Academia Romana - Articol - Declinul Demografic

ACADEMIA ROMÂNÃ
INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETÃRI ECONOMICE

CENTRUL DE CERCETÃRI DEMOGRAFICE “VLADIMIR TREBICI”
DECLINUL DEMOGRAFIC
ªI VIITORUL POPULAÞIEI ROMÂNIEI
30 30
25
20
? S3 - Ideal
25
20
- milioane locuitori -
- milioane locuitori -
S2 - Optimist
15 15
10 10
S1 - Pesimist
5 5
0 0
1900
1910
1920
1930
1940
1950
1960
1970
1980
1990
2000
2010
2020
2030
2040
2050
2060
2070
2080
2090
2100
O perspectivã din anul 2007 asupra populaþiei României în secolul 21

ACADEMIA ROMÂNÃ
INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETÃRI ECONOMICE
Centrul de Cercetãri Demografice Vladimir Trebici
DECLINUL DEMOGRAFIC
ªI VIITORUL POPULAÞIEI ROMÂNIEI
O perspectivã din anul 2007 asupra populaþiei României în secolul 21
Vasile Gheþãu
Editura ALPHA MDN

2007
Copyright ©-INCE, 2007
Institutul Naþional de Cercetãri Economice al Academiei Române ºi

autorul adreseazã mulþumiri Biroului de la Bucureºti al UNFPA -
Fondul ONU pentru Populaþie, Excelenþei Sale Dr. Peer Sieben,
Reprezentant pentru România, pentru interesul constant manifestat
în elaborarea acestui studiu, pentru publicarea sa în condiþii grafice de
excepþie ºi pentru elaborarea ºi publicarea versiunii în limba englezã.
Opiniile exprimate în acest studiu sunt cele ale autorului ºi nu reprezintã, în

mod necesar, punctul de vedere al Institutului Naþional de Cercetãri
Economice ori al UNFPA, Fondul ONU pentru Populaþie.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României:
GHEÞÃU, VASILE
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României. O
perspectivã din anul 2007 asupra populaþiei României
în secolul 21 / Vasile Gheþãu. - Buzãu : Alpha MDN, 2007
Bibliogr.
ISBN 978-973-7871-88-6
314(498)
iii
CUPRINS
Prefaþã ..........................................................................................................................................vii
Rezumat ......................................................................................................................................viii
1. ªaptesprezece ani de declin demografic...............................................................................1

Ceea ce ne oferã statistica demograficã anualã… .............................................................................1
…ºi ceea ce ne aratã recensãmântul din martie 2002.........................................................................2
1990-2006 = o pierdere de peste 1,4 milioane locuitori: cu ce ne este mai rãu?..............................3
1.1. Dimensiunea demograficã a migraþiei externe.........................................................................4
1.2. Faþeta care nu se vede a declinului demografic ºi costul sãu...................................................5
2. O perspectivã nouã asupra implicaþiilor declinului demografic:

dimensiunea ºi structura populaþiei active economic.......................................................14
Redresarea natalitãþii nu mai poate împiedica scãderea ºi îmbãtrânirea
populaþiei active pânã în anul 2025… ................................................................................................14
…dar nu acesta este rãul, ci majorarea sarcinii economice a populaþiei active...............................14
Reducerea drasticã a populaþiei ºcolare..............................................................................................17
3. Redresarea situaþiei demografice.

Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului.............................................................19
3.1. “Vãzând ºi fãcând”: atitudinea empiricã...................................................................................19
3.2. Dialectica construcþiei demografice ºi impecabila sa dinamicã internã.
Abordarea normativã..................................................................................................................22
Va trebui sã ne fie mai rãu, înainte de a ne fi mai bine… .................................................................24
…pentru cã - pânã la mijlocul secolului, redresarea natalitãþii va diminua
doar gradul deteriorãrii… ..................................................................................................................24
…pentru cã vom asista la ascensiunea numãrului de decese ºi la accentuarea
procesului de îmbãtrânire demograficã printr-o componentã nouã în România… ......................27
…ºi numai în a doua jumãtate a secolului vor apãrea efectele benefice
generale ale redresãrii de duratã a natalitãþii ºi stoparea declinului demografic ............................29
3.3. Marea necunoscutã a oricãrei abordãri prospective: migraþia externã...................................34
Imensele avantaje economice, ºi nu numai, ale migraþiei pentru muncã în anii tranziþiei… ........34
…ºi implicaþiile sale demografice ......................................................................................................35
Împinºi sã plece din rural în urban în anii industrializãrii, obligaþi sã se întoarcã în rural
în anii crizei tranziþiei ºi forþaþi de mizerie sã-ºi ia lumea-n cap? ...................................................36
4. Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic .....38

Imperativul unei strategii naþionale în domeniul populaþiei ...........................................................40
Responsabilitatea clasei politice .........................................................................................................42
Învãþãmintele unei mãsuri de stimulare a natalitãþii: concediul ºi indemnizaþia
de creºtere a copilului… .....................................................................................................................42
…ºi o mãsurã economicã cu rezultate imprevizibile - noua alocaþie de stat pentru copii:
ce natalitate vrem sã stimulãm? ..........................................................................................................48
Referinþe ......................................................................................................................................53
Anexe ...........................................................................................................................................57
Addendum ..................................................................................................................................69
iv
Casete
1. Integrarea în UE ºi costurile îmbãtrânirii demografice: cazul Republicii Cehe ºi al Slovaciei .................... 13
2. Înlocuirea generaþiilor ........................................................................................................................................... 22
3. Amânarea naºterilor. Efectul tempo ºi componenta quantum a fertilitãþii .................................................... 23
4. Mortalitate pe vârste, duratã medie a vieþii ºi mortalitate generalã: o matematicã impecabilã..................... 28
5. Libera circulaþie a persoanelor în spaþiul UE .................................................................................................... 35
6. Cultura demograficã ............................................................................................................................................. 41
7. Fertilitate diferenþialã dupã etnie ºi religie ......................................................................................................... 47
8. Ce familie vrem sã încurajãm? ............................................................................................................................. 50
9. Depopularea României ......................................................................................................................................... 52
Anexe
1. Proiectarea populaþiei active economic................................................................................................................57
2. Durata medie a vieþii în România: între reculul din anii 1992-1996 ºi progresul continuu de dupã
anul 1996 .................................................................................................................................................................59
3. Un proiect: Chestionar de evaluare a efectelor ordonanþei referitoare la indemnizaþia de creºtere a
copilului ..................................................................................................................................................................62
4. Proiectãri ale populaþiei României ......................................................................................................................63
5. O rapidã privire comparativã asupra demografiei României ºi a vecinilor ei în anul 2005 .........................65
6. Demografia României în context european, 2005 .............................................................................................66
Tabele în text
1. Miºcarea naturalã ºi migraþia externã în anii 1990-2005....................................................................................2
2. Structura pe vârste a populaþiei României la recensãmântul din 18 martie 2002 ºi a migraþiei externe
nete dintre recensãmintele din 7 ianuarie 1992 ºi 18 martie 2002 .................................................................. 5
3. Generaþiile feminine 1990-2005: evoluþie numericã în anii 2010-2031 ºi numãrul de nãscuþi pe care îl
vor avea cu fertilitatea din anul 2005 ................................................................................................................. 6
4. Posibile caracteristici ale populaþiei României în deceniile viitoare în ipoteza menþinerii fertilitãþii
actuale ..................................................................................................................................................................... 8
5. Populaþia activã economic, 2005-2050. Numãr, ratã, structurã pe vârste ºi vârsta medie ........................... 15
6. Populaþia activã economic, 2005-2050. Raportul de dependenþã economicã ............................................... 17
7. Posibile caracteristici ale populaþiei României în deceniile viitoare în ipoteza redresãrii fertilitãþii .......... 25
8. Raportul de dependenþã ºi indicatorul dublei îmbãtrâniri în cele trei scenarii ............................................. 33
9. Evoluþia numãrului de nãscuþi, a ratei natalitãþii ºi fertilitãþii totale în mediul urban ºi rural în anii
2000-2005 ............................................................................................................................................................... 46
10. Populaþia femininã de vârstã fertilã. Statut ocupaþional ºi distribuþia femeilor neocupate economic
dupã numãrul de copii ......................................................................................................................................... 48
Tabele în anexe
Anexa 2. Indicatori ai condiþiilor de locuit la recensãmintele din anii 1992 ºi 2002 ºi la începutul anului
2005 .............................................................................................................................................................. 60
Anexa 4. Tabel 1. Populaþia României în anii 2005-2050 în cele patru variante ale Seriei 2004 a
proiectãrilor demografice elaborate de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite ............................. 63
Tabel 2. Ipoteze ºi rezultate comparative în trei serii de proiectãri ale populaþiei României........... 64
Anexa 5. O rapidã privire comparativã asupra populaþiei României ºi a vecinilor ei în anul 2005 ................. 65
Tabele în casete
Caseta 8. Distribuþia femeilor de vârstã fertilã dupã numãrul de copii nãscuþi vii la recensãmântul din martie
2002 ºi douã modele de distribuþie în ipoteza redresãrii fertilitãþii ........................................................... 50
Figuri în text
1a. Structura pe vârste a populaþiei la recensãmântul din martie 2002 ................................................................. 4
1b. Structura pe vârste a migraþiei nete dintre recensãmintele din 1992 ºi 2002 ..................................................4
v
2. Evoluþia proiectatã a populaþiei feminine de 15-49 ani ºi a numãrului ºi ponderii populaþiei feminine
din generaþiile 1990-2005 în anii 2006-2031 - Scenariul 1 ............................................................................... 7
3. Evoluþia proiectatã a numãrului total de nãscuþi, a celor de la generaþiile 1990-2005 ºi a ratei natalitãþii
în anii 2018-2031 - Scenariul 1 ............................................................................................................................ 7
4. Evoluþia proiectatã a populaþiei feminine de vârstã fertilã pe trei grupe de vârstã în anii 2005-2050 -
Scenariul 1 .............................................................................................................................................................. 7
5. Scãderea naturalã anualã în anii 2005-2050 în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale......................................9
6. Metamorfozele unei populaþii. Populaþia pe vârste la 1 iulie 2005 ºi cea care ar rezulta pentru deceniile
urmãtoare dacã fertilitatea ar rãmâne la nivelul din ultimii ani (Scenariul 1 - Pesimist) ............................. 10
7. Populaþia pe grupe mari de vârstã ºi raportul de dependenþã în anii 2005-2050 în trei scenarii
prospective ............................................................................................................................................................. 11
8a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 1, 2005-2050 ............................................................................. 12
8b. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 1, 2005-2100 ............................................................................. 12
9a. Rata natalitãþii (RN), rata mortalitãþii generale (RMG) ºi evoluþia numãrului populaþiei
în scenariul 1, 2005-2050 ..................................................................................................................................... 12
9b. Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 1, 2005-2100 ...... 12
10. Evoluþia anualã proiectatã a populaþiei vârstnice (60 de ani ºi peste), 2005-2050, în ipoteza menþinerii
fertilitãþii actuale (1,3 copii la o femeie) ............................................................................................................. 13
11. Caracteristici ale populaþiei active, 2005-2050, în cele trei scenarii ................................................................ 16
12. Populaþia de vârstã ºcolarã (3-23 ani) în anii 1990-2005 ºi cea proiectatã pentru anii 2006-2050 -
Scenariul 1 .............................................................................................................................................................. 18
13. Evoluþia prognozatã a numãrului de decese ºi estimarea numãrului de nãscuþi care ar putea asigura o
creºtere sau scãdere naturalã minimã, 2007-2065 ............................................................................................. 20
14. Populaþia femininã de vârstã fertilã (15-49 ani) în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 .......... 21
15a. Numãrul de nãscuþi în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 ................................................ 26
15b. Rata natalitãþii în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 .......................................................... 26
15c. Numãrul de decese în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 ................................................. 26
15d. Rata mortalitãþii generale în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 ............................................... 26
16a. Numãrul de nãscuþi în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 ................................................ 26
16b. Rata natalitãþii în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 .......................................................... 26
16c. Numãrul de decese în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 ................................................. 26
16d. Rata mortalitãþii generale în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 ............................................... 26
17a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 2, 2005-2050 ........................................................................... 29
18a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 2, 2005-2100 ............................................................................ 29
19a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 3, 2005-2050 ............................................................................ 30
20a. Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 3, 2005-2100 ............................................................................. 30
21. Creºterea naturalã anualã a populaþiei în trei scenarii prospective, 2005-2100 ............................................. 31
22. Populaþia României în anul 2005 ºi trei variante de evoluþie posibilã, 2005-2100 ....................................... 31
23. Populaþia pe vârste în anii 2025 ºi 2050 în ipoteza redresãrii fertilitãþii. Scenariul 2-Optimist .................. 32
24. Populaþia pe vârste în anii 2025 ºi 2050 în ipoteza redresãrii fertilitãþii. Scenariul 3-Ideal ......................... 32
25. Dinamica numãrului de nãscuþi la femeile salariate ºi la cele nesalariate din mediul urban ºi rural
în anii 2003-2005 ................................................................................................................................................... 43
26. Dinamica anualã a numãrului de nãscuþi la femeile salariate ºi la celelalte femei în anii 2003-2005 .......... 43
27a. Evoluþia numãrului de nãscuþi în urban ºi rural, 2000-2005 ........................................................................... 43
27b. Rata natalitãþii în urban ºi rural, 2000-2005 ...................................................................................................... 43
28. Dinamica anualã a numãrului de nãscuþi în anii 2003-2005 dupã nivelul de instruire a mamei ................. 44
29a. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri în anul 2002 faþã de anul 2001 .................................................. 44
29b. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri în anul 2003 faþã de anul 2002 .................................................. 44
29c. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri în anul 2004 faþã de anul 2003 .................................................. 44
29d. Dinamica numãrului de nãscuþi pe ranguri în anul 2005 faþã de anul 2004 .................................................. 44
30a. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire a mamei ºi rangul nãscutului, 2003/2002 ........ 45
vi
30b. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire a mamei ºi rangul nãscutului, 2004/2003 ......... 45
30c. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire a mamei ºi rangul nãscutului, 2005/2004 ........ 45
31. Douã secole din evoluþia populaþiei României: un secol de expansiune demograficã ºi un secol de
posibilã implozie demograficã ............................................................................................................................. 51
Figuri în anexe
Anexa 1
1. Rate de activitate pe vârste în România ºi în Franþa, 2004 ........................................................................... 57
2. Populaþia activã pe vârste în anul 2005 ºi cea proiectatã pentru anii 2030 ºi 2050 .................................... 58
Anexa 2
1. Speranþa de viaþã la naºtere, 1970-2005 ........................................................................................................... 59
2. Raportul dintre ratele de mortalitate pe vârste în anii 2005 ºi 1989 ............................................................ 59
3. Raportul dintre ratele de mortalitate pe vârste în anii 2005 ºi 1996 ............................................................ 59
4. Raportul dintre ratele de mortalitate pe principalele grupe de cauze de deces 2005/1996 ...................... 60
5. Creºterea consumului alimentar al populaþiei în perioada 1994-2004 ........................................................60
6. Înzestrarea populaþiei cu bunuri de folosinþã îndelungatã în anii 1990 ºi 2004 (la sfârºitul anului) ....... 61
Anexa 6. Demografia României în context european - 2005
1a-1c. Creºterea totalã a populaþiei, creºterea naturalã ºi migraþia netã ..........................................................66
2. Rata natalitãþii .....................................................................................................................................................66
3. Rata fertilitãþii totale .......................................................................................................................................... 66
4. Proporþia nãscuþilor în afara cãsãtoriei ........................................................................................................... 66
5. Rata mortalitãþii generale .................................................................................................................................. 67
6. Rata mortalitãþii infantile ..................................................................................................................................67
7. Speranþa de viaþã la naºtere - Bãrbaþi ............................................................................................................... 67
8. Speranþa de viaþã la naºtere - Femei ................................................................................................................. 67
9. Rata nupþialitãþii .................................................................................................................................................67
10. Rata divorþialitãþii ............................................................................................................................................ 67
11. Þãrile europene care ar urma sã cunoascã o scãdere a numãrului populaþiei pânã în anul 2050
(Seria 2004 a proiectãrilor ONU) ................................................................................................................. 67
12. Cele zece þãri care ar urma sã cunoascã cele mai mari ritmuri anuale de scãdere a numãrului
populaþiei în perioada 2005-2050 (Seria 2004 a proiectãrilor ONU) ....................................................... 67
Figuri în casete
Caseta 4. Impecabila dialecticã a raportului stare-miºcare în populaþia României în secolul 21: evoluþia
numãrului populaþiei de 80 de ani ºi peste, a deceselor în aceastã populaþie ºi a ponderii
acestor decese în ansamblul deceselor ............................................................................................................ 28
Ponderea deceselor la vârstele de 80 de ani ºi peste în ansamblul deceselor în anii 2005-2010 ............. 28
Caseta 7. Rata natalitãþii ºi rata fertilitãþii totale dupã etnie ºi religie în anul 2001 - estimaþii .................................47
Caseta 8. O schemã de cuantum diferenþiat al alocaþiei pentru copii ......................................................................... 51
vii
PREFAÞÃ
Ro mâ ni a a deven it S ta t Mem bru al Un iuni i înþelege sã-ºi elaboreze o politicã proprie în materie de
Europene. Dezvoltarea economicã ºi socialã din anii popu laþi e, în func þie de real itãþ ile demo graf ice,
care vin are repere bine conturate în strategiile, economice ºi sociale. Þãrile ex-comuniste care au
politicile ºi programele Uniunii Europene. Existã însã aderat la UE în 2004 ºi 2007 au adus în Uniune ºi stãri
o dimensiune a acestei dezvoltãr i care nu constituie, demografice esenþial negative, tranziþia economicã ºi
încã, o preocupare la nivel eur opean: populaþia ºi socialã punându-ºi cu forþã amprenta pe evoluþiile
situaþia demograficã din þãrile UE. În primãvara anului natalitãþii ºi, în unele cazuri, pe schimbãrile suferite de
200 5, Com isi a Com uni tãþ ilo r Eur ope ne a dif uza t mortalitate ºi migraþia externã. Este ºi cazul României.
Statel or Memb re un do cument extrem de impo rtant Cei 17 ani de tranziþie au însemnat ºi 17 ani de declin
referitor la situaþia demograficã din þãrile UE: Cartea dem ogr afi c, dec lin car e asc und e sem ne de cri zã
Verde "Confruntarea cu schimbãrile demografice: o demograficã latentã. Dacã reculul populaþiei ar fi
nouã solidaritate între generaþii" (Confronting provenit numai din migraþie negativã ori din recru-
demographic change: a new solidarity between the descenþã a mortalitãþii, efectele sale nu s-ar transmite în
generations). Doc ume ntu l re pre zin tã o pre mie rã î n mod automat asupra viitorului demografic al þãrii, prin
abordarea problemelor demografice ale spaþiului UE la dinamica internã a demograficu lui. Din pãcat e, o
nivelul Comisiei, nu atât prin analiza evoluþiilor ºi contribuþie decisivã la instalarea ºi perpetuarea
previzibilelor implicaþii economice ºi sociale negative dec lin ulu i a a vut -o º i o a re s cãd ere a na tal itã þii din
din dec eni ile vii toa re, cât pri n te nta tiv a de a s ond a primii ani ai deceniului trecut ºi menþinerea ei la valori
opinia guvernelor asupra nevoii/utilitãþii unei abordãri mici în an ii urmã to ri. Nu trebuie sã uitãm cã
comune a problematicii, Guvernele fiind invitate a se generaþiile mici, nãscute dupã 1989 - avem deja 17 ºi
pronunþa asupra urmãtoarei chestiuni: "Sunteþi de cea din anul 2007 li se va alãtura - vor ajunge, dupã
pãrere cã discutarea evoluþiilor demografice ºi gestio- anul 2025, sã domine populaþia de vârstã fertilã ºi
narea impactului acestora ar trebui sã aibã loc la nivel numãrul de copii pe care îi vor aduce pe lume va fi
european? Dacã da, care ar trebui sã fie obiectivele ºi ce corespunzãtor dimensiunii lor. Pentru a avea un
domenii de politicã sunt vizate?" Cele mai multe dintre numãr anual de nãscuþi similar cu cel relativ stabil din
Statele Membre au transmis Comisiei poziþiile ultimii ani (210-220 de mii), ar trebui ca în aceste
guvernelor. Examinând aceste poziþii se poate uºor generaþii numãrul mediu de copii la o femeie sã fie nu
constata o convergenþã remarcabilã: nu este nevoie de de 1,3 - cât este acum, ci de 1,8-2. Numai cã atingerea
o abordare la nivelul UE a stãrii demografice a Statelor în acest fel a unui numãr de nãscuþi de 210-220 de mii
Membre, de formularea unor politici comunitare ºi nu are cum sã opreascã scãderea numãrului populaþiei,
crearea unui organism care sã gestioneze acest pentru cã numãrul de decese urmeazã sã creascã, prin
domeniu. În martie 2006, Parlamentul European a accentuarea procesului de îmbãtrânire demograficã,
adoptat o rezoluþie asupra documentului elaborat de deºi mortalitatea pe vârste este de aºteptat sã cunoascã
Comisie ºi aprecierile acestui forum sunt similare cu o scãdere importantã iar durata medie a vieþii sã-ºi
cele care se degajã din poziþiile naþionale. Existã însã continue ferm trendul ascendent. O migraþie externã
recomandãri vizând adoptarea unor politici naþionale negativã ar accentua dimensiunea declinului. Redre-
care sã diminueze consecinþele negative ale schimbã- sarea fertilitãþii va avea însã efecte benefice în a doua
rilor demografice, ale îmbãtrânirii demografice jumãtate a secolului.
îndeosebi, ºi ale nivelului scãzut al natalitãþii, ca ºi alte
arii în care factorii demografici au implicaþii. Sunt Aceastã incursiune în dialectica internã a demo-
formulate recomandãri exprese pentru încurajarea graficului, poate nepotrivitã pentru o prefaþã, se
cercetãrii demografice ºi susþinerea financiarã a doreºte a fi argument pentru evaluarea realistã ºi
acesteia în Programul Cadru 7 de Cercetare al responsabilã a situaþiei demografice a României ºi
Comisiei (EC FP7), ceea ce s-a ºi fãcut dacã examinãm elaborarea unei strategii naþionale în domeniul popu-
programele de cercetare pe anii 2007-2013 aprobate la laþiei. Viziunea pe termen lung este cea care trebuie
sfârºitul lunii decembrie 2006 de Consiliul Uniunii privilegiatã în orice abordare prospectivã a demogra-
Europene. ficului. Studiul este un semnal de alarmã pentru
evitarea intrãrii populaþiei României într-un iminent
Realitãþile demografice ale celor 27 nu sunt derapaj, având consecinþe greu de evaluat astãzi. Sunt
identice. Delicata problemã a migraþiei internaþionale aduse argumente ºi se sugereazã cãi.
este una sensibilã, în care dimensiunea demograficã se
îmbinã cu cea economicã ºi politicã. Fiecare þarã Autorul
viii
REZUMAT
Anul 2006 a fost al 17-lea an de scãdere a numãrului populaþiei României,

prin componenta naturalã ºi prin migraþie. Pentru întreaga perioadã 1990-2006
pierderea estimatã se apropie de 1,5 milioane de locuitori. Este însã foarte probabil
ca ea sã fie mai mare, având în vedere veritabila explozie a migraþiei pentru
muncã dupã anul 2001 ºi tendinþa unora dintre migranþi de a se stabili definitiv în
þãrile în care se aflã. Numai viitorul recensãmânt ne va oferi o imagine corectã a
dimensiunii scãderii populaþiei þãrii. Nu se poate afirma, cu argumente, cã
scãderea în sine a populaþiei României dupã 1989 a avut, pânã acum, efecte
economice negative semnificative ºi vizibile. Într-o societate aflatã în profundã ºi
dureroasã transformare economicã ºi socialã, cu resurse foarte limitate pentru
acoperirea nevoilor esenþiale ale populaþiei (învãþãmânt, sãnãtate, asigurãri sociale
publice, asistenþã socialã), o populaþie în scãdere numericã diminueazã presiunea
asupra acestor resurse ºi faciliteazã o eficienþã mai mare sau orientarea unora
dintre aceste resurse spre alte nevoi ale societãþii. Este suficient sã reflectãm la ce a
însemnat ºi înseamnã din perspectivã economicã faptul cã, fãrã scãderea
natalitãþii, s-ar fi nãscut dupã 1989 cu peste douã milioane mai mulþi copii, ori la
ce implicaþii ar avea pe plan economic întoarcerea bruscã acasã a celor douã
milioane de români aflaþi la muncã în strãinãtate.
Avantajele economice ale declinului demografic sunt însã temporare atunci
când acest declin provine, în mod esenþial, din scãderea natalitãþii ºi menþinerea
acesteia la valori scãzute. Întregul mecanism se aflã în deteriorarea structurii pe
vârste ºi amprenta pe care aceastã deteriorare o lasã asupra evoluþiei natalitãþii în
viitor ºi asupra procesului de îmbãtrânire demograficã.
Proiectarea populaþiei României în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale
(1,3 copii la o femeie) prefigureazã un inevitabil derapaj demografic instalat dupã
anii 2025-2030, odatã cu atingerea vârstelor de 20-40 de ani de generaþiile mici
nãscute dupã 1989. Raportul dintre populaþia adultã ºi cea vârstnicã ar urma sã
aibã valori dramatice. O a doua proiectare, cea a populaþiei active economic,
aduce argumente suplimentare pentru dimensiunea derapajului demografic ºi
consecinþele sale economice.
Din orice perspectivã ai privi viitorul populaþiei României în acest secol,
singura schimbare care ar putea diminua dimensiunea deteriorãrii întregii
construcþii demografice este redresarea fertilitãþii. Neluarea în consideraþie a
alternativei reducerii mortalitãþii generale ºi cea a unui potenþial rol benign al
migraþiei în viitor sunt discutate ºi motivate. Douã proiectãri de tip normativ
contureazã reperele unei potenþiale refaceri a structurii pe vârste ºi efectele pe plan
demografic ºi economic ale acestei refaceri, efecte mult mai lente ºi de dimensiune
net inferioarã celor pe care am fi tentaþi, apriori, sã le aºteptãm.
Nevoia intervenþiei bine fundamentate este discutatã ºi motivatã iar
efectele mãsurilor de stimulare a natalitãþii la femeile salariate sunt prilej de
reflecþie asupra sensibilitãþii natalitãþii la stimulente economice. Potenþialele efecte
ale noii alocaþii de stat pentru copii sunt analizate din mai multe unghiuri,
inclusiv cel al unor posibile urmãri adverse ºi al nevoii prevenirii acestora prin
diferenþiere a cuantumului alocaþiei în funcþie de rangul copilului adus pe lume.
Motto:
“Mâine nu este decât ieri-ul lui poimâine” (autor necunoscut);

va trebui sã ne fie mai rãu mâine, înainte de a ne fi mai bine
poimâine, dacã ar fi sã ne fie mai bine.
1
CAPITOLUL 1
ªAPTESPREZECE ANI DE DECLIN DEMOGRAFIC
România a intrat în al 18-lea an de scãdere a nat ura lã, det erm ina tã de rec rud esc enþ a
numãrului populaþiei ºi nu existã nici un temei mortalitãþii ºi reculul masiv al natalitãþii. Dacã
pentru a putea întrevedea o stopare a acestui examinãm dinamica acestor douã componente
declin în anii urmãtori. Dimpotrivã, durata putem vedea cã, de fapt, dimensiunea ºi forþa
tendinþei descendente ºi caracteristicile întregii scãderii natalitãþii sunt mult mai importante decât
construcþii demografice sunt argument pentru ascensiunea mortalitãþii. Aceastã realitate este
continuarea declinului. Dacã lãsãm la o parte anii esenþialã în înþelegerea implicaþiilor declinului
de r ãzb oi, un r ecu l al num ãru lui pop ula þie i în demografic românesc, mai ales pe termen lung ºi
timp de pa ce nu este cons emna t ºi a test at în foarte lung, pentru cã deteriorarea structurii pe
istoria demograficã a Ro mâniei de date statistic e vârste, purtãtoarea întregului potenþial distructiv
fia bil e. R ãzb oi n u a f ost , ca tas tro fe n atu ral e, al maºinãriei demografice asupra stãrii ºi miºcãrii
epidemii importante ori tulburãri sociale violente populaþiei, nu provine din schimbãrile pe care le-a
soldate cu zeci de mii de victime nu au fost ºi nici cunoscut mortalitatea, ci numai din reculul nata-
foamete generalizatã. Cu alte cuvinte, ne aflãm în litãþii ºi stabilizarea ei la valorile pe care le ºtim (în
prezenþa unei situaþii unice ºi care nu poate fi jur de 10 la mie).
decât rezultatul unor factori ºi circumstanþe de Atât natalitatea cât ºi mortalitatea generalã
excepþie. Credem cã termenul de crizã demogra- manifestã o surprinzãtoare stabilitate dupã anul
ficã latentã este propriu acestor realitãþi, definind 2000. S-au epuizat forþele care au dus la schimbã-
o rupere a echilibrului între intrãri ºi ieºiri (pe cale rile din 1990-1995? Au intervenit alþi factori care
natur alã ºi prin migra þie) ºi insta larea unui au compensat efectele acestor forþe ºi au dus la
dezechilibru de duratã, în soþit d e ap ariþia uno r relativa stabilitate? Vom încerca sã dãm rãspuns la
factori ºi mecanisme determinante noi. aceste întrebãri dupã ce vom fi analizat evoluþiile
Scãderea numãru lui populaþiei poate fi celor douã fenomene cu instrumente adecvate.
rezultatul, distinct ori cumulat, al mai multor Dintre toate schimbãrile pe care le-a cunoscut
mecanisme: o migraþie externã negativã mai mare situaþ ia demo grafic ã, scãd erea nu mãrulu i popu-
decât creºterea naturalã; o creºtere a mortalitãþii laþ iei pa re a r eþi ne în mod pr ivi leg iat at enþ ia.
ºi situarea ei la un nive l superior c elui al nata li- Probabil, pentru cã este faþeta cea mai vizibilã ºi
tãþii; o scãdere a natalitãþii ºi menþinerea ei la un pare relativ uºor de cuantificat. Oricât ar pãrea de
nivel inferior celui al mortalitãþii. Toate cele trei sur pri nzã tor, cua nti fic are a mãr imi i pie rde rii
miºcãri au avut loc în România dupã 1989. În anii dem ogr afi ce pe car e a sufer it- o Româ nia dupã
1990 ºi 1991 scãderea numãrului populaþiei 1989 nu este o întreprindere simplã, iar difi-
României s-a produs numai prin primul meca- cultãþile sunt obiective.
nism. Migraþia externã netã a fost negativã în
toatã perioada de dupã al doilea rãzboi mondial Ceea ce ne oferã statistica demograficã
dar creºterea naturalã a fost mult mai importantã anualã …
ºi a acoperit consistent pierderea prin emigrare.
Veritabila explozie a migraþiei din 1990-1991 a Dacã luãm în consid erare datele oficia le
depãºit însã creºterea naturalã din cei doi ani privind miºcarea naturalã ºi migraþia externã
(af lat ã de ja î n re gre s). Înc epâ nd c u an ul 1 992 , înregistratã statistic (emigranþi ºi imigranþi), date
migraþiei nete negative i s-a adãugat scãderea de flux, ajungem la rezultatele din tabelul 1.
2 Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
Tabelul 1
Miºcarea naturalã ºi migraþia externã în anii 1990-2005 (în mii)
Miºcare naturalã Migraþie externã Miºcare

Anul naturalã ºi
Nãscuþi Decedaþi Creºtere Imigranþi Emigranþi Migraþie migraþie
vii naturalã netã externã
1990 314,7 247,1 + 67,7 3,1 96,9 -93,8 -26,2
1991 275,3 251,8 +23,5 1,6 44,2 -42,6 -19,0
1992 260,4 263,9 -3,5 1,8 31,2 -29,4 -32,9
1993 250,0 263,3 -13,3 1,3 18,4 -17,2 -30,5
1994 246,7 266,1 -19,4 0,9 17,1 -16,3 -35,6
1995 236,6 271,7 -35,0 4,5 25,7 -21,2 -56,2
1996 231,3 286,1 -54,8 2,1 21,5 -19,5 -74,3
1997 236,9 279,3 -42,4 6,6 19,9 -13,3 -55,8
1998 237,3 269,2 -31,9 11,9 17,5 -5,6 -37,5
1999 234,6 265,2 -30,6 10,1 12,6 -2,5 -33,1
2000 234,5 255,8 -21,3 11,0 14,8 -3,7 -25,0
2001 220,4 259,6 -39,2 10,4 9,9 +0, 4 -38,8
2002 210,5 269,7 -59,1 6,6 8,2 -1,6 -60,7
2003 212,5 266,6 -54,1 3,3 10,7 -7,4 -61,5
2004 216,3 258,9 -42,6 3,0 13,1 -10,1 -52,7
2005 221,0 262,1 -41,1 3,7 10,9 -7,2 -48,3
1990-2005 -397,2 -291,0 -688,2
Sursa: Institutul Naþional de Statisticã (INS), 2005a; 2006a; 2006b; 2006f.
Potrivit acestor date de miºcare naturalã ºi românesc ar fi fost cea care s-ar fi înregistrat dacã
migratorie din anii 1990-2005, populaþia nu ar fi intervenit o a treia componentã, imposibil
României a scãzut cu aproape 700 de mii locui- de cuantificat prin actualul sistem informaþional
tori, ceea ce ar reprezenta, pentru o perioadã de al statisticii populaþiei dar care poate fi estimatã
16 ani, o pierdere relativ modestã, de aproape trei prin combinarea datelor de stoc, furnizate de
la sutã. A predominat scãderea naturalã. Ar fi recensãmântul populaþiei din martie 2002 (puse
fost preferabil un raport invers între cele douã alãturi de cele de la recensãmântul anterior, din
componente? Credem cã da. Pierderea prin ianuarie 1992), cu cele de flux din tabelul 1. Între
migraþie nu lasã consecinþe la fel de nocive ºi cele douã recensãminte populaþia României a
etalate în timp pentru evoluþia viitoare a unei scãzut cu 1129 de mii, ceea ce conferã o altã
populaþii, ca ºi cele generate de scãderea naturalã, dimensiune problemei declinului demografic în
când aceasta este determinatã, în mod prepon- România dupã 1989, nu numai prin dimensiune
derent, de reculul natalitãþii ºi menþinerea acesteia dar ºi prin structurã. Scãderea naturalã ºi migraþia
la valori scãzute pentru o perioadã atât de lungã netã negativã înregistratã statistic ne erau cunos-
cum este cea la care ne referim. cute. Iatã însã cã apare o a treia componentã,
practic necunoscutã ca dimensiune pânã la
...ºi ceea ce ne aratã recensãmântul din recensãmânt ºi care dominã întregul declin:
martie 2002 migraþia externã temporarã, neînregistratã sta-
tistic. Scãderea de 1129 mii are urmãtoarea
Aceastã dimensiune a declinului demografic structurã:
ªaptesprezece ani de declin demografic 3
- în mii - - structura - în %
scãdere totalã 1129 100
din care:
- scãdere naturalã 304 27
- migraþie externã înregistratã statistic 128 11
- migraþie externã neînregistratã statistic 697 62
Sursa: calcule ale autorului pe baza datelor din Comisia Naþionalã pentru Statisticã,1994; INS, 2003b; 2006a.
Componenta necunoscutã a migraþiei externe în sin e a populaþ iei Ro mânie i dupã 1989 a avut,
impune un numãr de observaþii. Cele 700 de mii pânã a cum, e fecte econom ice ne gative semnif i-
de români aflaþi temporar în strãinãtate ºi cative ºi vizibile. Într-o societate aflatã în pro-
neînregistraþi la recensãmânt compun o populaþie fun dã º i du rer oas ã tr ans for mar e ec ono mic ã ºi
cu statut foarte surprinzãtor ºi având implicaþii socialã , resur sele - l imitate - pe car e aceas ta le
demografice puþin investigate ºi cunoscute. Ei nu poa te alo ca din fond uri publ ice pent ru nev oi
fac parte din populaþia de jure a þãrii (cea cu esenþiale ale populaþiei (învãþãmânt, asistenþã
domiciliul în România, prezenþi sau temporar medicalã, ajutor de ºomaj, alte forme de asigurãri
absenþi), nefiind înregistraþi la recensãmânt. Fac soci ale p ubli ce ºi mãsu ri de asis tenþ ã soc ialã ,
însã parte din populaþia de facto a þãrii, or icând alocaþii ºi ajutoare pentru copii) sunt mai reduse
putând reveni în þarã. Cum cei mai mulþi dintre ei într-o populaþie aflatã în scãdere, permiþând astfel
se aflã temporar în strãinãtate ºi, în timp, vor fie majorarea eficienþei ºi a efectelor pozitive ale
reveni, nu existã niciun instrument statistic pentru resu rsel or exis tent e, fie orie ntar ea unor a d intr e
a-i reinclude în populaþia de jure a þãrii (decât la aceste res urse spre a lte nevoi a le societã þii. Este
recensãmântul urmãtor, dacã vor fi înregistraþi). suficient sã reflectãm la ce a însemnat ºi înseamnã
Ei vor face însã parte din populaþia de facto a din perspectivã economicã faptul cã, fãrã scãderea
þãrii, ceea ce aratã cât de complicatã este în rea- natalitãþii, s-ar fi nãscut dupã 1989 cu peste douã
litate problema cuantificãrii declinului demografic milioane m ai m ulþi co pii, or i la ce i mplicaþii ar
ºi, implicit, a implicaþiilor sale. avea pe plan economic întoarcerea acasã a celor
douã milioane de români aflaþi la muncã în strã-
1990-2006 = o pierdere de peste 1,4 milioane inãtate. Am putea chiar face un exerciþiu ºi spune
de locuitori: cu ce ne este mai rãu? cã populaþia care trãieºte astãzi în România este cu
peste 4 milioane mai micã decât cea care ar fi
Dacã la scãderea dintre cele douã recensã- putut fi în absenþa scãderii natalitãþii, fãrã dreptul
min te adã ugã m miº car ea nat ura lã ºi mig raþ ia la liberã circulaþie în strãinãtate ºi fãrã eliminarea
ext ern ã cu nos cut ã di n an ii 1 990 -19 91 º i ce a de vizelor pentru aproape toate þãrile europene. Ar fi
dupã recensãmântul din martie 2002, putem vorbi, o apreciere simplistã a califica o astfel de situaþie
pentru anii 1990-2006, de un recul de peste 1,4 ca fiind avantajoasã ori, dimpotrivã, negativã ºi
milioane de locuitori. Numai cã, migraþia pentru îngrijorãtoare, pentru cã evaluarea efectelor nu
muncã a cunoscut o veritabilã explozie dupã poate fi separatã de cauzalitate. În plus, con-
recensãmântul din martie 2002 ºi, dacã acum ar secin þele pe terme n s curt ºi mediu , n eutre ca
avea l oc un n ou rec ensãm ânt, e ste de admis cã impact demografic ºi preponderent pozitive din
def ici tul de p opu laþ ie p rin mig raþ ie, ºi d eci perspectivã economicã, sunt un preludiu al unor
declinul, ar avea alte dimensiuni. dezvoltãri demografice ºi economice ulterioare
Nu se poate afirma, cu argumente, cã scãderea extrem de complexe ºi profund negative.
1.1. Faþeta demograficã a migraþiei structurã pe vârste au migranþii pentru muncã?

