica si fizica a pacientului
O buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il efectueze in
scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat pentru respectiva manevra.
Explicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si vom castiga increderea si

cooperarea sa. De exemplu, inaintea unei recoltari dificile si dureroase ( cum ar fi punctia
de maduva osoasa) trebuie sa informam pacientul asupra tipului si gradului de disconfort
pe care probabil il va simti. De asemenea trebuie informat cat timp va dura procedura, la
ce efecte sa se astepte dupa si in cat timp vor fi gata rezultatele. Stiind exact la ce sa se
astepte, pacientului ii va fii mult mai usor sa coopereze si sa suporte manevra in
sine.Daca trebuie doar sa asistam medicul in timpul unei recoltari, trebuie vorbit cu
pacientul pe parcursul acesteia, sa il incurajam, si apoi sa-l supraveghem pentru
eventualele efecte adverse sau complicatii, pregatite pentru a acorda ingrijirile specifice
in orice situatie. Unele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne asigura de
cooperarea totala a pacientului si de corecta recoltare a probelor, cu atat mai mult cu cat
unele necesita anumite conditii de recoltare si schimbarea regimului de viata inaintea
recoltarii ( o dieta speciala, un mod corect de recoltare de catre insusi pacient, etc).

3.5.Rolul asistentului medical in educatia pentru sanatate

Educatia a devenit una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale.
Pacientului ii trebuiesc date toate informatiile de care are nevoie pentru autoingrjire si pt.
a asigura continuitatea ingrijirilor din spital la domiciliu. Un program de educatie bine
conceput poate reduce costul ingrijirilor de sanatate si sa ajute pacientul sa-si
dobandeasca o mai buna autocunoastere.
Educatia este un proces interactiv care favorizeaza invatarea este un ansamblu de
actiuni concepute in scopul ajutarii persoanelor sa dobandeasca noi cunostinte teoretice si
practice.

Interventii nursing
Educatia pacientului poate fi definita ca un proces prin care asistenta medicala da
pacientului si familiei sale informatii privind boala,tratamentul si de alte subiecte legate
de sanatate. Educatia este mai eficace cand raspunde nevoilor de invatare. Educatiei ii
revine sarcina de a descoperi aceste nevoi,punand intrebari si informand despre punctele

de interes. Procesul educational se bazeaza pe aplicarea principiilor comunicarii

interpersonale,care consta in a transmite mesaje semnificative unei persoane si de a primi
de la ea o retroactiune. Invatarea inseamna a dobandi noi obisnuinte prin exemple
repetate (un pacient diabetic poate sa demonstreze administrarea insulinei).De fiecare
data cand pacientul a dobandit o noua cunostinta sau stapaneste o noua tehnica
educationala, da dovada ca educatia lui a fost eficace. Educatia joaca un rol important in
prevenirea bolii.
Norme educationale pentru pacient:
l) Planul de ingrijire trebuie sa privilegieze educatia pt. autoingrijire a pacientului
si a familiei sale ;
2) Pacientul care are nevoie de ingrijire dupa spitalizare trebuie sa primeasca
instructiuni si sfaturi individualizate inainte de externare.
Obiective :
1 Mentinerea sanatatii si prevenirea bolii
Aistenta medicala este persoana care informeaza oamenii si ii invata tehnici care le
vor permite sa adopte un comportament mai sanatos la locul de munca, acasa, la scoala,
in spital.
Educatia sanitara creste stima de sine a pacientului pentru ca ii permite sa isi
asume o mai mare responsabilitate fata de propria sanatate.
Subiectele de educatie in materie de sanatate sunt :
-pentru promovarea sanatatii: primele ingrijiri, imunizari, evitarea factorilor de
risc (alcool, tutun, igiena, alimentatie, exercitii fizice, securitate, depistarea
dislipidemiilor);
-pentru redobandirea sanatatii: elemente de anatomie si fiziologie a aparatelor si
sistemelor afectate,cauza bolii,originea simptomelor, efecte asupra altor aparate si sisteme
justificarea tratamentului, constrangeri determinate de boala ;
- adaptarea la incapacitatea functionala: ingrijiri la domiciliu, readaptarea
functiilor restante,prevenirea complicatiilor.
2) Redobandirea sanatatii:
- cand un pacient este bolnav are nevoie de a primi informatii sau sa invete tehnici
care ii vor permite redobandirea sanatatii sau ameliorarea starii de sanatate;

- cand un pacient este stresat de o boala si accepta constrangerile pe care i le

impune boala, trebuie sa obtina informatii privind starea lui de sanatate ;
- pacientul care are dificultati in acceptarea bolii se poate sa nu manifeste nici un
interes pentru a sti ceva despre boala;
-asistenta medicala cauta sa obtina date pana la ce punct este interesat pacientul sa
invete, apoi elaboreaza metode pentru a-i stimula interesele ;
- familia joaca un rol important in restabilirea pacientului si deci este necesar sa
primeasca si ea informatii. Daca familia nu intelege ca pacientul are nevoie sa-si
regaseasca independenta functionala poate sa-i mentina starea de dependenta si sa-i
intarzie procesul de restabilire a sanatatii.
3) Adaptarea la o incapacitate functionala:
- nu toti pacientii se restabilesc complet dupa boala. Acestia vor trebui sa
dobandeasca cunostinte sau sa invete noi obisnuinte pentru a putea sa-si continue viata
cotidiana;
- daca pacientul sufera o invaliditate grava, rolul sau in sanul familiei se poate
schimba si este foarte important ca familia sa invete acest lucru.
Sustinerea adecvata va fi furnizata pacientului de catre familie prin educatie.
Aceasta educatie debuteaza cand asistenta identifica nevoile pacientului si cand familia se
arata dispusa sa colaboreze. Asistenta medicala invata membrii familiei cum se
administreaza medicamentele,cum se efectueaza baia, pansamentele. Asistenta trebuie sa
determine genul de informatii de care are pacientul nevoie in functie de nivelul sau de
sanatate. Pentru aceasta ea trebuie sa trieze nevoile acestuia, asigurandu-se ca este capabil
sa le satisfaca. Pentru le putea invata, informatiile trebuie sa fie practice si utile.
Educatia sanitara. Starea psihica si modul de gandire al bolnavilor psihici este asa
de diversificat, incat nu se pot stabili norme de educatie sanitara cu ei. Aceasta activitate
in realitate se contopeste cu psihoterapia, care este una din metodele majore de tratament
la sectiile de psihiatrie.
Educatia sanitara primeste in schimb o pondere deosebita fata de familia
bolnavului, cu care personalul de specialitate trebuie sa faca o adevarata scoala privind
modul de comportare fata de bolnav dupa reintoarcerea lui in sanul familiei, importanta
continuarii tratamentului, prezentarea regulata la controalele medicale si in limita
posibilitatilor, reintegrarea lui in activitatea de zi cu zi a familiei sau intr-o munca
oarecare.

