Professional Documents
Culture Documents
Conceptul trainingului:
Const n lucru cu starile afective a participanilor si includerea acestor n activitati reciproce. Desigur ne
focusam pe optimizarea starilor afective, si exprimarea adecvata acestora. Optimizarea starilor afective
vor avea un rezultant benefic asupra starii psihice a adolescentilor astfel oferindui posibilitate de
exprimare libera in cadrul diferitor grupuri sociale.
Scop: optimizarea starilor afective si al relatiilor interpersonale
Sedinta Nr. 1
Obiective: 1. de a face cunostinta cu grupul si participantii sai,
2. de a stabili un contact adecvat cu participantii
3.de a integra acestia in lucrul cu starile afective
Salutul: n forma tradiional. Se include prezentarea conducatorului si scopul acestui trening, se vorbeste
despre asteptarile participantilor.
Exerciiu de cunotin: Eu sunt! ( 20 min).
Scopul: se face cunotin cu membrii grupului i se prezenta coductorul.
Sarcini: Stabilirea i discutarea anumitor reguli intragrupale. Cunoaterea grupului.
Desfurarea: dupa salutul i prezentarea a conductorului, Animatorul precizeaz c scopul jocului
este ca fiecare participant s se prezinte, asociind numelui sau cate o trasatura de caracter. El isi spune
numele si apoi o tresatura ce i-ar caracteriza personalitatea si dac aceasta tresatura ii ajuta cu ceva. Jocul
continu pan au fost prezentate toate persoanele. Conducatorul poate incepe primul astfe oferind un
exemplu.
Dup aceasta conducatorul propune sa vorbeasca despre reguli in general. El adreseaza ntrebari
de ce sunt importante regulile? Ce ar fi dac nu vom respecta aceste reguli (permanent cernd cte mai
multe detalii). Conductorul impreuna cu participantii vorbesc desre reguli care iar ajuta in cadrul acestui
grup. Dupa aceasta toti impreuna scriu regulile pe o foaie! Mai jos sunt prezentate regulile noastre
stabilite ntr-o form pozitiv ce ofer o acceptare de ctre grup mai usoar sunt:
1
2
3
4
nonverbal cu partenerul su. Ulterior, se discuta daca persoanele au reusit sa ghiceasca dispozitia
colegului sau.
Durata : 15 min
Note: Participanii vor fi intrebai ct de minuios ei s-au descris.
Conducatorul la rindul sau in urma exercitiu poate da anumite intrebari:
1.
2.
Cum vati simtit atunci cind colegul a ghicit sau nu a ghicit dispozitia celuillalt.
Sedinta 2
Salutul: n forma ritualizat neaparat repetarea regulilor stabilite de grup mpreun cu conductorul.
Exercitiu: Culoarea dispozitiei mele.
Durata:10 minute.
Desfurarea : Fiecare participant pe rind vorbeste despre culoarea dispozitiei lui, adaugind comantarii
de ce a ales anume aceasta culoare si nu una opusa. Persoanele care au o dispozitie proasta, iritante,
nelinistite ii se ofera un balon simplu. Psihologul ii propune ca participantii sa umfle acest balon pina nu
se sparge cu ajutorul dispozitie care au au. Participantii sa incerce toata dispozitia lor so transmita cu aer
in acest balon.
Ziua urmatoare le-a vindecat de superstitia lor. Sigur, cocosul era inca prea bolnav si prea ragusit pentru a
cnta, dar soarele a rasarit oricum; cursul sau nu era afectat de nimic.
Intrebari:
Sedinta 3
Tehnica Soarele.
Scopul: dezvoltarea capacitii de autoreglare psihic; relaxarea. n poziie de relaxare, participantii
vizualizeaz soarele magnific care iradiaz ntreaga fiin cu razele sale benefice.
Durata: 5 minute.
Exerciiu: Cum sa spun crect?
Scop: insusirea abilitatilor de comunicare a propriilor emotii, constientizarea acestora .