externe Se ºtia ºi se ºtie cã aceºti migranþi au o
structurã pe vârste tânãrã, dar nu dispuneam de
Faþeta demograficã a declinului determinat de date fiabile asupra acestei structuri. Putem astãzi
migraþie îmbracã douã dimensiuni: pierderea sã prezentãm astfel de date, în premierã dupã
directã ºi, mult mai important, efectele în timp ale cunoºtinþele noastre, graþie tehnicilor pe care
deteriorãrii structurii pe vârste. Ponderea popu- analiza demograficã ni le oferã. Scãderea popu-
laþiei tinere de 18-40 de ani este de 36 la sutã în laþiei între recensãmintele din 1992 ºi 2002 (1129
întreaga populaþie a þãrii (INS, 2005b) iar în mii) s-a produs prin componenta naturalã ºi cea
populaþia care a emigrat legal dupã 1991 aceeaºi migratorie. Dezagregând scãderea totalã la nivelul
categorie de populaþie reprezintã aproape 55 la sutã generaþiilor ºi calculând ieºirile prin mortalitate la
(calcule pe baza datelor din INS, 2006a). Odatã cu acest nivel, inclusiv pentru generaþiile nãscute
plecarea acestei populaþii tinere au “plecat” ºi copiii între ianuarie 1992 ºi martie 2002, diferenþa dintre
pe care aceastã populaþie i-ar fi avut. Afirmaþia este scãderea totalã ºi cea prin mortalitate este tocmai
valabilã ºi pentru aceia dintre migranþii pentru contribuþia migraþiei externe (este vorba de
muncã, tineri, care în mod cert nu vor mai reveni întreaga migraþie externã, cea înregistratã ºi cea
definitiv în þarã, obþinând, prin diverse modalitãþi, neînregistratã statistic). Grupele de vârstã fo-
statut de rezident permanent ori similar. ªi nu vor losite în publicarea datelor asupra migraþiei
reveni nici copiii pe care îi vor aduce pe lume acolo externe (INS, 2006a) nu permit determinarea
(tendinþa de a avea copii în þãrile de ºedere este structurii componentei cunoscute a migraþiei
bine instalatã, motivatã ºi media româneascã nu externe pe grupe de vârstã similare cu cele ale
omite subiectul). În întreaga migraþie netã dintre structurii migraþiei externe totale, comparabili-
cele douã recensãminte, ponderea celor având tatea fiind parþial afectatã. Se poate însã obþine o
vârstele cele mai fertile, între 20 ºi 40 de ani, a estimare a structurii pe vârste a migranþilor
reprezentat 62 la sutã, proporþie de douã ori mai pentru muncã, ca diferenþã între efectivele pe
mare decât cea pe care o gãsim în populaþia þãrii la vârste ale migraþiei nete totale ºi cele ale migraþiei
recensãmântul din 2002 (figurile 1a ºi 1b). Dar ce nete cunoscute statistic (tabelul 2).
Figura 1a Figura 1b
Structura pe vârste a populaþiei Structura pe vârste a migraþiei nete
la recensãmântul din martie 2002 - % dintre recensãmintele din 1992 ºi 2002 - %
60 ani + 19 8 60 ani +
40-59 ani 25 15 40-59 ani
20-39 ani 30 62 20-39 ani
0-19 ani 25 15 0-19 ani
70 60 50 40 30 20 10 0 0 10 20 30 40 50 60 70
Tabelul 2
Structura pe vârste a populaþiei României la recensãmântul din 18 martie 2002
ºi a migraþiei externe nete dintre recensãmintele din 7 ianuarie 1992 ºi 18 martie 2002
Migraþia externã netã Componentele migraþiei externe nete

Grupa Populaþia României dintre recensãmintele - structura în % -
de la recensãmântul din 7 ianuarie 1992
Grupa Toatã Migraþia Migraþia
vârstã din 18 martie 2002 - % ºi 18 martie 2002 - %
de vârstã migraþia netã înregistratã neînregistratã
statistic statistic
Total 100 100 Total 100 100 100
0-19 ani 25 15 0-19 ani 15 36 11
20 -39 ani 30 62 20 -39 ani 62 48 65
40 -59 ani 25 15 40 -49 ani 11 1 13
60 ani ºi 50 ani ºi
19 8 12 15 11
peste peste
Sursa: calcule ale autorului pe baza datelor din: CNS, 1994; INS, 2003b; 2006a.
Emi gra þia leg alã din Rom âni a ºi -a e pui zat vârstã. Nu trebuie sã omitem cã în anii respectivi
caracterul sãu etnic (dominant în toatã perioada imigraþia din Republica Moldova a înregistrat un
de dupã al doilea rãzboi mondial, prin ponderea sal t im por tan t, c eea ce a dus la u n re cul spe c-
emigra nþilor de etnie evreiasc ã ºi germanã ) încã taculos al migraþiei nete ºi chiar la un sold pozitiv
de la mijl ocul anil or 19 90, i ar în cepâ nd cu anul al migraþiei la vârstele mai mari de 40 de ani. Din
1998 etnicii români reprezintã mai mult de 90 la acea stã d inam icã d ifer itã a celo r dou ã com po-
sutã din emigranþi (INS, 2006a). Este o emigraþie nen te ºi din mi ºcã ril e s tru ctu ral e p e c are le -a
cu origini în realitãþile economice ale României ºi antrenat a r ezultat strania pondere ridicatã a
constituitã într-un context de liberã circulaþie a migraþiei nete la vârstele de 0-19 ani.
individului. Aceºti emigranþi sunt tineri, politicile
de imigrare ale þãrilor dezvoltate devenind din ce 1.2. Faþeta care nu se vede a declinului
în ce mai selective în raport cu vârsta (ºi nivelul de demografic ºi costul sãu
instruire). Aproape jumãtate din migraþia netã
înregistratã statistic între cele douã recensãminte Declinul demografic al României este o
este compusã din persoane în vârstã de 20-39 de realitate durã ºi consecinþele sale subestimate.
ani. La migranþii pentru muncã, ponderea acestei Chiar dacã ar trebui sã avem rezerve asupra
grupe de vârstã este, în mod firesc, sensibil mai dimensiunii sale reale, componenta prin migraþie
mare - 65 la sutã. Migranþii vârstnici deþin o fiind relativã, sunt alte faþete care înlãturã orice
pondere micã ºi în regres. Dacã în rândul migran- dubiu asupra consecinþelor sale negative demo-
þilor pentru muncã ponderea de numai 11 la sutã a grafice ºi, în timp, economice.
celor sub 20 de ani apare fireascã, surprinde Menþionam faptul cã scãderea în sine a popu-
proporþia de trei ori mai mare a acestora în laþiei României dupã 1989 nu a avut, pânã acum,
migraþia înregistratã statistic. Conform statisti- efecte economice negative importante ºi aduceam
cilor oficiale, numãrul emigranþilor din aceastã argumente în sprijinul afirmaþiei, inclusiv în ceea
grupã de vârstã nu a cunoscut o creºtere în ce priveºte avantajele economice ale scãderii
perioada 1992-2002, tendinþa fiind chiar pronun- natalitãþii. Ceea ce este însã astãzi avantaj, devine,
þat descendentã. Pe de altã parte, în anii 1998- în timp, un mare dezavantaj ºi un mare pericol,
2001 se remarcã o semnificativã ascensiune a pentru cã anumite acumulãri produc mari
numãrului de imigranþi din aceeaºi grupã de dezechilibre în întreaga construcþie demograficã.
[1]
Suntem în al 18-lea an de natalitate scãzutã ºi o segmentul fertil al populaþiei, generaþia 1990
perioadã atât de lungã ne permite sã estimãm, cu ajungând la vârst a de 15 ani, ºi douã miºcãri vor
mare precizie, ce efect va avea scãderea natalitãþii avea loc: prim a - po nder ea ac esto r gen eraþ ii va
dup ã 198 9 asu pra num ãru lui de nãs cuþ i în creºte în ansamblul populaþiei de la care vor veni
urmãtorii 25 de ani, pentru cã generaþia 2005 este viitorii copii, ºi, a doua miºcare, aceste generaþii
cea de a 16- a ge ner aþi e ve nit ã pe lum e du pã vor constitui la un moment dat, când vor ajunge
declanºarea scãderii natalitãþii. Sã nu uitãm cã la vârstele cu fertilitatea cea mai ridicatã,
numãrul de nãscuþi într-un an calendaristic populaþia de la care vor proveni peste trei sferturi
dep ind e d ire ct de num ãru l d e f eme i d e v ârs tã din numãrul anual al nãscuþilor. În tabelul 3 ºi în
fertilã (15-49 ani). Începând cu anul 2006, figurile 2-4 sunt prezentate toate detaliile.
generaþiile mici nãscute dupã 1989 intrã în
Tabelul 3
Generaþiile feminine 1990-2005: evoluþie numericã în anii 2010-2031
ºi numãrul de nãscuþi pe care îl vor avea cu fertilitatea din anul 2005
Numãrul populaþiei
Numãrul de nãscuþi
din generaþiile 1990-2005
Vârstele Rata
de la generaþiile
Anul atinse la pondere* în natalitãþii*
total* 1990-2005
începutul anului în mii populaþia femininã - la 1000 loc. -
de 15-49 ani - în mii - în % faþã de
în mii
-%- numãrul total
10,2
2005 … … … 221,0 … …
2010 15 -19 589,5 10,9 209,6 28 13,2 9,8
2018 15 -27 1430,7 28,1 189,2 118 62,4 9,1

2019 15 -28 1531,4 30,6 185,7 127 68,5 8,9
2020 15 -29 1635,0 33,2 181,1 135 74,3 8,8
2021 15 -30 1736,7 35,8 176,6 140 79,2 8,6
2022 16 -31 1838,2 38,3 171,2 141 82,3 8,3
2023 17 -32 1939,2 40,9 166,7 140 84,1 8,2
2024 18 -33 2039,3 43,6 162,3 137 84,2 8,0
2025 19 -34 2138,6 46,4 157,2 131 83,2 7,8
2026 20 -35 2237,0 49,3 153,7 125 81,2 7,6
2027 21 -36 2334,5 52,4 149,4 117 78,6 7,5
2028 22 -37 2431,2 55,5 146,0 109 74,6 7,3
2029 23 -38 2527,1 58,7 142,7 99 69,5 7,2
2030 24 -39 2622,1 62,0 139,8 89 63,7 7,1
2031 25 -40 2715,5 65,4 138,1 79 57,3 7,1
* Populaþia de 15-49 ani, numãrul total de nãscuþi ºi rata natalitãþii pentru anii 2010-2031 provin din proiectarea populaþiei de la 1
iulie 2005 în ipoteza scãderii mortalitãþii pe vârste, a unei migraþii externe nule ºi a menþinerii fertilitãþii totale din anul 2005 (dar cu
modificãri structurale); … Nu se aplicã.
Sursa: pentru anul 2005 - INS, 2006b; pentru ceilalþi ani - proiectãri ºi calcule ale autorului.
[1]
Noua alocaþie pentru copii intratã în vigoare la începutul probabil ca la baza deciziei mamei/cuplului sã fi stat
anului 2007 nu poate avea efecte consistente pentru natalitate cun oaº ter ea con fuz elo r ºi stu foa sel or tex te leg isl ati ve
în acest an. Cel puþin pentru primele nouã luni, nãscuþii referitoare la indemnizaþie, alocaþie, stimulent.
anului 2007 erau deja ”planificaþi” ºi este foarte puþin
Având deja 16 generaþii nãscute dupã 1989, Figura 2

Evoluþia proiectatã a populaþiei feminine de 15-49 ani
putem evalua acum, în 2006, cu suficientã precizie ºi a numãrului ºi ponderii populaþiei feminine din generaþiile 1990-2005
ºi relevanþã, în ce fel aceste generaþii vor marca în anii 2006-2031 - Scenariul 1
6000 70
dimensiunea populaþiei feminine de vârstã fertilã
Ponderea generaþiilor 1990-2005 - în %

60
ºi, implicit, numãrul de nãscuþi în urmãtoarele 5000
douã decenii. Întreaga populaþie femininã de 50
Numãr femei - în mii

4000
vârstã fertilã din anii 2006-2021 va proveni din 40

3000
generaþii aflate astãzi în viaþã ºi determinarea 30
2000
acestei populaþii, pe vârste, este o operaþiune de 20
rutinã, mortalitatea la vârstele respective fiind 1000

10
scãzutã ºi stabilã. Populaþia femininã de 15-49 ani 0 0
este astãzi de 5,6 milioane persoane (INS, 2005b)
2006
2011
2016
2021
2026
2031
ºi va ajunge la 4,9 milioane în anul 2021; dupã Femei - G.1990-2005
Femei 15-49 ani
anul 2021 vor intra în populaþia femininã de Ponderea G.1990-2005 în F 15-49 ani
vârstã fertilã generaþiile nãscute dupã anul 2005

Figura 3
iar dacã natalitatea (fertilitatea) nu va cunoaºte o Evoluþia proiectatã a numãrului total de nãscuþi,
a celor de la generaþiile 1990-2005 ºi a ratei natalitãþii
redresare, dimensiunea acestui segment al
în anii 2018-2031 - Scenariul 1
populaþiei feminine va ajunge la 4,5 milioane în
200 9,5
anul 2026 ºi la cu puþin peste 4 milioane în anul
2031 (continuându-ºi apoi tendinþa descendentã ºi 180 9
ajungând la doar 3 milioane în anul 2050) (în 160 8,5
Rata natalitãþii - la 1000 loc.

figura 4 pot fi sesizate ºi importantele schimbãri
140 8
Nãscuþi - în mii
structurale ale acestei subpopulaþii). Întregul

120 7,5
mecanism se aflã în pãtrunderea generaþiilor mici
nãscute dupã 1989, ponderea acestora urcând 100 7
rapid de la 31 la sutã în 2019, la aproape 50 la sutã 80 6,5
în 2026 ºi la aproape douã treimi în 2031. 60 6

2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
Diminuarea populaþiei feminine fertile are drept
urmare directã scãderea numãrului de nãscuþi ºi a Total N N de la G.1990-2005 Rata natalitãþii
ratei natalitãþii. În mod automat, procesul de
îmbãtrânire demograficã se intensificã, una din Figura 4
consecinþe fiind majorarea ratei mortalitãþii Evoluþia proiectatã a populaþiei feminine de vârstã fertilã
pe trei grupe de vârstã în anii 2005-2050 - Scenariul 1
generale, iar declinul demografic capãtã
6
dimensiuni catastrofale. Evoluþiile sunt de o A C D
matematicã impecabilã ºi implacabile. Iatã - în 5
tabelul 4, ce caracteristici ar putea avea populaþia
4
- în milioane -
3
Scãderea numãrului de femei de vârstã fertilã este
lentã pânã în 2018 (A) pentru cã reculul de la 15-24
2
ani, provenit din intrarea generaþiilor mici de dupã
1989 (B), este compensat, în bunã mãsurã, de
menþinerea la vârste fertile a generaþiilor mari nãscute 1 E
înainte de 1990 (C); pe mãsura ieºirii acestor generaþii
B
din segmentul fertil al vieþii (D), ºi a pãtrunderii masive 0
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
a generaþiilor mici nãscute dupã 1989 (E), numãrul
femeilor de vârstã fertilã se va reduce drastic. 15-24 ani 25-34 ani 35-49 ani
României în dece niile ur mãtoare, admiþân d o luatã în considerare, orice ipotezã fiind hazar-
creºtere considerabilã a speranþei de viaþã la dantã ºi fãrã fundament. Vom aminti cã numãrul
naºtere ºi pãstrarea nivelului actual al fertilitãþii - vii tor al n ãsc uþi lor dep ind e, î n or ice mod el d e
1,3 copii la o femeie. Migraþia externã nu este prognozã (proiectare) demograficã, de douã
Tabelul 4
Posibile caracteristici ale populaþiei României în deceniile viitoare în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale
Scenariul 1 - Pesimist (S1 - Pesimist). Fertilitate constantã.

Ipoteze: - rata fertilitãþii totale se menþine la valoarea din ultimii ani - 1,3 copii la o femeie;
- speranþa de viaþã la naºtere ar urma sã creascã de la 68,8 ani la 76 de ani în anul 2050 la bãrbaþi, ºi de la 75,8 la 82 de ani
în anul 2050 la femei (cu extrapolare ºi dupã anul 2050, la 81 de ani la bãrbaþi ºi 87 de ani la femei, în anul 2100*);
- fãrã migraþie externã.
Speranþa de viaþã la naºtere

Anul Numãrul populaþiei Numãrul populaþiei Rata natalitãþii - ani -
- în mii - feminine de 15-49 ani - la 1000 loc. -
- în mii - Bãrbaþi Femei
2005 21624 5596 10,2 68,5 75,8

2010 21367 5387 9,8 69,6 76,5
2015 21054 5290 9,5 7 0,7 77,3
2020 20685 4923 8,8 71,8 78,1
2025 20233 4606 7,8 73,0 79,0
2030 19680 4227 7,1 73,6 79,6
2035 19025 3896 6,9 74,1 80,1
2040 18294 3463 7,0 74,7 80,7
2045 17520 3231 6,9 75,3 81,3
2050 16711 3020 6,6 75,9 82,0
2075 11970 2035 6,2 78,0 83 ,8
2100 8551 1393 5,8 80,8 86,5
Rata mortalitãþii Rata fertilitãþii Populaþia de Ponderea populaþiei Populaþia de 65 ani Ponderea populaþiei
generale totale 60 ani ºi peste de 60 ani ºi peste ºi peste de 65 ani ºi peste
- la 1000 loc. - - copii - în mii - - în % - - în mii - - în % -
la o femeie -
2005 12,1 1,3 4165 19,3 3191 14,8

2010 12,5 1,3 4315 20,2 3158 14,8
2015 12,7 1,3 4621 21,9 3275 15,6
2020 12,7 1,3 4889 23,6 3562 17,2
2025 12,7 1,3 4892 24,2 3825 18,9
2030 13,3 1,3 5354 27,2 3829 19,5
2035 14,3 1,3 5687 29,9 4231 22,2
2040 15,2 1,3 6057 33,1 4498 24,6
2045 15,9 1,3 6246 35,7 4826 27,5
2050 16,7 1,3 6524 39,0 4997 29,9
2075 20,6 1,3 4897 40,9 3985 33,3
2100 19,2 1,3 3721 43,5 3131 36,6
* cele douã valori din anul 2100 înseamnã o speranþã de viaþã la naºtere de 84 de ani pentru întreaga populaþie, nivel similar cu cel
proiectat de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite pentru Europa de Est (United Nations Population Division, 2004).
Sursa: pentru anul 2005 - INS, 2005b; 2006b; valorile speranþei de viaþã la naºtere - tabele de mortalitate elaborate de autor; pentru
ceilalþi ani - proiectãri ºi calcule ale autorului.
variabile: numãrul femeilor aflate la vârstele fertile rapidã ºi profundã deteriorare a întregii con-
ºi ratele de fertilitate ale acestora (nãscuþi la 1000 strucþii demografice. Scãderea naturalã anualã ar
de femei de o anumitã vârstã). Cu alte cuvinte, creºte dramatic, de la 50 de mii astãzi, la 100 de
variaþii ale uneia sau alteia dintre cele douã mii în anul 2025 ºi ar ajunge la 170 de mii la
variabile, ori - cel mai frecvent, ale ambelor, duc mijlocul secolului (figura 5). Odatã atins un astfel
în mod automat la variaþii ale numãrului de de nivel de deteriorare structuralã (figurile 6 ºi 7a,
nãscuþi. Semnificaþia majorã a ratelor de fertilitate 7d, 7g) ºi celelalte caracteristici care i se asociazã
pe vârste dintr-un an calendaristic se aflã însã în (o natalitate de 7 la mie ºi mortalitate generalã de
rata fertilitãþii totale corespunzãtoare acestor rate 17 la mie) (figurile 8a, 8b, 9a, 9b), populaþia nu-ºi
ºi acest indicator este cel care ne aratã ce înseamnã va mai putea gãsi resurse interne ºi mecanisme de
aceste rate din perspectiva înlocuirii în timp a redresare decât la orizontul a opt-zece decenii din
generaþiilor ºi deci a evoluþiei numãrului popula- momentul în care fertilitatea s-ar înscrie pe un
þiei. O femeie (însemnând de fapt un cuplu) ar substanþial trend ascendent si ar atinge, în circa
trebui sã aducã pe lume doi copii pentru a avea zece ani, nivelul de înlocuire a generaþiilor ºi dupã
doar simpla înlocuire a generaþiilor ºi deci o ce numãrul populaþiei va fi ajuns la 10-11
populaþie stabilã în timp ca numãr. (Caseta 2) Este milioane. Nu trebuie omis faptul cã menþinerea
uºor de realizat ce înseamnã pentru evoluþia unei migraþii externe negative, ceea ce pare a fi o
viitoare a numãrului populaþiei României valoarea certitudine cel puþin pentru urmãtorii 10-15 ani,
de 1,3 a ratei fertilitãþii totale din ultimii ani. nu ar face decât sã agraveze dimensiunile acestei
Revenim la datele din tabelul 4. Pentru cã sumbre perspective. Ce ar însemna din perspec-
evoluþiile fertilitãþii, cele de pânã acum ºi cele ce tivã economicã menþinerea fertilitãþii la numai 1,3
vor urma, îºi vor pune amprenta pe întreaga copii la o femeie? În primul rând, o drasticã
construcþie demograficã ºi dupã anul 2050, am diminuare a dimensiunii populaþiei în vârstã de
inclus în tabel ºi rezultatele proiectãrilor noastre muncã, o ascensiune rapidã a populaþiei vârstnice
pentru anii 2075 ºi 2100. Vom putea astfel sesiza ºi, în consecinþã, o degradare a raportului de
mai bine dinamica internã a demograficului ºi de dependenþã (tabelele 4 ºi 8, figurile 7a, 7d, 7g, 7j ºi
ce viziunea pe termen lung ºi foarte lung trebuie 10). Populaþia de 20-64 ani ar ajunge la numai 9
privilegiatã, atât din perspectiva analizei, cât ºi a milioane în anul 2050, cu 4 milioane mai micã
intervenþiei, pentru cã derapajul demografic (ºi nu decât astãzi, iar populaþia de 65 ani ºi peste ar
numai) ce se prefigureazã cu mare claritate ºi creºte de la 3,2 milioane astãzi la 5 milioane la
exactitate pentru a doua jumãtate a secolului ar
putea fi împiedicat numai dacã fertilitatea va Figura 5
Scãderea naturalã anualã
cunoaºte o creºtere consistentã încã din acest în anii 2005-2050 în ipoteza menþinerii fertilitãþii actuale
2005-2050 = scãdere de 5 milioane locuitori
deceniu. Un avertisment se impune însã, fãrã a
-180
putea fi contestat: efectele benefice ale instalãrii
-160
- scãdere anualã - mii. locuitori -
unei creºteri a fertilitãþii încã “de mâine” (2007-

-140
2008) ºi ale menþinerii acesteia la un anumit nivel
-120
atins în 10-15 ani, nu vor putea stopa, durabil,
-100
declinul demografic decât în a doua jumãtate a
-80
secolului.
-60
Chiar dacã proiectarea este elaboratã cu o
-40
ipotezã foarte optimistã asupra mortalitãþii, în
-20
termeni de nivel al speranþei de viaþã la naºtere, ºi
0
fãrã a lua în considerare migraþia externã,
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
menþinerea fertilitãþii la nivelul actual duce la o

Figura 6 mijlocul secolului. Cu alte cuvinte, la 100

Metamorfozele unei populaþii.
persoane adulte ar reveni 54 de vârstnici, faþã de
Populaþia pe vârste la 1 iulie 2005 ºi cea care ar rezulta
pentru deceniile urmãtoare dacã fertilitatea ar rãmâne numai 24 în 2005. Cum va putea suporta popu-
la nivelul din ultimii ani (Scenariul 1 - Pesimist) laþia adultã, activã economic în cea mai mare
101
100
2005 - Bãrbaþi 97
93
90
2005 - Femei parte, o astfel de povarã economicã? ªi aceasta
89
Nr. populaþiei:
21,6 mil.; populaþia
85
81
80
nu este întreaga sarcinã, pentru cã la acest raport
de 65 ani +: 14,8 % 77
73
69
70 de dependenþã al vârstnicilor se adaugã ºi cel al
65
61
57
60 tinerilor, ceea ce va duce la un raport total de
dependenþã de 82 persoane tinere ºi vârstnice la
53
49 50
45
41
37
40 100 de persoane adulte. Cifrele sunt preocupante
33
30
29
25
dacã luãm în considerare dificultãþile actuale ale
21
20
17
13
bugetelor de asigurãri sociale din þãrile europene
10
dezvoltate, incompatibilitatea care se contureazã
9
1
0
250000 200000 150000 100000 50000 0 0 50000 100000 150000 200000 250000 între evoluþiile prognozate ale PIB-ului ºi ale
100
populaþiei vârstnice în aceste þãri, semnele de
101
2010 - Bãrbaþi 2010 - Femei

97
93
90
Nr. populaþiei:
89
85 întrebare ºi preocupãrile de reformare a politicilor

21,4 mil.; populaþia 81
80
de 65 ani +: 14,8 %
77
73
de utilizare a forþei de muncã ºi a sistemelor de
69 70
65
61
60
pensii din þãrile UE pentru atingerea obiectivelor
57
53
49 50
Strategiei de la Lisabona (2000) ºi a numeroaselor
completãri pe care aceasta le-a suferit la reuniuni
45
41
40
37
33
29 30 ulterioare ale Consiliului UE ºi ale Comisiei

25
21
17
20 Europene (Kotowska, 2003; Schoenmaeckers,
13
10
9
5
2004; Schoenmaeckers ºi Kotowska, 2005).
1
0
250000 200000 150000 100000 50000 0 0 50000 100000 150000 200000 250000
101 100
101
100 97
2070 - Femei
2020 - Bãrbaþi 2020 - Femei 2070 - Bãrbaþi
97
93
93 90
89
90 89
85
Nr. populaþiei: 85
81 80
81
80 77
77
73
de 65 ani +: 17,2 % 73 69
70
69
70 65
65 61 60
61
60 57
57 53
53 49
50
49
50 45
45
41
40
37
41
40 33
37
29
30
33
Nr. populaþiei:
30 25

29
25
21
20
de 65 ani +: 33 % 17
21
20 13
17
9
10
13
10
5
9
1
0
5
1
0 250000 200000 150000 100000 50000 0 0 50000 100000 150000 200000 250000
250000 200000 150000 100000 50000 0 0 50000 100000 150000 200000 250000 101
100
100
97
101
2100 - Bãrbaþi 2100- Femei
2050 - Bãrbaþi 97
2050 - Femei 93
89 90
93
89 90 85
85 81
80
81
80 77
73
77
73
73
69 70
69
69
70 65
65
60
65
61
61
61
57
60 57
57 53
53
53 49 50
49
49
50 45
45
45 41
40
41
41
37
40 37
37 33
33
33 30
30
29
29
29 25
Nr. populaþiei:
25
25
21
20
Numãrul populaþiei:
21
21
17
20 8,6 mil.; populaþia 17

17
13
13
13 de 65 ani +: 36,6 % 10
de 65 ani +: 29,9 % 9
9
10 9
5
5
5
1
0
1
0
250000 200000 150000 100000 50000 0 0 50000 100000 150000 200000 250000 250000 200000 150000 100000 50000 0 0 50000 100000 150000 200000 250000
- numãr persoane - - vârsta - - numãr persoane - - vârsta -
Figura 7
Populaþia pe grupe mari de vârstã ºi raportul de dependenþã în anii 2005-2050 în trei scenarii prospective
Scenariul 1 - menþinerea fertilitãþii actuale - 1,3 copii la o femeie;
Scenariul 2 - redresarea fertilitãþii la 1,8 copii la o femeie în anii 2010-2050
Scenariul 3 - redresarea fertilitãþii la 1,8 copii la femeie în anul 2010 ºi la 2,1 în anii 2020-2050
7a-S1 - Populaþia de 0-19 ani 7b-S2 - Populaþia de 0-19 ani 7c-S3 - Populaþia de 0-19 ani
5,5 26 5,5 26
5,5 26
(2)
5,0 24
(4)
(1) (3)
4,5 22 (1) (2) 5,0 (1) 24
5,0 24
4,0 20
- în mil. -
- în mil. -
- în mil. -
- în % -
- în % -
- în % -
3,5 18 (3)
4,5 22 4,5 22
3,0 16
2,5 14
2,0 12 4,0 20 4,0 20

2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
în mil. în % în mil. în % în mil. în %
fig. 7a, 7b ºi 7c: (1)=generaþiile mici 1990-2010; (2)=populaþia femininã de vârstã fertilã este (încã) mare ºi redresarea fertilitãþii
la 1,8 (2,1) ar duce la creºterea populaþiei de 0-19 ani; (3)= odatã cu atingerea vârstelor fertile de generaþiile mici de dupã 1989,
populaþia tânãrã va scãdea, dar va creºte dupã 2040 în S3 (4);
7d-S1 - Populaþia de 20-64 ani 7e-S2 - Populaþia de 20-64 ani 7f-S3 - Populaþia de 20-64 ani
16 (1) 66 14 (1) 70 14 (1) 70
15 (2) 64
14 62 13 (2) 65 13 (2) 65
13 (3) 60
12 (3) 60
- în mil. -
12 58
- în mil. -
12 60
- în mil. -
- în % -
- în % -
- în % -
(3)
11 56
10 54 11 55 11 55
9 52
8 50 10 50
10 50
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
fig. 7d, 7e ºi 7f: (1)=ieºirea generaþiilor mici 1940-1945 ºi intrarea generaþiilor mari 1985-1989; (2)=ieºirea generaþiilor mici
1956-1966 ºi intrarea generaþiilor mai mari din jurul anului 2010; (3)=ieºirea generaþiilor mari de dupã anul 1966 ºi intrarea
generaþiilor mici 2015-2030;
7g-S1 - Populaþia de 65 ani ºi peste 7h-S2 - Populaþia de 65 ani ºi peste 7i-S3 - Populaþia de 65 ani ºi peste
5,5 28 5,5 28
5,5 45
5,0 26 5,0 26
5,0 40
4,5 24 4,5 24
4,5 35 (2) (2)
(2) 4,0 22
4,0 30 4,0 22
(1) 3,5 (1) 20 (1)
- în mil. -
3,5 25 3,5 20
- în mil. -
- în mil. -
- în % -
- în % -
- în % -
3,0 20 3,0 18
3,0 18
2,5 15 2,5 16
2,5 16
2,0 10 2,0 14
2,0 14
1,5 5 1,5 12
1,5 12
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
fig. 7g, 7h ºi 7i: ajung la 65+: (1) - generaþiile mici 1940-45; (2) - generaþiile mici 1960-66.
7j-S1 - Raportul de dependenþã Figura 8a

(tineri ºi vârstnici la 100 de adulþi) Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 1, 2005-2050
300
90
80
250
70
60
- în mii -
200
50
40
150
30
20
100
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
10
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
Nãscuþi Decese
Figura 8b
RD1=tineri (0-19 ani) la 100 adulþi (20-64 ani)
Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 1, 2005-2100
RD2=vârstnici (65 ani ºi peste) la 100 adulþi 350
RTD=Rportul total de dependenþã (RD1+RD2)
300
250
200
- în mii -
7k-S2 - Raportul de dependenþã
150
(tineri ºi vârstnici la 100 de adulþi)
100 100
90 50
80 0
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
70
60 Decese Nãscuþi
50
Figura 9a
40 Rata natalitãþii (RN), rata mortalitãþii generale (RMG)
ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 1, 2005-2050
30 18 22
20 16 21
10
14 20
Nr. populaþiei - în mil.

2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
Rate - la 1000 loc. -
12 19
RD1 RD2 RTD 10 18
8 17
6 16
7l-S3 - Raportul de dependenþã 4 15

(tineri ºi vârstnici la 100 de adulþi) 2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
RN RMG Numãrul populaþiei
100
90 Figura 9b
Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale
80 ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 1, 2005-2100
22 24
70
20 22
60
18 20
50
16 18
40
14 16
30 12 14
20 10 12
10 8 10
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
6 8
4 6
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
RD1 RD2 RTD

RN RMG Numãrul populaþiei
Figura 10
Evoluþia anualã proiectatã a populaþiei vârstnice Caseta 1
(60 ani ºi peste), 2005-2050, în ipoteza menþinerii
fertilitãþii actuale (1,3 copii la o femeie)
7 50
Integrarea în UE ºi costurile îmbãtrânirii demografice:
cazul Republicii Cehe ºi al Slovaciei
6 40 La începutul anului 2006, Comisia Europeanã a examinat programele

Numãr - milioane -
Pondere - % -
de cheltuieli publice ale Republicii Cehe ºi Slovaciei pentru anii 2005-
2008. Una din concluziile Comisiei a fost cã ambele þãri se vor con-
5 30
frunta cu mari riscuri de a nu fi capabile sã susþinã, pe termen lung,
finanþele publice la nivelul costurilor pe care le va impune îmbãtrânirea
4 20 populaþiei în viitor; recomandarea fãcutã guvernelor celor douã þãri a
fost aceea de a analiza costurile ºi de a introduce reforme ale
sistemelor de pensii ºi sãnãtate (www.pushjournal.org), 12 aprilie
3 10 2006). Vom menþiona cã atât gradul de îmbãtrânire demograficã, cât ºi
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
raportul de dependenþã vârstnici/ adulþi, sunt mai ridicate în România

Numãr Pondere decât în cele douã þãri (Council of Europe, 2006).
ªi peste ocean, în SUA, creºterea speranþei de viitorul politicilor din domeniul asigurãrilor
viaþã la vârstele avansate ºi îmbãtrânirea popu- socia le ºi d e sãnã tate ( Manto n, Gu º i Lamb ,
laþiei ridicã probleme extrem de complexe pentru 2006).
14
CAPITOLUL 2
O PERSPECTIVÃ NOUÃ ASUPRA IMPLICAÞIILOR

DECLINULUI DEMOGRAFIC: DIMENSIUNEA ªI
STRUCTURA POPULAÞIEI ACTIVE ECONOMIC
Dacã nu greºi m, impl icaþi ile eco nomic e ale generaþiile mici din anii celui de-al doilea rãzboi
declinului demografic ºi ale deteriorãrii structurii mon dia l ºi vor int ra g ene raþ iil e ma i ma ri d in a
pe v ârs te a u fo st e val uat e în lit era tur a doua jumãtate a anilor 1980. Reducerea dimensi-
ro mâ ne as cã , pâ nã ac um , re cu rg ân d do ar la unii populaþiei active se va produce prin dinamici
raportul dintre populaþia în vârstã de muncã ºi interioare diferite: creºtere la grupele de vârstã 40-
populaþia vârstnicã ori la estimãri prospective ale 64 ºi 65 ani ºi peste ºi recul, mai important, la
numãrului de pensionari. Iatã cã avem acum un populaþia activã de 15-24 ºi 25-39 ani, compusã
instrument mult mai relevant - proiectarea popu- din generaþiile mici nãscute dupã 1989. Conse-
laþiei active ºi inactive economic, pe sexe ºi vârste cinþa acestor schimbãri structurale este majorarea
(pentru detalii de ordin tehnic asupra proiectãrii vârstei medii a populaþiei active de la 40 la 45 de
populaþiei active ºi unele rezultate a se vedea ani (tabelul 5).
Anexa 1). Ajunºi în acest punct al analizei implicaþiilor
scãderii natalitãþii la nivelul populaþiei active,
Redresarea natalitãþii nu mai poate împiedica credem cã se impune o anumitã observaþie, pentru
scãderea ºi îmbãtrânirea populaþiei active pânã a evidenþia complexitatea conexiunilor dintre
în anul 2025… demografic ºi economic ºi nevoia privilegierii
viziunii pe termen lung.
Pe lângã avantajul cuantificãrii celor douã
categorii de populaþie, proiectarea populaþiei …dar nu acesta este rãul, ci majorarea sarcinii
active are marele avantaj cã se referã la populaþia economice a populaþiei active
în vârstã de, practic, 20 de ani ºi peste, ceea ce
înseamnã cã potenþialele schimbãri ale natalitãþii Un observator nefamiliarizat cu dinamica
în urmãtorii 20 de ani nu pot afecta dimensiunea internã a demograficului, ar putea ridica, firesc,
ºi structura pe vârste ºi sexe a populaþiei active urmãtoarea întrebare: în fond, de ce ar trebui sã
pânã în anul 2025, ci numai ponderea acesteia în creascã populaþia activã economic într-o populaþie
ansamblul populaþiei ºi raportul de dependenþã al cãrei efectiv total este în scãdere? ªi ar gãsi
economicã al tinerilor. Numãrul populaþiei active argumente în evoluþia ratei generale de activitate
va cunoaºte un recul, de la 10 milioane astãzi la (figura 11b) ºi a raportului de dependenþã
9,3 milioane în anul 2025 (tabelul 5 ºi figura 11a). economicã în urmãtorii 15-20 de ani (figura 11c).
Uºoara creºtere din anii 2007-2013 (care se Este viziunea simplistã asupra implicaþiilor.
regãseºte ºi în alura curbei ratei generale de Menþionata creºtere moderatã a numãrului
activitate din figura 11b) nu este decât expresia populaþiei active în anii 2007-2013 îºi va pune
unui anumit dezechilibru conjunctural între ieºiri amprenta ºi pe rata generalã de activitate din
ºi intrãri din/în populaþia activã: vor ieºi, masiv, aceiaºi ani.
O perspectivã nouã asupra implicaþiilor declinului demografic 15
Tabelul 5
Populaþia activã economic, 2005-2050. Numãr, ratã, structurã pe vârste ºi vârstã medie
Notã: pentru ipotezele scenariilor 2 ºi 3, a se vedea cap. 3.2.
Scena- Populaþia activã Populaþia activã pe grupe de vârstã

riul de 15 ani ºi peste Vârsta
- în mii - - structura în % - medie
Anul
în mii ratã la 15 -24 25 -39 40 -64 65 Total 15 -24 25 -39 40 -64 65 - ani -
100 loc.* ani ani ani ani + ani ani ani ani +
Scenariul 1
2005 10001 54,8 1223 4243 4058 476 100 12,2 42,4 40,6 4,8 40,0
2010 10103 55,6 1184 4107 4342 470 100 11,7 40,7 43,0 4,7 40,5
2015 9991 55,7 877 4129 4497 488 100 8,8 41,3 45,0 4,9 41,1
2020 9712 54,9 809 3667 4704 531 100 8,3 37,8 48,4 5,5 42,1
2025 9342 53,5 777 3258 4736 571 100 8,3 34,9 50,7 6,1 42,9
2030 8910 51,9 768 2702 4869 571 100 8,6 30,3 54 ,6 6,4 43,7
2035 8399 50,0 735 2569 4462 632 100 8,8 30,6 53,1 7,5 44,1
2040 7870 48,4 678 2491 4027 673 100 8,6 31,7 51,2 8,6 44,4
2045 7319 47,0 600 2407 3589 723 100 8,2 32,9 49,0 9,9 44,6
2050 6822 45,9 532 2241 3300 749 100 7,8 32,8 48,4 11,0 44,8
Scenariul 2
2005 10001 54,8 1223 4243 4058 476 100 12,2 42,4 40,6 4,8 40,0
2010 10103 55,6 1184 4107 4342 470 100 11,7 40,7 43,0 4,7 40,4
2015 9991 55,7 877 4129 4497 488 100 8,8 41,3 45,0 4,9 41,1
2020 9712 54,9 809 3667 4704 531 100 8,3 37,8 48,4 5 ,5 42,1
2025 9378 53,2 814 3258 4736 571 100 8,7 34,7 50,5 6,1 42,8
2030 9081 51,3 939 2702 4869 571 100 10,3 29,8 53,6 6,3 43,2
2035 8782 50,0 968 2720 4462 632 100 11,0 31,0 50,8 7,2 43,2
2040 8466 49,1 859 2907 4027 673 100 10,1 34,3 47,6 8,0 43,1
2045 8122 48,2 778 3032 3589 723 100 9,6 37,3 44,2 8,9 43,1
2050 7852 47,6 751 2895 3456 749 100 9,6 36,9 44,0 9,5 43,1
Scenariul 3
2005 10001 54,8 1223 4243 4058 476 100 12,2 42,4 40,6 4,8 40,0
2010 10103 55,6 1184 4107 4342 470 100 11,7 40,7 43,0 4,7 40,4
2015 9991 55,7 877 4129 4497 488 100 8,8 41,3 45,0 4,9 41,1
2020 9712 54,9 809 3667 4704 531 100 8,3 37,8 48,4 5,5 42,1
2025 9378 53,2 814 3258 4736 571 100 8,7 34,7 50,5 6,1 42,8
2030 9091 51,2 949 2702 4869 571 100 10,4 29,7 53,6 6,3 43,2
2035 8840 49,8 1026 2720 4462 632 100 11,6 30,8 50,5 7,2 43,0
2040 8624 48,9 974 2949 4027 673 100 11,3 34,2 46,7 7,8 42,8
2045 8412 48,3 910 3190 3589 723 100 10,8 37,9 42,7 8,6 42,5
2050 8285 48,1 881 3199 3456 749 100 10,6 38,6 41,7 9,0 42,3
.
*activi de 15 ani ºi peste la 100 persoane de 15 ani ºi peste
Sursa: proiectãri ale autorului (a se vedea Anexa 1)
Figura 11
Caracteristici ale populaþiei active, 2005-2050, în cele trei scenarii
11a. Numãr 11b. Rata generalã de activitate, 15 ani ºi peste