Protectia muncii. Personalul care lucreaza la sectia de psihiatrie, nemijlocit la patul

bolnavului, alaturi de noxele profesionale comune tuturor cadrelor sanitare, este expus si
la agresiunea bolnavilor psihopati. Protectia muncii privind agresiunea bolnavilor este
destul de restransa si reclama vigilenta deosebita a personalului de ingrijire, pentru
recunoasterea precoce a starilor agresive si a lua masuri profilactice de imobilizare si
linistire.

Capitolul 4.Prezentarea cazurilor de boala

Caz 1.
Introducere
Atentia acordata pacientului este foarte importanta tinand cont de
faptul ca bolnavul care solicita ingrijiri medicale isi pune viata si
sanatatea in mainile personalului de ingrijiri
Aceasta incredere presupune responsabilitati dar si multe calitati:
bunatate, politete, generozitate, tact si profesionalism.
Nursa contribuie la activitati implicate la ingrijirea bolnavului psihic
care par uneori simple, dar ele trebuie individualizate, adaptate la
nevoile si posibilitatile fiecarui pacient.
Rolul nursei, spunea Virginia Henderson promotoarea conceptului de
nursing, este sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos sa-si afle calea
spre sanatate sau reabiliatare, sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a
promova sanatatea.
Nursa in cadrul ingrijirii bolnavului participa la activitati de culegere a
datelor, identificarea problemelor de ingrijire, stabilirea obiectivelor pe
termen lung si scurt, implementarea planului de ingrijire si evaluare.
1. Culegerea datelor: interviul cu pacientul, familia, date obtinute de la
alti profesionisti.

2. Identificarea problemelor de ingrijire consta in clasificarea ideilor si

stabilirea posibilitatilor.
3. Stabilirea obiectivelor pe termen lung si scurt: scopul si planificarea
ingrijirilor de preferat impreuna cu pacienta si cu familia acesteia.
4. Implementarea planului de ingrijire: organizarea activitatilor de
ingrijire propriuzise, planificarea interventiilor in raport cu nevoile
individului.
5. Evaluarea: analiza rezultatelor obtinute din partea pacientului.
B)Prezentarea cazului
CENTRUL DE FORMARE FRACARITATIS
FOAIE DE OBSERVATIE PENTRU NURSING PSIHIATRIC
I.

Date anamnestice

Nume, Prenume M.S.

Starea civila necasatorita

Data nasterii 10.09.1994

Ocupatia prezenta eleva

Adresa, Telefon Jud.

Studii clasa a VIII-a, Scoala

Mehedinti, Localitatea Bodes

Generala nr.1
Alergii alimentare

II. Autoingrijire

Independent

Nevoie de

Dependent

ajutor
1. Mobilitate

Da

2. Hranire

Da

3. Igiena

Da

4. Imbracat

Da

5. Continenta

Da

III.

Descrierea pacientului

a)

Culoarea ochilor: albastri

b)

Culoarea parului: satin

c)

Inaltime: 1.54 m

d)

Greutate: 40 kg

e)

Piele: alba

f)
g)

Dinti: dentitie completa, prezinta doua carii

Vedere: buna

h)

Manierisme: nu prezinta

i)

Vorbire: coerenta

j)

Diformitati fizice/postura: nu prezinta

2. Numele pe care pacientul il prefera: Dana

3.Trasaturi distinctive
4. Ocupatia anterioara: eleva
5. Hobby-uri si interese: sa citeasca, sa asculte muzica, sa stea cu
prietenii

6. Persoane din familie sau semnificative din viata pacientului: bunicii

maternali, matusa materna si mama.
7. Persoane care ar putea sa-l viziteze / Suport social: bunicii, matusa
(pacienta este internata cu mama.
8. Conditii de locuit: locuieste intr-un apartament cu doua camere
impreuna cu bunicii maternali, matusa materna si mama (46 ani, nu
mai lucreaza din motive medicale, parintii sunt divortati, pacienta nu
pastreaza legatura cu tatal pe care il stie numai din vedere.)
IV.

Conditia psihica

1 Boli psihice anterioare: Pacienta a mai fost internata in spitalul

de pediatrie din Drobeta Turnu Severin cu diagnosticul de
anorexie nervoasa, pacienta a slabit 21kg in 2 luni.
2 Stare psihica prezenta:
.
a) Aparenta generala: tinuta ingrijita, facies depresiv, plans
facil, necooperanta, iritabilitate
b

Comportament: neaga existenta problemelor, toleranta

scazuta la frustrare

c)

Comunicare (vorbire/continut): contactul verbal se

stabileste cu dificultate, dar pacienta afirma ca se impaca
bine cu ceilalti colegi.
Nonverbal: contactul vizual se realizeaza usor dar nu se
mentine, privirea este indreptata in jos
d
)

Dispozitie: izolata, retrasa, dispozitie trista

e) Orientare: temporo-spatiala
f)

Somn: fiziologic

Cum intelege pacientul boala sa: neaga existenta unor

probleme

Atitudinea familiei fata de boala pacientului: pacienta ezte

ingrijita de bunica care o si insoteste, mama este foarte

ingrijorata de starea fetei, a spus ca nu stie ce sa mai
faca ca sa ii fie bine fiicei ei

3. Subiecte de ingrijoare pentru pacient:

-

refuzul alimentar

preocupare obsesiva legata de greutate

deficit ponderal sever

V.