Durata: 25 minute
Desfasurarea: Acest exercitiu este mai mult unu dezvoltativ in urma caruia participantilor le vor fi mai
usor sa constientizeze emotiile sale si sa vorbeasca deschis despre ele. Fiecre prticipant ii se propune sa
si aminteasca o cearta recenta, sau o situatie conflict care era destul de tensionant. Conducatorul imparte
fise cu intrebari la care ei sunt rugati sa raspunda. Apoi dupa ce ei au raspuns la intrebarile, psihologul
propune doritorilor sa impartese experienta lor. participantii sunt indemnati si sa inventeze un final
constructiv la una sau doua din experientele expuse de ceilalti colegi. Apoi psihologul intervine cu asa
numita formula sigura care iar ajuta sa si exprime anumite emotii negative si pozitive in diferite situatii.
.
Intrebarle fisei:
1. Ce emotii am simtit in aceasta situatie?
2. Ce trebuia sa modific eu sau persoana pentru a nu ajunge la aceasta cearta?
3. De ce este periculos pentru mine sa vorbesc despre aceea ce simt in astfel de momente?
Formula:
1. descriem fapta persoanei ( si nu persoana) care o face el. *( la momentul cind tu vorbesti in asa ton cu
mine, de fiecare data cind cheltui asa bani, )
2. comunicam persoanei in mod adecvat cum aceassta fapta infleunteaza asupra noastra.( ma inerveaza,
ma simt prost, am senzatia ca nu ma asculti.)
3.comunicam persoanei cum ar fi bine ea sa faca , ca noi sa ne simtim mai bine( ar fi mai bine daca nu ai
continua, mult mai usor ar fi dacai ai face asa....)
Feedback: conducatorul impreuna cu participantii impartasesc experientele acumulate si dispozitia sa.
(5-7 minute)conducatorul adauga fise la participanti care trbeuie sa fiu completate. Aceste fise pot fi
anonime si date ca sarcina tema pentru acasa.
Tema pe acasa: conducatorul imparte fise la participanti care trebuie sa fiu completate. Aceste fise pot fi
anonime si date ca sarcina tema pentru acasa.
Treningul o sa fie fara sens in cazul cind....
Rmas bun: n form ritualizat stabilit cu grupul.
Sedinta 4
Tema pe acasa: participantii care simt un discomfort sau nevoie de a mai spune ceva acelei persoane
carei iau scris scrisoare, pot sa mai scrie o alta scrisoare acasa. Pentru a nu simti sentimental de vinovatie
si remuscari participantii sunt indemnati sa isi cere scuze fata de aceea persona in scrisoarea lor.
Sedinta 5
Salutul: n forma ritualizat, apoi Psihologul poate discuta cu ei tema de acasa. Este foarte important sa
analizeze acele aspecte care reprezinta o problema pentru participanti. . (5-10 minute)
Exercitiu: Podeau fermecata.
Scop: A permite cunoaterea numelor participantilor i a crea de la nceput o atmosfer plcut .
Durata: 5 minute
Desfasurarea: conducatorul impreuna cu participantii se scoala in picioare, ei i sugereaza participantilor
s realizeze diferite tipuri de mers: s-i imagineze cmerge pe ghea, pe nisip fierbinte, pe nisipuri
mictoare, prin ploaie, pe iarba plin de rou.
Exerciiu : ,,Ochelarii,,.
Scop: a intelege punctul de vedere al celorlalti si cum o alt postur poate schimba prerea noastr.
Timp: 25 minute
Materiale: rame de ochelari (vechi), fr sticle.
Desfasurarea: Participantii trebuie s se concentreze pentru a percepe realitatea prin intermediul unor
prisme, adic ochelari. Psihologul ofera un exemplu. "Acestia sunt ochelarii a fricei. Cand porti acesti
ochelari, devii foarte fricos si neincrezut. Cine vrea s priveasc prin ei, pentru a ne spune ce crede despre
noi?". Important este ca participantii sa vorbeasca despre proprii emotii fiind acesti ochelari. Dup un
timp sunt prezentati alti ochelari, fiecare avand o alt optic (*suparare, trestete, furie,incredere,
dragoste).
Intrebari: la sfirsitul acestui exercitiu se discuta urmatoarele aspecte.
1. Cum emotiile influenteaza modul nostru de a vedea pe altii?
2. Ce ginduri ne pot provoca anumite emotii ?
3. In ce mod putem sa ne corectam anumite dispozitii si emotii?
ce se aseamna acestea? cum ele arata? De ce sunt aici? Ce fac ele pentru dumneavoastra? Acum imaginati
va un lucru care este foarte dorit de voi, ceva pentru ce sunteti deacord sa schimbati reprosurile voastre.