58
11
56
- inactivi 15+ la 100 activi 15+ -

10
54
9 52
- în mil. -
8 50
48
7
46
6
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050 44
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
Sc.1 Sc.2 Sc.3 Sc.1 Sc.2 Sc.3
11c. Raportul de dependenþã economicã (RDE) 11d. RDE al tinerilor. Inactivi tineri (0-19 ani) la 100 activi
Total inactivi la 100 activi
60
160
55
150
50
140
45
130
120
40
110 35
100 30
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050 2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
11e. RDE al adulþilor. Inactivi adulþi (20-64 ani) la 100 activi 11f. RDE al vârstnicilor. Inactivi vârstnici (65 ani+) la 100 activi
55 65
60
55
50
50
45
45
40
35
40 30
25
35 20
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050 2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
11g. Vârsta medie a populaþiei active, 2005-2050

46
45
Diminuarea raportului total de dependenþã
44
economicã pânã în jurul anului 2015 provine din
43
prelungirea reculului raportului de dependenþã al
42
tinerilor (figura 11d), pe fondul scãderii natalitãþii
41
dupã 1989, ºi o stagnare pânã aproape de anul
40
2015 a raportului la populaþia vârstnicã (figura
39
11f), prin atingerea vârstei de 65 de ani a
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
Sc.1 Sc.2 Sc.3 generaþiilor mici din anii celui de-al doilea rãzboi
O perspectivã nouã asupra implicaþiilor declinului demografic 17
Tabelul 6
Populaþia activã economic, 2005-2050. Raportul de dependenþã economicã
Raport total de Raport de dependenþã economicã pe vârste

dependenþã economicã
Anul
- total inactivi inactivi de 0-19 ani inactivi de 20-64 ani inactivi de 65 ani +
la 100 activi - la 100 activi la 100 activi la 100 activi
S1 S2 S3 S1 S2 S3 S1 S2 S3 S S2 S3
2005 116 116 116 48 48 48 41 41 41 27 27 27

2010 111 113 113 41 43 43 43 43 43 27 27 27
2015 111 116 117 40 45 46 43 43 43 28 28 28
2020 113 121 123 40 48 50 42 42 42 31 31 31
2025 117 126 131 39 49 53 43 43 43 35 35 35
2030 121 131 137 37 48 54 47 47 47 37 36 36
2035 127 135 142 36 46 53 48 48 48 43 41 41
2040 132 140 147 35 47 54 49 48 48 49 45 44
2045 139 146 152 34 49 56 49 47 47 56 51 49
2050 145 150 155 35 50 59 48 45 45 62 54 51
Sursa: proiectãri ale autorului (a se vedea Anexa 1).
mondial. Totul este însã temporar ºi instalarea 4,2 milioane în anul 2025 ºi la 2,7 milioane în anul
majorãrii sarcinii economice a populaþiei active 2050. De remarcat faptul cã populaþia în vârstã de
este fermã dupã anul 2015, “motorul” fiind 19-23 ani, din care se recruteazã populaþia
creºterea continuã a populaþiei vârstnice, tendinþã universitarã, va fi compusã, pânã în anul 2025, din
cãreia i se alã turã, d upã 202 5, ºi as censiu nea populaþie aflatã deja în viaþã (generaþii nãscute
raportului de dependenþã al populaþiei adulte înainte de anul 2006) ºi care nu va putea fi în nici
(figura 11e), odatã cu ieºirea din activitate a un fel influenþatã ca dimensiune. Aceastã
generaþiilor mari de dupã 1966. În anul 2050, la populaþie este de 1,6 milioane ºi va ajunge în anul
100 persoane active ar reveni 145 de persoane 2025 la 1 milion, ca efect direc t al scãderii
inactive , cu 29 mai mult decât în 2005. O natalitãþii dupã 1989, ºi la numai 700 de mii în
redresare a natalitãþii nu va avea alt efect decât anul 2050, dac ã dupã anul 200 6 nu intervine o
amplificarea raportului de dependenþã, prin creºtere a numãrului mediu de copii pe care îi
creºterea populaþiei tinere, inactivã economic. naºte o femeie. Ne putem întreba ce efecte va avea
reducerea la jumãtate a populaþiei de vârstã
Reducerea drasticã a populaþiei ºcolare ºcolarã asupra întregului sistem educaþional ºi,
prin implicaþii, asupra întregii vieþi economice ºi
Reducerea numãrului populaþiei active sociale.
economic ºi deteriorarea raportului de depen- Am putea analiza mai detaliat multiplele
denþã economicã nu sunt singurele efecte negative faþete ale veritabilului derapaj demografic ºi ale
ale declinului natalitãþii ºi menþinerii acesteia la un spectrului depopulãrii masive a þãrii proprii
nivel scãzut. Ele sunt precedate de o evoluþie acestui scenariu al menþinerii nivelului actual al
similarã, la fel de dramaticã, a populaþiei de vârstã fertilitãþii, inclusiv din perspectiva unei imigraþii
ºcolarã prin pãtrunderea masivã a generaþiilor masive de populaþie având caracteristici culturale
mici de dupã 1989 (figurile 12a-12d). Populaþia de diferite, a coeziunii sociale ºi chiar a viabilitãþii
3-23 ani este astãzi de 5,7 milioane ºi va ajunge la caracterului naþional al statului român. Nu am
Figura 12
Populaþia de vârstã ºcolarã (3-23 ani) în anii 1990-2005
ºi cea proiectatã pentru anii 2006-2050 - Secenariul 1
12a. Întreaga populaþie ºcolarã (3-23 ani) 12c. Populaþia ºcolarã în vârstã de 7-18 ani
5
9 Intrarea generaþiilor nãscute dupã 1989
4,5
8
Anii 2006-2012: populaþie provenitã
4
7 din generaþii aflate în viaþã, nãscute
3,5 înainte de anul 2006
6
- în milioane -
- în milioane -
3
5
2,5
4
2
3
1,5
2
1
1
0,5
0
0
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
12b. Populaþia ºcolarã în vârstã de 3-6 ani 12d. Populaþia ºcolarã în vârstã de 19-23 ani
1,6
2,5 Anii 2006-2024: populaþie provenitã din generaþii
(1)
aflate în viaþã, nãscute înainte de anul 2006
1,4
2
1,2
(2)
1
- în milioane -
- în milioane -
1,5 (3)
0,8
1
0,6 (1)=generaþiile mari 1967-1968
(2)=natalitatea mai ridicatã din anii
0,4 1974-1978 (mãsuri luate în 1973)
0,5 (3)=natalitatea mai ridicatã din anii
1984-1989 (mãsuri luate în 1983)
0,2
0
0
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
1990
1995
2000
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
vrea sã fim acuzaþi de fatalism dar vom "Immigration and Ethnic Change in Low-
recomanda cititorului interesat în aceastã Fertility Countries: A Third Demographic
problemã un recent studiu, care îndeamnã la Transition", Population and Development
reflecþie (ºi nu numai): David Coleman, Review, vol. 32, nr. 3, 2006.
19
CAPITOLUL 3
REDRESAREA SITUAÞIEI DEMOGRAFICE.

VIZIUNEA SIMPLISTÃ ªI CEA A COERENÞEI ANSAMBLULUI
Oricum am privi ºi analiza viitorul populaþiei dispune de un element pe care îl avem numai în
României, o diminuare a gradului de deteriorare cea de-a doua.
care se profileazã pentru deceniile urmãtoare ºi,
teoretic, o stopare a declinului, doar pe termen 3.1. “Vãzând ºi fãcând”: atitudinea empiricã
foarte lung însã, nu se pot imagina fãrã redresarea
de substanþã a fertilitãþii, adicã a numãrului mediu Est e bi ne c uno scu t fa ptu l cã din ami ca u nei
de copii pe care îi naºte o femeie pe întregul parcurs populaþii este determinatã de creºterea naturalã ºi
al vieþii fertile (pânã la 50 de ani). Pentru cã, din de soldul migraþiei externe. Scãderea populaþiei
reculul fertilitãþii a provenit în mod fundamental Rom âni ei s -a p rod us î n an ii 1 990 -19 91 n uma i
deteriorarea de pânã acum a demograficului ºi cea prin migraþie externã negativã, creºterea naturalã
care va continua în deceniile urmãtoare prin menþinându-se la valori pozitive dar inferioare
dinamica internã a relaþiilor dintre starea ºi miºcarea migraþiei. Din 1992, scãderii prin migraþie i s-a
populaþiei. Ar fi însã o mare eroare a crede cã o adãugat scãderea naturalã, provenitã din recru-
potenþialã creºtere a numãrului de nãscuþi ar putea descenþa mortalitãþii generale ºi, mai ales, reculul
schimba rapid ºi consistent peisajul demografic al masiv al natalitãþii. Din perspectiva întreprinderii
Româ niei ºi pers pect ivel e aces tuia . Exis tã, din noastre ºi simplificând lucrurile, pentru a diminua
pãcate, astfel de opinii ºi în rândul clasei politice ºi mãrimea declinului demografic ori pentru asigu-
în rân dul op iniei publice . În c el din urmã c az rarea unui echilibru între cele douã componente
lucrurile pot fi înþelese, dar nu ºi în celãlalt, acolo ar trebui sã reducem numãrul de decese ºi sã avem
unde se iau deciziile ce privesc viitorul þãrii. o creºtere a numãrului de nãscuþi. O migraþie
Dorim o redresare a situaþiei demografice a externã pozitivã (mai mulþi imigranþi decât
þãrii. Dupã aproape douã decenii de deteriorare ºi emigranþi) ar mãri efectele pozitive ale creºterii
efecte negative viitoare inevitabile, “redresare” nu natalitãþii ºi diminuãrii mortalitãþii. Ne aflãm însã
poate însemna altceva decât o diminuare a într-o arie extrem de complexã, cu o mare dozã de
dimensiunii declinului populaþiei ºi a degradãrii necunoscut, ºi nu vom lua în considerare migraþia
structurii pe vârste (a ritmului de îmbãtrânire externã. Vom avansa însã unele opinii asupra
demograficã, îndeosebi). Realizarea unei redresãri fenomenului în partea finalã a studiului.
de substanþã ar însemna ºi crearea premizelor Într-o primã tentativã, ne propunem sã
pentru o stopare a declinului demografic, numai asigurãm o creºtere a numãrului de nãscuþi astfel
pe termen foarte lung, ºi - de ce nu - asigurarea ca s ã aj unge m la un e chil ibru , fi e el ºi r elat iv,
unei stabilitãþi a populaþiei, la un numãr care ar nãscuþi-decedaþi. Pentru a putea evalua dimen-
putea fi ºi m ai mic decât cel ac tual. Propu nem siunea redresãrii natalitãþii este indispensabilã o
citito-rului douã maniere de a aborda, ca viziune viz iun e asu pra pot enþ ial ei evo luþ ii vii toa re a
ºi metodã, redresarea situaþiei demografice, în mortalitãþii. Intrãm astfel într-o primã zonã de
intenþia de a releva nevoia unei viziuni coerente a dificultãþi a acestei abordãri. La n ivelul u nei
întregii construcþii demografice cu toate interco- pop ula þii , nu mãr ul d e de ces e de pin de d e do uã
nexiunile ºi impresionanta ei unitate. Nu va fi variabile: intensitatea mortalitãþii pe vârste ºi
uºor, pentru cã în prima abordare nu putem structura pe vârste a populaþiei respective.
Mortalitatea este mult mai ridicatã la vârstele scãdere. Dar nu pentru mulþi ani, pentru cã, dupã
avansate ºi o creºtere a ponderii populaþiei de la anul 2025, la vârstele de 60 ani ºi peste vor ajunge
aceste vârste duce automat la un numãr mai mare generaþiile numeroase nãscute dupã 1966 (figura
de decese ºi la o ratã a mortalitãþii generale mai 7g), în anii politicii pronataliste forþate a vechiului
ridicatã, fãrã ca durata medie a vieþii sã se dimi- regim, ºi numãrul de decese, ca ºi rata mortalitãþii
nueze (dimpotrivã, chiar). Iatã ºi câteva date generale, vor cunoaºte o escaladare rapidã
extrem de semnificative, pentru anul 2005: (figurile 8a ºi 9a).
mortalitatea la persoanele de 65-69 ani a fost de
Figura 13
27 de ori mai mare faþã de mortalitatea de la Evoluþia prognozatã a numãrului de decese ºi estimarea numãrului de nãscuþi
care ar putea asigura o creºtere sau scãdere naturalã minimã, 2007-2065
populaþia de 25-35 ani, de 42 de ori mai mare la
300
populaþia de 70-74 ani ºi de 102 ori mai mare la 290
A C
persoanele de 75 ani ºi peste, iar decesele la 280
vârstele mai mari de 60 de ani au reprezentat 80 la 270 D
sutã din ansamblul deceselor (pondere care va 260
- în mii -
creºte rapid în deceniile urmãtoare pentru cã 250 B
procesul de îmbãtrânire demograficã este în plinã 240
expansiune). În scenariile noastre elaborate prin a 230
doua abordare, avem în faþã proiectãri demo- 220

A B C D >> a se vedea textul
grafice construite prin metoda componentelor, în 210
care ºi mortalitatea ºi fertilitatea sunt proiectate 200

2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050 2055 2060 2065
pe sexe ºi vârste. În cazul mortalitãþii, toate Decese Nãscuþi
scenariile au la bazã o singurã ipotezã, foarte

optimistã (a se vedea tabelele 4 ºi 7), admiþând o Revenim acum, dupã aceastã necesarã paran-
reducere considerabilã a mortalitãþii pe vârste ºi o tezã, la problema creºterii numãrului de nãscuþi ºi
creºtere similarã a duratei medii a vieþii. Aceasta a efectelor acesteia asupra echilibrului dinamicii
nu înseamnã însã ºi o reducere automatã a numã- populaþiei (creºterea naturalã). Figura 13 ilus-
[2]
rului de decese . Putem observa în figura 8a cã treazã de o manierã simplistã în ce fel ar trebui sã
numãrul de decese urmeazã sã creascã în anii evolueze numãrul de nãscuþi pentru a fi la nivelul
urmãtori, pânã în jurul anului 2015, chiar dacã numãrului de decese ºi a asigura o creºtere sau o
mortalitatea pe vârste va fi în recul, pentru cã la scãdere naturalã minimã. S-au înregistrat, în anul
vârstele avansate (peste 60 de ani) se vor afla 2005, 262 de mii de decese ºi 221 de mii de
generaþiile mari din anii 1945-1955. Odatã cu nãscuþi, ceea ce a avut drept rezultat o scãdere
epuizarea masivã a acestor generaþii, vor intra la naturalã de 41 de mii de locuitori. Dacã s-ar dori
vârstele avansate generaþii mult mai mici, cele din echilibrarea celor douã componente, ar trebui
anii 1956-1966, ºi numãrul de decese va fi în - teoretic - sã diminuãm numãrul de decese ºi sã
[2]
Nivelul încã foarte ridicat al mortalitãþii infantile - 15 de- (pentru o privire comparativã în context european a se vedea
cese la 1000 nãscuþi vii în anul 2005, impune câteva remarci. figura 6 din An exa 6). Faptul cã, în anul 2005, aproape o
Este eronatã teza, încã vehiculatã, potrivit cãreia reducerea treime di n decesel e infanti le au fost provocat e de boli a le
mortalitãþii infantile ar avea o contribuþie semnificativã la aparatului respirator ºi boli infecþioase ºi parazitare (INS,
diminuarea scãderii numãrului populaþiei. Cele 3300 de 2006d), nu poate fi decât îngrijorãtor, ca ºi proporþia
decese infantile din anul 2005 au reprezentat doar 1 la sutã incredibil de mare - 30 la sutã - a mamelor care au efectuat
din ansamblul deceselor. Indicatorul are însã o semnificaþie primu l cont rol pr enata l abia dupã l una a t reia d e sarc inã
soci alã majo rã ºi redu cere a aces tuia a r epre zent at, din (INS, 2006c). Este de admis cã un control prenatal general
totdeauna, un obiectiv important al politicilor sociale ºi al încã d in pri mele d ouã lu ni de s arcin ã ar fi putut reduc e
programelor de sãnãtate. Niv elul mortalitãþii infantile este o sensibil mortalitatea prin malformaþii congenitale ºi afecþiuni
oglindã a gradului de civilizaþie materialã ºi spiritualã a unei cu origine în perioada perinatalã, cauze de deces responsabile
populaþii, inclusiv accesul ºi calitatea serviciilor medicale de aproape douã treimi din decesele infantile.
Redresarea situaþiei demografice. Viziunea simplistã ºi cea a coerenþei ansamblului 21
ma jo rã m nu mã ru l de nã sc uþ i. Am ar ãt at în preferinþelor, unde copilul ocupã un alt loc, intrând

rânduri anterioare cã traiectoria numãrului de într-o veritabilã competiþie cu tot ce a creat ºi creeazã
decese este solid determinatã de schimbãrile certe societatea de consum. Iar în acest context general,
ca re vo r a ve a l oc în st ru ct ur a p e v âr st e a individualismul ºi egoismul capãtã alte dimensiuni.
populaþiei ºi este cvasi-imposibil de influenþat, Existã ºi o altã faþetã a acestei abordãri, mult mai
ceea ce înseamnã cã realizarea echilibrului complexã. Este vorba de evoluþia numãrului ºi
menþionat ar putea proveni numai din creºterea structurii populaþiei feminine de vârstã fertilã (15-
numãrului de nãscuþi. Admitem cã ar fi posibilã o 49 ani) de la care provin de fapt nãscuþii. Am tratat
astfel de creºtere din 2007 ºi numãrul nãscuþilor ar acest aspect, în prima parte a studiului, în ipoteza
cre ºte cu 4 0 de mii (ap roa pe 2 0 la sut ã) î n do ar conservãrii nivelului actual al fertilitãþii, eviden-
câþiva ani, menþinându-se apoi la nivelul atins, þiind ce consecinþe negative ar rezulta. Trebuie însã
similar cu cel al mortalitãþii (segmentul A din precizat cã ºi în ipoteza unei creºteri rapide ºi
figura 13). Creºterea numãrului de decese dupã însemnate a numãrului de nãscuþi, populaþia femi-
anul 2010 ar reclama ºi o creºtere, uºoarã doar, a ninã de vârstã fertilã va cunoaºte o deteriorare
numãrului de nãscuþi (segmentul B). Intervine considerabilã în deceniile urmãtoare (figura 14),
apoi reculul numãrului de decese ºi menþinerea îndeosebi prin poziþia ce o vor avea generaþiile mici
numãrului de nãscuþi la 270 de mii pe an ar nãscute dupã 1989.
asigura o creºtere naturalã de 5-10 mii, pânã în
Figura 14
2030-2035 (segmentul C). Dupã anul 2030 îmbã- Populaþia femininã de vârstã fertilã (15-49 ani)
trânirea demograficã ar cunoaºte o veritabilã în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050
6
recrudescenþã ºi numãrul deceselor ar ajunge la
280-290 de mii. S-ar impune o nouã creºtere a
5
numãrului de nãscuþi, de 10 mii, ºi menþinerea
numãrului anual total astfel majorat pentru anii
- în milioane -
2035-2050; cum numãrul de decese ar urma sã se 4
majoreze dupã anul 2050, se va impune o nouã

creºtere a numãrului de nãscuþi, de încã 10 mii, 3
Începând cu anul 2006 intrã generaþiile nãscute dupã 1989
ºi avem scãdere continuã dar lentã pentru cã în populaþia
de vârstã fertilã vor predomina încã generaþiile mari
pentru a balansa creºterea numãrului de decese dinainte de 1990; dupã 2015 însã, vor ieºi generaþiile mari
1967 ºi urmãtoarele iar scãderea se accelereazã dramatic.
(segmentul D). 2
Câteva remarci critice asupra acestei modalitãþi 2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
simpliste de a trata problema creºterii numãrului de Sc. 1 Sc. 2 Sc. 3
nãscuþi ni se par indispensabile. Este puþin probabil

ca în doar câþiva ani sã dispunem de resursele Femeile în vârstã de 25-34 ani au un efectiv de
economice care ar putea duce la o creºtere rapidã ºi 1,7 milioane astãzi ºi de la ele provin mai mult de
însemnatã a natalitãþii. În plus, nu existã nici o certi- jumãtate din nãscuþii unui an (pondere care va creºte
tudine cã tinerele cupluri vor fi atât de sensibile la în viitor, fertilitatea româneascã fiind într-un proces
mãsuri stimulative. Comportamentul demografic al de rapidã schimbare structuralã). Or, în anii 2025-
tinerilor se aflã astãzi într-o schimbare profundã, 2035 acest segment al populaþiei feminine va fi
atitudinile faþã de cãsãtorie, viaþã sexualã, familie ºi compus din generaþiile 1990-2005 ºi va ajunge la
copii purtând din ce în ce mai mult amprenta socie- numai un milion. Cu alte cuvinte, numãrul de nãs-
tãþii capitaliste. Acest comportament nu poate fi cuþi provenind de la aceste femei, ca ºi numãrul total
desprins de schimbãrile care au intervenit în viaþa de nãscuþi, va fi ºi el în declin, situându-se sub
profesionalã într-o economie de piaþã, de abundenþa numãrul deceselor ºi reinstalând declinul populaþiei.
bunurilor materiale, de explozia facilitãþilor de petre- Fãrã a þine cont de impecabila dinamicã dintre
cere a timpului liber, de mutaþiile survenite în ierarhia starea ºi miºcarea populaþiei ºi de felul în care
schimbãrile din structura pe vârste a populaþiei ºtiinþificã, cu luarea în considerare a dinamicii in-
modeleazã în timp fluxurile de evenimente demo- terne a demograficului ºi viziunea pe termen lung.
grafice (naºteri ºi decese, în particular), aceastã
manierã de a trata redresarea natalitãþii dupã prin- 3.2. Dialectica construcþiei demografice ºi
cipiul “vãzând ºi fãcând” are un evident caracter impecabila sa dinamicã internã.
empiric, omiþând perspectiva pe termen lung ºi O abordare normativã
foarte lung, dimensiune indispensabilã în
abordarea demograficului, mai ales dacã ne referim Cea de-a doua abordare a redresãrii natalitãþii
la intervenþie. A opera cu numãr de nãscuþi ºi nu cu este cea a proiectãrilor demografice detaliate, abor-
dare care se fundamenteazã pe luarea în considerare
numãr mediu de nãscuþi la o femeie este o abordare
a unitãþii ºi coerenþei construcþiei demografice.
tipicã amatorismului ºi existã o contradicþie fla-
Ceea ce ne intereseazã în mod primordial prin
grantã între o creºtere doritã a numãrului de
aceastã viziune este luarea în considerare a fertilitã-
nãscuþi, fãrã a se þine seama de evoluþia populaþiei
þii populaþiei, natalitatea fiind o variabilã rezultatã
feminine de vârstã fertilã, ºi o creºtere a numãrului din interdependenþele dintre fertilitate, populaþia
de nãscuþi pe termen lung ºi foarte lung rezultatã femininã de vârstã fertilã ºi ansamblul populaþiei.
din creºterea fertilitãþii, chiar dacã numãrul de Reînnoirea unei populaþii are la bazã un principiu
nãscuþi ar urma sã cunoascã perioade de recul foarte simplu: o femeie, adicã un cuplu, trebuie sã
temporar însoþite de scãderea numãrului popu- aducã pe lume, în medie, doi copii pentru a se
laþiei. A judeca situaþia ºi a interveni dupã o astfel asigura simpla înlocuire a generaþiilor ºi a asigura
de opticã nu are nimic de a face cu abordarea stabilitatea numãrului populaþiei (Caseta 2).
Caseta 2
Înlocuirea generaþiilor
Mecanismul evoluþiei în timp a unei populaþii se aflã în raportul dintre generaþii, pe care îl mãsurãm comparând numãrul de
femei ºi numãrul de nãscuþi pe care aceste femei îi aduc pe lume, ºi, în acest caz, vorbim de reproducerea populaþiei. Acest
proces se realizeazã în timp, în interiorul generaþiilor. Pentru simpla înlocuire, 100 de femei (de fapt, 100 de cupluri = 200 de
pãrinþi) trebuie sã aducã pe lume 200 de copii. Ar fi doar înlocuire ca numãr, dar nu ºi ca sex al copiilor. La naºtere, la 100 de fete
revin 105 bãieþi, ceea ce înseamnã cã, pentru a avea 100 de fete, 100 de femei vor trebui sã nascã ºi 105 bãieþi, adicã un total de
205 copii. Când vorbim de înlocuirea generaþiilor, ne referim la capacitatea de procreare ºi nu la numãr de vieþi în sine, cu alte
cuvinte înlocuirea generaþiilor nu implicã decesul pãrinþilor, ci se referã doar la încetarea procreãrii din partea acestora.
Adevãrata înlocuire are deci loc atunci când copiii ajung la vârstele pe care le-au avut mamele când i-au adus pe lume, valoarea
medie a acesteia fiind undeva între 25 ºi 30 de ani. Pânã la aceastã vârstã, mortalitatea este scãzutã ºi numãrul de copii care
decedeazã este în jur de 5 (din 100). Aºadar, pentru simpla înlocuire în timp a populaþiei, o femeie va trebui sã nascã 2,1 copii.
Aceasta este viziunea longitudinalã la nivelul generaþiilor a fertilitãþii, acolo unde, la sfârºitul perioadei fertile a vieþii (50 de ani),
putem vedea raportul real dintre numãrul de femei dintr-o generaþie ºi numãrul de copii aduºi pe lume de aceste femei, ceea ce
numim descendenþa finalã. Se înþelege cã determinarea fertilitãþii generaþiilor implicã date extrem de detaliate asupra numãrului
de nãscuþi pe vârste ºi a femeilor, pe lungi perioade de timp, pentru a putea urmãri fiecare generaþie pe parcursul celor 35 de ani
ai vieþii fertile (15-49 ani). Nu multe populaþii europene dispun de astfel de informaþii statistice detaliate.
Abordarea longitudinalã a fertilitãþii feminine are mari virtuþi ºi este singura care ne aratã mãsura realã a înlocuirii
generaþiilor în timp. Vom observa însã cã, ceea ce o generaþie “produce” pe parcursul vieþii fertile, nu este altceva decât suma
nãscuþilor aduºi pe lume de aceastã generaþie în 35 de ani calendaristici. Dacã fertilitatea finalã a generaþiilor cunoaºte mari
schimbãri, acestea nu pot proveni decât din creºteri ori scãderi anuale, în amonte, ale numãrului de nãscuþi. Ajungem astfel la
ceea ce se întâmplã la nivelul anilor calendaristici (în plan transversal). Numãrul anual de nãscuþi este un agregat compus din
nãscuþi de rang diferit ºi provenind de la femei de vârstã diferitã. Pentru fiecare an calendaristic statisticile oficiale ne oferã
distribuþia nãscuþilor vii dupã vârsta mamei ºi avem astfel posibilitatea de a calcula rate de fertilitate pe vârste (nãscuþi vii la
1000 de femei de o anumitã vârstã), un fin instrument de analizã a nãscuþilor pe ani calendaristici (ºi în sânul generaþiilor). În plus,
sumei ratelor de fertilitate pe vârste dintr-un an calendaristic (rata fertilitãþii totale) i se poate atribui o semnificaþie de excepþie:
numãrul mediu de copii pe care i-ar naºte o femeie în toatã perioada fertilã, dacã la toate vârstele s-ar menþine fertilitatea din
anul respectiv. Putem astfel vedea ce ar însemna fertilitatea pe vârste dintr-un an calendaristic în termeni de descendenþã finalã
ºi înlocuire a generaþiilor.
Un numãr mai mare de doi copii va duce la dinalã ipoteticã: numãrul mediu de copii pe care
creºterea populaþiei, dupã cum un numãr mai i-ar aduce pe lume o femeie dintr-o generaþie
mic d e doi copii are d rept conse cinþã scãde rea care ar avea pe parcursul vieþii fertile (15-49 ani)
numãrului populaþiei în timp. Ne plasãm deci ratele de fertilitate din anul respectiv. Rata
într-o viziune longitudinalã. Ipotezele care se fertilitãþii totale era de 2,2 copii la o femeie în
iau se referã la rata fertilitãþii totale ºi la 1989 ºi s-a stabilizat la 1,3 copii dupã 1995 (INS,
speranþa de viaþã la naºtere (du rat a med ie a 2006a; 2006c). Pe lângã scãdere, pot fi sesizate
vieþii), iar indicatorii operaþionali, deduºi din ºi important e schimbãri str ucturale ale fe rti-
cele douã mãsuri agregate, sunt ratele de litãþii, prin creºterea ponderii fertilitãþii
fertilitate pe vârste ºi ratele de mortalitate pe realizate dupã vârs ta de 25 de ani (Caseta 3).
sexe ºi vârste. Rata fertilitãþii totale (RFT) este Este o schimbare care indicã o creºtere a vârstei
un indicator transversal, îl obþinem ca sumã a medii a mamel or la naºte rea copii lor ºi o
rat elo r de fer til ita te pe vâr ste din tr-u n an tendinþã de apropiere de vârsta medie din þãrile
calendaristic, dar are o semnificaþie longitu- europene dezvoltate.
Caseta 3
Amânarea naºterilor. Efectul tempo ºi componenta quantum a fertilitãþii
Istoria demograficã a þãrilor dezvoltate ºi în particular scãderea în timp a fertilitãþii, ca una din cele douã dominante ale
tranziþiei demografice (cealaltã fiind reculul masiv al mortalitãþii), relevã un aspect asupra cãruia specialiºtii români încã nu s-au
pronunþat. În perioadele de scãdere importantã ºi de lungã duratã a fertilitãþii, pot fi distinse douã tipuri de miºcare descendentã:
un recul ireversibil al nivelului fertilitãþii, ca rezultat al impactului unui mare numãr de factori economici, sociali, culturali, sanitari
ºi de altã naturã, specifici procesului de modernizare a societãþii; pe de altã parte, se instaleazã o tendinþã de amânare a naºterii
copilului (începând cu primul ºi transmisã apoi, în mod automat, la rangurile superioare). Amânarea poate avea la rândul ei douã
rezultate: aducerea pe lume a copilului la o vârstã mai ridicatã, ceea ce duce la creºterea generalã a vârstei medii a mamei la
naºterea copiilor, sau renunþarea de a mai avea copil (primul sau cel care ar urma). În acest al doilea caz, avem de fapt în faþã o
altã componentã a declinului fertilitãþii. Interesul nostru îl reprezintã amânarea propriu-zisã a naºterii. Dacã simplificãm oarecum
lucrurile ºi ne plasãm în plan longitudinal, la nivelul generaþiilor feminine, acolo unde se iau de fapt deciziile ºi unde putem vedea
mãsura în care generaþiile se înlocuiesc, prin amânarea naºterilor ar trebui sã asistãm la instalarea unei diminuãri a ratelor de
fertilitate la vârstele tinere ºi, cu decalaj în timp, la o recuperare a naºterilor amânate, ceea ce s-ar concretiza în creºterea ratelor
de fertilitate la vârstele mai mari. Corespondentul acestor miºcãri în plan transversal înseamnã o scãdere a numãrului de nãscuþi
etalatã pe un numãr de ani, urmatã de o redresare. Aceste miºcãri compensatorii s-ar produce dacã nu ar interveni alte influenþe,
în condiþii de “celelalte lucruri fiind egale”. Felul în care s-a produs scãderea fertilitãþii în România în anii 1990 ne îndreptãþeºte
sã credem cã amânarea naºterilor nu poate fi neglijatã nici în aprecierea nivelului actual al fertilitãþii ºi nici în ceea ce priveºte
evoluþia viitoare a fenomenului. Schimbãrile structurale ale fertilitãþii începute la mijlocul anilor 1990 sunt în plinã desfãºurare ºi
experienþa þãrilor dezvoltate aratã cã acest proces poate dura mai multe decenii. Prin amânarea naºterilor, rata fertilitãþii totale
subestimeazã, de fapt, nivelul fertilitãþii generaþiilor ºi aceastã distorsiune denumitã efectul tempo, poate ajunge la proporþii
deosebit de mari. Se menþioneazã în acest sens pentru a doua jumãtate a anilor 1990, valori de 0,3-0,4 copii la o femeie în Cehia,
Grecia, Italia, Slovacia ºi Spania (Bongaarts, 2002). Calculele noastre indicã o valoare a efectului tempo de 0,6 copii la o femeie,
în anul 2005, ceea ar însemna cã, de fapt, componenta quantum a fertilitãþii, egalã cu valoarea RFT ajustatã cu efectul tempo, ar
fi de 1,9 copii la o femeie ºi nu de 1,3.
ªi speranþa de viaþã la naºtere este un femei (Gheþãu, 2006), mai mari cu 2,2 ºi,
indicator transversal cu semnificaþie longitu- resp ecti v, 3,1 ani faþ ã de 198 9 ºi în cr eºte re
dinalã ipoteticã: câþi ani ar trãi, în medie, un constant ã dupã 1996. O viziun e prospectiv ã
nãs cut d int r-o ge ner aþi e car e ar av ea pe t ot realizatã prin proiectãri demografice detaliate
parcursul vieþii mortalitatea pe vârste dintr-un asig urã ma i mult ã exac tita te, un n umãr m are
an calendaristic. Pentru anul 2005, valorile sunt de ind ica tor i d eri vaþ i º i t oat e s tru ctu ril e d e
de 68,8 ani la bãrbaþi ºi de 75,8 ani la vârstã.
Va trebui sã ne fie mai rãu înainte de a ne fi mai trecut demografic al României, s-ar putea invoca
bine… starea demograficã din þãri dezvoltate. Existã o
anumitã substanþã în astfel de aprecieri dar ea nu
În ce mãsu rã ºi la ce oriz ont o redr esar e a ar trebui sã alimenteze pasivitatea ºi inacþiunea.
fer til itã þii ar duc e la dim inu are a rit mul ui ºi Or, tocmai aici vedem noi rolul specialistului: în
gradului deteriorãrii situaþiei demografice a þãrii? constr uirea º i avans area un or alte rnativ e care s ã
Din pãcate, va trebui sã ne fie mai rãu înainte de motiveze ºi sã susþinã un parcurs la capãtul cãruia
a ne fi mai bine. Pentru a motiva aceastã afirmaþie derapajul ar putea fi, dacã nu evitat, cel puþin
vom examina rezultatele a douã scenarii opti- diminuat în dimensiune ºi implicaþii. Cele douã
miste, fundamentate pe o creºtere a fertilitãþii scenarii optimiste sunt produsul unei astfel de
(asupra realismului ipotezei ne vom pronunþa în abordãri, în care viitorul nu ne poate fi indiferent,
partea finalã a studiului). În primul dintre acestea, abandonat într-o f ilozofie a laissez-faire-ului, ci
fertilitatea ar cunoaºte în viitor un reviriment este unul construit. Cât de realistã este o astfel de
important, de la 1,3 la 1,8 copii la o femeie, abordare va constitui obiectul consideraþiilor
valoare ce ar urma sã fie atinsã în anul 2010, ºi ar finale. Fãrã îndoialã, alte abordãri, diferite de ale
rãmâne apoi la acest nivel (este scenariul S2- noastre, dar pornind dintr-o viziune similarã, pot
Optimist). În cel de-al doilea scenariu optimist fi imaginate º i concretizat e în elemente c are sã
am asista la o redresare spectaculoasã a fertilitãþii, fundamenteze acþiunea.
etalatã pe o perioadã mai mare, trendul ascendent Cum ar arãta viitorul demografic al României
continuând ºi dupã anul 2010, pentru a atinge în dacã fertilitatea ar cunoaºte o redresare potrivit
anul 2020 nivelul de înlocuire a generaþiilor (2,1 ipotez elor, oricât de crit icabil e ar fi e le, la c are
copii la o femeie) ºi conservarea, în continuare, a ne- am o pri t no i? I atã în t abe lul 7 pr inc ipa lel e
acestui nivel. Este scenariul S3-Ideal. Ipotezele rezultate.
asupra mortalitãþii (speranþei de viaþã la naºtere) ºi Efectele unei redresãri a fertilitãþii la valorile
migraþiei sunt identice cu cele din S1. din scenariile 2 ºi 3 pot fi apreciate din mai multe
Ni s-ar putea imputa arbitrarul în aleg erea perspective ºi care ne oferã concluzii ºi învãþã-
acestor ipoteze. În contextul evoluþiilor demogra- minte diferite.
fice la care am asistat dupã 1989 ºi a caracteristi-
cilor fertilitãþii din ultimii ani, ºi luând în consi- …pentru cã - pânã la mijlocul secolului, redre-
derare incertitudinile viitorului, orice abordare sarea natalitãþii va diminua doar gradul
prospectivã a fertilitãþii este un exerciþiu, nici o deteriorãrii...
ipotezã neputând fi solid fundamentatã. În mod
paradoxal, ipoteza conservãrii nivelului constant Dacã vo m compa ra rezu ltatel e în ra port cu
de dupã anul 1995 pare cea mai probabilã, dacã cele din scenariul 1, putem afirma cu temei cã prin
þinem cont de evoluþiile ºi starea actualã a feno- creºterea fertilitãþii situaþia demograficã a þãrii ar
menului în spaþiul european. Abordarea noastrã cunoaºte - pânã la mijlocul secolului, o anumitã
nu este însã una de tip tendenþial, ci de tip schimbare în bine, constând însã numai în
normativ. Dacã menþinere a fertilitãþii l a valorile diminuarea intensitãþii deteriorãrii. Consecinþele
actuale duce, în mod cert, pe termen lung ºi foarte scãde rii ºi m enþin erii fer tilit ãþii (ºi nat alitã þii) la
lung, la un veritabil dezastru demografic, la ce ar val ori le din ult imi i ani ºi efe cte le acc ent uãr ii
servi accentuarea detaliilor acestui dezastru? Nu procesului de îmbãtrânire demograficã nu au cum
cu mv a a m f i m ar to ri (º i a ct or i) in di fe re nþ i l a sã fie eliminate, rigiditatea ºi inerþia mecanismelor
viitor, refugiaþi în contemplare ºi fatalism? S-ar demografice fiind etalate ferm pe întinderea ur-
putea invoca imposibilitatea schimbãrii stãrii mãtoarelor 2-3 decenii. Prin creºterea fertilitãþii,
actuale, s-ar putea face paralele cu un anumit numãrul de nãscuþi ºi rata natalitãþii se vor menþine
Tabelul 7
Posibile caracteristici ale populaþiei României în deceniile viitoare în ipoteza redresãrii fertilitãþii
Scenariul 2 - Optimist (S2 - Optimist). Fertilitate în redresare importantã: rata fertilitãþii totale ar ajunge la 1,8 copii la o femeie în
anul 2010 ºi s-ar menþine apoi la acest nivel.
Scenariul 3 - Ideal (S3 - Ideal). Fertilitate în redresare spectaculoasã: rata fertilitãþii totale ar ajunge la 1,8 copii la o femeie în anul
2010, la 2,1 copii la o femeie în anul 2020 ºi s-ar menþine apoi la acest nivel.
Numãrul populaþiei Numãrul populaþiei Rata natalitãþii Speranþa de viaþã Rata mortalitãþii
- în mii - feminine de 15-49 ani - la 1000 loc. - la naºtere generale
- în mii - - ani - - la 1000 loc. -
Anul
S2 - S3 - S2 - S3 - S2 - S3 - Bãrbaþi Femei S2 - S3 -
Optimist Ideal Optimist Ideal Optimist Ideal Optimist Ideal
S2 ºi S3 S2 ºi S3
2005 21624 21624 5596 5596 10,2 10,2 68,5 75,8 12,1 12,1
2010 21563 21563 5387 5387 13,3 13,3 69,6 76,5 12,5 12,5
2015 21586 21641 5290 5290 12,0 13,0 70,6 77,3 12,4 12,4
2020 21465 21669 4923 4923 10,5 12,1 71,8 78,1 12,3 12,2
2025 21240 21622 4700 4700 9,7 11,2 73,0 79,0 12,2 12,0
2030 20964 21520 4484 4511 9,7 11,1 73,6 79,6 12,5 12,2
2035 20655 21 391 4273 4372 10,1 11,5 74,1 80,1 13,3 12,8
2040 20325 21267 3949 4134 10,5 12,2 74,7 80,7 13,8 13,2
2045 19983 21178 3851 4119 10,5 12,6 75,3 81,3 14,0 13,3
2050 19604 21098 3806 4162 10,1 12,4 75,9 82,0 14,3 13,4
2075 17073 20297 3361 4215 10,3 12,9 78,0 83,8 15,0 12,7
2100 15544 20878 2990 4271 9,9 12,3 80,8 86,5 13,5 11,0
Rata fertilitãþii totale Populaþia de Ponderea populaþiei Populaþia de Ponderea populaþiei