Informatii suplimentare:

Pacienta in varsta de 15 ani si 7 luni, eleva in clasa a VIII-a, se

interneaza in sectia a V-a a Spitalului Pr. Dr. Alexandru Obregia pentru:
-

refuz alimentar

preocupare obsesiva legata de greutatea corporala

imagine corporala distorsionata

Pacienta a fost internata in ultimele doua luni in Spitalul de Pediatrie

din Drobeta Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie nervoasa,
malnutritie severa in urma refuzului alimentar, de unde s-a transferat
in clinica noastra pentru stabilirea conduitei terapeutice.
Pacienta vine insotita de bunica in sectia noastra pentru reaparitia
preocuparilor exagerate legate de greutate.

Pacienta asociaza debutul simptomatologic cu afirmatia critica din

partea unei colege mi-a spus ca sunt grasa si urata si trebuie sa
slabesc
Parintii pacientei sunt divortati, pacienta nu pastreaza legatura cu tatal
ei pe care il cunoaste doar din vedere.
Alte date
Date de laborator
GLU 78 mg/dl
TP 6.1 g/dl
CA 8.0 mg/dl
AST 20 U/L
ALT 19 U/L
Ca2+ - 1.80 MEg/L
Timol 1UML
HGB 13.9 g/dL
L 10.9 106/L
H 4.5 106/L
Hz 37.8%
T 26.1 103/L
EEG:

Traseul EEG cu modificari bioelectrice difuze si voltaj cu tendinte

la aplatizarea traseului de fond.
Hiperventilatia nu modifica semnificativ traseul de fond; fara
descarcari paroxistice.
Examenul psihologic:
Trairi anxioase legate de posibilitatea ingrasarii, imagine
distorsionata a siluetei, preocupari intense de a slabi, inadecvare
relationala, nevoia accentuata de a primi afectiune, supraapreciere,
autoidealizare, actioneaza intr-o maniera ordonata, metodica.
Prezinta agitatie, instabilitate, iritabilitate.
Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi;
Zoloft 100 mg/zi; polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia clinica
este satisfacatoare.
Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a continua
tratamentul.
C. Analiza si interpretarea datelor
Anorexia este o tulburare de comportament alimentar, foarte
serioasa, fara tratament duce la aparitia complicatiilor deloc usoare si
chiar la exitus.
Nursa trebuie sa fie rabdatoare cu pacientul, intelegatoare,
calma si ferma cu pacientul. Ea trebuie sa dea pacientului si familiei
cat mai multe detalii despre boala si despre tratamentul ei.
In fond anorexici refuza sa admita ca au o tulburare si se opun
oricarei interventii care vizeaza comportamentul lor alimentar dar

totoadata ei pot accepta mai usor ajutorul pentru rezolvarea altor

probleme.
Nursa impreuna cu pacientul si cu familia acestuia va intocmi
planul de ingrijire, va stabili orarul si continutul meselor tinand cont de
preferintele alimentare ale pacientului si va folosi si diferite tehnici de
terapie.
In terapia familiala nursa are rolul de a:
-

ajuta familia sa isi exprime nevoile

ajuta pacienta sa isi modifice si controleze raspunsurile

discuta problemele dificile in familie

participa activ la gasirea de solutii fara a impune o anumita

varianta.

D. PLANUL DE INGRIJIRI
SCOP TERMEN LUNG
Data

Nr.

Nevoi/Probleme Rezultat dorit Interventii(Actiuni/Data/Tim

Sem

pr.

identificate

(Dg. Nursing)

(scop -

p)

termen
scurt)

07.05.0
9

Deficit

Pacienta isi

- am stabilit impreuna cu

nutritional,

va restabili

pacienta si bunica acesteia

legat de

greutatea

orarul si organizarea

autoprivarea

corporala

meselor, 4 portii mici pe zi.

de alimente si

normala

hiperactivitate

- am mers impreuna cu
pacienta la sala de mese,
unde a mancat cu toti
ceilalti pacienti in prezenta
mea.
- am supravegheat pacienta
in timpul si dupa masa
pentru evitarea provocarii
de varsaturi si sa nu arunce
mancarea.
- am felicitat pacienta atunci
cand a reusit sa manance
tot ce ne-am propus
- am discutat cu bunica
spunandui ca s-a obtinut un

progres vizibil in ceea ce

priveste alimentatia si
greutatea corporala
- am cantarit zilnic pacienta,
dimineata in aceiasi tinuta.
- am incercat prin
distragerea atentiei dupa
fiecrae masa sa fac pacienta
sa nu mai planga
antrenand-o in sala de
joaca in diferite jocuri (joc
de carti, joc cu betisoare)

Perturbarea

Pacienta va

- am incurajat-o sa-si

stimei de sinea

da dovada

defineasca propriile interese

asociata cu o

de o crestere

(activitati preferate) pentru

toleranta

a stimei de

a o face sa se simta mai

scazuta la

sine, va

putin lipsita de interes

frustrare,

capata mai

obtinand controlul asupra

legata de

multa

propriei persoane

nevoia de a

incredere in

place celorlati,

fortele

de a fi

proprii

aprobata,
acceptata

- am discutat cu pacienta
despre ce ii place sa faca,
cum ar dori sa fie in relatiile
cu parintii si cu ceilalti si
modul prin care se va face
acceptarea.

- i-am intarit pacientei

punctele forte, am valorizato facand-o sa fie mai
increzatoare in fortele
proprii
3

Izolarea

Pacienta se

- am ajutat pacienta sa

sociala,

va relationa

vorbeasca despre

perturbarea

mai usor cu

sentimentele sale de

relatiilor

ceilalti si va

singuratate prin interactiuni

interpersonale

participa la

permanente cu aceasta de

datorata fricii

activitati de

mai multe ori pe zi.

de a fi

grup sau alte

rejectata.

activitati
sociale

- i-am aratat pacientei un

interes sincer incercand sa o
conving ca imi pasa de ea
-incurajez pacienta in
cautarea unor moduri de a
petrece timpul liber, sa fie
capabila sa se destinda, sasi largeasca contactele
sociale.
-i-am recomandat pacientei
sa evite conflictele de orice
natura atat cu bunica cat si
cu colegii prin toleranta si
incredere in sine.