Ceva foarte valoros, pentru care sinteti gata sa dati toate reprosurile voastre nu mai sa obtineti acel lucru
dorit. Faceti acest schimb, luati obiectul dorit si dati nemultumirele voastre. Bucurati-va de acel cadou
primit. Acum expirati inspirati adinc de 3 ori si deschideti ochii. Pag.133
Intrebari: se discuta cu grupul experienta retraita. Se pot adresa urmatoarele intrebari:
1.
2.
3.
4.
Exerciiul ,, Duul,,
Scop: energizarea grupului, relaxarea si a ntrirea ncrederei in sine.
Timp: 10 minute
Desfurare: se formeaz grupuri cte 4 persoane. Una din ele st n centru, n timp ce celelalte, n jur i
fac un masaj uor cu degetele, din cap pn n picioare, pentru a produce zgomotul unui du. Se fac 2
rnduri de du (splarea corpului), 1 de ampon i nc 1 de du.
Tema pe acasa: participantilor li se propune sa si noteze gindurile care ii provoaca anumite emotii
negative, ei sunt indemnati sa atraga atenti ain ce situatii apar acestea.
Feedback. Se face analiza sedintii fiecare participant vorbeste despre experientele sale, despre ceea ce a
fost nou pentru ei sau ceea ce ia impresionat cel mai mult. (5-7 minute)
Rmas bun ( n form ritualizat stabilit de grup).
edina nr.6
Salutul si apoi apoi Psihologul poate discuta cu ei tema de acasa. Este foarte important sa analizeze acele
aspecte care reprezinta o problema pentru participanti. . (5-10 minute)
Joc : n pdure auuuu...
Scop: Descrcarea emoional, energizarea, elibirarea tensiunii.
Procedura : Psihologul propune participantilor s i imagineze c ei mpreun sau pierdut n pdure, i
trebuie neaprat s gseasc unul pe cellalt. Nu mai strgnd AUUUUU. Important sa-i stimulai
participantilor s strige ct mai tare, ct mai adnc.
Exerciiul: ,, Liniste ,,
Scop: tehnica de relaxare si linistire, eliberarea de tensiune emotionala.
Durata: 10 minute
Desfurare: Respirai ncet i adnc, pe nas, inei aerul n plmni trei secundei apoi expirai ncet.
Respirai i expirai n timp egali. Repetai acest stil de a respira timp de 5 minute. Dac nu e greu s v
inei respiraia 3 secunde, ncercai s oinei i mai mult (pnla 10 secunde). Respirai pe nas i expirai
pe gurncercai respiraia diafragmatic. Diafragma se aflsub plmni. Aezai-vmna dreapt
deasupra buricului cnd respirai adnc. Dac mna se ridic, atunci respirai prin diafragma.Continuai
timp de 5 7 minute.
Exerciiul: ,, Limbajul trupului ,,
Scop: ascultarea activa, perceperea interlocutorului, constintizarea emotiilor celor din jur.
Durata: 25 minute
Desfurare: grupul de participanti se imparta in perechi dupa principiul primelor litere comune din
numele si prenumele participantilor. Fiecare persoana din pereche povesteste despre o situatie din viata
sa care este incarcata emotional puternic. Partenerul atrage atentie la limbajul nonverbal a
interlocutorului mimica si gesturile acestuia. Fiecare pe rind participant incearca sa oglideasca emotiile
partenerului sau. Pentru aceasta psihologul ofera un model de empatie pentru ca participantii sa pot sa
perceapa mai bine persoana.*( vad ca zimbesti si iti lucesc ochii, presupun ca ai primit o veste buna azi...
sau observ ca ai incruntat fruntea si respiri greu, te simti rau acum?)
Tema pentru acas: conducatorul treningului ii propune participantilor s a completeze fisele de mai jos.
Termin propoziiile:
Cel mai fericit m simt atunci cnd
Cel mai ru m simt atunci cnd
Viaa mea ar fi fost mai fericit dac eu
Ceea ce a vrea s schimb la mine este
Feedback. Se face analiza sedintii fiecare participant vorbeste despre experientele sale, despre ceea ce a
fost nou pentru ei sau ceea ce ia impresionat cel mai mult. (5-7 minute)
Rmas bun ( n form ritualizat stabilit de grup).
edina 7
Salutul: n forma ritualizat, apoi Psihologul poate discuta cu participantii tema de acasa. Aici este foarte
important sa analizeze acele aspecte care trebuie sa fiu constientizate de participanti pentru aceasta
terapeutul formuleaza citeva intrebari:
Cu ce ne ajuta faptul ca noi constientizam ce ne face mai implinit, mai bucuros sau tristi?