- copii la o femeie 60 ani ºi peste de 60 ani ºi peste 65 ani ºi peste de 65 ani ºi peste
- în mii - - în % - - în mii - - în % -
Anul
S2 - S3 - S2 - S3 - S2 - S3 -
S2 ºi S3 S2 ºi S3
Optimist Ideal Optimist Ideal Optimist Ideal
2005 1,3 1,3 4165 19,3 19,3 3191 14,8 14,8
2010 1,8 1,8 4315 20,0 20,0 3158 14,6 14,6
2015 1,8 1,95 4621 21,4 21,4 3275 15,2 15,1
2020 1,8 2,1 4889 22,8 22,6 3562 16,6 16,4
2025 1,8 2,1 4892 23,0 22,6 3825 18,0 17,7
2030 1,8 2,1 5354 25,5 24,9 3829 18,3 17,8
2035 1,8 2,1 5687 27,5 26,6 4231 20,5 19,8
2040 1,8 2,1 6057 29,8 28,5 4498 22,1 21,1
2045 1,8 2,1 6246 31,3 29,5 4826 24,1 22,8
2050 1,8 2,1 6524 33,3 30,9 4997 25,5 23,7
2075 1,8 2,1 S2=5368 31,4 26,7 S2=4153 24,3 20,5
S3=5418 S3=4153
S2=5083 S2=4121
2100 1,8 2,1 32,7 27,8 26,5 22,3
S3=5800 S3=4648
Sursa: pentru anul 2005 - INS, 2006a; 2006b; valorile speranþei de viaþã la naºtere - tabele de mortalitate elaborate de autor;
pentru ceilalþi ani - proiectãri ºi calcule ale autorului.
Figura 15a Figura 16a

Numãrul de nãscuþi în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 Numãrul de nãscuþi în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100
350 350
A
300 300 B C
250 250
D
E
200
200
- în mii -
- în mii -
150
150
100
100 A = copiii de la generaþiile feminine mari nãscute înainte de 1990;
B = copiii generaþiilor de la A; C = copiii generaþiilor de la B; 50
50 D = copiii generaþiilor mici nãscute dupã 1989;
E = copiii generaþiilor de la D. 0
0
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
S1-fertilitate 1,3 S1-fertilitate 1,3
S2-fertilitate 1,8 în anii 2010-2050 S2-fertilitate 1,8 în anii 2010-2100
S3-fertilitate 1,8 în 2010 ºi 2,1 în anii 2020-2050 S3-fertilitate 1,8 în 2010 ºi 2,1 în anii 2020-2100
Figura 15b Figura 16b

Rata natalitãþii în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 Rata natalitãþii în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100
15 15
14 14
13 13
12 12
- nãscuþi la 1000 loc. -
11 - nãscuþi la 1000 loc. - 11
10 10
9 9
8 8
7 7
6
6
5
5
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
S1 S2 S3 S1 S2 S3
Figura 15c Figura 16c

Numãrul de decese în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2050 Numãrul de decese în cele trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100
290 310
(A), (B), (C) = la vârstele de (D)=1967-1989 (mari)
peste 60 de ani ajung generaþiile 290
280 270
(A) = 1945-1955 (mari)
250
- în mii -
- în mii -
270 230
(D), (E) = la vârstele de peste
210 85 de ani ajung generaþiile
190
260
170
(C) = 1967-1989 (mari) (E)=nãscute dupã 1989 (mici)
(B) = 1956-1966 (mici)
150
250
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
S1 S2 S3 S1 S2 S3
Figura 15d Figura 16d

Rata mortalitãþii generale în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100 Rata mortalitãþii generale în trei scenarii de evoluþie a fertilitãþii, 2005-2100
18 22
17
20
16
- decese la 1.000 loc. -
- decese la 1.000 loc. -
18
15
14 16
13
14
12
12
11
10 10
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
S1 S2 S3
S1 S2 S3
la valorile din ultimii ani în scenariul 2 ºi vor creºte prezentate evoluþiile numãrului de decese ºi ale
semnificativ în scenariul 3 (figurile 15a ºi 15b). Ne ratei mortalitãþii generale în cele trei scenarii,
referim la evoluþiile de dupã 2025 ºi nu la creºterile evoluþii care diferã moderat în cazul numãrului
care ar urma sã aibã loc pânã în anul 2010, total de decese ºi considerabil în cazul ratei
conjuncturale ºi determinate de efecte pozitive mortalitãþii. Felul cum vor evolua cei doi indi-
imediate ale unei creºteri a fertilitãþii în contextul catori este rezultatul interdependenþelor dintre
unei populaþii feminine de vârstã fertilã formatã trei variabile: mortalitatea pe vârste, numãrul ºi
încã din generaþiile mari dinainte de 1990. Stabi- ponderea populaþiei vârstnice (de 60 de ani ºi
litatea din scenariul 2 ar putea fi surprinzãtoare, în peste, de pildã) ºi numãrul total al populaþiei.
condiþiile în care rata fertilitãþii totale din acest Prima variabilã, mortalitatea pe vârste, ar urma sã
scenariu ar creºte de la 1,3 copii la o femeie la 1,8 scadã considerabil prin ipoteza adoptatã asupra
în 2010 ºi s-ar menþine la aceastã valoare în evoluþiei speranþei de viaþã la naºtere, ceea ce ar
continuare. Nu trebuie sã omitem însã faptul cã trebui sã ducã la o diminuare a numãrului total de
aºteptatele efecte pozitive ale acestei redresãri decese. Intervine însã, cu efecte opuse, cea de-a
consistente a fertilitãþii sunt anihilate de impactul doua variabilã. În proporþie de 80 la sutã decesele
advers al reducerii numãrului populaþiei de vârstã dintr-un an calendaristic provin astãzi în þara
fertilã, de la care provin nãscuþii, prin pãtrunderea noastrã de la populaþia de 60 de ani ºi peste (INS,
în acest segment al populaþiei a generaþiilor mici 2006d), pondere care era de numai 50 la sutã la
nãscute dupã 1989 (tabelul 7). În scenariul 3, acest mijlocul anilor 1950, de 66 la sutã la începutul
impact negativ se menþine dar nivelul fertilitãþii anilor 1970 ºi de 71 la sutã un deceniu mai târziu
propriu acestui scenariu este mai mare decât în (INS, 2001). Trendul ascendent al acestei ponderi
scenariul 2 (creºtere de la 1,8 în 2010 la 2,1 în 2020 provine din reducerea mortalitãþii pe vârste, la
ºi conservarea acestui nivel în continuare) ºi cele tinere ºi adulte în particular, ceea ce a
numãrul de nãscuþi ar urma sã creascã sensibil în “împins“ la vârste avansate efective din ce în ce
raport cu cel actual ºi cu cel din scenariul 2. mai mari, dar ºi dintr-o mortalitate în recul la
aceste din urmã vârste, ceea ce a prelungit
…pentru cã vom asista la ascensiunea numã- speranþa de viaþã a populaþiei vârstnice ºi, implicit,
rului de decese ºi la accentuarea procesului de a mãrit dimensiunea acestei populaþii. Atingem
îmbãtrânire demograficã printr-o componentã astfel ºi o altã faþetã a schimbãrilor structurale
nouã în România… menþionate, cea a accentuãrii procesului de
îmbãtrânire demograficã prin vârful piramidei,
O a doua perspectivã pe care o putem conferi fenomen care nu s-a manifestat pânã acum în
redresãrii natalitãþii din scenariile 2 ºi 3 este cea a România dar inerent în perspectiva obiectivei
mãsurii în care o astfel de schimbare influenþeazã dinamici diferenþiale a mortalitãþii pe vârste în
creºterea populaþiei. Atingem astfel problema viitor, dupã experienþa relativ recentã (din
interdependenþelor în arhitectura demograficului. ultimele 3-4 decenii) a þãrilor dezvoltate, odatã cu
Nici în scenariul 2 ºi nici în scenariul 3 nu se declanºarea revoluþiei cardiovascularului (a se
întrevede o creºtere a populaþiei pânã la mijlocul vedea Anexa 2). Cu alte cuvinte, celelalte lucruri
secolului, pentru cã cea de-a doua componentã a fiind egale, creºterea numãrului ºi ponderii
miºcãrii naturale a populaþiei - mortalitatea populaþiei vârstnice duce la o majorare automatã
generalã, va fi în creºtere ºi nivelul ei va depãºi atât a numãrului de decese, cât ºi a ratei
nivelul natalitãþii. În figurile 15c ºi 15d sunt mortalitãþii generale (a se vedea Caseta 4).
Caseta 4
Mortalitate pe vârste, duratã medie a vieþii ºi mortalitate generalã: o matematicã impecabilã
Marile variaþii ale natalitãþii în secolul trecut ºi menþi- Impecabila dialecticã a raportului stare-miºcare în populaþia României în secolul 21:
evoluþia numãrului populaþiei de 80 de ani ºi peste, a deceselor în aceastã
nerea ei la nivelul scãzut de dupã anul 2000 au modelat ºi vor populaþie ºi a ponderii acestor decese în ansamblul deceselor
modela în continuare structura pe vârste, deformând-o masiv.
2000 200
Toate aceste anomalii structurale îºi vor pune ºi în viitor 3 5
Decese în populaþia de 80 de ani+ - în mii

1800 180
amprenta asupra numãrului de nãscuþi ºi de decese. În cel
Populaþia de 80 ani+ - în mii -

de-al doilea caz, vom asista în deceniile urmãtoare la o 1600 160
creºtere dramaticã a numãrului de decese ºi a ratei mortalitãþii 1400 140
generale, ca ºi la o restructurare spectaculoasã a distribuþiei 1200 4 120
deceselor pe vârste. Ponderea deceselor la vârstele mai mari 1000 2 100
de 80 de ani este astãzi de 29 la sutã în România (INS, 2006d). 800 80

1
În Franþa, în anul 2003, în condiþiile unei mortalitãþi pe vârste 600 60
considerabil mai scãzute ºi a unei durate medii a vieþii mult 400 40
mai ridicate - 76 de ani la bãrbaþi ºi 83 de ani la femei,
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
ponderea deceselor înregistrate la populaþia de 80 de ani ºi Populaþie Decese
peste a fost de 50 la sutã (Monnier ºi Pennec, 2001; Prioux,
2005; Eurostat, 2006). Cu alte cuvinte, reducerea spectacu-
Ponderea deceselor la vârstele de 80 de ani ºi peste
loasã a mortalitãþii pe vârste, ºi în mod deosebit la cele tinere în ansamblul deceselor în anii 2005-2100
75
ºi adulte, aflatã la baza creºterii duratei medii a vieþii, a
70
majorat în mod constant proporþia deceselor de la vârstele
65
avansate, ºi - în interiorul acestor vârste, la cele ºi mai 60
avansate. Printr-o simplã coincidenþã, valorile actuale ale
- pondere - în % -
55
duratei medii a vieþii din Franþa (plasate în fruntea ierarhiei 50 1. la 80-85 ani - generaþiile mici 1940-
45; 2. la 80-85 ani - generaþiile mici
mondiale) sunt identice cu cele din anul 2050 în proiectãrile 45 1960-65; 3. la 85 ani ºi peste - genera-
þiile mari 1967-1990; 4. la 80 ani ºi
noastre ºi nu este surprinzãtor faptul cã în anul 2050 ponderea 40
peste - generaþiile mici de dupã 1989;
35 5. la 80 ani ºi peste - generaþiile mari
deceselor la populaþia de 80 de ani ºi peste ar ajunge ºi în care ar rezulta din creºterea fertilitãþii.
30
România la o valoare similarã cu cea din Franþa - 53 la sutã.
25
Practic, întreaga mortalitate va depinde de variaþiile pe care le
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
va cunoaºte în timp mãrimea populaþiei de peste 80 de ani iar
cazul României este, din aceastã perspectivã, unic prin marile
variaþii ale natalitãþii în trecut. În cea de-a doua jumãtate a Graficul de mai sus este cât se poate de semnificativ
secolului, aceastã proporþie ºi-ar continua ascensiunea dar asupra aºteptatei schimbãri structurale a mortalitãþii în
mult mai lent (ar atinge 64 la sutã în anul 2100), pentru cã ºi deceniile urmãtoare. Vom sublinia cã evoluþiile de pânã în anul
creºterea duratei medii a vieþii este de aºteptat sã fie din ce în 2085 sunt certe în ceea ce priveºte numãrul populaþiei de 80
ce mai lentã, apropiindu-se de limitele biologice previzibile în de ani ºi peste, aceasta fiind compusã din generaþii aflate
actualul stadiu al cunoaºterii, tehnologiilor ºi tehnicilor astãzi în viaþã - generaþiile nãscute înainte de anul 2006
medicale (potrivit experþilor, durata medie a vieþii ar putea (excluzând evenimente imprevizibile). Pe de altã parte, nici
ajunge la nivelul-limitã de 100 de ani în jurul anului 2300; cele evoluþia numãrului de decese în aceastã populaþie nu va putea
mai ridicate valori ar urma sã se înregistreze, în anul 2300, în fi influenþatã semnificativ, având în vedere cã ipoteza noastrã
Japonia - 99,1 ani, Suedia - 97,2 ani, Spania 97,0 ani, Franþa asupra mortalitãþii este una foarte optimistã ºi aliniatã la cele
96,9 ani; valoarea estimatã pentru România este de 94 de ani din prognozele Diviziei de Populaþie a Naþiunilor Unite ºi ale
(United Nations, 2003). Oficiului de Statisticã al Comunitãþii Europene - Eurostat.
Orice prognozã aratã cã vom asista în milioane. Aceastã ascensiune are douã surse:
deceniile urmãtoare la o expansiune rapidã ºi mãrimea generaþiilor din care se compune aceastã
masivã a populaþiei vârstnice. Populaþia de 60 de pop ula þie ºi mor tal ita tea în tim p a ace sto r
ani ºi peste va fi identicã în anul 2050 în toate cele generaþii. Aveau peste 60 de ani în 2005 generaþiile
trei scenarii, pentru cã va proveni în totalitate din nãs cut e în ain te d e 19 45, inc luz ând dec i ºi cel e
generaþii aflate astãzi în viaþã (generaþiile nãscute red use num eri c din ani i cel or dou ã rãz boa ie
înainte de anul 1990). Datele din tabelul 7 indicã o mondiale. În anul 2050 populaþia de 60 de ani ºi
cre ºte re a ace ste i po pul aþi i de la 4 ,2 l a 6, 5 peste va fi compusã, predominant, din generaþiile
mar i nãs cut e în ani i pol iti cii pro nat ali ste a generale mai micã în scenariile 2 ºi 3, comparativ
vechiului regim. Pe de altã parte, mortalitatea în cu scenariul 1, unde scãderea dramaticã a numã-
cele douã populaþii, atât pânã la atingerea vârstei rului populaþiei determinã o ascen siune rapidã a
de 60 de an i, câ t ºi d upã a ceas tã vâ rstã , est e mortalitãþii generale (figura 15d). Pentru a con-
complet diferitã, favorizând net generaþiile care chide, rata mortalitãþii generale ar urma sã creascã
vor compune în viitor populaþia vârstnicã. În fine, ºi se va situa deasupra ratei natalitãþii pânã la
cu aceleaºi rate de mortalitate pe vârste, numãrul mijlocul secolului ºi în scenariile Optimist ºi
dec ese lor va f i, î n mo d fi res c, m ai m are înt r-o Ideal, construite în ipoteza unei redresãri consis-
pop ula þie ma i n ume roa sã, ce ea ce exp lic ã d e c e tente a fertilitãþii (figurile 17a, 17b, 19a ºi 19b).
avem un numãr total de decese mai mare în
scenariile 2 ºi 3 (figura 15c). Acest numãr mai ...ºi numai în a doua jumãtate a secolului vor
mare de decese în cele douã scenarii nu înseamnã apãrea efectele benefice generale ale redresãrii
automat ºi o mortalitate generalã mai mare (ca de duratã a natalitãþii ºi stoparea declinului
numãr de decese la 1000 de locuitori), pentru cã demografic
intervine cea de-a treia variabilã, menþionatã deja,
numãrul populaþiei totale, mai mare în am bele Cea de-a treia perspectivã pe care o putem
scenar ii, cee a ce exp licã de ce unui numãr m ai conferi redresãrii natalitãþii din scenariile 2 ºi 3
mare de decese i se asociazã o ratã a mortalitãþii este nevoia evaluãrii evoluþiilor populaþiei ºi

Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 2, 2005-2050 Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 2, 2005-2100
300
350
300
250
250
- în mii -
- în mii -
200
200
150
100
150
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
Nãscuþi Decese Nãscuþi Decese

Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi evoluþia
numãrului populaþiei în scenariul 2, 2005-2050 numãrului populaþiei în scenariul 2, 2005-2100
15 22,0 17 23
16 22
14 21,5
15 21
13 21,0 14 20
13 19
12 20,5
12 18
11 17
11 20,0
10 16
10 19,5 9 15
8 14
9 19,0
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
RN RMG Numãrul populaþiei RN RMG Numãrul populaþiei
principalilor parametri demografici la un orizont mortalitatea ºi numãrul populaþiei ºi, în figurile 21

care depãºeºte graniþa mijlocului de secol. Avem ºi 22, sinteza tuturor evoluþiilor din acest secol.
în faþã un excelent exerciþiu dedicat dinamicii Numãrul de nãscuþi ºi-ar continua, în scenariul 2,
raportului dintre starea ºi miºcarea populaþiei ºi o miºcarea descendentã dupã anul 2050 ºi ar ajunge
concretizare a efectelor pe care le vor avea pe la 150 de mii la sfârºitul secolului, dar rata
termen foarte lung marile variaþii ale natalitãþii natal itãþi i nu ar urma u n tren d simi lar ºi s-ar
româneºti din ultimii 50 de ani ºi, deopotrivã, o menþine la nivelul actual - circa 10 la mie, pentru
solidã argumentare a unui autentic imperativ pe cã ºi numãrul populaþiei ar urma o curbã descen-
care trebuie sã îl aibã o politicã demograficã dentã netã, prin dramatica ascensiune a numãrului
orientatã spre stoparea declinului demografic sau de decese ºi a mo rtalitãþii gen erale, miºcare ce se
aducerea lui la dimensiuni care ar putea fi va declanºa dupã anul 2030 ºi se va intensifica în a
acceptate: viziunea pe termen lung ºi foarte lung, dou a par te a sec olu lui (fi gur ile 18a ºi 18b ).
chiar dacã pânã la atingerea obiectivului vor exista Evoluþiile natalitãþii ºi ale numãrului populaþiei în
ºi inerente perioade de regres conjunctural. a doua parte a secolului sunt diferite în scenariul 3
Pentru a detalia ºi argumenta aceste afirmaþii vom ºi provin, esenþial, din fertilitatea mai mare
ruga cititorul sã examineze - în figurile 16a-16d, adoptatã în acest scenariu. Dupã cum se poate
18a, 18b, 20a ºi 20b, dezvoltãrile pe care ar urma observa în figurile 20a ºi 20b, creºterea natalitãþii
sã le aibã - dup ã anu l 205 0, nat ali tat ea, la 12-13 la mie dupã anul 2050 nu ar fi suficientã

Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 3, 2005-2050 Numãrul de nãscuþi ºi de decese în scenariul 3, 2005-2100
300
300
275 275
- în mii -
- în mii -
250 250
225 225
200
200
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
Nãscuþi Decese Decese Nãscuþi

Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale Rata natalitãþii, rata mortalitãþii generale ºi
ºi evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 3, 2005-2050 evoluþia numãrului populaþiei în scenariul 3, 2005-2100
14 21,8 15 21,9
14 21,6
13 21,6
13 21,3
12 21,4
12 21,0
11 21,2
11 20,7
Revenire la creºtere
10 naturalã a populaþiei 20,4
10 21,0
9 20,1
9 20,8
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
RN RMG Numãrul populaþiei RN RMG Numãrul populaþiei

pentru stoparea declinului demografic, dacã nu ar decenii ale secolului (imposibil de prevãzut, ºi nu
interveni ºi reculul mortalitãþii generale. Acest numai astãzi).
trend descendent s-ar instala dupã 2065 (ca ºi în Marele merit al scenariului 3 este schiþarea
scenariul 2) ºi ar avea o consecvenþã spectaculoasã unui cadr u de e volu þie p e ter men l ung º i foa rte
pânã în anul 2085, când rata mortalitãþii generale lun g a nat ali tãþ ii ºi a mor tal itã þii cap abi l sã
ar ajunge la 11 la mie ºi ar rãmâne la acest nivel în stopeze declinul demografic al þãrii. Simplificând
continuare. Efectele benefice majore ale diminu- masiv lucrurile, cel puþin douã concluzii rezultã
ãrii mortalitãþii ar apãrea însã mai devreme, dupã cu ev iden tã cl arit ate: (i) - numa i o re dres are d e
anul 2075, când nivelul fenomenului ar coborî sub substanþã a fertilitãþii ar putea duce la obiectivul
cel al natalitãþii ºi populaþia ar cunoaºte - dupã 60 urmãrit; (ii) - aceastã redresare ar avea efectele
de a ni ( !) - o re lua re a cre ºte rii nat ura le. Dac ã dorite numai dupã ce marile variaþii ale natalitãþii
aceastã creºtere naturalã, modestã, va însemna ºi o din secolul trecut ºi menþinerea ei la valori scãzute
stopare a declinulu i demografic, va dep inde de în acest deceniu îºi vor epuiza efectele negative
felul în care va arãta migraþia externã în ultimele asupra dimensiunii populaþiei de vârstã fertilã ºi,
implicit, asupra numãrului de nãscuþi în prima
Figura 21 jumãtate a acestui secol.
Creºterea naturalã anualã a populaþiei în trei scenarii prospective, 2005-2100
Evoluþia numãrului populaþiei ºi a celor douã
50 50
componente ale miºcãrii naturale care determinã
0 0 dinamica populaþiei au fost dominantele acestui
studiu, în secþiunile de pânã aici. Ni s-a pãrut
-50 -50
firesc sã privilegiem în acest mod faþeta cea mai
vizibilã a crizei demografice a României ºi a
- în mii -
-100 -100
perspectivelor acesteia printr-o abordare de tip
-150 -150 normativ. Existã însã ºi alte componente ale
construcþiei demografice, la fel de preocupante.
-200 -200 Câteva dintre acestea sunt abordate în continuare.
Dacã reculul populaþiei ar fi provenit
-250 -250
numai din creºterea mortalitãþii, natalitatea
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
conservându-ºi un nivel relativ ridicat (de pildã,

Sc.1 - Pesimist Sc.3 - Ideal Sc.2 - Optimist
12-13 la mie), problema declinului demografic s-ar
fi pus în alþi termeni, atât din perspectiva efectelor
Figura 22 acestui declin, cât ºi din cea a diminuãrii ori
Populaþia României în anul 2005 ºi trei variante de evoluþie posibilã, 2005-2100
stopãrii declinului. O natalitate relativ ridicatã ar
24
fi asigurat o dimensiune convenabilã a generaþiilor
22
ºi aproape întreaga strategie de reducere ori
20
stopare a declinului s-ar fi orientat spre reducerea
18
mortalitãþii. Realizarea acestui obiectiv ar fi o
16
întreprindere care poate fi relativ bine controlatã
- în mil. -
14
ºi monitorizatã, aria de acþiune este bine delimitatã
12
iar necunoscutele acesteia sunt departe de cele ale
10
influenþãrii natalitãþii, chiar dacã nu avem
8
suficiente elemente pentru o evaluare comparativã
6
a costurilor pe care le-ar impune redresarea
2005
2010
2015
2020
2025
2030
2035
2040
2045
2050
2055
2060
2065
2070
2075
2080
2085
2090
2095
2100
natalitãþii ori reducerea mortalitãþii. ªtim însã de

Sc.1 - Pesimist Sc.2 - Optimist Sc.3 - Ideal
ce un declin demografic provenit fundamental din
scãderea natalitãþii este mult mai periculos ºi are evol uþii lor d emog rafi ce de dupã 1989 , ci d ete-
consecinþe demografice ºi economice incompara- riorarea structurii pe vârste. Piramidele vârstelor
bil mai mari decât un declin provenit numai din din figu rile 6, 23 ºi 24 sunt expr esii graf ice
recrudescenþa mortalitãþii. Ne referim îndeosebi la extrem de sugestive ale structurii pe vârste a
schimbãrile din cea mai importantã dintre structu- populaþiei României în cele trei scenarii, în
rile unei populaþii, structura pe vârste, determinatã momente diferite.
direct de evoluþia natalitãþii. Din caracteristicile ºi Ce ar îns emn a, din persp ect ivã econo mic ã,
schimbãrile pe care le cunoaºte aceastã structurã în menþinerea fertilitãþii la nivelul actual? Nu existã
timp rezultã dimensiunea fluxurilor de eveni- nici un dubiu ºi datele sunt elocvente: continuarea
mente demografice, naºteri ºi decese în special, ºi deformãrii structurii pe vârste ºi atingerea unor
dinamica procesului de îmbãtrânire demograficã. raporturi de dependenþã (economicã, în substanþa
De fapt, am putea spune cã nu scãderea în sine a ei) greu, dacã nu imposibil, de suportat pentru
numãrului populaþiei este rãul cel mai mare al societate (tabelul 8).
Populaþia pe vârste în anii 2025 ºi 2050 în ipoteza redresãrii fertilitãþii
Ipoteze: mortalitate în scãdere Figura 24 Ipoteze: mortalitate în scãdere

Figura 23 importantã, fãrã migraþie externã importantã, fãrã migraþie externã ºi
Scenariul 2-Optimist ºi rata fertilitãþii totale de 1,8 copii
Scenariul 3-Ideal
rata fertilitãþii de 1,8 copii la o femeie
2025 la o femeie din anul 2010 2025 în anul 2010 ºi 2,1 din anul 2020
100 100
Nr. populaþiei:
90 Nr. populaþiei: 90
de 65 ani +: 18,0 % 80 80
de 65 ani +: 17,7 %
70 70
60 60
50 50
40 40
30 30
20 20
10 10
0 0
250000 200000 150000 100000 50000 0 0 50000 100000 150000 200000 250000 250000 200000 150000 100000 50000 0 0 50000 100000 150000 200000 250000
100 100
2050 2050
90 90
Nr. populaþiei:
80 21,1 mil.; populaþia 80
70 de 65 ani +: 23,7 %
70
60 60
50 50
40 40
30 30
Nr. populaþiei: 20 20
de 65 ani +: 25,5 % 10 10
0 0
250000 200000 150000 100000 50000 0 0 50000 100000 150000 200000 250000 250000 200000 150000 100000 50000 0 0 50000 100000 150000 200000 250000
Tabelul 8
Raportul de dependenþã ºi indicatorul dublei îmbãtrâniri în cele trei scenarii
Raport de dependenþã Raport de dependenþã Raport total de Raport total de Indicatorul

al vârstnicilor - al vârstnicilor - dependenþã - tineri ºi dependenþã - tineri ºi dublei
Anul 60 ani ºi peste 65 ani ºi peste vârstnici 60 ani ºi peste vârstnici 65 ani ºi peste îmbãtrâniri
[1] [2] [3] [4] IDÎ
S1 S2 S3 S1 S2 S3 S1 S2 S3 S1 S2 S3 IDÎ 1 IDÎ 2
[5] [6]
2005 34 34 34 24 24 24 70 70 70 62 62 62 4 5
2010 34 34 34 23 23 23 66 68 68 55 56 56 5 7
2015 38 38 38 24 24 24 69 73 74 55 59 60 6 9
2020 42 42 42 27 27 27 73 79 81 58 64 66 7 9
2025 43 43 43 30 30 30 73 81 84 61 69 72 7 9
2030 50 49 49 31 31 31 79 86 90 60 67 72 7 9
2035 56 53 53 36 35 35 85 89 94 64 70 75 7 10
2040 65 60 59 41 39 38 93 97 101 68 74 79 8 11
2045 73 65 63 48 44 42 101 104 107 75 81 86 9 11
2050 85 73 69 54 48 45 115 114 116 82 87 91 8 10
S1=19 S1=23
2075 91 66 55 63 44 37 120 106 100 90 83 82 S2=17 S2=22
S3=17 S3=22
S1=23 S1=27
2100 101 70 58 73 50 42 130 109 103 101 88 87 S2=20 S2=25
S3=1 8 S3=22
[1]= persoane de 60 ani ºi peste la 100 persoane de 20-59 ani
[2]= persoane de 65 ani ºi peste la 100 persoane de 20-64 ani
[3]= persoane de 0-19 ºi 60 de ani ºi peste la 100 persoane de 20-59 ani
[4]= persoane de 0-19 ºi 65 de ani ºi peste la 100 persoane de 20-64 ani
[5]= persoane de 85 ani ºi peste la 100 persoane de 60 ani ºi peste
[6]= persoane de 85 ani ºi peste la 100 persoane de 65 ani ºi peste
Sursa: pentru anul 2005 - date primare: INS, 2005b; pentru ceilalþi ani - proiectãri ºi calcule ale autorului.
Proiectarea populaþiei active economic în economicã al tinerilor va fi însã în plinã ascen-