Anxietatea de a Pacienta va

- am incurajat pacienta sa

lua in greutate

vorbeasca despre temerile

vorbi cu mai

si de apierde

multa

sale, implicit despre cea de

controlul

usurinta

a lua in greutate si de a

asupra

despre

pierde controlul asupra

alimentelor

temerile sale

alimentelor.
- prin discutii sistematice zi
de zi i-am explicat pacientei
ca este un progres in
rezolvarea problemelor ei
majore prin luarea in
greutate fara sa-i deformeze
imaginea despre fizicul ei
-i-am prezentat un tabel
care prezinta greutatea
ideala la varsta si inaltimea
ei
-am discutat cu pacienta
despre alimentele care nu
prezinta pericol in a te
ingrasa ci din contra pot fi
foarte benefice in vederea
obtinerii unei bune
functionalitati a
organismului (ex. fructele,
legumele, lactatele)

Perturbarea

Familia va

- am evaluat relatiile

dinamicii

deveni mai

familiale

familiale

intelegatoare

datorata

, va fi mai

- prin discutii cu mama i s-a

rigiditatii in

deschisa fata

sugerat diferite modalitati

exercitarea

de

de abordare a relatiilor

rolurilor

problemele

acesteia cu fiica

pacientei si o
va incuraja
sa actioneze
autonom

- din dialogul purtat cu

mama pacientei aceasta
ajunge la concluzia ca
trebuie sa-si reorganizeze
ideile si modalitatea de
abordare a situatiilor.
Pacienta va fi controlata de
mama din umbra fara sa i
se accentueze ideea de a
manca din obligatie astfel
detensionand conflictul
dintre ele
- in final familia este dispusa
sa adopte un dialog deschis
intre ei bazat pe sinceritate,
ceea ce va ajuta sa aiba o
relatie armonioasa cu
familia.

E. EVALUARE SI RASPUNSUL PACIENTULUI LA INGRIJIRE

Data

Nr. pb.

In urma ingrijirilor efectuate obiectivele nu au fost atinse intrutotul

1

Pacienta a inceput sa manance mai bine dar castigul in

greutate nu a depasit 1 pe perioada internarii de 2

saptamani, pastrand inca controlul asupra calitatii si cantitatii
alimentelor
2

Pacienta si-a exprimat sentimentele referitaoare la propria-i

persoana si a inteles care sunt functiile si nevoile organismului
Pacienta are mai multa incredere in sine si a gasit moduri prin
care se a face acceptata de ceilalti , dand dovada de toleranta
si incredere in sine
Pacienta doreste sa isi modifice comportamentul, manifesta
interes pentru activitatile propuse si isi verbalizeaza cu
usurinta sentimentele.
Teama de a nu lua in greutate sa diminuat ca intensitate, dar se
mai pastreaza inca.
Familia a aratat intelegere pentru problemele pacientei incat sa
detensioneze pe cat posibil situatia din familie, va fi in
permanenta mereu alaturi de ea, fara sa se simta constransa.
Specific ca dupa plecarea bunicii din spital, pacienta a mai
ramas cu noi o saptamana, timp in care s-a acomodat mai bine,
era relaxata, mai disponibila in conversatii, relationand bine cu
colegele de salon cu care manca impreuna si desfasura la sala
de joaca diverse activitati.
Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi;
Zoloft 100 mg/zi; polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia
clinica este satisfacatoare.
Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a
continua tratamentul.

F) Concluzii
Tulburarile de alimentatie (anorexia si bulimia mintala) apar in general
in perioada de pubertate si adolescenta pe un fond de vulnerabilitate
psihica crescuta, avand in vedere conditiile socio culturale din ce in ce
mai pretentioase, atentia indreptandu-se catre masele de tineri pentru
a preintampina instalarea acestor tulburari.
Pentru aceasta va trebui dezvoltata reteaua ingrijirii in comunitate,
intocmirea de programe educative pentru adolescenti, dezvoltarea
relatiilor cu institutiile scolare in care functioneaza tinerii.
Se impune elaborarea de programe educative privind tulburarile de
alimentatie in randul tinerilor, intrucat acestea au origine psihiatrica si
nu organica. Este de dorit ca adolescentul sa-si cunoasca si sa-si
inteleaga rolul in societate.

Caz 2.
I.

Date anamnestice

Nume, Prenume C.S.

Starea civila necasatorita

Ocupatia prezenta eleva

Adresa, Telefon Jud.

Studii clasa a VIII-a, Scoala

Buzau, Localitatea Padina

Generala nr.1

II. Autoingrijire

Independent

1. Mobilitate

Da

2. Hranire

Da

3. Igiena

Da

4. Imbracat

Da

5. Continenta

Da

III.

Descrierea pacientului

a)

Culoarea ochilor: albastri

b)

Culoarea parului: satin

c)

Inaltime: 1.64 m

d)

Greutate: 45 kg

e)

Piele: alba

f)
g)
h)

Dependent

Dinti: dentitie completa, prezinta doua carii

Vedere: buna
Manierisme: nu prezinta

i)

Vorbire: coerenta

j)

Diformitati fizice/postura: nu prezinta

2. Numele pe care pacientul il prefera: Dana

3.Trasaturi distinctive
4. Ocupatia anterioara: eleva
5. Hobby-uri si interese: sa citeasca, sa asculte muzica, sa stea cu
prietenii
6. Persoane din familie sau semnificative din viata pacientului: bunicii
maternali, matusa materna si mama.
7. Persoane care ar putea sa-l viziteze / Suport social: bunicii, matusa
(pacienta este internata cu mama.
8. Conditii de locuit: locuieste intr-un apartament cu doua camere
impreuna cu bunicii maternali, matusa materna si mama (46 ani, nu
mai lucreaza din motive medicale, parintii sunt divortati, pacienta nu
pastreaza legatura cu tatal pe care il stie numai din vedere.)
IV.

Conditia psihica

1 Boli psihice anterioare: Pacienta a mai fost internata in spitalul

de pediatrie din Drobeta Turnu Severin cu diagnosticul de
anorexie nervoasa, pacienta a slabit 21kg in 2 luni.
2 Stare psihica prezenta:
.

a) Aparenta generala: tinuta ingrijita, facies depresiv, plans

facil, necooperanta, iritabilitate
b

Comportament: neaga existenta problemelor, toleranta

scazuta la frustrare

c)

Comunicare (vorbire/continut): contactul verbal se

stabileste cu dificultate, dar pacienta afirma ca se impaca
bine cu ceilalti colegi.
Nonverbal: contactul vizual se realizeaza usor dar nu se
mentine, privirea este indreptata in jos
d

Dispozitie: izolata, retrasa, dispozitie trista

)
e) Orientare: temporo-spatiala
f)

Somn: fiziologic

Cum intelege pacientul boala sa: neaga existenta unor

probleme

Atitudinea familiei fata de boala pacientului: pacienta ezte

ingrijita de bunica care o si insoteste, mama este foarte

ingrijorata de starea fetei, a spus ca nu stie ce sa mai
faca ca sa ii fie bine fiicei ei

3. Subiecte de ingrijoare pentru pacient:

-

refuzul alimentar

preocupare obsesiva legata de greutate

deficit ponderal sever

V.