In ce cazuri din viata reala ne ajuta acest control ai emotiilor?
Exerciiul: Omagiatul
Scop: stimularea increderii in sine, si autoaprecierii, constientizarii propriei persoane.
Durata:10 minute
Materiale: bumboane, dulciuri.
Desfurare: fiecare dintre participani pe rnd joac rolul omagiatul. Omagiatul se aeaz pe scaun i
primete felicitri, cadouri de la fiecare membru al grupului. E foarte important s fie prezent contactul
fizic adecvat dintre participanti prin strngerea de mini cnd se apropie de omagiat. De la nceput
conductorul arat grupului un exemplu de felicitare si cadou imagnar.
Durata: 20 minute.
Desfurare: Participantilor ii se propune sa se aseze comod pe scaun sa experie si inspire de trei ori
adunc cu ochii inchisi. ei sunt rugati sa si imagineze un loc, unde ei se pot simti liberi, fericiti, confortabil
poate un loc real sau imaginar.in acest loc ei sunt liber, nimeni nu va urmareste urmareste, ei se ismt bine
si in siguranta. Simtiti-va bine in acest loc, bucurati-va de el. Durata 5 min. dupa cinci minute de liniste,
conducatorul a propus grupei s ainvite pe cineva in acest loc intim, o persoana foarte importanta pentru
ei, persoana fata de care ei pot sa se deschida sa fiu sincer cu ea pot sai vorbeasca despre toate.
Participantii sint indemnati sa vorbeasca cu aceasta persoana, so intrebe ceva intrebari,sau sa-i impartese
gindurile si emotiile care ii provoaca durere sau care ii deranjeaza.poate cineva din ei o sa auda un sfat de
la aceasta persoana. durata 5-7 minute. Acum luativa ramas bun d ela aceasta persoana, multumitei pentru
tot, multumitei acestui loc in care va ti simtit asa de bine, expirati si inspirati adinc bine a ti revenit.
Linde pag 109
edina 8
Salutul in forma ritualizata si jocul Baba oarba
Scop: dezvoltarea increderii in sine, destindere si energizare.
Timp: 10 minute.
Materiale: esarfe.
Desfurare: participantii cu ochii inchisi stau in mijlocul camerei, apoi ei incearca sa atinga cu mina un
perete al camerei unde se afla si dupa aceasta cautind sa gaseasca un alt participant care la fel ca el a
reusit sa ajunga la perete si sal atinga.
Feedback. Se face analiza sedintii fiecare participant vorbeste despre retrairile sale, despre ceea ce a fost
interesant si util pentru ei. (5-7 minute)
edina nr.9
Salutul si jocul ,,Cine sunt eu,,:
Scop: Energizarea si includerea in activitate.
Durata:10min.
Desfurare: Participanii stau n cerc. Unul din ei merge n mijloc i nchide ochii. Din spate se apropie
de el un altul i l ntreab Cine sunt eu. Dac este recunoscut de ctre cel din mijloc, rmne el n mijloc
i jocul continu.
Exerciiul: ,, Duul,,
Scop: a ntri ncrederea in sine, energizare.
Durata: 10 minute
Desfurare: se formeaz grupuri cte 4 persoane. Una din ele st n centru, n timp ce celelalte, n jur i
fac un masaj uor cu degetele, din cap pn n picioare, pentru a produce zgomotul unui du. Se fac 3
rnduri de du (splarea corpului), 3 de ampon i nc 3 de du.
Dupa ce fiecare participant a vorbit se face o mica analiza in cadrul grupului unde participantii
impartesesc opiniile sale , important ca conducatorul sa accentuieze pe urmatoarele aspecte:
Incurajeaza persoanele in abilitatile lor sociale si ii sustine cu interes cele spuse.
Tema pentru acasa: participantii sunt rugati sa-si aminteasca despre 3 situatii in care persoana draga ia
provocat emotii pozitive prin intermediul comportamentul si actiunilor sale. ( cadou, sustinere, ajutor)
Aceste situatii se vor discuta la sedinta urmatoare.