scenariile 2 ºi 3 nu face decât sã contureze ºi mai siune în cele douã scenarii (figura 11d), depãºind
bine costul economic al evoluþiilor viitoare. Prin rec ulu l de la c ele lal te d ouã gru pe d e vâ rst ã ºi
redresarea fertilitãþii, numãrul populaþiei active determi nând o m ajorare continu ã a rapo rtului
economic nu ar ajunge la 6,8 milioane în anul total de dependenþã economicã, al cãrui nivel îl va
205 0, c i la 7,9 mil ioa ne î n Sc ena riu l 2 º i la 8,3 depãºi pe cel din scenariul 1 (figura 11c). O dimi-
mil ioa ne î n Sc ena riu l 3. În m od a par ent par a- nuare a presiunii economice provenitã din rapor-
dox al, ace ast ã re dre sar e nu va d uce ºi l a o tul populaþie activã/populaþie inactivã ºi-ar putea
ameliorare a raportului dintre populaþia activã ºi gãsi soluþie, parþialã, în creºterea ratelor de acti-
cea inactivã, pânã la mijlocul secolului. Dimpo- vitate, ceea ce nu se va putea realiza decât într-un
trivã . Rapor tul de depen denþã econo micã al context de creºtere economicã rapidã ºi de sub-
adulþilor ºi vârstnicilor nu va cunoaºte o dimi- stanþã. Refacerea unei structuri pe vârste profund
nuare decât dup ã anul 2035 (fi gurile 11e ºi 1 1f), deformatã ºi asigurarea unui echilibru structural
când efectele redresãrii natalitãþii se vor concretiza nu pot fi realizate pe parcursul a doar câteva
în instalarea refacerii echilibrului structural al decenii ºi impun o abordare pe termen l ung ºi
întregii populaþii. Raportul de dependenþã foarte lung (a se vedea figurile 6, 23, 24).
Avantajele scenariului 3 nu trebuie privite numai est e cea mai per icu loa sã pen tru Rom âni a.
din perspectiva evoluþiei natalitãþii, mortalitãþii ºi a Ati nge m ast fel comp lex a pro ble mã a mig raþ iei
numãrului populaþiei. Implicaþiile economice sunt te mp or ar e pe nt ru mu nc ã, euronavetiºtii. Nu
la fel de importante, pentru cã - pe termen lung ºi avem, din pãcate, o statisticã demnã de încredere
foarte lung - dupã o creºtere a raportului total de asupra numãrului de români aflaþi la muncã în
dependenþã prin dinamica mai rapidã a raportului strãinãtate. Nu este o întreprindere uºoarã,
de dependenþã al tinerilor, vor urma o diminuare lipsindu-ne un instrument statistic adecvat. ªtim
ºi apoi o stabilizare a acestuia, atunci când însã cã dupã anul 2001, în special, odatã cu
generaþiile nãscute în prima jumãtate a secolului suprimarea vizelor de intrare în aproape toate
vor intra în populaþia adultã. þãrile europene, sute de mii de români au plecat în
þãrile din sudul ºi vestul Europei pentru a scãpa
3.3. Marea necunoscutã a oricãrei abordãri de sãrãcie ºi mizerie. Se vehiculeazã cifra de 2
prospective: migraþia externã milioane de persoane, provenite practic din toate
regiunile þãrii ºi nu vedem de ce ar fi incorect sã
Am menþionat încã din prima parte a vorbim de un fenomen naþional, prin dimensiune,
studiului cã în scenariile elaborate nu este inclusã implicaþii ºi geografie a originii fluxurilor.
migraþia externã ºi am motivat opþiunea: nu avem
suficiente date statistice fiabile asupra acestei Imensele avantaje economice, ºi nu numai, ale
componente, evoluþiile de dupã anul 2000 sunt de migraþiei pentru muncã în anii tranziþiei…
o mare complexitate iar cele care se vor dezvolta
odatã cu intrarea României în Uniunea Europeanã Nu putem privi numai faþeta ºi implicaþiile
sunt imprevizibile. Componenta bine cunoscutã demografice ale acestei migraþii. Dacã nu ar fi
statistic este cea a migraþiei definitive (emigranþi ºi intervenit aceastã miºcare de amploare incredibilã,
imigranþi legali). România a fost ºi este de aºteptat România s-ar fi confruntat, probabil, cu o crizã
sã rãmânã o þarã cu migraþie externã netã negativã. economicã ºi socialã de proporþii greu de ima-
Propensiunea spre emigrare este încã mare ºi, ginat, care s-ar fi rãsfrânt asupra întregii stãri a
probabil, va fi ºi mai mare în contextul unor societãþii româneºti ºi, îndrãznim a spune, chiar
posibile viitoare politici de imigrare mai permisive asupra calendarului aderãrii României la UE.
ale þãrilor occidentale dezvoltate din UE. Studii Euronavetiºtii au eliberat locuri de muncã, au dus
bine fundamentate ºi foarte pertinente în conclu- rata ºomajului la un nivel aproape derizoriu
zii aratã cã economiile occidentale vor avea nevoie pentru starea economicã ºi socialã din România -
în deceniile urmãtoare de forþã de muncã strãinã ºi doar 6-7 la sutã (pentru comparaþie - în anul 2005
mai importantã ca dimensiune, chiar cu menþi- rata ºomajului a fost de 8-9% în cele trei þãri
nerea actualelor ritmuri modeste de creºtere baltice, de 10% în Bulgaria, 16% în Slovacia ºi
economicã (Mc Donald, Peter ºi Kippen, 2001), 18% în Polonia (Eurostat, 2006a). Cele 4-5
prin atingerea vârstelor active economic ºi intrarea miliarde de euro intrate anual în þarã de la cei
pe piaþa muncii a unor generaþii în scãdere nume- plecaþi au fost sursã de venit (în multe cazuri,
ricã, provenite din anii de dupã instalarea unica sursã) pentru alte câteva milioane de români
reculului natalitãþii în þãrile occidentale, la cãrora le-au ameliorat standardul de viaþã, au dus
sfârºitul anilor 1960 ºi începutul anilor 1970. O la explozia construcþiei de locuinþe ºi a vânzãrilor
creºtere economicã la parametri mai ridicaþi decât de echipamente ºi bunuri destinate dotãrii
cei actuali, îndeosebi în Germania ºi Franþa, va acestora, a numãrului de autoturisme, au creat
impune ºi un aflux mai important de forþã de locuri de muncã, au stimulat consumul (chiar
muncã strãinã. dacã ridicã preocupãri în acoperirea deficitului de
Nu credem însã cã aceastã formã de migraþie cont curent prin afectarea echilibrului importuri-
exporturi). Existã ºi o altã dimensiune beneficã a îmbracã mai multe faþete, negative în esenþa lor ºi
mig raþ iei pentr u munc ã. Trãin d în þãri cu grad se constituie într-un fel de preþ care trebuie plãtit.
ridicat de civilizaþie, aceºti oameni vãd ºi învaþã, Iat ã câ tev a di ntr e ac est ea. Eur ona vet iºt ii s unt
observã spiritul civic din jurul lor, respectul legii, persoane t inere: a proape 4 0% d in c ei p lecaþi
ordinea, curãþenia, atitudinea faþã de muncã, vãd pent ru mu ncã î n per ioad a 199 0-20 06 au vârs te
capitalismul autentic. Toate acestea reprezintã un cuprinse î ntre 15 ºi 3 0 de ani (la data cerce tãrii),
câºtig imens pentru þarã. Cunoºtinþele pe care le pondere care este ºi mai mare - aproape 50% - la
aveam pânã de curând asupra migraþiei pentru cei plecaþ i în anii de exod masiv 2002-2006 .
mun cã era u f rag men tar e. Vom a min ti, to tuº i, Proporþia celor necãsãtoriþi este de 82% la cei de
valoroasa cercetare sociologicã (la nivel naþional) 15-2 4 ani ºi de 23% l a cei de 25 -39 a ni (S andu ,
efectuatã în anul 2003 de Misiunea Organizaþiei 2006). Plecând în strãinãtate, mulþi dintre ei îºi
Internaþionale pentru Migraþie (OIM) în România amânã cãsãtoria ºi, implicit, aducerea pe lume a
(Mis iune a OIM în Ro mâni a, 20 03). Avem în sã copiilor. În aproape toate þãrile în care au plecat,
astãzi un instrument ºtiinþific de excepþie pentru natalitatea es te scãzutã ºi es te foarte proba bil ca
cunoaºterea migraþiei pentru muncã - lu cra rea acest tip de comportament al populaþiei sã nu fie
“Locuirea temporarã în strãinãtate. Migraþia indiferent migrantului român. Pericolul cel mai
economicã a Românilor: 1990-2006”, cercetare mare este altul. Existã semne clare, puse în
efec tuat ã în a nul 2 006 d e Fun daþi a pen tru o evidenþã de unele cercetãri efectuate în þãrile de
Societate Deschisã (FSD). Chiar dacã cercetarea destinaþie a migranþilor ºi de media româneascã,
nu a avut ºi o componentã demograficã explicit cã o parte dintre cei plecaþi nu doresc sã s e mai
formulatã ºi inclusã în chestionarul naþional, ea ne întoarcã acasã (a se vedea, de pildã, pentru cazul
oferã informaþii extrem de valoroase pentru Italiei, Bonifazi, Conti ºi Mamolo, 2006) ºi fac tot
cunoaºterea multiplelor faþete ale acestui veritabil ce e ste pos ibi l pe ntr u a- ºi r egu lar iza ºed ere a ºi
fenomen naþional. obþinerea documentelor de ºedere nelimitatã
(dacã nu ºi pentru cãsãtorii mixte). Este de
…ºi implicaþiile sale demografice aºteptat, în contextul deja menþionat al unor
aºteptate politici de imigrare mai flexibile în viitor
Dacã perspectiva economicã, socialã ºi cultu- în þãrile occidentale (a se vedea Caseta 5), ca
ralã a migraþiei pentru muncã este, predominant, numãrul celor care vor rãmâne definitiv în aceste
pozitivã, nu acelaºi lucru se poate spune despre þãri sã cunoascã o dinamicã ascendentã, odatã cu
perspectiva demograficã a fenomenului. Ea intrarea în UE.
Caseta 5
Libera circulaþie a persoanelor în spaþiul UE
În tratatele de aderare ale celor zece state care au intrat în UE în mai 2004 este prevãzutã o perioadã de tranziþie de ºapte
ani în privinþa liberului acces al forþei de muncã din aceste þãri (mai puþin Cipru ºi Malta) pe piaþa muncii din cele 15 “vechi” þãri
membre ale UE, aranjamentul tranzitoriu fiind sintetizat în formula 2+3+2. Potrivit acestei formule, oricare din cei 15 pot adopta
pentru primii doi ani politici naþionale proprii, care pot interzice accesul forþei de muncã din noile state membre, pot asigura un
acces parþial ori pot deschide în întregime piaþa forþei de muncã. Dupã trecerea celor doi ani va avea loc o analizã a evoluþiilor
(analize pot fi fãcute ºi bilateral, la cererea noului stat membru) ºi Comisia va elabora un raport, dar fiecare þarã din UE15 va
putea adopta propria politicã pentru încã trei ani. Dupã trecerea celor douã perioade de 2+3 ani, perioada de tranziþie va putea fi
prelungitã numai cu încã doi ani, dacã apar grave dezechilibre ºi perturbãri pe piaþa forþei de muncã sau previziunile indicã un
astfel de pericol. Cu alte cuvinte, teoretic, oricare din cei 15 pot interzice accesul forþei de muncã din noile state membre pentru o
perioadã de ºapte ani, pânã în anul 2011. România a semnat ºi ea, în 2003, acquis-ul referitor la capitolul „Libera circulaþie a
persoanelor”, care prevede ºi libera circulaþie a forþei de muncã ºi coordonarea politicilor de protecþie socialã. Încã din 2004
Regatul Unit ºi Irlanda au deschis piaþa forþei de muncã pentru noii membri intraþi în 2004 ºi, la expirarea primei perioade de
tranziþie, s-au recunoscut efectele benefice aduse economiei britanice de afluxul de mânã de lucru din aceste þãri (îndeosebi din
Polonia) (Ernst & Young ITEM Club, 2006). Dupã prima perioadã de tranziþie ºi alte þãri din UE15 au adoptat recent politici
favorabile accesului forþei de muncã din cele opt þãri din Europa centralã ºi de est care au intrat în UE în mai 2004. Poziþia celor
“15+10” faþã de România (ºi Bulgaria) este definitivatã ºi oficializatã în aproape toate aceste þãri. În zece dintre acestea accesul
românilor pe piaþa forþei de muncã nu are obstacole: Cehia, Cipru, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia
ºi Suedia; celelalte þãri aplicã sistemul tranzitoriu 2+3+2, în formule mai elastice sau mai dure ºi pe o perioadã de unul sau doi
ani, pentru a proteja interesele propriei forþe de muncã; în opt þãri liberalizarea pieþei muncii pentru români este parþialã (cu grade
diferite): Belgia, Danemarca, Franþa, Grecia, Irlanda, Olanda, Spania ºi Ungaria; acces restrictiv în Austria, Germania, Marea
Britanie ºi Italia; Luxemburgul ºi Malta nu ºi-au definitivat încã poziþiile (pânã la data redactãrii acestei note). Este de aºteptat ca
pericolul ”invaziei” românilor sã se dovedeascã exagerat, ca ºi cel dinaintea extinderii din 2004, ºi politicile restrictive sã devinã
mult mai flexibile dupã primul an al perioadei tranzitorii.
Este o pierdere demograficã dublã: cea importantã decât în celelalte regiuni ºi faptul
directã, prin pierderea unei populaþii tinere, ºi cea cã es te si ng ur a re gi un e ca re ºi -a me nþ in ut o
indirectã, odatã cu cei rãmaºi ne vor lipsi ºi copiii cre ºte re n atu ral ã a p opu laþ iei ºi d upã 198 9 po t
lor. Mai mult, sunt semne cã unii dintre cei plecaþi explica locul pe care îl deþine ºi în migraþia pentru
au primit deja drept de ºedere ºi îºi aduc lângã ei muncã.
ºi membrii familiei rãmaºi în þarã, ceea ce face ca,
de fapt, pierderea demograficã sã aibã o dimen- Împinºi sã plece din rural în urban în anii
siune mult mai mare. Oricum am privi lucrurile, industrializãrii, obligaþi sã se întoarcã în rural
problema migraþiei românilor rãmâne una com- în anii crizei tranziþiei ºi forþaþi de mizerie sã-ºi
plexã, cu multe necunoscute în ceea ce priveºte ia lumea-n cap?
dezvoltãrile potenþiale - dependente atât de con-
textul economic ºi demografic european, cât ºi de O anumitã observaþie asupra poziþiei
evoluþia economicã ºi socialã a României. Nu mediului rural în migraþia pentru muncã credem
trebuie sã omitem faptul cã, dupã acelaºi studiu al cã ar putea aduce elemente noi de cunoaºtere a
FSD, 11% dintre românii de 18-59 ani ar dori sã structurii migranþilor. Fluxurile migratorii
plece în strãinãtate la lucru, ceea ce înseamnã interne între urban ºi rural au cunoscut
aproape 1,5 milioane de persoane. Proporþia este restructurãri fundamentale în anii tranziþiei
îngrijorãtor de mare, iar dacã o alãturãm celor economice ºi sociale. Vom aminti faptul cã,
aflaþi la muncã în strãinãtate avem în faþã un începând cu anul 1992, se declanºeazã o
veritabil exod. Vom mai aminti cã cei care doresc diminuare a fluxului rural-urban ºi o miºcare
sã plece la muncã în strãinãtate reprezintã 17% paralelã de ascensiune a fluxului urban-rural,
din populaþia ruralã adultã a Moldovei iar în astfel cã în anul 1997, pentru prima datã în
rândul celor care au lucrat deja în strãinãtate în istoria socialã a României, numãrul migranþilor
perioada 1990-2006 (10% din persoanele inves- din urban în spre rural depãºeºte ca mãrime
tigate), propensiunea de migrare este ºi mai mare migraþia din rural în urban (schimbãri de
- 40% (Sandu, 2006). Potrivit studiului, migranþii domiciliu), raportul menþinându-se ºi în anii
pentru muncã din perioada 1996-2006 provin în urmãtori (Gheþãu, 2005). Mecanismul acestei
proporþii echilibrate din cele douã medii. La nivel schimbãri este binecunoscut, dar nu ºi implica-
regional însã, Moldova este principalul bazin de þiile sale. De fapt, migraþia urban-rural este, în
migranþi pentru muncã, ca ratã a emigrãrii cea mai mare parte, o migraþie de retur. Au
temporare dupã 2001.Nivelul general de dezvol- revenit în rural o parte din cei care în anii
tare economicã, creºterea demograficã mai industrializãrii l-au pãrãsit, schimbând statutul
de þã ran î n cel de mu nci tor u rba n. Re ven ire a sunt în bunã mãsurã cei care au deja experienþa
forþatã în rural, determinatã de erodarea migraþiei de la sat la oraº. Iar Moldova ruralã
standardului de viaþã, de ºomaj ºi de explozia reprezintã o sursã particularã, pentru cã este
costurilor aferente locuinþei, nu este decât o regiunea în care miºcãrile de retur din urban sunt
migraþie de subzistenþã, costul vieþii fiind mai cele ma i impor tante . Din ace l un mili on de
mic decât cel din urban. Un milion de persoane persoane revenite în rural în anii 1993-2005, un
au plecat din urban în rural în perioada 1993- sfert s-a întors în ruralul Moldovei. De aceea
2005 (INS, 200 6a). Ce viitor l i se deschidea Moldova este regiunea cea mai importantã de
ac es to r oa me ni în tr- un ru ra l în ag on ie du pã origine a migranþilor pentru muncã ºi cu cea mai
colapsul agriculturii socialiste ºi dezordinea mare propensiune spre emigrare.
provocatã de abuzurile restituirii pãmântului, în Problema migraþie i pentru muncã va cãpã ta
care tot ul trebu ia luat de l a începu t? Cel al alte dimensiuni ºi valenþe odatã cu intrarea în
mizeriei. ªi atunci s -a n ãscut id eea fu gii sp re Uniunea Europeanã. Nu putem intui astãzi decât
occ ide nt, în spe ran þa unu i loc de mun cã. în parte care vor fi acestea ºi, mai ales, ce impli-
Actualii migranþi pentru muncã din mediul rural caþii vor avea.
38
CAPITOLUL 4
REDRESAREA NATALITÃÞII - SINGURA CALE DE EVITARE

A IMINENTULUI DERAPAJ DEMOGRAFIC
Proiec tãrile noastr e nu au c um sã di fere în gãsim în cele douã serii valoroase combinaþii de
mod es enþ ial de pr oie ctã ril e e lab ora te pen tru ipoteze. Studiul nostru nu ºi-a propus un astfel
România de cele mai competen te organism e de obiectiv. Cele trei scenarii prospective sunt
internaþionale de prognozã demograficã - Divizia doa r re per e al e un ei a tit udi ni i nte rve nþi oni ste .
de Po pula þie a Naþi unil or Un ite ( DPNU ) ºi Abordarea noastrã este de tip normativ, privile-
Oficiul de Statisticã al UE - Eurostat. Din ambele giind douã parcursuri care ar putea diminua
sur se d isp une m de cel e ma i re cen te p roi ect ãri , viteza de deteriorare a construcþiei demografice ºi,
publicate în 2005 - seria DPNU, ºi în 2006 - seria pe termen foarte lung, stopa declinul demografic.
Eurostat. În douã tabele, în anexa 4, am plasat Situaþia d emograficã actualã º i cea care se
rezultatele principale ale proiectãrilor noastre prefigureazã pentru deceniile urmãtoare, mult mai
alãturi de cele produse de DPNU ºi Eurostat ºi dram atic ã, au drep t cauz ã majo rã scãd erea
în sintezã unii indicatori comparativi. Ar fi o natalitãþii (fertilitãþii) ºi, neputând conta pe
eroare a crede cã proiectãrile elaborate de cele contribuþii pozitive rezultate din evoluþia viitoare
douã organisme internaþionale sunt mai precise a mortalitãþii generale ºi migraþiei externe, numai
decât proiectãrile noastre. Metoda de proiectare redresarea acesteia ar putea reduce dimensiunile
este identicã[3]. Ipoteza asupra mortalitãþii (duratei deteriorãrii. Este însã posibilã o redresare a
medii a vieþii) este ºi ea cvasi-identicã. Ceea ce le fer til itã þii ? Ni men i nu ar p ute a da un r ãsp uns
diferenþiazã sunt ipotezele adoptate asupra afirmativ bine argumentat. Nu trebuie sã uitãm cã
fertilitãþii ºi, mai ales, asupra migraþiei. Noi nu am nivelul fertilitãþii este scãzut ºi în cele mai multe
luat în considerare migraþia din raþiunile deja dintre þãrile europene dezvoltate, iar în câteva
menþionate. Ipotezele asupra migraþiei din dintre ele valoarea RFT este identicã cu cea din
proiectãrile DPNU ºi Eurostat nu sunt susþinute þar a no ast rã ( Ger man ia, Ita lia , Gr eci a, S pan ia)
de argumente, fiind simple exerciþii. În materie (Council of Europe, 2006). Ne aflãm în faþa unui
de fertilitate, plaja ipotezelor este mult mai mare fenomen aproape general în spaþiul european, ceea
în cele douã serii (de la valori mai mici de 1,3 ce lasã sã se întrevadã o cauzalitate comunã. Chiar
copii la o femeie pânã la 2,4 copii la o femeie în dacã cercetarea demograficã ºi imensa literaturã pe
anul 2050). Pentru analize strict prospective, care a produs-o nu oferã încã un model explicativ
[3]
Pro gram ul f olos it d e no i es te c el d ezvo ltat ºi f olos it d e totale ºi speranþei de viaþã la naºtere, ci ºi în rate de fertilitate
Biroul de recensãminte al SUA - Rural-Urban Projection - ºi rate de mortalitate pe vârste, pentru ani intermediari,
RUP (Arriaga, 2003 ). Faþã de alþi util izatori ai acestui pro- introducând astfel inevitabilele schimbãri structurale pe care
gram , cre dem c ã înt repr inde rea n oast rã ar e cât eva r afin a- le vor cunoaºte cele douã componente în viitor; (iv) - pentru
mente care sporesc calitatea proiectãrilor: (i) - populaþia schimbãrile mortalitãþi i pe vârste, s -au utilizat ultimele
proiect atã este pe ani de vârstã º i nu pe gr upe cinc inale de ameliorãri aduse de Coale ºi Guo cunoscutelor tabele tip de
vârstã; (ii) - ratele de mortalitate i niþiale sunt ºi ele pe ani de mortalitate, familia Vest, specificã þãrilor europene dezvoltate
vârstã; (iii) - ipotezele asupra fertilitãþii ºi mortalitãþii se (Coale ºi G uo, 1991). Toate aceste adaptã ri ar trebu i sã
concretizeazã nu numai în valori agregate ale ratei fertilitãþii asigure proiectãrilor o mai bunã precizie ºi coerenþã.
Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic 39
de mare relevanþã ºi general acceptat, existã un Bongaarts, 2002; United Nations, 2002).
consens în ceea ce priveºte primatul factorilor În cazul þãrilor din Europa Centralã ºi de Est
economici, sociali, culturali, medicali ºi, se pare, afla te î n tr anzi þie econ omic ã ºi soci alã ori la
de altã naturã, specifici procesului de modernizare sfârºitul acesteia, cele mai multe având o fertilitate
a societãþii (van de Kaa, 1987). cu puþin inferioarã nivelului din România, acþiunii
Potrivit atât Anchetei asupra Sãnãtãþii factorilor generali care au modelat ºi modeleazã
Reproducerii - 1999, cât ºi Studiului Sãnãtãþii fertilitatea i s-au adãugat ºocul schimbãrilor po-
Reproducerii - România 2004, numãrul ideal de litice ºi economice, apariþia ºomajului, incertitu-
copii în familie este de doi, fãrã deosebiri impor- dinea, rigorile economiei de piaþã, accesul brusc la
tante în funcþie de caracteristicile socio-econo- alte norme ºi valori, specifice societãþii capitaliste.
mice ale populaþiei (ªerbãnescu, Morris, Marin, A pune reculul masiv ºi general al fertilitãþii din
2001; Ministerul Sãnãtãþii, Banca Mondialã, aceste þãri în mod exclusiv pe seama factorilor
UNFPA, USAID, UNICEF, 2005). Numãrul economici, pe seama crizei economice ºi sociale, ni
dorit de copii în þãrile europene este ºi el de doi, se pare a fi o atitudine simplistã. Declinul ferti-
dupã cum rezultã din seria de cercetãri selective litãþii a fost general în þãrile central ºi est euro-
asupra familiei ºi fertilitãþii efectuate în anii 1990 pene, deºi contextul economic nu a fost identic.
sub egida Comisiei Economice pentru Europa a Deteriorarea standardului de viaþã a fost doar
Naþiunilor Unite în cele mai multe din þãrile temporarã în Republica Cehã, Slovacia ºi chiar
europene (United Nations Economic Commission Polonia ºi nu întinsã pe aproape întreaga perioadã
for Europe). Faptul cã nivelul fertilitãþii este sub de dupã 1990, ca în cazul României ºi Bulgariei, de
doi copii la o femeie, situându-se la 1,5 în þãrile pildã. Similitudinea evoluþiilor din anii 1990 ºi
UE (Lanzieri, 2006), poate fi expresia unei ipoteze valorile aproape identice din ultimii ani, rezultate
nu lipsite de interes: existã dorinþa ºi intenþia de a din contexte economice ºi sociale diferite, consti-
avea doi copii ºi numai factori potrivnici realizãrii tuie o solidã confirmare a tezei potrivit cãreia nu
acestei dorinþe explicã de ce nivelul fertilitãþii în factorii economici imediaþi au determinat ºi
þãrile europene este mai mic de doi copii la o întreþinut în mod esenþial scãderea fertilitãþii în
femeie; cu alte cuvinte, dacã obstacolele ºi factorii anii 1990, ci alþi factori, în bunã mãsurã de naturã
care determinã aceastã diferenþã între numãrul de ne-economicã, emanând din profundele schimbãri
copii doriþi ºi numãrul real de copii ar putea fi pe care le-au cunoscut societãþile post-comuniste
înlãturaþi, ori diminuaþi în acþiune, fertilitatea s-ar ºi care ºi-au pus amprenta pe atitudinea tânãrului
apropia de nivelul de înlocuire (Bongaarts, 2002). cuplu asupra cãsãtoriei, familiei ºi locului
Din perspectiva intervenþiei, am putea reþine ºi o copilului în ierarhia valorilor, prioritãþilor ºi
altã concluzie: o politicã familialã activã ar trebui opþiunilor (Economic Commission for Europe,
sã vizeze tocmai anihilarea factorilor-barierã. 1999; 2000; 2002). În acest context, revenind la
Existã însã ºi alte opinii. Atingerea unei întrebarea pe care ne-am pus-o asupra potenþialei
fertilitãþi de 2,1 copii la o femeie pare puþin redresãri a fertilitãþii prin intervenþie, cât de
probabilã, dacã nu intervin schimbãri de atitudine realistã poate fi o astfel de ipotezã numai viitorul
ºi comportament de neconceput astãzi. Am vrea o va arãta. Nu doar viitoarele dezvoltãri din þara
sã amintim cã în vasta literaturã consacratã acestei noastrã, în urma unei strategii coerente ºi de mare
delicate probleme, voci dintre cele mai autorizate amploare, ci ºi cele din spaþiul european. Mai
ale demografiei contemporane susþin teza precis, atunci când scãderea naturalã instalatã
imposibilitãþii revenirii fertilitãþii populaþiilor timid în ultimii ani în câteva þãri dezvoltate
dezvoltate la nivelul de înlocuire a generaþiilor (Austria, Germania, Grecia, Italia) (Lanzieri,
(Kirk, 1996; Höhn ºi Dorbritz, 2000; Chesnais, 2006b) se va extinde asupra majoritãþii þãrilor
2000; Zakharov, 2000; Frejka ºi Calot, 2001; europene dezvoltate ºi nu va mai putea fi
compensatã de imigraþie (cum se întâmplã astãzi anual, din 10 mai 2006, privind starea naþiunii,
în c ele pat ru þ ãri men þio nat e) p ent ru a evi ta problemei demografice, consideratã a fi "cea mai
declinul numãrului populaþiei. Imigraþia nu va mai acutã problemã cu care se confruntã þara noastrã
putea constitui o supapã prin care sã se anihileze astãzi" (www.kremlin.ru/eng/speeches/2006)".
scãderea naturalã, nu pentru cã ar deveni o resursã Un întreg ansamblu de mãsuri economice a fost
limitatã (dimpotrivã, potenþialul migratoriu este ºi adoptat de parlament. Situaþia demograficã gravã
va fi în plinã expansiune), ci pentru cã prin a Bulgariei a fost examinatã în anul 2006 în
dimensiunea crescândã reclamatã de compensarea Consiliul Securitãþii Naþionale cu participarea
scãder ii nat urale ar put ea afe cta pã strare a membrilor guvernului, reprezentanþilor grupu-
identitãþii culturale ºi naþionale (Coleman, 2006a rilor parlamentare ºi specialiºtilor în probleme
ºi 200 6b). Î ntr-un as tfel d e cont ext ºi în þãr ile demografice, aprecierea preºedintelui Pârvanov
dezvoltate se va pune cu acuitate problema fiind lipsitã de echivoc: "criza demograficã
redresãrii fertilitãþii, ca singurã soluþie durabilã. const ituie o prob lemã d e secu ritat e naþi onalã "
Nu se poate omite un avertisment extrem de clar: (www.standartnews.com, 10 ianuarie 2006;
potrivit seriei 2004 a prognozelor demografice ale Agence France Press, 15 ianuarie 2006).
Divizie i de Popu laþie a N aþiunil or Unite , dacã Nevoia unei strategii naþionale în domeniul
actualele valori ale fertilitãþii ºi migraþiei ar rãmâne po pu la þi ei av ân d dr ep t ob ie ct iv re dr es ar ea
constante, singurele þãri europene în care nu s-ar natalitãþii ar trebui sã constituie o prioritate
înregistra un declin al populaþiei pânã în anul 2050 naþionalã în România. O astfel de strategie nu
ar fi Alba nia, Irla nda, Isla nda, Dane marc a, poate fi decât rezultatul unor iniþiative ale clasei
Finlanda, Franþa, Luxemburg, Malta, Norvegia, politice, cu aportul esenþial al specialiºtilor,
Olanda, Portugalia, Regatul Unit ºi Suedia. Dar, susþinutã de ºcoalã, bisericã, mass-media, socie-
în patru dintre aceste þãri - Danemarca, Franþa, tatea civilã, sindicate, organizaþii neguverna-
Reg atu l Un it º i Su edi a - c hia r da cã n umã rul mentale ºi elaboratã cu largã consultare directã a
populaþiei din anul 2050 nu ar fi mai mic decât cel opiniei publice. Esenþialã în toatã strategia nu
din 2005, decli nul demografic s-ar instala în a poate fi decât componenta stimulativã, econo-
doua parte a perioadei (United Nations, 2005). A micã, orientatã spre copil, mamã, familia tânãrã.
aºtepta însã acel viitor în care þãrile dezvoltate vor Experienþa unor þãri dezvoltate cu fertilitate
adopta programe de redresare a fertilitãþii ar fi o relativ ridicatã, cum sunt Suedia ºi, mai ales,
mare eroare în cazul României, dupã aproape 20 Franþa, demonstreazã câteva principii de certã
de ani de dec lin de mogra fic ºi deter iorar e con- relevanþã: solidaritatea comunitãþii naþionale faþã
stantã a structurii pe vârste. de familia cu copii (al cãrei venit se diminueazã
sensibil la apariþia copiilor), în semn de recu-
Imperativul unei strategii naþionale în dome- noaºtere ºi apreciere a rolului acesteia pentru
niul populaþiei viitorul þãrii; asigurarea compatibilitãþii între
statutul de mamã ºi cel de persoanã activã econo-
Deteriorarea situaþiei demografice nu este mic al femeii; combinarea stimulentelor financiare
specificã numai României. Aproape toate þãrile cu cele bazate pe servicii ºi facilitãþi adresate
ex-comuniste din Europa Centralã ºi de Est s-au copilului ºi familiei cu copii.
confruntat ºi se confruntã cu denatalitate, recru- Pregãtirea strategiei ar trebui precedatã de
descenþã a mortalitãþii ºi recul al numãrului trei acþiuni:
populaþiei (a se vedea Anexa 6). Preocupãrile faþã - (i). cunoaºterea detaliatã a politicilor fami-
de starea demograficã se amplificã ºi se cautã liale ºi de altã naturã care se adreseazã copilului,
soluþii. Vom aminti cã preºedintele Putin a mamei, familiei cu copii într-un numãr semnifi-
consacrat un capitol important al discursului cativ de þãri;
- (ii). inventarierea tuturor mãsurilor econo- de resursele necesare elaborãrii unor astfel de
mice ºi de altã naturã existente în þara noastrã ºi programe. Da, este adevãrat, dacã ne-am propune
car e viz eaz ã cop ilu l, mam a ºi fam ili a tân ãrã , obiective prea ambiþioase ºi imediate. Am omite
evaluarea t uturor cost urilor ºi a efici enþei (unde însã, în acest caz, faptul cã o strategie naþionalã în
este cazul); domeniul populaþiei nu poate fi decât de lungã
- (iii ). cons ulta rea opin iei publ ice prin perspectivã ºi resursele care vor putea fi alocate
intermediul unei cercetãri selective pe eºantion vor creºte în timp. Pe de altã parte, unele mãsuri
reprezentativ. pot fi luate de astãzi, ele neimpunând resurse pe
Analiza acestor investigaþii ar furniza care nu le avem ori nu le putem aloca. Com-
sufi cien te el emen te pe ntru schi þare a uno r pro - ponente care nu sunt strict economice dar foarte
grame naþionale coerente ºi unitare în toate importante ar completa o astfel de strategie:
componentele, programe care ar trebui elaborate dezvoltarea ºi încurajarea cercetãrii demografice ºi
plecând nu numai de la resursele actuale, ci ºi de a înv ãþã mân tul ui de spe cia lit ate , rãs pân dir ea
la cele care vor fi disponi bile în viitor. Coerenþa cunoºtinþelor demografice, re-crearea ºi consoli-
programelor, articularea lor, monitorizarea imple- darea unei culturi a copilului ºi familiei, a unei
mentãrii ºi derulãrii lor, evaluarea efectelor, atmosfere favorabile familiei cu copii, prin
corec þii de parcu rs ar f i alte faþet e ale s trate giei. acþiuni conjugate ale ºcolii, ale bisericii, ale mass-
Ni s-ar putea spune cã România nu dispune astãzi media.
Caseta 6
Cultura demograficã
Dacã ai curiozitatea de a urmãri presa scrisã, radioul ºi televiziunea din Franþa, þarã în care preocuparea faþã de situaþia
demograficã a fost ºi a rãmas o constantã, nu poþi sã nu admiri interesul, limbajul corect ºi competent al oamenilor de presã, al
oamenilor politici ºi chiar al opiniei publice, atunci când se discutã situaþia demograficã. Nu este numai reflexul unui nivel ridicat
de civilizaþie spiritualã. Este ºi rezultatul unei veritabile strategii construite ºi cultivate de decenii bune de ºcoala demograficã
francezã, de departe cea mai importantã din Europa. Vom aminti cã ºi Franþa a trecut, înaintea celui de al doilea rãzboi mondial,
printr-o crizã demograficã provocatã de scãderea alarmantã a natalitãþii. Numai cã, marele om de stat care a fost generalul
Charles de Gaulle a înþeles semnalele de alarmã trase în mod repetat de demografii francezi ºi în primul rând de remarcabilul
economist ºi demograf Alfred Sauvy, fondatorul ºi primul director al Institutului Naþional de Studii Demografice, creat imediat
dupã rãzboi. Franþa are astãzi o demografie sãnãtoasã, în primul rând prin nivelul ridicat al fertilitãþii (aproape doi copii la o
femeie) iar în spatele acestei realitãþi se aflã o politicã familialã complexã, extrem de bine articulatã, construitã în aproape cinci
decenii ºi adaptatã continuu la schimbãrile pe care le cunoaºte starea demograficã. Aceastã politicã este rezultatul unei lungi ºi
impecabile conlucrãri între clasa politicã ºi cercetarea demograficã ºi din alte arii ale socialului ºi economicului. Trebuie însã
adãugat cã un merit ºi o contribuþie incontestabile revin ºi presei. Analiza diverselor componente ale politicii familiale, a
eficienþei acestora ºi a multiplelor faþete ale situaþiei demografice nu constituie o abordare conjuncturalã, ci una constantã ºi
competentã. Cultura demograficã este indispensabilã înþelegerii felului în care o populaþie evolueazã în timp, care sunt
componentele evoluþiei, prin ce mecanisme se produc schimbãri structurale, ce implicaþii demografice ºi socio-economice au
aceste schimbãri, rãspunderea individului faþã de societate, legãtura dintre comportamentul demografic individual ºi sãnãtatea
demograficã a naþiunii, legãtura dintre sãnãtatea demograficã a naþiunii ºi binele individual, solidaritatea. Nu ar putea fi rolul
cercetãrii ºi al Comisiei Naþionale de Populaþie ºi Dezvoltare demararea unei strategii în acest sens ºi în România?
Ce o rga nis m, c e in sti tuþ ie a r tr ebu i sã ela - ar trebui sã dispunã, credem cã se impune crearea
bore ze o astf el de strate gie? Prob lema poat e fi unui organism special, plasat la nivel foarte înalt.
discutatã ºi gãsitã formula cea mai eficientã. Avem dubii cã actuala Comisie Naþionalã de
Þinând cont de enorma responsabilitate, de încã Populaþie ºi Dezvoltare ar putea constitui orga-
necunoscutele dificultãþi ale elaborãrii unui astfel nismul de car e avem nevoie , þinând cont de atri-
de proiect ambiþios, de statutul ºi competenþele pe buþ ii, struc tur ã º i c omp ozi þie , m od de fun cþi o-
care ar trebui sã le aibã, ca ºi de mijloacele de care nare, resurse umane ºi materiale. Implementarea
mãsurilor ar constitui atr ibuþii ale mi nisterelor, declanºarea declinului natalitãþii, cât la dimensi-
agen þiil or guver name ntal e, altor orga nism e. Pe unile acestui declin ºi, cu certitudine, la recrudes-
mãsura descentralizãrii administrative ºi a creºterii cenþa mortalitãþii, prin intermediul scãderii dra-
transferului de competenþe ºi resurse financiare la matice a nivelului de trai, prin colapsul sistemului
niv elu l com uni tãþ ilo r ter ito ria le ºi atr ibu þii le de sãnãtate publicã (ineficient ºi înainte de 1990),
acestora pot fi adaptate realizãrii strategiei. prin violenþã ºi stres, prin dezordine socialã, prin
incertitudini ºi aºteptãri. Nu ar fi firesc ca aceeaºi
Responsabilitatea clasei politice clasã politicã sã realizeze gravitatea situaþiei ºi sã
contribuie esenþial la redresarea ei, indiferent de
În elaborar ea unei stra tegii naþio nale în culoarea politicã? Schimbarea unui comporta-
domeniul populaþiei rolul major revine clasei ment demografic defavorabil unei natalitãþi relativ
politice. Responsabilitatea ei este enormã pentru ridicate într-unul diferit, orientat spre familia cu
cã în joc este viitorul acestei þãri. Nu se pune doi ºi trei copii, pare imposibilã. Ar însemna
problema realizãrii unui optim demografic, ci schimbarea unui întreg ansamblu de valori, de
redre sarea unei s ituaþ ii gra ve ºi e vitar ea der apa- norme, de ierarhii, de atitudini ºi comportamente,
jului demografic, a depopulãrii masive a þãrii, cu formate ºi consolidate în multe decenii, alimentate
toate pericolele pe care le poate atrage pe termen de u n co nte xt s oci o-e con omi c ca re e ste , în cã,
foar te lu ng. A mâna rea l uãri i dec izii lor n u fac e fundamental potrivnic. Este adevãrat, o strategie
decât sã adânceascã criza demograficã, sã îndepãr- pe termen lung depãºeºte cu mult ciclul electoral,
teze ºi mai mult orizontul unei posibile redresãri nu a duc e av ant aje pol iti ce i med iat e ºi imp lic ã
ºi sã majoreze exponenþial costurile unei interven- importante mijloace financiare. Dar tocmai con-
þii împinse într-un viitor necunoscut. ceperea si aplicarea unor astfel de strategii pe
De ce este a tât de mare r espo nsab ilit atea termen lung ºi foarte lung sunt expresia calitãþii
cla sei pol iti ce? Scã der ea n ata lit ãþi i du pã 1 989 clasei politice. Este capabilã clasa politicã româ-
poate fi privitã ºi ca un rezultat al deciziilor luate neasc ã sã re alize ze per icolu l la ad resa v iitor ului
de milioane de cupluri de a nu avea copii ori de a þãrii ºi sã adopte o strategie naþionalã pe termen
avea doar unul. Motivaþiile acestor decizii sunt, cu lung în domeniul populaþiei?
certitudine, extrem de diferite ºi bine fundamen-
tate. O parte dintre ele s-ar fi produs indiferent de Învãþãmintele unei mãsuri de stimulare a
noul context economic ºi social al României post- natalitãþii: concediul ºi indemnizaþia de creºtere
comuniste, odatã cu accesul neîngrãdit la contra- a copilului…
cepþie ºi la întreruperea sarcinii. O altã parte îºi
are originea în acest nou context dar fãrã a fi o Dispunem astãzi de câteva informaþii extrem
reacþie la criza economicã. Este însã probabil ca în de valoroase asupra sensibilitãþii natalitãþii la
spatele multora dintre aceste decizii sã se fi aflat ºi mãsuri economi ce stimulati ve doar la un anumit
sã se afle criza economicã ºi socialã. Originile segment al populaþiei feminine. Este vorba de
aces tei c rize se af lã nu numa i în i nere ntel e femeile salariate (asigurate în sistemul public de
dificultãþi ale trecerii de la comunismul românesc pensii) ºi de efectele ordonanþei guvernamentale
la capitalism, de la di ctaturã la stat de drep t ºi referitoare la concediul ºi indemnizaþia pentru
demo craþ ie, de la econom ie hiper cent rali zatã la creºterea copilului, mãsurã luatã în februarie 2003
economie de piaþã, ci ºi în gravele erori sãvârºite (Ordonanþa de urge nþã nr. 9 din 27 februarie) ºi
de clasa politicã în gestionarea societãþii româ- modificatã, dupã numai zece zile (Ordonanþa de
neºti, erori provenite din incompetenþã, lipsã de urg enþ ã nr. 23 din 10 a pri lie 200 3), în c eea ce
voinþã politicã ºi corupþie. Aceste erori au contri- pri veº te c uan tum ul i nde mni zaþ iei înc epâ nd c u
buit ºi ele, mai ales în anii 1990, poate nu atât la anul 2004: de la 85% din media veniturilor lunare
Figura 26
ale mamei în ultimele 12 luni, în 2003, la 85% din Dinamica anualã a numãrului de nãscuþi la femeile salariate
salariul mediu brut, începând cu anul 2004. Cu ºi la celelalte femei în anii 2003-2005
12000
alte cuvinte, în anul 2003 nivelul indemnizaþiei 10000
varia în funcþie de venitul mamei, în timp ce 8000
începând cu anul 2004 cuantumul indemnizaþiei 6000

11025
este acelaºi pentru toate mamele, indiferent de 4000 8108
Numãr nãscuþi
4759
venitul lor. Vom aminti cã durata concediului de 2000 3684 3802
1930
0
creºtere a copilului este de 24 de luni iar valoarea -1754
-2000
indemnizaþiei lunare este de 8oo lei RON. -4306
-6266
-4000
Din pãcate, numai o micã parte din datele
-6000
necesare sunt disponibile ºi nici o investigare
-8000
ºtiinþificã nu a însoþit aplicarea mãsurilor stimu- 2003-2002 2004-2003 2005-2004
lative, ceea ce limiteazã cunoaºterea. Credem însã Toate femeile Femei salariate Celelalte femei
cã ºi în aceste condiþii avem un numãr de infor-

nãscuþii de la femei nesalariate (figura 25); nu
maþii extrem de importante ºi analiza lor se
trebuie sã omitem faptul cã peste 80% din femeile
impune. Iatã, foarte sintetic, principalele schim-
salariate se aflã în mediul urban; începând cu anul
bãri care au avut loc:
2004, pentru prima datã în istoria demograficã a
1. numãrul nãscuþilor a cunoscut o uºoarã
României, numãrul de nãscuþi din urban este
redresare în anii 2003-2005: cu 2 mii în 2003, cu 4
superior celui din rural (figurile 27a ºi 27b),
mii în 2004 ºi cu 5 mii în anul 2005 (cifre rotunjite);
iar rata fertilitãþii totale este în ascensiune în
2. aceastã redresare este rezultatul unei
Figura 27a
creºteri a numãrului de nãscuþi la femeile salariate Evoluþia numãrului de nãscuþi în urban ºi rural, 2000-2005
140
ºi al continuãrii declinului nãscuþilor proveniþi de
la femei nesalariate; altfel spus, creºterile la 130
Figura 25
Dinamica numãrului de nãscuþi la femeile salariate ºi la cele nesalariate 120
din mediul urban ºi rural în anii 2003-2005
10000
- în mii -
110
8000
6000 100
4000 7560 7311