Informatii suplimentare:

Pacienta in varsta de 16 ani si 7 luni, eleva in clasa a VIII-a, se

interneaza in sectia a V-a a Spitalului Pr. Dr. Alexandru Obregia pentru:
-

refuz alimentar

preocupare obsesiva legata de greutatea corporala

imagine corporala distorsionata

Pacienta a fost internata in ultimele doua luni in Spitalul de Pediatrie

din Drobeta Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie nervoasa,
malnutritie severa in urma refuzului alimentar, de unde s-a transferat
in clinica noastra pentru stabilirea conduitei terapeutice.
Pacienta vine insotita de bunica in sectia noastra pentru reaparitia
preocuparilor exagerate legate de greutate.
Pacienta asociaza debutul simptomatologic cu afirmatia critica din
partea unei colege mi-a spus ca sunt grasa si urata si trebuie sa
slabesc
Parintii pacientei sunt divortati, pacienta nu pastreaza legatura cu tatal
ei pe care il cunoaste doar din vedere.
Alte date
Date de laborator
GLU 78 mg/dl
TP 6.1 g/dl
CA 8.0 mg/dl
AST 20 U/L

ALT 19 U/L
Ca2+ - 1.80 MEg/L
Timol 1UML
HGB 13.9 g/dL
L 10.9 106/L
H 4.5 106/L
Hz 37.8%
T 26.1 103/L
EEG:
Traseul EEG cu modificari bioelectrice difuze si voltaj cu tendinte
la aplatizarea traseului de fond.
Hiperventilatia nu modifica semnificativ traseul de fond; fara
descarcari paroxistice.
Examenul psihologic:
Trairi anxioase legate de posibilitatea ingrasarii, imagine
distorsionata a siluetei, preocupari intense de a slabi, inadecvare
relationala, nevoia accentuata de a primi afectiune, supraapreciere,
autoidealizare, actioneaza intr-o maniera ordonata, metodica.
Prezinta agitatie, instabilitate, iritabilitate.
Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi;
Zoloft 100 mg/zi; polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia clinica
este satisfacatoare.

Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a continua

tratamentul.
C. Analiza si interpretarea datelor
Anorexia este o tulburare de comportament alimentar, foarte
serioasa, fara tratament duce la aparitia complicatiilor deloc usoare si
chiar la exitus.
Nursa trebuie sa fie rabdatoare cu pacientul, intelegatoare,
calma si ferma cu pacientul. Ea trebuie sa dea pacientului si familiei
cat mai multe detalii despre boala si despre tratamentul ei.
In fond anorexici refuza sa admita ca au o tulburare si se opun
oricarei interventii care vizeaza comportamentul lor alimentar dar
totoadata ei pot accepta mai usor ajutorul pentru rezolvarea altor
probleme.
Nursa impreuna cu pacientul si cu familia acestuia va intocmi
planul de ingrijire, va stabili orarul si continutul meselor tinand cont de
preferintele alimentare ale pacientului si va folosi si diferite tehnici de
terapie.
In terapia familiala nursa are rolul de a:
-

ajuta familia sa isi exprime nevoile

ajuta pacienta sa isi modifice si controleze raspunsurile

discuta problemele dificile in familie

participa activ la gasirea de solutii fara a impune o anumita

varianta.

D. PLANUL DE INGRIJIRI
SCOP TERMEN LUNG
Data

Nr.

Nevoi/Probleme Rezultat dorit Interventii(Actiuni/Data/Tim

Sem

pr.

identificate

(Dg. Nursing)

(scop -

p)

termen
scurt)

07.05.0
9

Deficit

Pacienta isi

- am stabilit impreuna cu

nutritional,

va restabili

pacienta si bunica acesteia

legat de

greutatea

orarul si organizarea

autoprivarea

corporala

meselor, 4 portii mici pe zi.

de alimente si

normala

hiperactivitate

- am mers impreuna cu
pacienta la sala de mese,
unde a mancat cu toti
ceilalti pacienti in prezenta
mea.
- am supravegheat pacienta
in timpul si dupa masa
pentru evitarea provocarii
de varsaturi si sa nu arunce
mancarea.
- am felicitat pacienta atunci
cand a reusit sa manance
tot ce ne-am propus
- am discutat cu bunica
spunandui ca s-a obtinut un

progres vizibil in ceea ce

priveste alimentatia si
greutatea corporala
- am cantarit zilnic pacienta,
dimineata in aceiasi tinuta.
- am incercat prin
distragerea atentiei dupa
fiecrae masa sa fac pacienta
sa nu mai planga
antrenand-o in sala de
joaca in diferite jocuri (joc
de carti, joc cu betisoare)

Perturbarea

Pacienta va

- am incurajat-o sa-si

stimei de sinea

da dovada

defineasca propriile interese

asociata cu o

de o crestere

(activitati preferate) pentru

toleranta

a stimei de

a o face sa se simta mai

scazuta la

sine, va

putin lipsita de interes

frustrare,

capata mai

obtinand controlul asupra

legata de

multa

propriei persoane

nevoia de a

incredere in

place celorlati,

fortele

de a fi

proprii

aprobata,
acceptata

- am discutat cu pacienta
despre ce ii place sa faca,
cum ar dori sa fie in relatiile
cu parintii si cu ceilalti si
modul prin care se va face
acceptarea.