Rmas bun ( n form ritualizat stabilit de grup).
edina nr.10
Salutul si exercitiul ,,Curcubeul,,
Scop: energizarea si destindere.
Timp: 5 minute
Desfurare: Participanii se ridic de pe scaune, nchid ochii fac o inspiraie adnc i i imagineaz c
odata cu aceast inspiraie ei se ridic spre curcubeu salutnd curcubeul i cerul plin de nouri (colegii )i
expirnd coboar de pe curcubeu ca de pe un topogan.
Desenul EXPRIMAREA EMOTIILOR POZITIVE.
Scop: constientizarea rolul emotiilor pozitive, exprimarea acestora in cadrul relatiilor interpersonale.
Timp: 15 minute.
Desfurare: conducatorul propune participantilor sa se imparta in grupuri cite doua persoane pe
principiul culorii ochilor. In timp de 5 minute fiecare participant povesteste doua sau trei situatii in care
era placut surprins , fericit sau bucuros din cauza unui gest a altei persoane dragi. Dupa aceasta el
adreseaza urmatoarele intrebari grupului:
Cum credeti este important pentru persoana draga sa afle de aceste emotii care ati simtit?
In ce mod ar fi reactionat ea?
Ati insista pentru a impartasiti emotiile voastre?
( )
, ,
, , .102
, ,
, 105
edina nr. 11
Bblu Anna
Scopul: ridicarea nivelului ncrederei i respectului n sine, formarea imaginei pozitive despre sine
Timp: 15 minute
Materiale: carioci, hrtie, creioane
Desfurare: mprii fiecrui participant cte o faie, carioci sau creioane. Scriei pe tabl urmtoarea list
indicndule particianilor s se gndeasc la cele notate pe tabl i s redea prin imagini simple cele notate
raportndu-le la propria persoan.
- genul favorti de muzic
- culoarea favorti
- activiti favorite (hobby-uri)
Cerei fiecrui participant s prezinte desenul grupului i s explice ce reprezint fiecare desen, de ce este
deosebit fiecare activitate?
edina nr. 12
Bblu Anna
Salutul: fiece participant pe rnd este rugat s enune grupului cu voce tare i gesticulaie corespunztoare
cum se vede astzi. De exemplu: Astzi eu sunt puternic!
Exerciiul nr.1: Curtea vecinilor
Scop: stimularea autoaprecierei
Timp: 10-15 minute
Materiale: --Desfurare: Se formeaz 2 cercuri concentrice, astfel ca fiecare juctor s aib n fa un partener.
Mai nti persoanele din cerul exterior, apoi i cele din interior, expun omologului lor cite 3 caliti
pozitive. Apoi animatorul spune cercului exterior s se deplaseze cu un loc spre dreapta. ncepe o
nou conversaie. Se mai pot face 2-3 deplasri, ns fr a spune
dinainte cte vor fi.
solicit s efectuai o list cu 5 lucruri pe care le-ai realizat n via, de care suntei mndri. Dup ce au
notat cele 5 lucruri, participanii sunt rugai s selecteze realizarea de care se simt cel mai mndri i s ias
pe rnd s o comunice de pe scaun celorlai participani care vor avea rol de regizori. Odat redat mesajul
participantul este acopaniat pn la loc de aplauzele colegilor. Procedura se repet pn cnd toi
participanii i expun realizrile.
edina nr. 13
Goncear Ina
O jumtate din grup are ochii legati. Se formeaz perechi (un orb i un ghid). Ghizii i aleg orbul,
fr ca acetia s tie de cine sunt condui. Timp de 10 minute orbii i urmeaz, dup care rolurile se
schimb.
Evaluare: Se comenteaz: sentimentele trite atribuindu-le o important corespunztoare , transpunerea
n viata cotidian a ncrederii i evaziunii, relatiile ncredere-mediu i ncredere-cooperare.
Desenul 3 autoportrete.