Numãr nãscuþi
90
2000 3714
2850 2873
834 548
0
-125 -879 -1629 80
-2000 2000 2001 2002 2003 2004 2005
-5387
-7179 Urban Rural
-4000
Figura 27b
-6000
Rata natalitãþii în urban ºi rural, 2000-2005
-8000 14
Salariate-U Nesalariate-U Salariate-R Nesalariate-R
13
2003-2002 2004-2003 2005-2004
12
11
femeile salariate au fost mai importante decât
- la 1000 loc. -
scãderile de la femeile nesalariate (figura 26); 10
3. dacã însã plasãm schimbãrile la nivelul 9
celor douã medii, vom observa cã întreaga creºtere 8
din anii 2003-2005 a avut loc în mediul urban; în 7
mediul rural, creºterea numãrului de nãscuþi la 6

2000 2001 2002 2003 2004 2005
femeile salariate (mai semnificativã doar în anul
Urban Rural
2005) a fost net inferioarã scãderii înregistrate la
Figura 28 salariul mamei, se constatã creºteri ale numãrului

Dinamica anualã a numãrului de nãscuþi în anii 2003-2005
dupã nivelul de instruire a mamei de nãscuþi ºi la femeile salariate cu studii liceale,
4000
gimnaziale ºi profesionale (creºteri net inferioare
3500
însã celei de la femeile cu studii postliceale ºi
- creºtere / scãdere faþã de anul precedent -
3000 superioare); difuzarea informaþiei ºi, mai ales, o

2500 indemnizaþie mai mare (în medie) decât salariul ar
2000
putea explica schimbarea; în anul 2005, creºterea
numãrului de nãscuþi de la femei cu studii
1500
postliceale ºi superioare se menþine la valorile
1000
relativ ridicate din 2003-2004, în timp ce la
500 celelalte categorii de femei salariate creºterile sunt
0 mici ºi foarte mici, net inferioare celor din anul
Gimnazial
Liceal
Alte sit.
Postliceal +
Profesional
Primar
Superior
-500 precedent;
5. dacã urmãrim dinamica uºoarei redresãri
-1000
2003-2002 2004-2003 2005-2004 din anii 2003-2005 dupã rangul nãscutului, câteva
aspecte sunt extrem de interesante ºi instructive;
urban ºi îºi continuã regresul în rural; fãrã evoluþii în anii 2003 ºi 2004, creºterea s-a produs, net
viitoare imprevizibile astãzi, în numai câþiva ani ºi predominant, la rangul 1, deci la femei care nu
fertilitatea va fi mai mare în urban, ceea ce ar aveau copii; în anul 2005 în schimb, creºterea este
constitui o altã schimbare istoricã în demografia mai importantã la copiii de rangul 2 (figurile 29a-
mediilor sociale din România. 29d); corelând dinamica dupã rangul copilului cu
4. în anul 2003 creºterea numãrului de nãscuþi nivelul de instruire a mamei, vom observa cã la
a fost localizatã aproape exclusiv la femeile femeile salariate cu studii gimnaziale, profesionale
salariate cu studii post-
Figura 29a. Dinamica numãrului de nãscuþi Figura 29b. Dinamica numãrului de nãscuþi
liceale ºi superioare (fi- pe ranguri, în anul 2002 faþã de anul 2001 pe ranguri, în anul 2003 faþã de anul 2002
gura 28); explicaþia: (i) - în 0 2500
-413 -414
2003 indemnizaþia era -564
-500
2000
proporþionalã cu venitul
mamei ºi femeile cu studii -1000
1500
postliceale ºi superioare -1500 -2851
aveau, la modul general, 1000 2011

-2000
venituri (salarii) mai mari
500
decât femeile salariate cu -2500 751
0 0
studii inferioare celor -3000 0
R1 R2 R3 R4+ R1 R2 R3 R4+
postliceale ºi superioare;
(ii) - este de admis cã Figura 29c. Dinamica numãrului de nãscuþi Figura 29d. Dinamica numãrului de nãscuþi
pe ranguri, în anul 2004 faþã de anul 2003 pe ranguri, în anul 2005 faþã de anul 2004
interesul ºi gradul de 8000 4000
informare asupra preve- 7000 3500
derilor ordonanþei au fost 6000 3000
mai mari în rândul fe- 5000 2500
2000
meilor cu grad superior 4000 3554
6963 1500
2646
de instruire; în anul 2004, 3000
1000
odatã cu generalizarea 2000 500
2546 410
cuantumului unic al in- 1000 381 543 0
-178
demnizaþiei, indiferent de 0 -500
R1 R2 R3 R4+ R1 R2 R3 R4+
ºi liceale, unde efectele ordonanþei se fac simþite copil înainte de apariþia ordonanþei; mai mult, în
începând cu anul 2004, pe lângã creºterea anul 2005, la aceleaºi femei, se înregistreazã
predomin antã de la rangul 1 a par progr ese ºi la creºteri (modeste, ce-i drept) numai la copiii de
copiii de rangul 2, deci la femei care aveau deja un rangul 2; la femeile salariate cu studii postliceale ºi
superioare, unde în toatã perioada 2003-2005 s-au
Figura 30a. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire consemnat creºterile cele mai importante ale
a mamei ºi rangul nãscutului, 2003 / 2002
3000 numãrului de nãscuþi, acestea au avut loc în
2500
primul rând la rangul 1 dar tendinþa de creºtere ºi
2000
la rangul 2 s-a consolidat constant în anii 2004-
2005, astfel cã în acest din urmã an dinamica este
1500
foarte apropiatã (figurile 30a-30c), ceea lasã sã se
Numãr nãscuþi
1000
întrevadã o inversare a creºterilor în anul 2006.
500
Schimbãrile sunt de mare semnificaþie ºi
0
câteva observaþii ºi consideraþii se impun. Cre-
-500
dem cã suntem în faþa singurului exerciþiu din
-1000
România în care, într-un context de democraþie,
Gimnazial
Postliceal +
Liceal
Profesional
Primar
Alte sit.
Superior
respect al drepturilor individului ºi acces neîngrã-

R1 R2 R3 R4+
dit la mijloacele de planificare familialã (mai mult
decât în alte þãri ale UE), femeia (cuplul) poate lua
Figura 30b. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire o decizie proprie de a avea sau de a nu avea copil,
a mamei ºi rangul nãscutului, 2004 / 2003
3000 ori de a avea încã un copil, având în faþã un
consistent sprijin economic din partea statului.
2500
Analiza felului în care populaþia a reacþionat ºi
2000
reacþioneazã la mãsuri economice stimulative ni se
1500
pare esenþialã pentru formularea ºi aplicarea unei
1000 veritabile politici familiale naþionale menite a
500 redresa starea mai mult decât îngrijorãtoare a
0 natalitãþii în România ºi, implicit, a diminua
-500
ritmul de deteriorare a întregii arhitecturi
Gimnazial
Postliceal +
Liceal
Profesional
Primar
Alte sit.
demografice. Din pãcate, informaþiile pe care le

Superior
avem asupra caracteristicilor femeilor care au

R1 R2 R3 R4+
beneficiat ºi beneficiazã de concediu ºi indem-
nizaþie de creºtere a copilului sunt limitate ºi
Figura 30c. Dinamica numãrului de nãscuþi dupã nivelul de instruire
a mamei ºi rangul nãscutului, 2005 / 2004 diminueazã considerabil cunoaºterea unor faþete
3000
extrem de importante ale efectelor ordonanþei ºi,
2500
implicit, orientarea unor mãsuri viitoare de
2000
redresare a natalitãþii la nivelul întregii populaþii.
1500
1000
Nu ºtim câte femei salariate beneficiazã de
500 concediul ºi indemnizaþia de creºtere a copilului
0 ºi, mai ales, nu ºtim decât în micã mãsurã cine
-500 sunt aceste femei. O examinare sumarã a chestio-
-1000 narului pe care îl prezentãm în Anexa 3 ne aratã ce
-1500
informaþii valoroase am putea obþine printr-o
Gimnazial
Postliceal +
Liceal
Profesional
Primar
Alte sit.
Superior
investigaþie simplã, necostisitoare ºi uºor de reali-

R1 R2 R3 R4+ zat în rândul femeilor salariate care beneficiazã de
indemn izaþia de cre ºtere a copi lului. Ne ref erim studii postliceale ºi superioare este micã - doar 16
la: stare a civilã a femeii; câþi copi i în viaþ ã are la sutã în 2005 (reflectând nu numai cunoscuta
mama; e tnia; o cupaþia, s ectorul de acti vitate ºi fertilitate scãzutã a femeilor cu studii superioare,
veni tul mame i înai nte de luar ea conc ediu lui; ci ºi nivelul general de instruire a populaþiei din
condiþiile de locuit; îngrijirea copilului dupã cele România ), dar er a ºi mai m icã înai nte de uº oara
24 de luni de concediu; intenþia de a mai avea un redresare a natalitãþii din ultimii ani - doar 9 la
copil. Fãrã îndoi alã, ºi alte aspec te ar putea fi sutã în 2000 (INS 2001; 2006c). Dacã tendinþa
incluse în chestionar, fãrã a produce disconfort pozitivã va continua ºi dupã anul 2005, este de
respondentului. Aceste informaþii ne-ar permite a aº te pt at sã se re du cã ºi po nd er ea ex tr em de
evalua mai corect efectele mãsurilor economice ridicatã a femeilor de vârstã fertilã cu studii
lua te º i ar ofe ri e lem ent e de fun dam ent are ºi postliceale ºi superioare fãrã copii, pondere care
orientare pentru alte mãsuri. (Din pãcate, o astfel era de nu mai puþin de 52% la recensãmântul din
de investigaþie nu s-a fãcut, deºi chestionarul a 2002 (comparativ cu 29% la femeile cu studii
fost propus organismului responsabil cu aplicarea secundare) (INS, 2003b).
ordonanþei ºi agreat de acesta). În fine, alte douã remarci ni se par nu lipsite
În actuala stare demograficã, economicã ºi de semnificaþie ºi interes. Femeile salariate în
socialã a României, orice mãsurã economicã luatã vârstã de 15-44 ani reprezentau în anul 2005
pentru redresarea natalitãþii trebuie salutatã ºi aproape 40% din ansamblul femeilor de aceeaºi
apreciatã. Iar fundamentarea unor astfel de mãsuri vârstã (INS, 2005b; 2006f) ºi de la ele au provenit
pe baze ºtiinþifice ºi urmãrirea efectelor le-ar spori 44% din nãscuþi (INS, 2006c). Cu alte cuvinte, de
eficienþa ºi ar diminua (dacã nu elimina) poten- inde mniz aþia de creº tere a copi lulu i nu pot
þial e efec te adve rse. Dacã urmã rim dina mica beneficia 60% dintre femeile de vârstã fertilã ºi
numãrului de nãscuþi dupã anul 1998, se poate care au a dus pe lu me 56% di n nãscuþ ii anulu i
afi rma cã uºoar a creº ter e din ani i 2003 -20 05 a 2005. Este o discriminare care se explicã prin fap-
sto pat con tin uar ea d ecl inu lui . Pe de a ltã par te, tul cã aceste femei nu sunt salariate ºi asigurate în
ace ast ã re dre sar e mo des tã a re º i o a ltã faþ etã sistemul public de pensii iar resursele financiare
pozitivã, fiind plasatã îndeosebi la femeile cu cel actu ale a le st atul ui nu au pe rmis alte tipu ri de
mai ridicat nivel de instruire - studii postliceale ºi sti mul ent e co mpe nsa tor ii p ent ru a ces te f eme i.
superioare, ceea ce ar trebui sã însemne ºi copii de Dacã urmãrim creºterea numãrului de nãscuþi în
o calitate mai bunã. Vom aminti cã, în ansamblul anii 2003-2005 dupã rang ºi nivelul de instruire a
nãscuþilor, ponderea celor proveniþi de la femei cu mamei (figurile 30a-30c), ºi dacã coroborãm
Tabelul 9
Evoluþia numãrului de nãscuþi, a ratei natalitãþii ºi fertilitãþii totale în mediul urban ºi rural în anii 2000-2005
Urban Rural
Nãscuþi Schimbare faþã Rata Rata fertilitãþii Nãscuþi vii Schimbare faþã Rata Rata fertilitãþii
Anul
vii de anul precedent natalitãþii totale - în mii - de anul precedent natalitãþii totale
- în mii - - în mii - - la 1000 loc. - - la o femeie - - în mii - - la 1000 loc. - - la o femeie -
2000 108,3 - 8,9 1,03 126,3 - 12,3 1,74
2001 102,4 -5,9 8,4 0,96 117,9 -8,4 11,5 1,63
2002 98,2 -4,2 8,5 0,99 112,3 -5,6 11,0 1,60
2003 100,9 +2,7 8,7 1,03 111,5 -0,8 11,0 1,61
2004 111,3 +10,4 9,4 1,11 104,9 -6,6 10,7 1,57
2005 117,8 +6,5 9,9 1,17 103,2 -1,7 10,6 1,55
Sursa: INS, 2006a; Natalitatea în anii 2001, 2002, 2003, 2004, 2005 (caiete anuale).
din ami ca res pec tiv ã cu inf orm aþi i apã rut e în timp de 24 de luni, ºi l-au ”planificat” eficient pe
mass-m edia, e xistã t emei pe ntru a a firma c ã au al doilea, pentru a avea încã 24 de luni concediu
fost ºi sunt situaþii în care un numãr de femei (din de cr eºtere a c opilului î n ace leaºi cond iþii finan-
categoria celor cu salarii inferioare cuantumului ciare. Este de admis cã un astfel de planning este
indemnizaþiei) aflate la primul copil ºi beneficiind bine instalat ºi va fi confirmat de evoluþiile din
de generoasa indemnizaþie de creºtere a copilului 2006- 2007. Dacã l ucrur ile st au în a cest f el, s- ar
Caseta 7
Fertilitate diferenþialã dupã etnie ºi religie
Rata natalitãþii ºi cea a fertilitãþii la nivelul întregii populaþii a þãrii este o valoare medie (ponderatã) a valorilor, mai mult sau
mai puþin diferite, pe care le au cei doi indicatori la nivelul unui mare numãr de subpopulaþii, omogene prin caracteristici socio-
economice, culturale ºi de altã naturã. Apartenenþa etnicã ºi cea confesionalã pot fi considerate, din aceastã perspectivã,
caracteristici definitorii pentru nivelul diferit al fertilitãþii, celor douã caracteristici asociindu-li-se modele culturale, norme ºi
atitudini bine conturate. Informaþiile statistice asupra fertilitãþii diferenþiale pot proveni din trei surse: statistica demograficã
curentã (statistica stãrii civile), recensãmintele populaþiei ºi cercetãri selective. Prima sursã presupune înregistrarea etniei ºi
religiei fiecãrui nãscut viu ºi, de asemenea, estimaþii anuale fiabile ale distribuþiei populaþiei dupã etnie ºi religie pe vârste.
Singura informaþie pe care o avem este distribuþia nãscuþilor dupã etnie (cea declaratã de pãrinþi), ceea ce nu permite
determinarea ratelor anuale de natalitate ºi fertilitate. Recensãmintele ºi cercetãrile selective ne oferã informaþii asupra
fertilitãþii cumulate, pe vârste, pânã la data recensãmântului/cercetãrii. Este vorba de numãrul mediu de copii nãscuþi vii de o
femeie, dupã vârsta acesteia. Acest indicator este similar cu descendenþa atinsã la o anumitã vârstã, el cuantificând, de fapt,
rezultatul retroactiv al comportamentului reproductiv. Cu alte cuvinte, este un indicator de naturã longitudinalã. Existã însã tehnici
indirecte care ne permit a converti aceste date longitudinale în date transversale - rate de fertilitate pe vârste ºi rata fertilitãþii
totale pentru cele 12 luni dinaintea datei recensã-mântului, deci
inclusiv rata natalitãþii (United Nations, 1983; 2003). Estimaþiile Rata natalitãþii (RN) ºi rata fertilitãþii totale (RFT)
dupã etnie ºi religie în anul 2001 - estimaþii
la care am ajuns, pornind de la datele recensãmântului din
martie 2002, sunt cele din figurile 1a ºi 1b. Dupã cunoºtinþele Figura 1a. Etnie
35 3,5
noastre, avem în faþã singurele estimaþii ale natalitãþii ºi 3,1
fertilitãþii pe etnii ºi dupã confesiune. Chiar dacã o anumitã 30 3

2,4 2,4
prudenþã se impune în judecarea acestor date, existã o bunã
RN - nãscuþi la 1000 loc.
25 2,5
RFT - nãscuþi la o femeie

coerenþã în abordare comparativã iar interesul lor este
20 2
incontestabil. Ne putem întreba în ce fel ar evolua diferenþele 1,4 1,4
care existã, în ipoteza adoptãrii unor mãsuri consistente de 15
25,1 1 1,1 1,5
stimulare a natalitãþii. 10
17,8
1
16,9
Observaþie. Se ºtie cã datele recensãmântului din 2002 (ca ºi cele de la 5 10,2 9,8 0,5
7 5,6
recensãmintele anterioare) subestimeazã masiv dimensiunea realã a minoritãþii 0 0
romilor, prin calitatea declaraþiilor. ªi atât timp cât singura sursã oficialã de date
Ucraineni
Maghiari
Germani
Români
Tãtari
Romi
asupra structurii populaþiei dupã etnie o reprezintã recensãmântul, nu vom

Turci
dispune niciodatã de o cifrã fiabilã asupra numãrului acestei minoritãþi etnice.

RN RFT
Valorile, exagerate, avansate de numeroºii lideri ai etniei nu au suport ºtiinþific.
O estimaþie realistã este cea avansatã de Preda pentru anul 1998 (Preda, 2002).
Pornind de la datele cercetãrii efectuate în anul 1998 asupra populaþiei de romi 3,9 Figura 1b. Religie
din România, Preda estimeazã numãrul acestora la 1,5 milioane. Vom aminti cã 35 4
cifra datã de recensãmântul din 2002 a fost de 535 de mii. Rata natalitãþii 30 3,5
romilor în anul 2002, calculatã ca raport între numãrul de nãscuþi de etnie roma 25 3
ºi populaþia roma de la recensãmânt, este de numai 9,9 la mie. De unde poate 2,1 2 2,5
20 1,8 1,8
proveni inexactitatea, de la numãrãtorul ori de la numitorul formulei ratei 1,5 1,6 2
1,4 1,4 1,4
15
natalitãþii? A fost mai importantã propensiunea de nedeclarare "corectã" a etniei 27,7 1,5
în cazul nãscuþilor decât la recensãmânt, sau, dimpotrivã, la recensãmânt 10 1
14,9 14,3 12,8 12,7
proporþia declaraþiilor "corecte" a fost, comparativ, mai importantã decât în cazul 5 11,2 10,2 9,7 9,7 8,6 0,5
nãscuþilor? Rata natalitãþii estimatã prin tehnicile indirecte este de 25,1 la mie, 0 0
ceea ce înseamnã cã între cele douã valori avem un raport de 25,1/9,9 = 2,54.
Penticostalã
Adventistã
Baptistã
Ortodoxã de rit vechi
Musulmanã
Romano-catolicã
Ortodoxã
Unitarianã
Reformatã
Greco-catolicã
Dacã acest raport este corect ºi poate fi o expresie semnificativã a gradului de

”deformare” a datelor asupra mãrimii populaþiei de romi, el ar putea fi aplicat ºi
la numãrul acestei populaþii de la recensãmânt, ipotezã în care mãrimea
minoritãþii romilor ar fi de 1,4 milioane, similarã cu cea estimatã de Preda. Fãrã
îndoialã, suntem în aria ipotezelor. RN RFT
putea ridica un anumit semn de întrebare: nu ar eficient de urmãrire a efectelor unor mãsuri de
putea apãrea cazuri în care, dupã patru ani de stimulare a natalitãþii.
concediu de creºtere a copilului cu o indemnizaþie
superioarã salariului pe care îl avea femeia la data …ºi o mãsurã economicã cu rezultate imprevi-
intrãrii în concediu, un numãr de familii sã revinã zibile - noua alocaþie de stat pentru copii: ce
la un venit mediu pe membru de familie mult mai natalitate vrem sã stimulãm?
mic decât cel dinaintea luãrii concediului? Dacã
rãspunsul ar fi pozitiv, atunci nu ar fi exclus ca Alocaþia de stat pentru copii este, de la 1
deteriorarea standardului de viaþã al acestor ianuarie 2007, de 200 lei RON, pentru toþii copiii,
familii ºi dificultãþile de creºtere a copiilor sã se pânã la împlinirea vârstei de doi ani (la femeile
accentueze, consecinþa fiind o recrudescenþã a salariate se adaugã indemnizaþia de creºtere a
abandonului ºi/ori a numãrului de copii plasaþi în copilului, în valoare de 600 lei RON). Cuantumul
diferite forme ºi instituþii de protecþie a copilului, alocaþiei este considerabil dacã îl raportãm la
ori a adopþiilor. Greu de formulat un rãspuns venitul mediu din România ºi, oricum am privi
argumentat ºi numai evoluþiile ne vor arãta dacã lucrurile, este de aºteptat ca într-un context
mãsurile vor avea astfel de efecte adverse. Avem economic dominat încã de sãrãcie ea sã reprezinte
aici ºi un argument pentru instituirea unui sistem un stimulent consistent ºi sã încurajeze
Tabelul 10
Populaþia femininã de vârstã fertilã.
Statut ocupaþional ºi distribuþia femeilor neocupate economic dupã numãrul de copii
A. Distribuþia femeilor de 15 - 44 ani dupã statutul ocupaþional - 2005
Numãr de femei - în mii
Grupa de din care:

vârstã Total
Ocupate economic Neocupate Ocupate economic nesalariate
Salariate
nesalariate* economic ºi neocupate economic
15 - 24 ani 1637 228 125 1283 1408
25 - 34 ani 1693 848 267 578 845
35 - 44 ani 1491 825 219 446 665
Total
15 -44 ani 4821 1901 611 2307 2918
B. Distribuþia femeilor de 15 - 44 ani neocupate economic (inactive+ºomere) dupã numãrul de copii

nãscuþi vii la recensãmântul din martie 2002
Distribuþie dupã numãrul de copii nãscuþi vii - în %
Numãr Numãr mediu de
- în mii - Fãrã copii 1 copil 2 copii 3 copii 4 copii ºi peste copii la o femeie
15 - 24 ani 1215 85 10 4 1 0 0,2
25 - 34 ani 691 22 33 31 8 6 1,5
35 - 44 ani 461 11 19 35 16 19 2,3

Total
2367 52 19 18 6 5 0,99
15 -44 ani
* lucrãtor pe cont propriu ºi lucrãtor familial neremunerat; nu sunt incluse cele 20 de mii de femei ocupate ca patron.
Sursa (datelor primare): secþiunea A - INS, 2005c; secþiunea B - 2003b.
natalitatea. Care este populaþia femininã care ar Ce fel de natalitate dorim sã stimulãm? A cui?
putea beneficia de noua alocaþie? Credem cã Vom observa cã indemnizaþia de creºtere a
adoptarea unor mãsuri stimulative ar trebui copilului se acordã numai pentru primele trei
fundamentatã pe o bunã cunoaºtere a "mediului" naºteri, în timp ce noua alocaþie nu face distincþie
în care aceste mãsuri urmeazã sã producã efectele de rangul naºterii. Ce efecte ar putea avea aceastã
dorite. Din pãcate, ne lipsesc informaþii statistice alocaþie generalã? Este foarte probabil ca noua
adecvate. Puþinele date disponibile sunt prezen- alocaþie sã stimuleze în mod particular natalitatea
tate în tabelul 10. populaþiei fãrã venituri din muncã, cu veniturile
Femeile salariate, reprezentând aproape 40% cele mai scãzute ºi cu nivel scãzut de instruire. Ne
din populaþia de vârstã fertilã, nu vor fi sensibile putem întreba, de pildã, de ce cuantumul alocaþiei
la noua alocaþie pentru copii, ele având un sti- nu privilegiazã copiii de rangul 2 ºi 3? Are nevoie
mulent mult mai consistent în indemnizaþia de România de o creºtere a numãrului de nãscuþi
creºtere a copilului. Rãmân femeile ocupate dar indiferent de rangul lor? Trebuie stimulatã ºi
nesalariate ºi cele neocupate economic: 611 mii ºi, încurajatã fa milia c u ma i mu lt d e tr ei c opii în
respectiv, 2307 mii. Aceste valori ar trebui dimi- aceeaºi mãsurã în care trebuie favoriza t tânãr ul
nuate cu numãrul femeilor de 40-44 ani, la care cuplu fãrã copii sã aibã un copil, cel cu un copil sã-l
este puþin probabil sã aparã efecte ale alocaþiei, cu aibã ºi pe al d oilea, iar cel care ar e doi c opii sã -l
numãrul femeilor infertile (ele sau partenerul) - aibã ºi pe al treilea? Nu riscãm sã intrãm într-un
reprezentând 10-15% dintre ele (ªerbãnescu, periculos derapaj structural al natalitãþii, având
Morris, Marin, 2001) ºi cu cele care au alte pro- consecinþe pe termen mediu ºi lung greu de evaluat
bleme de sãnãtate. Nu dispunem de distribuþia astãzi ºi imposibil de corectat? Aproape 35 la sutã
femeilor ocupate economic dar nesalariate, care ar din nãscuþii de rangul 4 ºi peste au provenit în anul
avea drept la alocaþie, dupã numãrul de copii 2005 de la femei fãrã ºcoalã, fãrã ºcoalã terminatã
nãscuþi vii. Acestea sunt doar 600 de mii. Avem ori cu ºcoalã primarã. Dacã adãugãm ºi nãscuþii de
însã - în secþiunea B a tabelului, distribuþia dupã la mame cu studii gimnaziale, ponderea ajunge la
vârstã ºi numãrul de copii a majoritãþii femeilor 79 la s utã. Ac este po nderi v or creº te odat ã cu
care pot beneficia de noua alocaþie, femeile introducerea noii alocaþii. Din 100 de nãscuþi vii
neocupate economic (inactive + ºomere) (2,4 aduºi pe lume în anul 2002, jumãtate au provenit de
milioane). Câteva observaþii nu sunt lipsite de la femei fãrã ºcoalã absolvitã, cu studii primare ori
interes. În rândul femeilor de 35-44 ani, 70% au gimnaz iale ºi tot atâþia de la femei cu ºcoalã
cel puþ in d oi c opi i, n umã rul med iu f iin d de 2,3 profesionalã, licealã, postlicealã ºi superioarã. Prin
co pi i l a o fe me ie . Av ân d î n v ed er e n um ãr ul efectele mãsurilor luate în primãvara anului 2003 de
ace sto r fe mei , vâ rst a lo r ºi num ãru l de cop ii p e stimulare a natalitãþii la femeile salariate, ponderea
care îi au deja, este puþin probabil ca noua alocaþie nãscuþilor de la cea de-a doua categorie de femei,
sã aibã efecte importante la aceste femei. Nu mai instruite, a crescut la 53% în anul 2005. Vom
acelaºi lucru l-am putea spune despre femeile de asista la un recul al acestei proporþii ºi la o ascen-
15-24 ºi 25-34 ani. La aceste femei este de aºteptat siune a ponderii copiilor de la femeile cu grad
ca alocaþia sã aibã efectele cele mai însemnate, ca inferior de educaþie? Este foarte probabil. România
ºi la cele ocupate economic dar nesalariate. În a avut o dramaticã experienþã de creºtere dife-
fine, vom mai menþiona câteva date semnificative: renþialã forþatã a natalitãþii, cu toate consecinþele ei
la recensãmântul din 2002, 35% dintre tinerele nefaste, unele cunoscute doar parþial înainte de
cupluri cãsãtorite în care femeia avea 20-24 ani nu 1990 în climatul de cenzurã ºi propagandã al vremii
aveau copii; la cuplurile în care femeia avea 25-29 ºi apãrute la dimensiuni reale în anii 1990 (cu
ani proporþia celor fãrã copii era de 20% iar a ecouri internaþionale care nu s-au stins încã). Se
celor cu un singur copil era de aproape 50%. contureazã o nouã experienþã, similarã în
man ife stã ri ºi con sec inþ e, dar avâ nd mec ani sme în Bulgaria ºi în Federaþia Rusã sunt diferenþiate în
determinante complet diferite. Am vrea sã credem funcþie de rangul copilului (www. PushJournal.org,
cã toate aceste aspecte au fost bine cântãrite ºi 11 ianuarie 2006 ºi 11 mai 2006).
evaluate, inclusiv în viziune prospectivã. Ne Eforturile financiare ale statului pentru
refe rim, de pi ldã, în ca zul f amil iilo r sãr ace, la stimularea natalitãþii la femeile salariate nu pot fi
posibilele urmãri, pentru copil în primul rând, ale subestimate. Costurile vor fi incomparabil mai
revenirii unei femei/unui cuplu la un venit consi- mari începând cu anul 2007 (ºi, îndeosebi, cu anul
derabil mai mic dupã trecerea celor doi sau patru 2008) când, paralel cu menþinerea indemnizaþiei
ani de alocaþie relativ ridicatã. Vom asista la recru- de creºtere a copilului, se va introduce noua
descenþ a aba ndonulu i ºi/ ori l a sup rasolic itarea alocaþie pentru copii. Ambele mãsuri trebuie, în
instituþiilor de protecþie a copilului? Aspectele la esenþa lor, salutate ºi apreciate. Din pãcate, ele nu
care ne-am referit sunt doar o parte a posibilelor se înscriu într-o politicã familialã bine articulatã
implicaþii. ªi alte faþete ar merita atenþie ºi inves- în componente, coerentã, fundamentatã pe criterii
tiga re. Nu e ste lips it d e in tere s a menþ iona cã ºtiinþifice ºi previzibilã în efecte. Experienþa altor
mãsurile de stimulare a natalitãþii luate în anul 2006 þãri aratã cã eficienþa mãsurilor stimulative este
Caseta 8
Ce familie vrem sã încurajãm?
O potenþialã redresare a natalitãþii determinatã de noua alocaþie pentru copii va reconfigura distribuþia femeilor dupã
numãrul de copii nãscuþi. Unele modificãri sunt previzibile, intrând în aria dezvoltãrilor logice. Alte schimbãri sunt greu de
anticipat, nu atât în ceea ce priveºte sensul, cât în ceea ce priveºte dimensiunea ºi impactul asupra ierarhiilor. Iatã un mic
exerciþiu, care poate îndemna la reflecþie. Se poate întrevedea diminuarea proporþiei femeilor fãrã copii ºi a celor cu un singur
copil. Drept consecinþã, va creºte proporþia femeilor cu unul ºi doi copii. Este de aºteptat ca ºi numãrul femeilor cu trei copii ºi
peste sã creascã dar nu putem ºti cu ce dinamicã, comparativã, ºi în ce fel va fi afectatã ierarhia.
În tabelul de mai jos, în secþiunea A, este prezentatã distribuþia femeilor de vârstã fertilã (15-49 ani) dupã numãrul de copii
nãscuþi vii pânã la data recensãmântului din martie 2002 ºi numãrul copiilor proveniþi de la aceste femei. Sã nu uitãm, anul 2002
a fost cel de-al 13-lea an de nivel scãzut al natalitãþii/fertilitãþii, ceea ce ºi explicã proporþiile foarte mari ale femeilor fãrã copii ºi
ale celor cu numai un copil. O sutã de femei de vârstã fertilã aveau 140 de copii, valoarea medie fiind de 1,4 copii la o femeie,
similarã cu rata fertilitãþii totale în anul 2002. Dacã ne raportãm numai la cele 72 de femei care aveau copii nãscuþi vii, rezultã o
medie de 1,9 copii la o femeie.
Distribuþia femeilor de vârstã fertilã dupã numãrul de copii nãscuþi vii

la recensãmântul din martie 2002 ºi douã modele de distribuþie în ipoteza redresãrii fertilitãþii
Copii nãscuþi vii
Fãrã 1 2 3 4 copii
copii copil copii copii ºi peste
A. Recensãmântul din 18.03.2002

1. Distribuþia a 100 de femei de 15-49 ani 28 de femei nu aveau copii nãscuþi vii ºi 72 de femei
dupã numãrul de copii nãscuþi vii 28 28 28 8 7 aveau copii nãscuþi vii.
Numãr total de copii la 100 femei - 140 =1,4
1,4 copii la o
2. Copii nãscuþi vii de cele 100 de femei 0 28 56 24 31,5 femeie ºi 1,9 la o femeie din cele (72) cu copii*.
B1. Model 1 de distribuþie - care ar corespunde unui numãr de 1,9 copii la o femeie
1. Distribuþia a 100 de femei de 15-49 ani 20 de femei nu vor avea copii nãscuþi vii ºi 80 de femei
20 20 40 15 5 vor avea copii nãscuþi vii.
dupã numãrul de copii nãscuþi vii Numãr total de copii la 100 femei
2. Copii nãscuþi vii de cele 100 de femei 0 20 80 45 22,5 - 168 = 1,7 copii la o femeie ºi 2,1 la o femeie din cele
(80) cu copii*.
B2. Model 2 de distribuþie - care ar corespunde unui numãr de 2 copii la o femeie
20 femei nu vor avea copii nãscuþi vii ºi 80 de femei vor
1. Distribuþia a 100 de femei de 15-49 ani 20 15 35 20 10 avea copii nãscuþi vii.
dupã numãrul de copii nãscuþi vii Numãr total de copii la 100 femei
0 15 70 60 45 - 190 = 1,9 copii la o femeie ºi 2,4 la o femeie din cele
2. Copii nãscuþi vii de cele 100 de femei (80) cu copii*.
* la 4 copii ºi peste s-au luat în calcul 4,5 copii.

Sursa (anul 2002): INS, 2003b.
O redresare a fertilitãþii ar trebui sã aibã drept urmare diminuarea proporþiei femeilor fãrã copii ºi a celor cu un singur copil
ºi ascensiunea ponderii femeilor cu doi ºi trei copii. În secþiunile B1 ºi B2 ale tabelului sunt prezentate douã modele de schimbare
a distribuþiei femeilor dupã numãrul de copii nãscuþi ºi a rezultatului acestor schimbãri asupra numãrului de copii la 100 de femei/
la o femeie. În primul model, miºcarea principalã ar fi creºterea numãrului ºi proporþiei femeilor cu doi copii ºi, la o scarã net
inferioarã, a femeilor cu trei copii. Ar rezulta o medie de 1,7 copii la o femeie (ºi 2,1 la o femeie având copii). Modelul al doilea ar
fi propriu unei creºteri mai importante a numãrului mediu de copii la o femeie - 1,9 copii ºi ar presupune o conservare a
privilegierii femeilor cu doi copii dar nu în aceeaºi mãsurã ca ºi în modelul 1 iar majorarea proporþiei femeilor cu trei copii ar fi
mai importantã. Câteva precizãri asupra ponderii femeilor fãrã copii. Întotdeauna vor exista femei/cupluri care nu doresc copii ori
care nu pot avea copii. Acest lucru trebuie avut în vedere din perspectiva unei politici de redresare a fertilitãþii. Proporþia de 20%
la care ne-am oprit ar cumula femeile (cuplurile) care nu pot avea copil din motive de infertilitate ºi femeile (cuplurile) care nu
doresc sã aibã copii. Pentru prima componentã, am þinut cont de rezultatele unor studii naþionale ºi internaþionale asupra
prevalenþei infertilitãþii femeilor / cuplurilor. Cercetarea Sãnãtãþii Reproducerii - România 1999 indicã o proporþie de 11% a
femeilor infecunde, subfecunde, din cauze variate, inclusiv infertilitate a partenerilor (ªerbãnescu, Morris, Marin (2001); pentru
SUA, National Survey of Familiy Growth - 2002 indicã un procentaj de 12% al femeilor de 15-44 ani având ”impaired fecundity”
(imposibilitatea femeii sau a partenerului de a avea copii (U.S. Department of Health and Human Services, CDC, NCHS, 2005)
(www. cdc.gov/nchs); pentru Regatul Unit se estimeazã cã 10-15% dintre cupluri sunt infertile (http://infertility-guided.com-
topics-infertility-uk.html). Nu ºtim dacã a doua componentã este subestimatã. Evident, cele douã modele sunt simple exerciþii de
reflecþie, dar au valoarea lor. Este cert cã o redresare de substanþã a natalitãþii va modifica considerabil actuala distribuþie a
femeilor dupã numãrul de copii nãscuþi. Nu ºtim în ce sens, dar este
puþin probabil ca o alocaþie consistentã dar nediferenþiatã în funcþie de O schemã de cuantum diferenþiat al alocaþiei pentru copii
rangul copilului sã ducã la schimbãrile dorite (cum ar fi cele din 3
modelele exerciþiului nostru). Este ºi motivul pentru care o monitorizare 2,5
2,5
scrupuloasã a evoluþiilor viitoare este indispensabilã. Doar cu titlu de
2
- cuantum al alocaþiei -
ilustrare, am putea imagina ºi o diferenþiere a cuantumului alocaþiei 2

(aºa cum se procedeazã în alte þãri care se aflã în situaþie similarã cu 1,5
1,5
cea a României ºi care au adoptat mãsuri de redresare a natalitãþii). Ce 1
dezavantaje ºi obiecþii ar putea ridica, de pildã, o schemã de tipul celei 1
din figura alãturatã.
0,5
Potrivit acestei scheme, societatea ar stimula în mod preferenþial
familiile cu doi ºi trei copii. Familiile cu mai mult de trei copii ar fi ºi ele 0
stimulate dar nu în aceeaºi mãsurã. Ceea ce s-ar urmãri ar fi binele Primul Al 2-lea Al 3-lea Al 4-lea
copil copil copil copil ºi peste
general.
mai sem nificativã at unci câ nd c omponenta pur cel de persoanã activã economic (în mãsurã din ce
financiarã (în forme în ce m ai mar e în
Figura 31
variate) este combi- Douã secole din evoluþia populaþiei României: un secol de expansiune ramuri neagricole).
natã cu servicii ºi demograficã ºi un secol de posibilã implozie demograficã Impresia pe care o
25 25
prestaþii adresate co- lasã felu l în c are s -a
?
23 23
pilului ºi familiei cu Sc.3 - Ideal intro dus noua alo-
21 21
copii, menite a di- caþie de stat pentru
minua pierderea eco- 19 19 copii este c ea de d e-
- în milioane -
nomicã pe care o 17 17 cizie pripitã, fãrã