- i-am intarit pacientei

punctele forte, am valorizato facand-o sa fie mai
increzatoare in fortele
proprii
3

Izolarea

Pacienta se

- am ajutat pacienta sa

sociala,

va relationa

vorbeasca despre

perturbarea

mai usor cu

sentimentele sale de

relatiilor

ceilalti si va

singuratate prin interactiuni

interpersonale

participa la

permanente cu aceasta de

datorata fricii

activitati de

mai multe ori pe zi.

de a fi

grup sau alte

rejectata.

activitati
sociale

- i-am aratat pacientei un

interes sincer incercand sa o
conving ca imi pasa de ea
-incurajez pacienta in
cautarea unor moduri de a
petrece timpul liber, sa fie
capabila sa se destinda, sasi largeasca contactele
sociale.
-i-am recomandat pacientei
sa evite conflictele de orice
natura atat cu bunica cat si
cu colegii prin toleranta si
incredere in sine.

Anxietatea de a Pacienta va

- am incurajat pacienta sa

lua in greutate

vorbeasca despre temerile

vorbi cu mai

si de apierde

multa

sale, implicit despre cea de

controlul

usurinta

a lua in greutate si de a

asupra

despre

pierde controlul asupra

alimentelor

temerile sale

alimentelor.
- prin discutii sistematice zi
de zi i-am explicat pacientei
ca este un progres in
rezolvarea problemelor ei
majore prin luarea in
greutate fara sa-i deformeze
imaginea despre fizicul ei
-i-am prezentat un tabel
care prezinta greutatea
ideala la varsta si inaltimea
ei
-am discutat cu pacienta
despre alimentele care nu
prezinta pericol in a te
ingrasa ci din contra pot fi
foarte benefice in vederea
obtinerii unei bune
functionalitati a
organismului (ex. fructele,
legumele, lactatele)

Perturbarea

Familia va

- am evaluat relatiile

dinamicii

deveni mai

familiale

familiale

intelegatoare

datorata

, va fi mai

- prin discutii cu mama i s-a

rigiditatii in

deschisa fata

sugerat diferite modalitati

exercitarea

de

de abordare a relatiilor

rolurilor

problemele

acesteia cu fiica

pacientei si o
va incuraja
sa actioneze
autonom

- din dialogul purtat cu

mama pacientei aceasta
ajunge la concluzia ca
trebuie sa-si reorganizeze
ideile si modalitatea de
abordare a situatiilor.
Pacienta va fi controlata de
mama din umbra fara sa i
se accentueze ideea de a
manca din obligatie astfel
detensionand conflictul
dintre ele
- in final familia este dispusa
sa adopte un dialog deschis
intre ei bazat pe sinceritate,
ceea ce va ajuta sa aiba o
relatie armonioasa cu
familia.

E. EVALUARE SI RASPUNSUL PACIENTULUI LA INGRIJIRE

Data

Nr. pb.

In urma ingrijirilor efectuate obiectivele nu au fost atinse intrutotul

1

Pacienta a inceput sa manance mai bine dar castigul in

greutate nu a depasit 1 pe perioada internarii de 2

saptamani, pastrand inca controlul asupra calitatii si cantitatii
alimentelor
2

Pacienta si-a exprimat sentimentele referitaoare la propria-i

persoana si a inteles care sunt functiile si nevoile organismului
Pacienta are mai multa incredere in sine si a gasit moduri prin
care se a face acceptata de ceilalti , dand dovada de toleranta
si incredere in sine
Pacienta doreste sa isi modifice comportamentul, manifesta
interes pentru activitatile propuse si isi verbalizeaza cu
usurinta sentimentele.
Teama de a nu lua in greutate sa diminuat ca intensitate, dar se
mai pastreaza inca.
Familia a aratat intelegere pentru problemele pacientei incat sa
detensioneze pe cat posibil situatia din familie, va fi in
permanenta mereu alaturi de ea, fara sa se simta constransa.
Specific ca dupa plecarea bunicii din spital, pacienta a mai
ramas cu noi o saptamana, timp in care s-a acomodat mai bine,
era relaxata, mai disponibila in conversatii, relationand bine cu
colegele de salon cu care manca impreuna si desfasura la sala
de joaca diverse activitati.
Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi;
Zoloft 100 mg/zi; polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia
clinica este satisfacatoare.
Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a
continua tratamentul.

F) Concluzii
Tulburarile de alimentatie (anorexia si bulimia mintala) apar in general
in perioada de pubertate si adolescenta pe un fond de vulnerabilitate
psihica crescuta, avand in vedere conditiile socio culturale din ce in ce
mai pretentioase, atentia indreptandu-se catre masele de tineri pentru
a preintampina instalarea acestor tulburari.
Pentru aceasta va trebui dezvoltata reteaua ingrijirii in comunitate,
intocmirea de programe educative pentru adolescenti, dezvoltarea
relatiilor cu institutiile scolare in care functioneaza tinerii.

Caz 3.

I.

Date anamnestice

Nume, Prenume V.S.

Starea civila necasatorita

Data nasterii 10.09.1994

Ocupatia prezenta eleva

Adresa, Telefon Bucuresti,

Studii clasa a VIII-a

Colentina
Alergii alimentare
II. Autoingrijire

Independent

Nevoie de

Dependent

ajutor
1. Mobilitate

Da

2. Hranire

Da

3. Igiena

Da

4. Imbracat

Da

5. Continenta

Da

III.

Descrierea pacientului

a)

Culoarea ochilor: verzi

b)

Culoarea parului: blond

c)

Inaltime: 1.64 m

d)

Greutate: 37 kg

e)

Piele: alba

f)
g)
h)

Dinti: dentitie completa

Vedere: buna
Manierisme: nu prezinta

i)

Vorbire: coerenta

j)

Diformitati fizice/postura: nu prezinta

2. Numele pe care pacientul il prefera: Daniela

3.Trasaturi distinctive
4. Ocupatia anterioara: eleva
5. Hobby-uri si interese: sa citeasca, sa asculte muzica
6. Persoane din familie sau semnificative din viata pacientului: bunicii
maternali, matusa materna si mama.
7. Persoane care ar putea sa-l viziteze / Suport social: bunicii, matusa
(pacienta este internata cu mama.
8. Conditii de locuit: locuieste intr-un apartament cu doua camere
impreuna cu bunicii maternali, matusa materna si mama (46 ani, nu
mai lucreaza din motive medicale, parintii sunt divortati, pacienta nu
pastreaza legatura cu tatal pe care il stie numai din vedere.)
IV.