Scopul: ieirea din activitate. n lancopiii povestesci argumenteazce le-a plcut cel mai mult laedin
azi
Respirai nceti adnc, pe nas,inei aerul n plmni trei secundei apoi expirai ncet.Respiraii expirai
n timp egali. Repetai acest stil de a respira timp de 5 minute. Dacnu egreu svinei respiraia 3
secunde, ncercai soineii mai mult (pnla 10 secunde).Respirai pe nasi expirai e gurncercai
respiraia diafragmatic. Diafragma se aflsub plmni. Aezai-vmna dreapt deasupra buricului
cnd respirai adnc. Dacmna se ridic, atunci respirai prin diafragma.Continuai timp de 5 10
minute
Exprimarea prin micare Eu merg aa.Scopul: creterea contientizrii corporale,dezvoltarea
spontaneitii. i suger m copilului srealizeze diferite tipuri de mers: s-iimagineze cmerge pe ghea,
pe nisip fierbinte, pe nisipuri mictoare, prin ploaie, pe iarba plinde rou, etc
Tema pentru acas:Terminpropoziiile:Cel mai fericit msimt atunci cnd Cel mai r u msimt atunci
cnd Nicidecum nu pot nelege, de ce eu Viaa mea ar fi fost mai fericitdaceu Ceea ce avrea
sschimb la mine este Exprimarea prin micare. Povesteai dansul fricii.Scopul: deblocarea
emoional,exprimarea emoiilor i sentimentelor. I se cere copilului sinventeze o poveste n care,
deexemplu, i se ntmplceva unui copil,i acesta devine apoi foarte fricos. i suger m sfie el
Activitatea : Tufa de trandafir
Scop: autocunoaterea, contientizarea emoiilor,exprimarea valorilor.
Durata: 30 - 40 minute.
Procedura :
psihologul face o mic ntroducere, i roag pe copil s nchid ochii i acesta s i imagineze c este o
tuf de trandafir. Apoi i adreseaz ntrebri la care copilul s reflecte. Ce fel de tuf de trandafiri eti tu?
Eti una foarte mic? Eti una mare? Eti nflorit? Sau poate doar mbobocit? Ai frunze? Ce fel de
frunze? Cum arat rdcinile tale? Sau poate nu ai rdcini? Dac ai rdcini, acestea sunt lungi, drepte?
Sunt foarte adnc nfipte? Ai spini? Unde te afli? ntr-o curte? ntr-un parc? ntr-un ora? n mijlocul
oceanului? Eti ntr-un ghiveci sau creti n pmnt? Ce este n jurul tu? Mai sunt alte flori sau eti
singur? Cum este s fii o tuf de trandafiri? Cum supravieuieti? Are grij cineva de tine?Apoi, le cerem
copilului s deschid ochii cnd e gata. i oferim o foaie de hrtie i creioane colorate i i rugm s-i
deseneze tufa de trandafiri.
Evaluarea:
Dup terminarea desenelor, copilul este sunt rugat s-i prezinte tufa de trandafiri i s povesteasc
despre ea. Putem utiliza din nou intrebrile de mai sus pentru a ajuta copilul n expunerea sa. Se4
Procedura :
Psihologul propune copilului s i imagineze c ei mpreun sau pierdut n pdure, i este neaprat s
gseasc unul pe cellalt dar cum so fac_! Nu mai strgnd AUUUUU. Stimulai copilul s strige ct mai
tare, ct mai adnc.
EXERCIIU Eu i monstru.
Procedura :
psihologul face o introducere fiecare dintre noi are o parte frumos i o parte urt, chiar un monstru care
ne aduce nite probleme n viaa noastr. Se ofer copilului o foaie de hrtie, apoi sunt rugai s
deseneze un
cap. Acest cap va reprezenta pe o jumtate autoportretul iar cealalt, monstrul din noi. Dup ce au
desenat, fiecare membru al grupului i poate prezenta desenul. i va descrie portretul apoi monstrul.
Dup ce a desenat monstru i psihologul a fcut analiza desenului,psihologul i propune copilului s
construiasc din plastilin spaiu pentru monstru i spaiu pentru autoportret.
2.
3.
4.
5.
6.
in parcul palatului, o cioara neagra s-a asezat pe creanga unui portocal.Jos, un paun
marsaluia mndru.Cioara a tipat, "Cum isi poate permite o astfel de pasare ciudata
sa intre in acest parc?Merge arogant, ca si cum ar fi sultanul insusi.{i cu acele
picioare complet urte!{i penele sale cu o nuanta de albastru att de oribila!Nu as
purta niciodata o asemenea culoare.isi trie coada ca o vulpe." Cioara s-a oprit si a
asteptat tacuta o replica.Paunul nu a spus nimic un timp, dar apoi a inceput sa
zmbeasca cu un zmbet melancolic, "Nu cred ca afirmatiile tale corespund
realitatii.Lucrurile rele pe care le spui despre mine creeaza nentelegeri.imi spui ca
sunt arogant din cauza ca tin capul sus, astfel inct umerii mi se intepenesc si o
barbie dubla imi desfigureaza gtul.in realitate nu sunt arogant.imi cunosc
trasaturile urte, stiu ca picioarele mele sunt zbrcite si pielea la fel.Acest lucru ma
supara att de mult, inct imi tin capul ridicat sa nu imi vad picioarele urte.Tu imi
vezi doar partile urte.inchizi ochii la partile mele frumoase si la frumusetea
mea.Nu ai observat asta?Ceea ce tu consideri urt este exact ceea ce oamenii
admira la mine."