Sc.2 - Optimist
suportã femeia activã 15 15 fundamentare ºtiinþi-
eco nom ic º i cu plu l 13 13 ficã, urmãrind efecte
pri n ad uce rea pe 11 11
imediate, fãrã evalu-
lume a copilului ºi area potenþialelor
9 9
creºterea acestuia. Sc.3 - Pesimist implicaþii, inclusiv
7 7
Central în aceastã adverse, nefiltratã
5 5
politicã de stimulare pri n pri sma nev oii
1900
1910
1920
1930
1940
1950
1960
1970
1980
1990
2000
2010
2020
2030
2040
2050
2060
2070
2080
2090
2100
a natalitãþii trebuie stimulãrii unei nata-

sã f ie a sig ura rea litãþi structural echi-
compatibilitãþii dintre statutul femeii de mamã ºi lib rat e. ( Ne p ute m în tre ba º i da cã e ste o pu rã
coincidenþã faptul cã efectele stimulative vor viitor sigur ºi prosper pentru români: cãile
apãrea semnificativ în anul 2008, an electoral). construcþiei", în contextul condiþionãrii interne ºi
Acumulãrile din cei 17 ani de declin demo- externe a înfãptuirii obiectivelor strategiei de
grafic ºi deteriorare a structurii pe vârste, actualele securitate naþionalã ºi al cãilor de promovare a
caracteristici ale situaþiei demografice ºi imensul valorilor ºi intereselor, unde se menþioneazã nevoia
potenþial distructiv al dinamicii interne a demogra- adoptãrii de "…mãsuri efective pentru stoparea
ficului, în absenþa unei redresãri rapide ºi de sub- declinului demografic al României". Cu certitudine,
stanþã a natalitãþii, pot constitui semnale de alarmã evoluþiile demografice de dupã 1989, actuala situaþie
pentru securitatea naþionalã ºi în Strategia de Secu- demograficã ºi dezvoltãrile negative viitoare bine
ritate Naþionalã a României (www.presidency.ro) consolidate în acumulãrile de pânã acum, constituie
starea demograficã a þãrii apare într-o dublã refe- o vulnerabilitate din perspectiva securitãþii naþionale.
rinþã: ca pericol ºi ca situaþie care impune soluþii. În Spectrul depopulãrii masive a þãrii (Caseta 9) prin
cea dintâi referinþã, din capitolul I, "…tendinþele scãdere naturalã ºi migraþie nu trebuie subestimat
negative persistente în plan demografic ºi migraþia (figura 31 poate fi un avertisment). În ceea ce
masivã…" sunt incluse în categoria vulnerabilitãþilor priveºte dezideratul stopãrii declinului demografic,
ºi disfuncþionalitãþilor care pot amplifica riscurile ºi prin mãsuri efective, el nu va putea fi realizat fãrã
ameninþãrile la adresa securitãþii naþionale. Cea de-a elaborarea ºi aplicarea unei politici familiale auten-
doua referinþã este inclusã în capitolul II - "Un tice. România are nevoie de o politicã familialã
elaboratã cu multã grijã ºi responsabilitate, clarã,
stabilã, orientatã spre perspectivã, care sã nu urmã-
Caseta 9
Depopularea României
reascã efecte imediate (necontrolabile în anumite
dezvoltãri ºi implicaþii) ºi care sã întruneascã
O competentã analizã a dinamicii populaþiei în 33 de consensul clasei politice, al societãþii civile, al opiniei
þãri europene la nivel regional (1495 de unitãþi teritoriale), publice ºi al specialiºtilor. Alocaþia pentru copii,
prin luarea în considerare a miºcãrii naturale ºi migratorii ºi
acoperind perioada 1990-2005, plaseazã România în grupa diferenþiatã ca nivel ºi orientatã prioritar spre familia
celor 9 þãri cu gradul cel mai ridicat al procesului de cu doi ºi trei copii, ca ºi alte forme de stimulare
depopulare. Din cele 42 de unitãþi teritoriale incluse în financiarã, ar trebui sã constituie componente ale
analizã (41 de judeþe + Municipiul Bucureºti), 37 cunosc o
unei astfel de politici, alãturi de servicii ºi prestaþii
depopulare. Procesul de depopulare este apreciat a fi, în
viziunea autorilor studiului la care ne referim, mai complex familiale, refacerea statutului ºi prestigiului familiei
decât o unidimensionalã scãdere a numãrului populaþiei. cu copii, revigorarea cercetãrii demografice, crearea
Este vorba de o contractare situatã la mai multe niveluri, cu unei structuri instituþionale de înalta prestanþã care
feed-back-uri, în care schimbãrile demografice structurale
sã gestioneze cu responsabilitate ºi competenþã
sunt ºi ele multidimensionale. În spatele demograficului se
aflã procese socio-economice determinante ale diverselor problemele celei mai importante bogãþii a þãrii.
niveluri (Bucher, Hansjoerg ºi Ralf Mai. 2005. Depopulation
and its consequences for the regions of Europe. Council of 7 ianuarie 2007
Europe, DG3-CAHP10 (2005) 7). Autorul aduce mulþumiri Deliei Tudor, asistent de cercetare,
pentru contribuþia adusã la pregãtirea datelor.
53
REFERINÞE
Arriaga, Eduardo E. 2003 (Revised). Population Analysis with Microcomputers. Volume II (extract B).
Software and Documentation Rural-Urban Projection (RUP) Program. U.S. Census Bureau
(www.census.gov/ipc/rup).
Attal-Toubert Ketty, Alice Derosier, 2005. Enquete ôe sur l'emploi 2004. Le chômage augmente
`
légerement. ` nr. 1009, 2005, Insee, Paris.
Insee Premiere
Bongaarts, John. 2002. “The end of the fertility transition in the developed world”. Population and
Development Review, Vol. 28, No. 3, Population Council, New York.
Bonifazi, Corrado, Cinzia Conti ºi Marija Mamolo. 2006. Balkan International Migration in the 1990s.
Balkan Demographic Papers, vol. 8, University of Thessaly, Volos.
Chesnais, Jean-Claude. 2000. “The future of French fertility: back to the past, or a new implosion”.
In: Below Replacement Fertility. Population Bulletin of the United Nations, Special Issues, Nos.
40/41-1999, United Nations, New York.
Coale, Ansley ºi Guang Guo. 1991. “The use of new model life tables at very low mortality in
population projections”. In: Population Bulletin of the United Nations, No. 30, 1991, United
Nations, New York.
Coleman, David. 2006a. Europes's Demographic Future: Determinants, Dimensions, and Challenges.
In: The Political Economy of Global Population Change, 1950-2050 (ed. Paul Demeny, Geoffrey
McNicoll). Supliment la vol. 32, 2006, Population and Developmenr Review, Population Council,
New York.
Coleman, David. 2006b. Immigration and Ethnic Change in Low-Fertility Countries: A Third
demographic Transition. Population and Development Review, vol. 32,nr.3, Population Council,
New York.
Comisia Naþionalã pentru Statisticã. 1990. Anuarul statistic al României 1990.
Comisia Naþionalã pentru Statisticã. 1994. Recensãmântul populaþiei ºi locuinþelor din 7 ianuarie 1992,
vol. I - Populaþie Structura demograficã; vol. II - Populaþie Structura social-economicã, vol. III -
Clãdiri, Locuinþe, Gospodãrii.
Council of Europe. 2006. Recent demographic developments in Europe 2005. Council of Europe
Publishing, Strasbourg.
Dorbritz, Jürgen ºi Charlotte Höhn. 2000. “The future of the family and future fertility trends in
Germany”. In: Below Replacement Fertility. Population Bulletin of the United Nations, Special
Issues, Nos. 40/41-1999, United Nations, New York.
de Jong, Andries. 1999. Population and Labour Force Scenarios for the European Union: Acceleration,
Continuity or Reversal. Comunicare la al 24-lea Congres general al populaþiei (UIESP), 18-24
august 2001, Salvador, Brazilia. Statistics Netherlands, Department of Population, Voorburg
(www.cbs.nl/en).
Economic Commission for Europe (United Nations). 1999. Economic Survey of Europe 1999 - No. 1.
United Nations, New York and Geneva.
Ernst & Young ITEM Club. 2006. Chancellor receives a golden handshake from immigrants and the
over 50s. www.ey.com/GLOBAL/content.nsf/UK/Media.
Eurostat. 2006a. Unemployment rate - total 2005 (tabel), www. epp.eurostat.ec.europa.eu/portal.
Eurostat. 2006b. Age moyen de sortie du marché du travail (tabel), www.epp.eurostat.ec.europa.eu/portal.
Frejka, Tomas ºi Gérard Calot. 2001. “Cohort Reproductive Patterns in Low-Fertility Countries”.
Population and Development Review, Vol. 27, No. 1, Population Council, New York.
Gheþãu, Vasile. 2001. “Populaþia României la sfârºit de secol ºi mileniu. Ce perspective?”. Partea I ºi
Partea a II-a. Populaþie & Societate, nr. 1 ºi nr. 2-3, 2001.
Gheþãu, Vasile, Maria Simion, Ionica Berevoescu. “ªocul milionului. Rezultatele preliminare ale
Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor din 18 martie 2002”. Populaþie & Societate, nr. 4, 2002.
Gheþãu, Vasile. 2005. Migrations et incidence sur la répartition de la population en Roumanie au niveau
national et régional. The Romanian Journal of European Studies, nr.4, 2005, Editura Universitãþii de
Vest, Timiºoara.
Iliescu, Vlad. 2006. Sãnãtatea þine de gradul de civilizaþie ºi de respectul faþã de sine. România vãzutã
de sus, nr. 2, 2006.
Institut de Statistique de l'UNESCO. 2006. Recueil de données mondiales sur l'éducation 2006.
Statistiques comparées sur l'éducation dans le monde. Montréal, 2006.
Institutul Naþional de Statisticã. 2001. Anuarul demografic al României, 2001.
Institutul Naþional de Statisticã. 2003a. Nãscuþi vii în anul 2002.
Institutul Naþional de Statisticã. 2003b. Recensãmântul Populaþiei ºi al Locuinþelor din 18 martie 2002,
vol. I - Populaþie - Structura demograficã; vol. II - Populaþie - Structura social-economicã; vol. III -
Clãdiri, Locuinþe, Gospodãrii.
Institutul Naþional de Statisticã, 2005a. Anuarul statistic al României 2004, serii de timp 1990-2003.
Institutul Naþional de Statisticã, 2005b. Populaþia României la 1 iulie 2005.
Institutul Naþional de Statisticã, 2005c. Forþa de muncã în România. Ocupare ºi ºomaj în anul 2004.
Institutul Naþional de Statisticã. 2006a. Anuarul demografic al României, ediþia 2006.
Institutul Naþional de Statisticã. 2006b. Anuarul statistic al României 2005.
Institutul Naþional de Statisticã. 2006c. Natalitatea în anul 2005.
Institutul Naþional de Statisticã. 2006d. Mortalitatea în anul 2005.
Institutul Naþional de Statisticã. 2006e. Tabele de mortalitate pentru perioada 2003-2005.
Institutul Naþional de Statisticã. 2006f. Forþa de muncã în România. Ocupare ºi ºomaj în anul 2005.
International Labor Office. 2005. Yearbook of Labour Statistics 2005, Geneva.
Manton, G. Kenneth, XiLiang Gu ºi Vicki L. Lamb. 2006. Long-term trends in life expectancy and
active life expectancy in the United States. Population and Development Review, Vol. 32, No.1,
2006, Population Council, New York.
Kirk, Dudley. 1996. “The Demographic Transition”. Population Studies, Vol. 50, No. 3, Londra.
Kotowska, Irena. 2003. "Older workers in the labour market and retirement policies". In: Rossella
Palomba ºi Irena E. Kotowska. "The economically active population in Europe". Population Studies
nr. 40, Strasbourg, Council of Europe Publishing.
Lanzieri Giampaolo. 2006a. Long-term population projections at national level. Statistics in focus,
Population and Social Conditions, nr. 3/2006, Population, Eurostat, Luxemburg.
Lanzieri, Giampaolo. 2006b. Population in Europe 2005: first results. Statistics in focus, Population and
Social Conditions, nr.16 / 2006, Population, Eurostat, Luxemburg.
Mc Donald, Peter ºi Rebecca Kippen. 2001. “Labor Supply Prospects in 16 Developed Countries,
2000-2050”. Population and Development Review, Vol. 27. No. 1, 2001, Population Council, New
York.
Meslé, France ºi Jacques Vallin. 2002. “Mortality in Europe: the Divergence Between East and West”.
Population - English Edition, Vol. 57, No. 1, 2002, Paris.
Ministerul Sãnãtãþii, Banca Mondialã, UNFPA, USAID, UNICEF. 2005. Studiul Sãnãtãþii
Reproducerii - România 2004. Baza de date SSR-Ro 2004, www.roda.ro.
Referinþe 55
Misiunea Organizaþiei Internaþionale pentru Migraþie în România. 2003. Riscurile migraþiei ilegale în
statele Uniunii Europene. Percepþii ºi tendinþe.
Monnier, Alain ºi Sophie Pennec. 2001. La mort est au centre de la vieilliesse. Comunicare la al 24-lea
Congres general al populaþiei (UIESP), 18-24 august 2001, Salvador, Brazilia.
Organisation mondiale de la santé. 2004. Rapport sur la santé dans le monde. Changer le cours de
l'histoire. Geneva.
PUSH Journal (The). Periodic Updates of Sexual and Reproductive Health Issues Around the World.
Communications Consortium Media Center ºi UNFPA, Washington (www. pushjournal.org).
Diverse numere.
Sandu, Dumitru. 2006. Explorarea Europei prin migraþii pentru muncã: 1990-2006. In: Locuirea
temporarã în strãinãtate. Migraþia economicã a Românilor: 1990-2006. Fundaþia pentru o Societate
Deschisã, 2006, Bucureºti (ºi date cu amabilitate comunicate autorului de S.D).
Schoenmaeckers, Ronald. 2004. Active ageing in Europe - vol. 2, Demographic characteristics of the
oldest old. Council of Europe Publishing, Strasbourg.
Schoenmaekers, Ronald ºi Irena Kotowska. 2005. Population ageing and its challenges to social policy.
Population Studies nr. 50, Council of Europe Publishing, Strasbourg.
ªerbãnescu, Florina, Leo Morris, Mona Marin. 2001. Final Report. Reproductive Health Survey
Romania 1999.
United Nations. 1971. Manual V, Methods of projecting the economically active population. United
Nations, New York.
United Nations. 1990. Projection Methods for Integrating Population Variables into Development
Planning. Volume I - Methods for Comprehensive Planning, Module Two, Methods for preparing school
enrolment, labor force and employment projections. United Nations, New York.
United Nations Economic Commission for Europe. Fertility and Family Surveys in Countries of the ECE
Region. New York ºi Geneva. Rapoarte de þarã (Standard Country Report) pentru Belgia (1999), Elveþia
(1999), Franþa (1998), Letonia (1998), Olanda (1997), Polonia (1997), Spania (1999), Suedia (1997).
United Nations Population Division. 2003. Long-Range Population Projections. United Nations, New York.
United Nations Population Division. 2004. World Population to 2300. United Nations, New York.
United Nations Population Division. 2005. World Population Prospects. The 2004 Revision. United
Nations, New York.
Vallin, Jacques ºi France Meslé. 2001. “Trends in mortality in Europe since 1950: age-, sex- and cause-
specific mortality”. In: Trends in mortality and differential mortality. Population Studies, No. 36,
Council of Europe Publishing, Strasbourg.
Vallin, Jacques ºi France Meslé. 2004. Convergences and divergences in mortality. A new approach to
health transition. Demographic Research, Special collection 2, Article 2. Max Planck Institute for
Demographic Research, Rostock (www. demographic-research.org).
van de Kaa, Dirk, J. 1987. “Europe's second demographic transition”. Population Bulletin, Vol. 42,
No.1, Population Reference Bureau, Washington.
World Health Organization Regional Office for Europe. 2006. European health for all database (HFA-
DB), http:// data.who.int-table A.
Wroblewska, Viktoria. 2006. Changing mortality patterns in central European countries: Poland's
experience. Comunicare la seminarul international “Mortality in Countries of the Former USSR.
Fifteen Years After Break-up: Change or Continuity?”, Kiev, 12-14 octombrie 2006
(www. iusssp.org).
Zakharov, V., Sergei. 2000. “Fertility trends in Russia and the European newly independent states:
crisis or turning point?” In: Below Replacement Fertility. Population Bulletin of the United
Nations, Special Issues, Nos. 40/41-1999. United Nations, New York.
57
ANEXA 1
Proiectarea populaþiei active economic, 2005-2050
Datele prezentate în tabelele 5 ºi 6 vor putea fi mai bine înþelese ºi interpretate dacã cititorul va avea rãgazul ºi
interesul de a examina cele câteva aspecte de ordin tehnic ale proiectãrii populaþiei active economic, prezentate în
aceastã anexã. Definiþia acestei populaþii în þara noastrã este racordatã la recomandãrile ºi standardele internaþionale
ale Eurostat-ului ºi Biroului Internaþional al Muncii, cuprinzând populaþia activã ocupatã ºi cea neocupatã (ºomerii).
Proiectarea populaþiei active economic este o proiectare clasatã în categoria proiectãrilor derivate. Metoda pe care am
folosit-o este cea a ratelor de activitate, care combinã proiectarea principalã, a populaþiei pe vârste ºi sexe, cu
proiectarea ratelor de activitate pe vârste ºi sexe (pentru detalii asupra metodei: United Nations, 1971; United Nations,
1990). Am preferat sã menþinem constante ratele de activitate pe vârste ºi sexe, cele rezultate din ancheta asupra forþei
de muncã din anul 2004 a Institutului Naþional de Statisticã (INS, 2005c; International Labor Office, 2005). O proiectare a
ratelor de activitate pe vârste prin abordare tendenþialã ori normativã ni se pare a fi, astãzi, o întreprindere lipsitã de
fundament ºtiinþific, având în vedere rapidele schimbãri care au loc pe piaþa muncii în România, numeroasele
necunoscute determinate de o imensã migraþie temporarã pentru muncã dar a cãrei amploare ºi structurã nu pot fi
cuantificate; în plus, nu avem nici un reper relevant pentru evaluarea schimbãrilor pe care le va cunoaºte migraþia forþei
Figura 1
de muncã în contextul intrãrii României în UE ºi al liberei
Rate de activitate pe vârste în România ºi în Franþa, 2004 circulaþii a forþei de muncã; suntem într-o arie necunoscutã,
100
atât în cazul þãrilor care au acceptat deja forþa de muncã din
90
România, cât ºi în cazul þãrilor care au adoptat mãsuri
80
restrictive pentru anii 2007-2008 dar care pot fi oricând
70
modificate, relaxate, dacã “pericolul” românesc ºi cel
Rata de activitate - în % -
60
50
bulgãresc se vor dovedi a fi exagerate.
40 Ratele de activitate pe vârste sunt cele din figura 1. Am
30 adãugat în grafic ratele de activitate dintr-o þarã dezvoltatã,
20 Franþa, pentru a sesiza particularitãþile participãrii la
10 activitatea economicã pe sexe ºi vârste în România,
0 comparativ cu o þarã dezvoltatã, particularitãþi nu lipsite de
15-19
20-24
25-29
30-34
35-39
40-44
45-49
50-54
55-59
60-64
65-69
70-74
interes ºi semnificaþie. Iatã aceste particularitãþi: (i). la

Bãrbaþi Ro Bãrbaþi Fr vârstele adulte, unde ratele au valorile cele mai ridicate în
Femei Ro Femei Fr
orice populaþie, curbele din România se situeazã sensibil sub
cele din Franþa; admiþând cã ancheta asupra forþei de muncã
din România este, calitativ, la nivelul standardelor UE, participarea mai redusã a populaþiei adulte la activitatea economicã
se poate explica prin dificultãþi ºi imprecizie de înregistrare produse de absenþa unui imens contingent de populaþie adultã,
aflatã la muncã în strãinãtate, prin posibile ambiguitãþi de înregistrare în cazul populaþiei rurale ºi, foarte probabil, printr-o
stare inferioarã a sãnãtãþii ºi un grad de invaliditate mai mare în þara noastrã (vom menþiona cã durata medie a vieþii în
sãnãtate bunã (healthy life expectancy), indicator care þine cont atât de mortalitate, cât ºi de starea de morbiditate a
populaþiei, era, în anul 2002, considerabil mai scãzutã în România decât în Franþa: 61 de ani la bãrbaþi ºi 65 de ani la
femei, faþã de 69 ºi, respectiv, 75 de ani (Organisation mondiale de la Santé, 2004)); (ii). ratele de activitate la populaþia de
15-19 ani sunt mai mari în România pentru cã durata medie a educaþiei formale (ca ºi vârsta de intrare în activitatea
economicã) este mai micã în România; vom susþine afirmaþia prin gradul de cuprindere în învãþãmântul superior (gross
enrolment ratio in tertiary level): 40% în România ºi 56% în Franþa (Institut de statistique de l'UNESCO, 2006); (iii). ratele
de activitate la persoanele de 60 de ani ºi peste sunt considerabil mai ridicate în România; ponderea enormã a populaþiei
ocupate în agriculturã în România - 32% (INS, 2006b), comparativ cu numai 4% în Franþa, poate explica diferenþa, ca ºi
vârsta medie a ieºirii din activitatea economicã - 63 de ani în România ºi 59 de ani în Franþa (Eurostat, 2006b).
Schimbãrile pe care le-ar putea cunoaºte ratele de activitate la vârstele adulte ºi avansate în viitor sunt greu de
anticipat. Prea multe sunt necunoscutele, mai ales cele cu origini în dimensiunea actualã ºi viitoare a migraþiei forþei de
muncã in spaþiul european, precum ºi cele determinate de evoluþia economicã a þãrii în noul cadru al UE. Ceea ce pare a
fi sigur este diminuarea ratelor de activitate la vârstele active foarte tinere, prin prelungirea duratei educaþiei.
Figura 2 Dacã felul în care schimbarea participãrii la activitatea

Populaþia activã pe vârste în anul 2005 ºi cea proiectatã
pentru anii 2030 ºi 2050
economicã pe vârste va influenþa numãrul ºi structura popu-
laþiei active rãmâne o necunoscutã, avem suficiente elemente
65+
a. 2005 pentru a cuantifica impactul pe care îl va avea evoluþia natali-
60-64 Efectiv = 10 mil.
Vârsta medie = 40 ani tãþii în ultimele decenii ºi, mai ales, reculul acesteia de dupã
55-59
50-54
1989. În plus, potenþialele schimbãri pe care le-ar cunoaºte
45-49 natalitatea în urmãtorii aproape 20 de ani nu vor afecta dimen-
40-44 siunea ºi structura pe vârste ºi sexe a populaþiei active, ci
35-39 numai ponderea acesteia în ansamblul populaþiei ºi raportul de
30-34
dependenþã economicã al tinerilor. În figura 2 pot fi sesizate ºi
25-29
modificãrile structurale ale populaþiei active în cele trei scenarii
20-24
15-19
prospective, la orizontul anilor 2030 ºi 2050.
0 500000 1000000 1500000
65+ 65+ c. 2050 - Sc. 1

b. 2030 - Sc. 1
Efectiv = 8,9 mil. Efectiv = 6,8 mil.
60-64 60-64
Vârsta medie = 43,7 ani Vârsta medie = 44,8 ani
55-59 55-59
50-54 50-54
45-49 45-49
40-44 40-44
35-39 35-39
30-34 30-34
25-29 25-29
20-24 20-24
15-19 15-19
0 500000 1000000 1500000 0 500000 1000000 1500000
65+ d. 2030 - Sc. 2 65+

Efectiv = 9,1 mil. e. 2050 - Sc. 2
60-64 Efectiv = 7,9 mil.
Vârsta medie = 43,2 ani 60-64
Vârsta medie = 43,1 ani
55-59
55-59
50-54
50-54
45-49
45-49
40-44
40-44
35-39
35-39
30-34
30-34
25-29
25-29
20-24
20-24
15-19
15-19
0 500000 1000000 1500000
0 500000 1000000 1500000
65+ f. 2030 - Sc. 3 65+

Efectiv = 9,1 mil. g. 2050 - Sc. 3
60-64 Efectiv = 8,3 mil.
Vârsta medie = 43,2 ani 60-64
Vârsta medie = 42,3 ani
55-59
55-59
50-54
50-54
45-49
45-49
40-44
40-44
35-39
35-39
30-34
30-34
25-29
25-29
20-24
20-24
15-19
15-19
0 500000 1000000 1500000
0 500000 1000000 1500000
Anexe 59
ANEXA 2
Durata medie a vieþii în România: între reculul din anii 1992-1996 ºi
progresul continuu de dupã anul 1996
Creºterea duratei medii a vieþii a fost, dintotdeauna, rezultatul creºterii nivelului de trai (însemnând o alimentaþie
mai bunã, o îmbrãcãminte mai adecvatã, condiþii de locuit mai bune, posibilitãþi ºi mijloace noi de petrecere a timpului
º.a.), al disponibilitãþii ºi accesului la o asistenþã medicalã din ce în
Figura 1
Speranþa de viaþã la naºtere, 1970-2005 ce mai variatã ºi mai eficientã, progreselor spectaculoase ale
80
medicinii ºi sãnãtãþii publice, creºterii nivelului de instruire a
populaþiei. Acþiunea pozitivã a acestor factori poate fi simultanã,
75
chiar dacã de intensitate diferitã, sau decalatã în timp. Atunci când
mortalitatea pe vârste începe sã creascã ºi durata medie a vieþii îºi
Speranþa de viaþã - ani
întrerupe trendul ascendent ºi începe sã scadã, înseamnã cã

70
intervin dereglãri majore în factorii amintiþi (unul sau mai mulþi
dintre ei). Care dintre factorii menþionaþi au suferit modificãri în
65 anii 1992-1996, când durata medie a vieþii a fost în recul? Se pare
cã toþi aceºti factori, cu excepþia nivelului de instruire. Nivelul de
instruire a populaþiei la un moment dat este rezultatul unor
60
acumulãri de lungã duratã ºi nu poate fi influenþat semnificativ pe
1970
1975
1980
1985
1990
1995
2000
2005
întinderea a numai câtorva ani. Au existat dupã 1989 tendinþe

Bãrbaþi Femei
temporare de abandon ºcolar în ciclul primar dar care nu au
Figura 2 influenþat nivelul general de instruire a populaþiei. Pe de altã
Raportul dintre ratele de mortalitate pe vârste în anii 2005 ºi 1989
parte, veritabila explozie a învãþãmântului universitar public ºi
120
privat a ameliorat nivelul de instruire.
100 Iatã însã cã dupã anul 1996, în mod aparent surprinzãtor,
mortalitatea pe vârste se înscrie pe o curbã descendentã fermã ºi
80
durata medie a vieþii este în progres continuu (figurile 1-3). Valorile
- raport - în % -
60
din anul 2005 - 68,8 ani la bãrbaþi ºi 75,8 ani la femei, înseamnã -
comparativ cu anul 1996, un câºtig de 3,7 ani la bãrbaþi ºi 3 ani la
40 femei. Faþã de anul 1989, progresele sunt de 2 ani ºi, respectiv, 3
ani. La nivelul cauzelor de deces, ratele din 2005 sunt inferioare
20
celor din 1996 la aproape toate grupele mari de cauze de deces
0 (figura 4). Doar la mortalitatea provocatã de tumori ºi boli
0
1- 4
5- 9
10- 14
15- 19
20- 24
25- 29
30- 34
35- 39
40- 44
45- 49
50- 54
55- 59
60- 64
65- 69
70- 74
75- 79
80- 84
85+
endocrine, de nutriþie ºi metabolism valorile sunt mai mari în 2005.

Bãrbaþi Femei Am putea pune aceeaºi întrebare: ce a intervenit în factorii
Figura 3
determinanþi pentru a stopa trendul descendent ºi a instala un
Raportul dintre ratele de mortalitate pe vârste în anii 2005 ºi 1996 progres important dupã 1996? Mai întâi, ni se pare corect sã
120
vedem în evoluþia pozitivã de dupã 1996 o recuperare a unei
100 deteriorãri masive din prima jumãtate a anilor 1990. Mortalitatea
este un fenomen demografic mult mai rigid ºi stabil în evoluþii
80
decât celelalte fenomene demografice ºi miºcarea de recuperare
- raport - în % -
60
(de compensare) dupã un exces de mortalitate etalat pe câþiva ani
este în logica-i proprie. Aici se aflã originea creºterii speranþei de
40
viaþã dupã 1996, cel puþin pentru urmãtorii doi ani ºi nu poate fi
20
vorba de efecte pozitive ale unui context economic ºi social în
ameliorare consistentã. Continuarea trendului pozitiv dupã 1997-
0
1998 nu mai poate fi însã pusã pe seama recuperãrii ºi explicaþia
0
1- 4
5- 9
10- 14
15- 19
20- 24
25- 29
30- 34
35- 39
40- 44
45- 49
50- 54
55- 59
60- 64
65- 69
70- 74
75- 79
80- 84
85+
trebuie cãutatã în altã parte. Gradul general de dezvoltare

Bãrbaþi Femei economicã ºi socialã a României este încã departe de cel mediu al
Figura 4
Raportul dintre ratele de mortalitate pe Figura 5
principalele grupe de cauze de deces 2005 / 1996 Bãrbaþi Creºterea consumului alimentar al populaþiei în perioada 1994-2004 - în %
140
0 50 100 150 200
120 Principalele produse alimentare

consum mediu anual
2 3 3.1. 14
100
Cartofi - kg. 147
6.2. 11 Legume ºi produse din legume - kg. 138
- raport - în % -
80 5 6 6.1. 8 Fructe ºi produse din fructe - kg. 162

12
9 Grãsimi vegetale - kg. 146
7 13 Lapte ºi produse din lapte - litri 133
60
1 1.1. Ouã - buc. 149
Peºte ºi produe din peºte - kg. 150
40 Carne ºi produse din carne - kg. 132
4 Grãsimi animale - kg. 86
20
Consumul alimentar mediu zilnic,
exprimat în calorii ºi factori nutritivi
0
1. 1.
3. 1.
6. 1.
6. 2.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Calorii - numãr 116
- de origine animalã 127
- de origine vegetalã 113
1. Boli infecþioase ºi parazitare; 1.1. - tuberculozã; 2. Tumori
3. Boli endocrine, de nutriþie ºi metab.; 3.1. - diabet Proteine - gr. 118
4. Tulburãri mentale ºi de comportament - de origine animalã 136
5. Boli ale sistemului nervos; 6. Boli ale aparatului circulator - de origine vegetalã 104
6.1. - boala ischemicã a inimii; 6.2. - boli cerebro-vasculare
7. Boli ale aparatului respirator; 8. Boli ale aparatului digestiv Lipide - gr. 122
9. Boli ale aparatului genito-urinar; 10. Sarcinã, naºtere ºi lãuzie - de origine animalã 120
11. Unele afecþiuni cu origine în perioada perinatalã - de origine vegetalã 126
12. Malformaþii congenitale, deformaþii ºi anomalii cromozomiale
13. Leziuni traumatice, otrãviri ºi alte consecinþe ale cauzelor externe Glucide - gr. 113
14. Alte cauze
Femei
140
UE ºi valoarea duratei medii a vieþii reflectã fidel aceastã
120 poziþie (a se vedea figurile 7 ºi 8 din Anexa 6). În pofida
2 3 3.1.
5 decalajului considerabil faþã de þãrile dezvoltate, evoluþiile
- raport - în % -
100
6.2.
80
6 6.1. 8
9 11 pozitive ale mortalitãþii pe vârste dupã 1996 sunt bine
1.1. 12
13 instalate ºi aproape toþi indicatorii calitativi din ultimii ani
60 1 14
7 marcheazã progrese nu numai faþã de anul 1996 ci ºi faþã de
40
anul 1989. Aceste evoluþii pozitive nu pot fi explicate decât
10
20 4 prin progrese de ordin economic, social ºi cultural. Credem cã,
0 la modul general, societatea româneascã a cunoscut evoluþii
economice, sociale ºi culturale pozitive, dupã anul 2000 mai
1.1.
3.1.
6.1.
6.2.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
ales, cu efecte preponderent benefice asupra sãnãtãþii ºi

duratei medii a vieþii. Vom aduce, foarte succint, argumente. La o judecatã sumarã, alimentaþia populaþiei nu pare sã fi
cunoscut schimbãri importante ºi care sã fi favorizat reculul mortalitãþii pe vârste. Datele statistice ne contrazic. O
comparaþie 2004/1994 a consumului mediu anual la principalele produse alimentare pe locuitor, ca ºi a consumului
alimentar mediu zilnic exprimat în calorii ºi factori nutritivi, pe locuitor, aratã creºteri consistente (figura 5). Chiar dacã
valorile absolute ale consumului mediu sunt net inferioare celor din þãrile dezvoltate, schimbãrile nu pot fi neglijate.
Condiþiile de locuit. Nu este un secret cã atât din punct de vedere al numãrului de camere ºi suprafeþelor
locuinþelor, cât ºi din punct de vedere al calitãþii, confortului ºi dotãrilor, situaþia din România este încã departe de
standardele þãrilor dezvoltate. Dar nu se poate afirma cu temei cã am asistat dupã 1989 la o deteriorare a condiþiilor de
Indicatori ai condiþiilor de locuit la recensãmintele din anii 1992 ºi 2002 ºi la începutul anului 2005
Indicator 1992 2002 1.1.2005 Creºtere 2005/1992 - în %

Numãr locuinþe - în mii 7659 8107 8176 6,8
Numãr camere de locuit - în mii 18847 20718 21054 11,7
Suprafaþa camerelor de locuit - mii m.p. 258518 303136 309938 19,9
Numãr camere pe o locuinþã 2,5 2,6 2,6 4,6
Suprafaþa medie pe o camerã - m.p. 13,7 14,6 14,7 7,3
Suprafaþa medie a locuinþei - m.p. 33,8 37,4 37,9 12,3
Numãrul persoanelor pe o camerã de locuit 1,3 0,7 … …
Sursa: CNS,1994; INS, 2003b; 2006a.
Anexe 61
Figura 6
locuit. Dimpotrivã, datele statistice relevã o ameliorare a
Înzestrarea populaþiei cu bunuri de folosinþã
cestor condiþii.
îndelungatã în anii 1990 ºi 2004 (la sfârºitul anului)
225
700 219 218 250
201 Existã o crizã a locuinþelor în România? Datele din tabel
600 186
200 nu sunt argumente pentru o astfel de afirmaþie. O dinamicã
160
500
143 pozitivã poate fi constatatã la toþi indicatorii - numãr de locu-
- creºtere 1990-2004 - în % -
400 150
inþe, numãr de camere, suprafaþa camerelor, suprafaþã medie.
- bucãþi la 1000 loc. -
300
100 În plus, alte douã elemente nu pot fi neglijate: existã o
200 veritabilã explozie a construcþiei de locuinþe atât la oraºe, cât
50
100 ºi în mediul rural, în ultimii ani; pe de altã parte, populaþia
0 0 României s-a diminuat cu 1,5 milioane dupã 1989. Ceea ce se
Aparate
radio
Televizoare
Frigidere
Maºini de
spãlat rufe
Autoturisme
Maºini de
gãtit (gaze)
Aspiratoare
praf
poate însã constata este dificultatea ori imposibilitatea unei
bune pãrþi a cuplurilor tinere de a-ºi cumpãra o locuinþã, prin
1990 2004 Creºtere 1990-2004 imensul decalaj dintre venituri ºi costul prohibitiv al locuinþelor.
Înzestrarea locuinþei cu bunuri de folosinþã îndelungatã
este în plinã expansiune, îndeosebi odatã cu veritabila
explozie a vânzãrilor pe credit. O comparaþie 2004/1990 este extrem de relevantã (figura 6), chiar dacã ºi în acest caz
suntem departe de valorile medii europene.
Nivelul cultural al populaþiei a fost dintotdeauna considerat unul din factorii majori ai stãrii de sãnãtate a individului
ºi, implicit, ai nivelul mortalitãþii într-o populaþie. Un nivel de educaþie mai ridicat (cãruia i se asociazã, în general, ºi un
venit mai ridicat) înseamnã acces la informaþie, atitudine preventivã, adresabilitate crescutã, tratament mai adecvat,
”consum mai eficient de sãnãtate”. Progresele care au avut loc dupã 1989 sunt spectaculoase dacã ne referim la
dinamica numãrului de studenþi. Numãrul acestora era de numai 165 de mii în anul universitar 1989/1990 (CNS, 1990), a
crescut la 255 de mii în 1994/1995 (2005a) ºi a ajuns la 650 de mii în anul universitar 2004/2005 (INS, 2006b), depãºind
700 de mii în anul universitar 2006/2007, dacã þinem cont de ritmul de creºtere din ultimii ani. Iar numãrul populaþiei cu
studii superioare a progresat de la 968 de mii la recensãmântul din 1992 la 1,4 milioane la recensãmântul din 2002 (CNS,
1994; INS, 2003b).
Asistenþa medicalã. Nu avem informaþii adecvate pentru a face aprecieri asupra schimbãrilor pe care le-a cunoscut
asistenþa medicalã ºi care ar fi putut influenþa starea de sãnãtate ºi mortalitatea populaþiei, îndeosebi dupã anul 2000.
Vom face însã douã observaþii. Sistemul public de sãnãtate suferã de subfinanþare, calitate mediocrã a serviciilor,
imobilism ºi incompetenþã managerialã. Pe de altã parte, nu poate fi trecutã cu vederea extinderea rapidã a unitãþilor
sanitare private, de toate tipurile (ca ºi a sistemelor alternative de asigurãri de sãnãtate), care oferã servicii de calitate ºi
nu duc lipsã de pacienþi (este vizibilã crearea unei clientele proprii).
Durata medie a vieþii va creºte în România ºi se va apropia de valorile din þãrile dezvoltate în mãsura în care
creºterea economicã va fi substanþialã ºi se va rãsfrânge direct asupra standardului de viaþã al populaþiei, asupra
calitãþii serviciilor medicale ºi în mãsura în care se va elabora ºi pune eficient în practicã, în mod prioritar, o strategie de
reducere a mortalitãþii prin bolile aparatului circulator. Nu trebuie sã uitãm faptul cã 62% din decesele anului 2005 s-au
produs prin boli ale aparatului circulator (INS, 2006d). Este o proporþie imensã. Dupã datele Organizaþiei Mondiale a
Sãnãtãþii, rata mortalitãþii prin bolile aparatului circulator a fost, în anul 2004, de 6,5 la mie în România ºi de numai 2,2
la mie în þãrile UE15 (World Health Organization, 2006). Aºa numita revoluþie a cardiovascularului, începutã în þãrile
dezvoltate în anii 1970 ºi concretizatã în reducere substanþialã a mortalitãþii prin maladiile aparatului circulator (ºi
progrese consistente în durata medie a vieþii) (Vallin ºi Meslé, 2001), încã nu s-a declanºat în România (este vorba, în
esenþã, de programe speciale de control al hipertensiunii, reducerea consumului de alcool si tabac, chirurgie cardiacã,
medicaþie nouã (de tip beta-blocant), organizarea serviciilor de urgenþã, tratarea hipercolesterolemiei). Ea s-a instalat
însã în prima parte a anilor 1990 în þãrile în tranziþie în care reformele au fost rapid ºi eficient aplicate, cu efecte
benefice asupra calitãþii vieþii (Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia, Polonia) (Wroblewska, 2006). Atunci când standardul de
viaþã ºi asistenþa medicalã vor cunoaºte progrese consistente, o astfel de schimbare este de aºteptat sã se producã ºi în
mortalitatea din România. Ea va fi ºi mai importantã dacã prin programe speciale populaþia va fi convinsã, într-o mãsurã
mai mare, ”…cã sãnãtatea þine de gradul de civilizaþie ºi de respectul faþã de sine” (Iliescu, 2006).
ANEXA 3
62
CHESTIONAR DE EVALUARE A EFECTELOR ORDONANÞEI DE URGENÞÃ A GUVERNULUI nr. 23 din 10 APRILIE 2003 PROIECT
REFERITOARE LA INDEMNIZAÞIA DE CREªTERE A COPILULUI (aprilie 2005)
Date de identificare:
1. Numele ºi prenumele mamei: …………………………………………………
2. Domiciliul actual: 2.1. Localitatea: …………………………………………….. 2.2. Judeþul / sectorul: …………………………..................
1. Data naºterii mamei Ziua: Luna: Anul: se înscriu datele
2. Data naºterii copilului Ziua: Luna: Anul: se înscriu datele
3. Luna ºi anul primei plãþi a indemnizaþiei Luna: Anul: se înscriu datele
4. Starea civila actualã Cãsãtoritã legal În uniune consensualã
Necãsãtoritã Divorþatã Vãduvã se încercuieºte
(ºi nici în uniune consensualã) rãspunsul corespunzãtor
5. Starea civila la data naºterii copilului Cãsãtoritã legal În uniune consensualã
Necãsãtoritã Divorþatã Vãduvã se încercuieºte
(ºi nici în uniune consensualã) rãspunsul corespunzãtor
6. Al câtelea nãscut viu al mamei este cel pentru Primul Al doilea Al treilea Al patrulea se încercuieºte
care primeºte indemnizaþia Al cincilea ºi peste rãspunsul corespunzãtor
7. Câþi copii in viata are mama (inclusiv cel
pentru care primeºte indemnizaþia) ……… se înscrie numãrul
8. Etnia Românã Roma se încercuieºte
Maghiarã Altã etnie …………………..… rãspunsul corespunzãtor
9. Nivel de instruire Primar Gimnazial Profesional Liceal se încercuieºte
Postliceal Superior Fãrã ºcoalã absolvitã ºi alte situaþii rãspunsul corespunzãtor
10. Ocupaþia înainte de a intra în concediu se înscrie ocupaþia
11. Sectorul locului de muncã Public (de stat) Privat Cooperatist Mixt se încercuieºte
rãspunsul corespunzãtor
12. Care era venitul net al mamei înainte de
intrarea în concediu de creºtere a copilului? În RON: ………………………………………………………….. se înscrie venitul
13. Intenþioneazã sã mai aibã copii? Nu se încercuieºte