Conditia psihica

1 Boli psihice anterioare: Pacienta a mai fost internata in spitalul

de pediatrie din Drobeta Turnu Severin cu diagnosticul de
anorexie nervoasa, pacienta a slabit 21kg in 2 luni.
2 Stare psihica prezenta:
.
a) Aparenta generala: tinuta ingrijita, facies depresiv, plans

facil, necooperanta, iritabilitate

b

Comportament: neaga existenta problemelor, toleranta

scazuta la frustrare

c)

Comunicare (vorbire/continut): contactul verbal se

stabileste cu dificultate, dar pacienta afirma ca se impaca
bine cu ceilalti colegi.
Nonverbal: contactul vizual se realizeaza usor dar nu se
mentine, privirea este indreptata in jos
d

Dispozitie: izolata, retrasa, dispozitie trista

)
e) Orientare: temporo-spatiala
f)

Somn: fiziologic

Cum intelege pacientul boala sa: neaga existenta unor

probleme

Atitudinea familiei fata de boala pacientului: pacienta ezte

ingrijita de bunica care o si insoteste, mama este foarte

ingrijorata de starea fetei, a spus ca nu stie ce sa mai
faca ca sa ii fie bine fiicei ei

3. Subiecte de ingrijoare pentru pacient:

-

refuzul alimentar

preocupare obsesiva legata de greutate

deficit ponderal sever

V.

Informatii suplimentare:

Pacienta in varsta de 15 ani si 7 luni, eleva in clasa a VIII-a, se

interneaza in sectia a V-a a Spitalului Pr. Dr. Alexandru Obregia pentru:

refuz alimentar

preocupare obsesiva legata de greutatea corporala

imagine corporala distorsionata

Pacienta a fost internata in ultimele doua luni in Spitalul de Pediatrie

din Drobeta Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie nervoasa,
malnutritie severa in urma refuzului alimentar, de unde s-a transferat
in clinica noastra pentru stabilirea conduitei terapeutice.
Pacienta vine insotita de bunica in sectia noastra pentru reaparitia
preocuparilor exagerate legate de greutate.
Pacienta asociaza debutul simptomatologic cu afirmatia critica din
partea unei colege mi-a spus ca sunt grasa si urata si trebuie sa
slabesc
Parintii pacientei sunt divortati, pacienta nu pastreaza legatura cu tatal
ei pe care il cunoaste doar din vedere.
Alte date
Date de laborator
GLU 78 mg/dl
TP 6.1 g/dl
CA 8.0 mg/dl
AST 20 U/L
ALT 19 U/L
Ca2+ - 1.80 MEg/L

Timol 1UML
HGB 13.9 g/dL
L 10.9 106/L
H 4.5 106/L
Hz 37.8%
T 26.1 103/L
EEG:
Traseul EEG cu modificari bioelectrice difuze si voltaj cu tendinte
la aplatizarea traseului de fond.
Hiperventilatia nu modifica semnificativ traseul de fond; fara
descarcari paroxistice.
Examenul psihologic:
Trairi anxioase legate de posibilitatea ingrasarii, imagine
distorsionata a siluetei, preocupari intense de a slabi, inadecvare
relationala, nevoia accentuata de a primi afectiune, supraapreciere,
autoidealizare, actioneaza intr-o maniera ordonata, metodica.
Prezinta agitatie, instabilitate, iritabilitate.
Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi;
Zoloft 100 mg/zi; polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia clinica
este satisfacatoare.
Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a continua
tratamentul.

C. Analiza si interpretarea datelor

Anorexia este o tulburare de comportament alimentar, foarte
serioasa, fara tratament duce la aparitia complicatiilor deloc usoare si
chiar la exitus.
Nursa trebuie sa fie rabdatoare cu pacientul, intelegatoare,
calma si ferma cu pacientul. Ea trebuie sa dea pacientului si familiei
cat mai multe detalii despre boala si despre tratamentul ei.
In fond anorexici refuza sa admita ca au o tulburare si se opun
oricarei interventii care vizeaza comportamentul lor alimentar dar
totoadata ei pot accepta mai usor ajutorul pentru rezolvarea altor
probleme.
Nursa impreuna cu pacientul si cu familia acestuia va intocmi
planul de ingrijire, va stabili orarul si continutul meselor tinand cont de
preferintele alimentare ale pacientului si va folosi si diferite tehnici de
terapie.
In terapia familiala nursa are rolul de a:
-

ajuta familia sa isi exprime nevoile

ajuta pacienta sa isi modifice si controleze raspunsurile

discuta problemele dificile in familie

participa activ la gasirea de solutii fara a impune o anumita

varianta.

D. PLANUL DE INGRIJIRI
SCOP TERMEN LUNG
Data

Nr.

Nevoi/Probleme Rezultat dorit Interventii(Actiuni/Data/Tim

Sem

pr.

identificate

(Dg. Nursing)

(scop -

p)

termen
scurt)

07.05.0
9

Deficit

Pacienta isi

- am stabilit impreuna cu

nutritional,

va restabili

pacienta si bunica acesteia

legat de

greutatea

orarul si organizarea

autoprivarea

corporala

meselor, 4 portii mici pe zi.

de alimente si

normala

hiperactivitate

- am mers impreuna cu
pacienta la sala de mese,
unde a mancat cu toti
ceilalti pacienti in prezenta
mea.
- am supravegheat pacienta
in timpul si dupa masa
pentru evitarea provocarii
de varsaturi si sa nu arunce
mancarea.
- am felicitat pacienta atunci
cand a reusit sa manance
tot ce ne-am propus
- am discutat cu bunica
spunandui ca s-a obtinut un

progres vizibil in ceea ce

priveste alimentatia si
greutatea corporala
- am cantarit zilnic pacienta,
dimineata in aceiasi tinuta.
- am incercat prin
distragerea atentiei dupa
fiecrae masa sa fac pacienta
sa nu mai planga
antrenand-o in sala de
joaca in diferite jocuri (joc
de carti, joc cu betisoare)

Perturbarea

Pacienta va

- am incurajat-o sa-si

stimei de sinea

da dovada

defineasca propriile interese

asociata cu o

de o crestere

(activitati preferate) pentru

toleranta

a stimei de

a o face sa se simta mai

scazuta la

sine, va

putin lipsita de interes

frustrare,

capata mai

obtinand controlul asupra

legata de

multa

propriei persoane

nevoia de a

incredere in

place celorlati,

fortele

de a fi

proprii

aprobata,
acceptata

- am discutat cu pacienta
despre ce ii place sa faca,
cum ar dori sa fie in relatiile
cu parintii si cu ceilalti si
modul prin care se va face
acceptarea.