( dupa P. Etessami)
Pentru pacienta, aceasta poveste a devenit un exemplu dupa care ea s-a orientat.Ea
a remarcat ca a negat greselile sotului ei, domeniile de conflict si domeniile
sensibile, la fel cum cioara a desconsiderat trasaturile pozitive ale paunului.intr-o
scrisoare pe care ea mi-a trimis-o mie in timpul acestei faze a tratamentului, ea a
scris "De fapt, am preferinta pentru partea mea negativa dect pentru cea
pozitiva.Este nenorocul meu sa am o memorie att de buna.inca am probleme in a
vedea partile negative ale sotului meu.{i nu am fost nici eu att de rea." Aceste
gnduri au fost punctele de inceput de la care noi am fost capabili sa aducem
pacienta la cercul vicios in care se gasea.
De la repetarea compulsiva a conflictelor din trecutul indepartat si auto-incriminarile
sale, am trecut la o noua etapa a tratamentului.Pacienta a vorbit de propriul trecut,
de relatiile ei cu parintii si asteptarile pe care ea le avea de la sotul ei.S-a dezvoltat
o relatie mama-fiica, in care pacienta in ciuda succesului profesional, inca a jucat
rolul de mic copil neajutorat.Rolul sotului era determinat de aceasta unitate mamafiica.El era un intrus, si ambele femei au cerut ca el sa fie de acord cu ideile lor de
economie, ordine, sexualitate si contact.Cu toate acestea, confruntarea deschisa a
aparut rar.Pacienta adesea a jucat rolul de reclamant.Sotul ei caruia ea ii atribuia o
mare putere de rezistenta era in raport cu ea slab si supus.Conflictele erau in mod
subconstient rezolvate prin faptul ca ea era gata pregatita sa admita vina.Acest
lucru a functionat bine impreuna cu mecanismul pacientei de a se impaca cu
conflictul.
Dupa ce am lucrat intensiv asupra etapei de inventar, dupa ce etapa negarii a
aparut si dupa ce pacienta a devenit mult mai constienta de sentimentele ei de
vinovatie si de cauzele lor, ea a inceput sa verbalizeze propriile nevoi si interese si
sa extinda scopurile ei.
Basmele orientale provoaca iluminarea. Lumina care reprezinta esenta adevarului pentru urmasii lui
Zarathustra, este pusa in legatura cu talentele umane. intr-o metafora diferita, factorii muncii, opusi
talentelor umane sunt comparati cu praful care intuneca suprafata unei oglinzi. Dar aici ei sunt
reprezentati ca un templu. Urmatorul exemplu arata ca Abdu"l Baha a extins calitatea talentelor umane,
prin accentuarea conceptului unicitatii. Profesorul este comparat cu un gradinar, iar omul, copilul, este ca
o planta
Vestitorul zorilor
In curtea gainilor, cocosul era att de bolnav inct nimeni nu ar fi putut conta pe cntecul lui a doua zi
dimineata. Gainile erau foarte ingrijorate ca soarele nu va mai rasari daca domnul si stapnul lor nu-l va
soma sa apara. Gainile, vezi, credeau ca soarele rasarea in fiecare dimineata, doar pentru ca cocosul cnta.
Ziua urmatoare le-a vindecat de superstitia lor. Sigur, cocosul era inca prea bolnav si prea ragusit pentru a
cnta, dar soarele a rasarit oricum; cursul sau nu era afectat de nimic.
Intrebari:
Ce se ascude in spatele acestei povesti?
Cum anume pot influenta anumite credinte asupra noastra?
In ce situatii din viata reala sa pot intimpla asemenea povesti?
Scrie ti recomandari tuturor gainilor!