- i-am intarit pacientei

punctele forte, am valorizato facand-o sa fie mai
increzatoare in fortele
proprii
3

Izolarea

Pacienta se

- am ajutat pacienta sa

sociala,

va relationa

vorbeasca despre

perturbarea

mai usor cu

sentimentele sale de

relatiilor

ceilalti si va

singuratate prin interactiuni

interpersonale

participa la

permanente cu aceasta de

datorata fricii

activitati de

mai multe ori pe zi.

de a fi

grup sau alte

rejectata.

activitati
sociale

- i-am aratat pacientei un

interes sincer incercand sa o
conving ca imi pasa de ea
-incurajez pacienta in
cautarea unor moduri de a
petrece timpul liber, sa fie
capabila sa se destinda, sasi largeasca contactele
sociale.
-i-am recomandat pacientei
sa evite conflictele de orice
natura atat cu bunica cat si
cu colegii prin toleranta si
incredere in sine.

Anxietatea de a Pacienta va

- am incurajat pacienta sa

lua in greutate

vorbeasca despre temerile

vorbi cu mai

si de apierde

multa

sale, implicit despre cea de

controlul

usurinta

a lua in greutate si de a

asupra

despre

pierde controlul asupra

alimentelor

temerile sale

alimentelor.
- prin discutii sistematice zi
de zi i-am explicat pacientei
ca este un progres in
rezolvarea problemelor ei
majore prin luarea in
greutate fara sa-i deformeze
imaginea despre fizicul ei
-i-am prezentat un tabel
care prezinta greutatea
ideala la varsta si inaltimea
ei
-am discutat cu pacienta
despre alimentele care nu
prezinta pericol in a te
ingrasa ci din contra pot fi
foarte benefice in vederea
obtinerii unei bune
functionalitati a
organismului (ex. fructele,
legumele, lactatele)

Perturbarea

Familia va

- am evaluat relatiile

dinamicii

deveni mai

familiale

familiale

intelegatoare

datorata

, va fi mai

- prin discutii cu mama i s-a

rigiditatii in

deschisa fata

sugerat diferite modalitati

exercitarea

de

de abordare a relatiilor

rolurilor

problemele

acesteia cu fiica

pacientei si o
va incuraja
sa actioneze
autonom

- din dialogul purtat cu

mama pacientei aceasta
ajunge la concluzia ca
trebuie sa-si reorganizeze
ideile si modalitatea de
abordare a situatiilor.
Pacienta va fi controlata de
mama din umbra fara sa i
se accentueze ideea de a
manca din obligatie astfel
detensionand conflictul
dintre ele
- in final familia este dispusa
sa adopte un dialog deschis
intre ei bazat pe sinceritate,
ceea ce va ajuta sa aiba o
relatie armonioasa cu
familia.

E. EVALUARE SI RASPUNSUL PACIENTULUI LA INGRIJIRE

Data

Nr. pb.

In urma ingrijirilor efectuate obiectivele nu au fost atinse intrutotul

1

Pacienta a inceput sa manance mai bine dar castigul in

greutate nu a depasit 1 pe perioada internarii de 2

saptamani, pastrand inca controlul asupra calitatii si cantitatii
alimentelor
2

Pacienta si-a exprimat sentimentele referitaoare la propria-i

persoana si a inteles care sunt functiile si nevoile organismului
Pacienta are mai multa incredere in sine si a gasit moduri prin
care se a face acceptata de ceilalti , dand dovada de toleranta
si incredere in sine
Pacienta doreste sa isi modifice comportamentul, manifesta
interes pentru activitatile propuse si isi verbalizeaza cu
usurinta sentimentele.
Teama de a nu lua in greutate sa diminuat ca intensitate, dar se
mai pastreaza inca.
Familia a aratat intelegere pentru problemele pacientei incat sa
detensioneze pe cat posibil situatia din familie, va fi in
permanenta mereu alaturi de ea, fara sa se simta constransa.
Specific ca dupa plecarea bunicii din spital, pacienta a mai
ramas cu noi o saptamana, timp in care s-a acomodat mai bine,
era relaxata, mai disponibila in conversatii, relationand bine cu
colegele de salon cu care manca impreuna si desfasura la sala
de joaca diverse activitati.
Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi;
Zoloft 100 mg/zi; polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia
clinica este satisfacatoare.
Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a
continua tratamentul.

Concluzii
Tulburarile de alimentatie (anorexia si bulimia mintala) apar in general
in perioada de pubertate si adolescenta pe un fond de vulnerabilitate
psihica crescuta, avand in vedere conditiile socio culturale din ce in ce
mai pretentioase, atentia indreptandu-se catre masele de tineri pentru
a preintampina instalarea acestor tulburari.
Pentru aceasta va trebui dezvoltata reteaua ingrijirii in comunitate,
intocmirea de programe educative pentru adolescenti, dezvoltarea
relatiilor cu institutiile scolare in care functioneaza tinerii.
Se impune elaborarea de programe educative privind tulburarile de
alimentatie in randul tinerilor, intrucat acestea au origine psihiatrica si
nu organica. Este de dorit ca adolescentul sa-si cunoasca si sa-si
inteleaga rolul in societate.

Bibliografie selectiva

-Mic atlas enciclopedic

-Ana Bogdan, Septimiu Chelcea - Dictionar de psihologie sociala
-Prof. Dr. Petru Meila, Prof. Dr. Stefan Milea Tratat de pediatrie
-Dr. Maria Georgescu Ghid practic
-Prof. Dr. Constantin Enachescu Tratat de igiena mintala
-Dr. Ileana Raut - Curs de psihiatrie
-As. Pr. Mariana Federiga Modele de nursing
-Barbara Flynn Sideleanu Nursing psihiatric
-Murariu Letitia, Ivan Mariuca, Puiu Victoria, Spataru Ruxandra, Tofan
Ruxandra, Chiru Florian, Stoianovici Serban Bazele teoretice si
practice ale ingrijirii omului sanatos si bolnav

Anexe