Da u 1. Câþi …….. 2. Când (în ce an) ……………………. rãspunsul corespunzãtor
ºi se înscriu cifrele la DA
14. Cine va avea grijã de copilul actual dupã Rude Vecini Bonã (femeie la copii) Creºã Copiii mai mari se încercuieºte
terminarea concediului de 24 de luni? Singur Alte situaþii rãspunsul corespunzãtor
15. Date asupra locuinþei se încercuieºte
a. Tipul: Apartament la bloc Apartament la vilã Vilã Casã (la curte) Altã situaþie
rãspunsul corespunzãtor
b. Forma de deþinere: Proprietar Chiriaº Altã situaþie
la punctele a, b, e ºi f,
c. Numãr camere (fãrã bucãtãrie): ……. iar la punctele c ºi d se înscriu
d. Suprafaþa camerelor de locuit (fãrã bucãtãrie): …………. mp. cifrele corespunzãtoare
e. Încãlzire: Centralizatã (de bloc sau publicã) Centralã proprie Electricã Sobã Altã formã
f. Apã curentã: În locuinþã În afara locuinþei (curte, stradã) Altã situaþie
g. Baie: da nu
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
Anexe 63
ANEXA 4. Proiectãri ale populaþiei României

Tabel 1
Populaþia României în anii 2005-2050 în cele patru variante ale Seriei 2004
a proiectãrilor demografice elaborate de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite
Varianta Varianta Varianta Varianta

Anul Inferioarã Medie Superioarã Constantã
(VI) (VM) (VS) (VC)
Perioada P N M CNA P N M CNA P N M CNA P N M CNA
mil. ‰ ‰ mii mil. ‰ ‰ mii mil. ‰ ‰ mii mil. ‰ ‰ mii
2005 21,7 21,7 21,7 21,7
2005-
7,7 12,6 -106 9,6 12,6 -65 11,4 12,6 -25 9,6 12,6 -64
2010
2010 21,1 21,3 21,5 21,3
2010- 6,5 13,1 -137 9,3 13,0 -78 11,9 12,8 -19 8,9 13,0 -85
2015
2015 20,4 20,9 21,4 20,8
2015- 5,8 13,6 -154 8,8 13,2 -90 11,6 12,8 -27 8,0 13,2 -107
2020
2020 19,6 20,4 21,2 20,3
2020-
5,8 14,0 -159 8,3 13,4 -102 10,6 12,9 -47 7,2 13,5 -126
2025
2025 18,8 19,9 20,9 19,6
2025-
5,6 14,6 -164 8,1 13,7 -110 10,5 12,9 -51 6,8 13,9 -137
2030
2030 17,9 19,3 20,7 18,9
2030-
5,5 15,3 -172 8,2 14,2 -114 11,2 13,2 -40 6,6 14,5 -147
2035
2035 17,0 18,7 20,4 18,2
2035-
5,3 16,4 -184 8,4 14,8 -119 12,1 13,5 -28 6,3 15,4 -160
2040
2 040 16,1 18,1 20,3 17,3
2040-
5,0 17,7 -197 8,6 15,6 -124 12,6 13,8 -25 6,0 16,3 -176
2045
2045 15,1 17,4 20,1 16,4
2045-
4,9 18,9 -203 8,7 16,2 -130 12,6 13,9 -26 5,6 17,3 -186
2050
2050 14,0 16,8 20,0 15,5
Scãdere
naturalã
totalã
2005-2050:
- în mil. -7,7 -5 -1,8 -6,2
- în % -35 -23 -8 -29
P(65+) - %
- 2005 14,8 14,8 14,8 14,8
- 2025 19,7 18,6 17,7 18,9
- 2050 34,3 28,7 24,1 31,1
Notã
P= populaþie; N=natalitate; M=mortalitate generalã; CNA=creºtere naturalã anualã;; P(65+)=populaþia în vârstã de 65 ani ºi peste.
Ipoteze:
- mortalitate: creºtere a speranþei de viaþã la naºtere de la 68 la 76 de ani la bãrbaþi ºi de la 75 la 82 de ani la femei, în toate
variantele;
- fertilitate: - VI: scãdere a RFT de la 1,3 copii la o femeie în 2005 la 0,9 în 2010-2025 ºi revenire la 1,3 pânã în 2050;
- VM: RFT va ajunge la 1,85 în anul 2050;
- VS: RFT va ajunge la 2,35 în anul 2050;
- VC: fertilitate constantã - 1,3 copii la o femeie, în toatã perioada;
- migraþie externã: minus 20 de mii pe an în perioada 2005-2010 ºi minus 5 mii pe an dupã anul 2010.
Sursa: United Nations, 2005.

ANEXA 4
Tabel 2
Ipoteze ºi rezultate comparative în trei serii de proiectãri ale populaþiei României, 2005 - 2050
Proiectãrile Centrului de Cercetãri

Demografice (CCD) Proiectãrile Diviziei de Proiectãrile Eurostat
Indicatori Scenariul 1 Scenariul 2 Populaþie ONU - varianta de
Pesimist Optimist - varianta medie bazã (Baseline)
(Constant)
- în milioane:
- 2025 20,2 21,2 19,9 19,7
- 2050 16,7 19,6 16,8 17,1
Rata fertilitãþii totale
- copii la o femeie:
- 2025 1,3 1,8 1,45 1,44
- 2050 1,3 1,8 1,85 1,50
Rata natalitãþii
- la 1000 loc.:
- 2025 7,8 9,7 8,2 …
- 2050 6,6 10,1 8,7 …
- ani:
- 2025
- bãrbaþi 73 73 72 73,7
- femei 79 79 78 79,2
- 2050
- bãrbaþi 76 76 76 77,6
- femei 82 82 82 82
Rata mortalitãþii generale
- la 1000 loc.:
- 2025 12,7 12,2 13,6 …
- 2050 16,7 14,3 16,2 …
Fãrã luarea în considerare a minus 305 mii în minus 458 mii în
Migraþie externã
migraþiei externe perioada 2005-2050 perioada 2005-2050
… date nedisponibile
Sursa: proiectãrile ONU: United Nations, 2005; proiectãrile Eurostat: Lanzieri, 2006;
proiectãri ale autorului.
Anexe 65
ANEXA 5
O rapidã privire comparativã asupra demografiei României ºi a vecinilor ei în anul 2005
Serbia ºi
Indicatori România Ucraina Moldova Bulgaria Muntenegru Ungaria
Populaþia la sfârºitul anului - în mii 21610 46749 3589 7719 8051 10077
Rata de creºtere a populaþiei
-2,2 -7,5 -2,9 -5,5 -3,4 -2,1
- la 1000 loc.
Rata de creºtere naturalã
-1,9 -7,6 -1,9 -5,5 -3,4 -3,8
- la 1000 loc.
Rata migraþiei nete - la 1000 loc. -0,3 0,1 -1,0 0,0 0,0 1,7
Rata natalitãþii - la 1000 loc. 10,2 9,1 10,5 9,2 10 ,7 9,7
Rata fertilitãþii totale - copii
1,32 1,22 1,27 1,31 1,61 1,32
la o femeie
Nãscuþi în afara cãsãtoriei - în % 28,5 21,4 23,9 49,0 20,9 35,0
12,1 16,7 12,4 14,6 14,2 13,5
- la 1000 loc.
Rata mortalitãþii infantile - decese
15,0 10,0 12,4 10,4 6,6 6,2
infantile la 1000 nãscuþi vii
Speranþa de viaþã la naºtere - în ani
- Bãrbaþi 68,8 62,2 64,5 69,0 70,2 68,6
- Femei 75,8 74,0 72,2 76,3 75,5 76,9
Rata nupþialitãþii - la 1000 loc. 6,6 7,1 7,6 4,3 5,7 4,4
Rata divorþialitãþii - la 1000 loc. 1,5 3,9 4,0 1,9 1,0 2,5
Ponderea populaþiei de 65 de ani
ºi peste - în % 14,4 15,9 9,9 17,2 16,5 15,6
Raportul de dependenþã - la 100
- ani):
adulþi (20-64
- al tinerilor (0 -19 ani) 39,8 37,0 47,4 32,9 37,7 35,1
- al vârstnicilor (65 ani ºi peste) 23,6 26,0 16,2 27,5 27,2 25,0
Sursa: Eurostat, 2006.
ªi în Româ nia º i în þ ãril e vec ine p opul aþia este în Serbia ºi Muntenegru. România continuã sã aibã cea mai
declin, determinat, în cea mai mare parte, de scãderea na- ridicatã mortalitate în primul an de viaþã. Speranþa de
turalã a populaþiei. Aceastã componentã este consistent viaþã l a naºte re are v alori m ai ridi cate ºi echili brate î n
mai mare în Ucrai na ºi Bul garia. O balanþã pozitiv ã a România, Bulgaria, Serbia ºi Muntenegru ºi Ungaria ºi
migraþiei externe se înregistreazã în Ungaria. Rata natali- est e ma i sc ãzu tã î n Uc rai na º i Mo ldo va. În a ces te d in
tãþii ºi cea a fertilitãþii totale au valori foarte apropiate în urmã þãri se remarcã ºi valori mai ridicate ale nupþialitãþii
toate cele ºase þãri. Proporþia nãscuþilor în afara cãsãtoriei dar ºi a le d ivor þial itãþ ii. Îmbã trân irea dem ogra ficã est e
este importantã în toate þãrile, detaºându-se însã valorile mai mar e în Bul gar ia, Ser bia ºi M unt ene gru , ce ea c e
din Bulgaria ºi Ungaria. Mortalitatea infantilã are valori determinã ºi un raport ceva mai mare de dependenþã a l
apropiate de cele din þãrile dezvoltate doar în Ungaria ºi vârstnicilor.
-10
10
15
20
25
10
15
20
25
30
-5
-5
66
-10
0
5
0
5
10
15
-5
0
5
Ucraina Ucraina
Ucraina Lituania
Lituania Lituania
Bulgaria Bulgaria
ANEXA 6
Bulgaria Belarus
Belarus Belarus
Letonia Letonia
Letonia Rusia
Rusia Rusia
Moldova Moldova
Moldova
ROMÂNIA ROMÂNIA
ROMÂNIA
Estonia Estonia
Estonia Ungaria
Ungaria Ungaria
Germania Germania
Germania Polonia
Polonia Polonia
Croaþia Croaþia Croaþia
Slovacia Slovacia Slovacia
Macedonia - FRI Macedonia - FRI Macedonia - FRI
Olanda Olanda Olanda
Slovenia Slovenia Slovenia
Cehia Cehia Cehia
Figura 1
Danemarca Danemarca Danemarca

Finlanda Finlanda Finlanda
Grecia Grecia Grecia
1c. Migraþia netã

Portugalia Portugalia
1a. Creºterea totalã
Portugalia
Suedia
1b. Creºterea naturalã

Suedia Suedia
Malta Malta Malta
Albania Albania Albania
Italia Italia Italia
Regatul U. Regatul U. Regatul U.
Elveþia Elveþia Elveþia
Franþa Franþa Franþa
Belgia Belgia Belgia
Austria Austria Austria
Norvegia Norvegia Norvegia
Luxemburg Luxemburg Luxemburg
Turcia Turcia Turcia
Spania Spania Spania
Islanda Islanda Islanda
Creºterea totalã a populaþiei, creºterea naturalã ºi migraþia netã - la 1000 loc. -
Cipru Cipru Cipru

Irlanda Irlanda Irlanda
10
12
14
16
18
20
6
8
10
20
30
40
50
60
70
0
Germania
2,2
2,4
1,2
1,4
1,6
1,8
1
2
Lituania
Cipru Slovenia
Belarus Ucraina
Grecia Ucraina
Croaþia Polonia Belarus
Macedonia Slovacia Bulgaria
Elveþia Slovenia Letonia
Italia Lituania Austria
Polonia Moldova Italia
Malta Cehia Polonia
Ucraina Grecia Croaþia
Moldova Rusia Malta
Belarus Bulgaria Grecia
Slovacia Letonia Ungaria
Demografia României în context european, 2005
Spania Elveþia
Belgia ROMÂNIA Cehia
Luxemburg Slovacia
Lituania Ungaria
Germania ROMÂNIA
ROMÂNIA Italia
Spania
Malta Rusia
Germania
Figura 2
Figura 4
Figura 3
Portugalia Portugalia
Rusia Austria Moldova
Portugalia Cipru Estonia
Cehia Croaþia Spania
Irlanda Elveþia Cipru
Olanda Macedonia Finlanda
Rata natalitãþii - la 1000 loc.
Ungaria Estonia Macedonia

Austria Luxemburg Belgia
Finlanda Belgia Suedia
Rata fertilitãþii totale - copii la o femeie
Regatul Unit Olanda
Sursa datelor: Lanzieri, 2006 (pentru figurile 1-10) ºi United Nations Population Division, 2005 (pentru figurile 11 ºi 12)
Olanda
Letonia Suedia
Proporþia nãscuþilor în afara cãsãtoriei - în %

Albania Luxemburg
Danemarca Danemarca
Slovenia Danemarca Regatul U.
Franþa Finlanda
Bulgaria Regatul U. Norvegia
Norvegia Norvegia Albania
Suedia Irlanda Franþa
Estonia Franþa Islanda
Islanda Islanda Irlanda
Turcia Turcia
Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României
- scãdere faþã de anul 2005 - în % - - la 1000 loc. - - decese infantile la 1000 nãscuþi vii - - decese la 1000 loc. -
Anexe
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
10
12
14
16
18
0
2
4
6
8
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
10
15
20
25
0
5
Ucraina Albania
Slovenia Islanda
Bulgaria Belgia Islanda
Bulgaria Suedia Turcia
Belarus Italia Luxemburg Irlanda
Letonia Franþa Finlanda Cipru
Luxemburg Norvegia Malta
Lituania Ungaria Cehia Luxemburg
Olanda Portugalia Elveþia
Estonia Franþa Olanda
ROMÂNIA Portugalia Grecia Franþa
Germania Germania Norvegia
Austria Irlanda Spania
Rusia Norvegia Slovenia Macedonia-FRI
Spania Spania Austria
Moldova Slovacia Austria Finlanda
Croaþia Suedia
Elveþia Slovenia
Belgia Grecia
Bosnia ºi H. Croaþia Danemarca Polonia
Irlanda Cipru Regatul U.
Ungaria Cehia Italia Belgia
Regatul U. Olanda Slovacia
Cehia Elveþia Regatul U.
Islanda Estonia Italia
Polonia Polonia Danemarca
Croaþia Germania
Slovenia Grecia Malta Portugalia
Letonia Ungaria
6. Malta
3. Franþa
Estonia Suedia
4. Irlanda
Figura 9. Rata nupþialitãþii
5. Islanda
Finlanda Belarus Cehia
2. Finlanda
Slovacia Lituania Polonia
(Seria 2004 a proiectãrilor ONU)

Malta Lituania Croaþia
Figura 6. Rata mortalitãþii infantile
Cine lipseºte?
Figura 5. Rata mortalitãþii generale
Italia Slovacia
ROMÂNIA Albania ROMÂNIA
Serbia ºi M. Letonia
Macedonia-FRI Danemarca Ucraina Moldova
Macedonia-FRI Bulgaria Lituania
Germania
o scãdere a numãrului populaþiei pânã în anul 2050

Ucraina Rusia Estonia
Figura 11. Þãrile europene care ar urma sã cunoascã

Moldova Ungaria
8. Olanda
Grecia Belarus
11. Suedia
Rusia Macedonia Letonia
1. Danemarca 7. Norvegia
9. Portugalia
Austria Moldova Belarus
Cipru ROMÂNIA Bulgaria
10. Regatul Unit

Spania Rusia
Albania Turcia
Belgia Turcia Ucraina
- ritm anual de scãdere - în % - - la 1000 loc. - - ani - - ani -
50
55
60
65
70
75
80
85
50
55
60
65
70
75
80
85
0,2
0,4
0,6
0,8
1,2
0
1
0
1
2
3
4
0,5
1,5
2,5
3,5
4,5
Moldova Rusia
Macedonia-FRI Rusia Ucraina
Ucraina Irlanda Turcia Belarus
Italia Ucraina Moldova
Albania Belarus Lituania
Georgia Croaþia Letonia
Grecia ROMÂNIA Estonia
Spania
Slovenia Macedonia-FRI ROMÂNIA
Bulgaria Turcia Bulgaria
Ungaria Ungaria
ROMÂNIA Letonia Turcia
Letonia Lituania Bulgaria
Polonia Slovacia Slovacia
Bulgaria Estonia Polonia
Islanda Albania Macedonia
Belarus Cipru Cehia Croaþia
Olanda Croaþia Albania
Slovacia Polonia Cehia
Franþa Danemarca Slovenia
Estonia Portugalia Regatul U. Portugalia
Suedia Slovenia Finlanda
Luxemburg Malta Danemarca
Rusia Portugalia Germania
Austria Luxemburg
Ungaria Grecia Grecia
Finlanda Olanda
Figura 10. Rata divorþialitãþii
Austria
Armenia Regatul U. Cipru Belgia
Germania Germania Franþa
Danemarca Irlanda Regatul U.
Letonia Austria Cipru
Lituania Norvegia Finlanda Irlanda
Figura 8. Speranþa de viaþã la naºtere - Femei
Figura 7. Speranþa de viaþã la naºtere - Bãrbaþi
Belgia Luxemburg Olanda
Figura 12. Cele zece þãri care ar urma sã cunoascã

Elveþia Belgia Spania
cele mai mari ritmuri anuale de scãdere a numãrului

Estonia Norvegia Italia
Belarus Suedia Malta
Cehia Islanda Norvegia
Lituania Italia Suedia
populaþiei în perioada 2005-2050 (Seria 2004 a proiectãrilor ONU)

ROMÂNIA Ucriana Franþa Elveþia
Moldova Elveþia Islanda
Rusia Spania
67
69
ADDENDUM
(25 mai 2007)
Date ºi informaþii noi ºi semnificative au fost publicate dupã finalizarea acestui studiu ºi punerea lui în paginã.
Câteva dintre acestea se cuvine a fi menþionate ºi comentate.
I. Seria 2006 a proiectãrilor demografice elaborate de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite:

accelerarea declinului ºi accentuarea deteriorãrii structurale
Consecventã practicilor, Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite a publicat foarte recent (în martie 2007) o nouã
serie de proiectãri demografice la nivel naþional, regional ºi mondial. Disponibile pentru moment doar în format
electronic, aceste proiectãri sunt fundamentate pe date naþionale mai recente ºi, ceea ce ne intereseazã în mod
particular, aduc elemente noi asupra ipotezelor referitoare la fertilitate, mortalitate ºi migraþie externã. Am preluat în
tabelul 1 principalele rezultate pentru România din Seria 2006 dar le-am reluat ºi pe cele din Seria 2004 (prezentate în
Anexa 4 din studiu), pentru a oferi cititorului interesat posibilitatea examinãrii comparative a datelor ºi identificarea
schimbãrilor operate la nivelul ipotezelor.
În ce fel au fost modificate ipotezele privind România? Nu sunt schimbãri semnificative în ceea ce priveºte
evoluþia mortalitãþii populaþiei. Nu este un lucru surprinzãtor, marja de alegere pe care o are specialistul fiind limitatã,
relativ bine conturatã de evoluþiile istorice ale fenomenului ºi de stadiul actual al cunoaºterii ºi posibilitãþilor de
intervenþie. De fapt, ajustarea este mecanicã, “de jos în sus”: speranþa de viaþã la naºtere pleacã de la valori cu puþin
mai ridicate în Seria 2006 ºi îºi conservã minima superioritate în întreaga perioadã acoperitã de proiectãri.
La fertilitate în schimb, diferenþele sunt moderat mai mari ºi vãdesc o anumitã schimbare de filozofie ºi viziune
prospectivã a dezvoltãrilor fenomenului în spaþiul european. Valorile finale sunt mai mici în anul 2050, atât în varianta
medie, cât ºi în cea superioarã: de la 1,85 la 1,7 copii la o femeie ºi de la 2,35 la 2,2 copii la o femeie. ªi în aceste
condiþii, valoarea de 2,2 rãmâne una pur exploratorie. Nu avem în acest stadiu al publicãrii rezultatelor Seriei 2006
informaþii asupra schimbãrilor structurale ale fertilitãþii, al cãror impact este în plinã manifestare în România.
Schimbarea cea mai importantã vizeazã însã ipoteza asupra migraþiei externe. Evoluþiile recente ale
fenomenului nu au trecut neobservate ºi din ele s-a conturat noua ipotezã: o pierdere prin migraþie externã de 1,1
milioane în perioada 2005-2050, de aproape patru ori mai mult decât în seria anterioarã. Evident, cu acest nivel al
migraþiei numãrul populaþiei este în regres mai pronunþat, nu numai ca pierdere umanã directã, dar ºi indirectã, prin
influenþã asupra dimensiunii generaþiilor viitoare (via populaþia femininã de vârstã fertilã). Cum era de aºteptat, nu gãsim
o argumentare a ipotezei asupra migraþiei, întreprindere extrem de delicatã în orice proiectare elaboratã într-un context
economic ºi social fluid ºi imprevizibil în dezvoltãri viitoare pe termen lung ºi foarte lung.
Efectele conjugate ale schimbãrilor operate la nivelul ipotezelor au ecou direct atât asupra numãrului populaþiei,
cât ºi asupra schimbãrilor din structura pe vârste a populaþiei, ducând la o accentuare a procesului de îmbãtrânire
demograficã (tabelul 2). În varianta medie, apreciatã a fi cea mai realistã în orice set de proiectãri demografice, populaþia
României ar ajunge în anul 2050 nu la aproape 17 milioane, ca în Seria 2004, ci la aproape 16 milioane, iar în ipoteza
menþinerii fertilitãþii actuale ea ar atinge doar 15 milioane, o treime fiind compusã de persoane în vârstã de 65 de ani ºi
peste.
Tabel 1
Populaþia României în anii 2005-2050 în cele patru variante ale seriilor 2004 ºi 2006 ale proiectãrilor
demografice elaborate de Divizia de Populaþie a Naþiunilor Unite
Varianta Inferioarã Varianta Medie Varianta Superioarã Varianta Constantã

Anul (VI) (VS)
(VM) (VC)
Perioada P N M SNA P N M SNA P N M SNA P N M SNA
mil. ‰ ‰ mii mil. ‰ ‰ mii mil. ‰ ‰ mii mil. ‰ ‰ mii
2005
- S2004 21,7 21,7 21,7 21,7
- S2006 21,6 21,6 21,6 21,6
2005-2010
- S2004 7,7 12,6 -106 9,6 12,6 -65 11,4 12,6 -25 9,6 12,6 -64
- S2006 8,0 12,5 -95 9,8 12,4 -56 11,6 12,4 -17 9,7 12,4 -58
2010
- S2004 21,1 21,3 21,5 21,3
- S2006 20,9 21,1 21,3 21,2
2010-2015
- S2004 6,5 13,1 -137 9,3 13,0 -78 11,9 12,8 -19 8,9 13,0 -85
- S2006 6,7 12,9 -127 9,4 12,7 -70 11,9 12,5 -13 9,0 12,7 -77
2015
- S2004 20,4 20,9 21,4 20,8
- S2006 20,1 20,6 21,1 20,6
2015-2020
- S2004 5,8 13,6 -154 8,8 13,2 -90 11,6 12,8 -27 8,0 13,2 -107
- S2006 5,8 13,3 -146 8,8 12,9 -84 11,5 12,5 -23 8,1 12,9 -98
2020
- S2004 19,6 20,4 21,2 20,3
- S2006 19,3 20,0 20,9 20,0
2020-2025
- S2004 5,8 14,0 -159 8,3 13,4 -102 10,6 12,9 -47 7,2 13,5 -126
- S2006 5,6 13,7 -152 8,2 13,1 -97 10,5 12,5 -43 7,3 13,2 -115
2025
- S2004 18,8 19,9 20,9 19,6
- S2006 18,4 19,5 20,6 19,3
2025-2030
- S2004 5,6 14,6 -164 8,1 13,7 -110 10,5 12,9 -51 6,8 13,9 -137
- S2006 5,4 14,3 -160 7,9 13,4 -107 10,3 12,7 -49 6,9 13,6 -127
2030
- S2004 17,9 19,3 20,7 18,9
- S2006 17,5 18,9 20,2 18,6
2030-2035
- S2004 5,5 15,3 -172 8,2 14,2 -114 11,2 13,2 -40 6,6 14,5 -147
- S2006 5,2 15,2 -171 7,9 14,1 -115 10,9 13,0 -44 6,6 14,3 -140
2035
- S2004 17,0 18,7 20,4 18,2
- S2006 16,6 18,2 19,9 17,8
2035-2040
- S2004 5,3 16,4 -184 8,4 14,8 -119 12,1 13,5 -28 6,3 15,4 -160
- S2006 4,9 16,4 -186 8,0 14,8 -123 11,6 13,5 -37 6,3 15,3 -154
2040
- S2004 16,1 18,1 20,3 17,3
- S2006 15,5 17,5 19,6 16,9
2040-2045
- S2004 5,0 17,7 -197 8,6 15,6 -124 12,6 13,8 -25 6,0 16,3 -176
- S2006 4,5 17,7 -198 7,9 15,6 -130 11,9 13,7 -36 6,0 16,2 -168
2045
- S2004 15,1 17,4 20,1 16,4
- S2006 14,5 16,7 19,3 15,9
2045-2050
- S2004 4,9 18,9 -203 8,7 16,2 -130 12,6 13,9 -26 5,6 17,3 -186
- S2006 4,3 19,2 -207 7,9 16,4 -138 11,8 14,0 -44 5,6 17,3 -180
2050
- S2004 14,0 16,8 20,0 15,5
- S2006 13,3 15,9 19.0 14,9
Addendum 71
Notã:
P= populaþie; N=natalitate; M=mortalitate generalã; SNA=scãdere naturalã anualã.: P(65+)=populaþia în vârstã de 65 ani ºi peste.
Ipoteze:
- mortalitate: creºtere a speranþei de viaþã la naºtere (în toate variantele):
- S2004: de la 68,2 la 76 de ani la bãrbaþi ºi de la 75,4 la 82 de ani la femei;
- S2006: de la 68,4 la 76,4 de ani la bãrbaþi ºi de la 75,6 la 82,4 de ani la femei;
- fertilitate: - VI: S2004: scãdere a RFT de la 1,26 copii la o femeie în 2005 la 0,9 în 2010-2025 ºi redresare pânã la 1,3 în 2050;
S2006: scãdere a RFT de la 1,29 copii la o femeie în 2005 la 0,87 în 2015-2020 ºi redresare pânã la 1,2 în 2050;
- VM: S2004: RFT va creºte de la 1,26 în 2005 la 1,85 în anul 2050;
S2006: RFT va creºte de la 1,29 în 2005 la 1,7 în anul 2050;
- VS: S2004: RFT va creºte de la 1,26 în 2005 la 2,35 în anul 2050;
S2004: RFT va creºte de la 1,29 în 2005 la 2,2 în anul 2050;
- VC: S2004: fertilitate constantã - 1,26 copii la o femeie, în toatã perioada;
S2004: fertilitate constantã - 1,29 copii la o femeie, în toatã perioada;
- migraþie externã: pentru perioada 2005-2050: minus 315 mii în S2004 ºi minus 1,1 milioane în S2006.
Sursa: S2004 - United Nations, 2005;S2006 - United Nations Population Division. 2007. World Population Prospects:
The 2006 Revision. Population Database, http://esa.un.org/unpd.
Tabel 2
Scãderea numãrului populaþiei României în perioada 2005-2050, prin componenta naturalã ºi prin migraþie, ºi ponderea
populaþiei vârstnice în cele patru variante ale seriilor 2004 ºi 2006 ale proiectãrilor demografice elaborate de Divizia
de Populaþie a Naþiunilor Unite
Varianta Varianta Varianta Varianta

Inferioarã Medie Superioarã Constantã
(VI) (VM) (VS) (VC)
Scãdere - în milioane locuitori
Scãdere totalã
- S2004 -7,7 -5,0 -1,8 -6,2
- S2006 -8,3 -5,7 -2,6 -6,7
Scãdere naturalã
- S2004 -7,4 -4,7 -1,5 -5,9
- S2006 -7,2 -4,6 -1,5 -5,6
Scãdere prin migraþie
- S2004 -0,3 -0,3 -0,3 -0,3
- S2006 -1,1 -1,1 -1,1 -1,1
Scãdere relativã - în %
Scãdere totalã
- S2004 -35 -23 -8 -29
- S2006 -38 -26 -12 -31
Scãdere naturalã
- S2004 -34 -21 -7 -28
- S2006 -33 -21 -7 -26
Scãdere prin migraþie
- S2004 -1 -2 -1 -1
- S2006 -5 -5 -5 -5
Ponderea populaþiei în vârstã de 65 de ani ºi peste - în %
- 2005
-S2004 14,8 14,8 14,8 14,8
-S2006 14,8 14,8 14,8 14,8
- 20
2025
25
-S2004 19,7 18,6 17,7 18,9
-S2006 20,4 19,3 18,3 19,5
- 2050
-S2004 34,3 28,7 24,1 31,1
-S2006 36,2 30,2 25,3 32,2
Sursa: calcule ale autorului; sursa datelor primare: S2004 - United Nations, 2005; S2006 - United Nations Population Division. 2007.
World Population Prospects: The 2006 Revision. Population Database, http://esa.un.org/unpd.
Prin includerea rezultatelor din Seria 2006 a proiectãrilor Diviziei de Populaþie a Naþiunilor Unite, datele din
tabelul 3 actualizeazã viziunea comparativã la nivelul celor mai importante rezultate.
Tabel 3
Ipoteze ºi rezultate comparative în trei serii de proiectãri ale populaþiei României, 2005-2050
Proiectãrile
Proiectãrile Proiectãrile Diviziei de Populaþie ONU Eurostat
Indicatori
Centrului de Cercetãri Demografice (CCD) Seria 2006 2006
Scenariul 1 Scenariul 2 Varianta Varianta Varianta de bazã
Pesimist Optimist Medie Constantã (Baseline)
- în milioane:
- 2025 20,2 21,2 19,5 19,3 19,7
- 2050 16,7 19,6 15,9 14,9 17,1
Rata fertilitãþii totale - copii
la o femeie:
- 2025 1,3 1,8 1,45 1,29 1,44
- 2050 1,3 1,8 1,70 1,29 1,50
Rata natalitãþii
- la 1000 loc.:
- 2025 7,8 9,7 8,1 7,1 -
- 2050 6,6 10,1 7,9 5,4 -
- ani:
- 2025
- bãrbaþi 73 73 72,8 72,8 73,7
- femei 79 79 79,2 79,2 79,2
- 2050
- bãrbaþi 76 76 76,4 76,4 77,6
- femei 82 82 82,4 82,4 82
- la 1000 loc.:
- 2025 12,7 12,2 13,3 13,4 -
- 2050 16,7 14,3 16,8 17,8 -
Migraþie externã Fãrã luarea în considerare minus 1,1 mil. minus 1,1 mil. minus 0,5 mil.
2005-2050 a migraþiei externe persoane persoane persoane
- date nedisponibile
Sursa: proiectãrile ONU: United Nations, 2007; proiectãrile Eurostat: Lanzieri, 2006;
proiectãri ale autorului.
Dacã þinem cont de particularitãþile ipotezelor pe care sunt construite cele trei serii de proiectãri, se poate spune, cu temei,
cã existã o bunã coerenþã atât la nivelul filozofiei generale a abordãrilor, cât ºi la nivelul rezultatelor. Constanþa fertilitãþii ºi
mortalitãþii din Scenariul 1 - Pesimist ºi din Varianta Constantã, ºi valorile similare ale fertilitãþii totale ºi ale speranþei de viaþã la
naºtere, ar trebui sã ducã la un numãr apropiat al populaþiei în cele douã construcþii. Nu se întâmplã aºa pentru cã în proiectãrile
ONU este inclusã ºi migraþia. Dacã la cele 14,9 milioane locuitori (în anul 2050) din Varianta Constantã vom adãuga pierderea directã
prin migraþie din anii 2005-2050 (-1,1 milioane locuitori) ºi pierderea indirectã, generatã însã de cea directã, concretizatã în deficit de
nãscuþi, ºi dacã luãm în considerare nivelul cu puþin superior al fertilitãþii (ºi natalitãþii) din Scenariul 1 - Pesimist, vom ajunge la o
foarte bunã consistenþã internã a ansamblului. Nivelul mai ridicat al fertilitãþii din Scenariul 2 - Optimist ºi ne-includerea migraþiei,
pot uºor explica diferenþa dintre numãrul populaþiei în acest scenariu ºi Varianta Medie. ªi comparaþiile cu Varianta de bazã a
proiectãrilor Eurostat sunt relevante ºi instructive.
Addendum 73
II. Evoluþia numãrului de nãscuþi în anul 2006:

creºtere modestã în urban, “înghiþitã” însã de continuarea reculului în rural
Uºoara redresare a numãrului de nãscuþi în anul 2003 ºi, mai ales, în anii 2004-2005, nu a continuat ºi în anul 2006, an în
care au fost aduºi pe lume 219,5 mii de copii, ceea ce însemnã un regres de 1,5 mii faþã de anul precedent. S-a epuizat potenþialul
stimulativ al indemnizaþiei de creºtere a copilului, care a determinat creºterile din 2003-2005? Nu, dar pare a se apropia de acest
punct. Scãderea menþionatã este rezultatul unei creºteri modeste a nãscuþilor în urban - de 1,7 mii, ºi a unui regres mai important în
rural - de 3,2 mii. În mod corespunzãtor, rata natalitãþii a urcat de la 9,9 la 10,1 la mie în urban ºi a coborât de la 10,6 la 10,3 la mie în
rural, ceea ce înseamnã cã în anul 2007 natalitatea va fi mai mare în urban. Natalitatea din rural intrã într-o fazã extrem de
periculoasã. Sã fie vreo legãturã între aceastã veritabilã cãdere ºi masiva migraþie pentru muncã a populaþiei tinere din rural?
Creºterea din urban este localizatã, ca ºi în anii precedenþi, la femeile salariate, ceea ce înseamnã cã indemnizaþia de
creºtere a copilului a continuat sã aibã un rol stimulativ, chiar dacã net inferior comparativ cu anii 2004-2005. Dacã examinãm
caracteristicile creºterii din urban, vom observa cã se plaseazã la primul copil al mamei ºi la femeile cu studii superioare, ceea ce
ºtiam deja din anii anteriori. Înclinãm a crede cã moderata creºtere a numãrului de nãscuþi la femeile salariate în anii 2004-2005 ºi
cea minimã din anul 2006 sunt o elocventã ilustrare a ineficienþei unei mãsuri pripite, adoptatã ºi aplicatã fãrã viziune prospectivã ºi
fãrã luarea în considerare a implicaþiilor ºi a realitãþilor economice ºi sociale. Indemnizaþia de creºtere a copilului oferã mamei
(familiei) un consistent suport financiar dar numai pentru doi ani. Ce se întâmplã dupã trecerea celor doi ani, când femeia trebuie sã-
ºi reia activitatea economicã, în unele cazuri cu un salariu mai mic decât indemnizaþia ºi, oricum, cu un venit mediu pe membru de
familie sensibil diminuat prin apariþia copilului? Dacã aceastã mãsurã (chiar având un cuantum mai mic al indemnizaþiei) ar fi fost
însoþitã de extinderea reþelei de creºe ºi grãdiniþe ºi de facilitarea accesului copiilor provenind din familii cu venituri mici ºi medii,
este de admis cã altele ar fi fost ºi ar fi efectele concediului ºi indemnizaþiei de creºtere a copilului.
Vasile Gheþãu
Profesor de Demografie la Facultatea de Sociologie ºi Asistenþã Socialã a
Universitãþii Bucureºti, directorul Centrului de Cercetãri Demografice
Vladimir Trebici din cadrul Institutului Naþional de Cercetãri Economice al
Academiei Române.
Membru al Uniunii Internaþionale pentru Studiul ªtiinþific al Populaþiei,
al Asociaþiei Europene pentru Studiul Populaþiei, al Societãþii Britanice pentru
Studiul Populaþiei, al Asociaþiei Internaþionale a Demografilor de Limbã
Francezã, al Asociaþiei ªtiinþifice DemoBalk ºi al Asociaþiei Române de
Sociologie. Doctor în Economie. Consultant ONU în probleme de populaþie.
Autor a peste 100 de lucrãri ºtiinþifice în domeniul demografiei.
Lucrare apãrutã cu sprijinul
"România are nevoie de o politicã familialã elaboratã cu multã grijã ºi

responsabilitate, clarã, stabilã, orientatã spre perspectivã, care sã nu urmãreascã
efecte imediate (necontrolabile în anumite dezvoltãri ºi implicaþii) ºi care sã aibã
consensul clasei politice, al societãþii civile, al opiniei publice ºi al specialiºtilor.
Alocaþia de stat pentru copii, diferenþiatã ca nivel ºi orientatã prioritar spre familia
cu doi ºi trei copii, ca ºi alte forme de stimulare financiarã, ar trebui sã constituie
componente ale unei astfel de politici, alãturi de servicii ºi prestaþii familiale,
refacerea statutului ºi prestigiului familiei cu copii, revigorarea cercetãrii
demografice, crearea unei structuri instituþionale de înaltã prestanþã care sã
gestioneze cu responsabilitate ºi competenþã problemele celei mai importante
bogãþii a þãrii.”
Vasile Gheþãu
ISBN 978-973-7871-88-6

Academia Romana - Articol - Declinul Demografic

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Academia Romana - Articol - Declinul Demografic

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ACADEMIA ROMÂNÃ

INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETÃRI ECONOMICE

O perspectivã din anul 2007 asupra populaþiei României în secolul 21

Editura ALPHA MDN

Institutul Naþional de Cercetãri Economice al Academiei Române ºi

Opiniile exprimate în acest studiu sunt cele ale autorului ºi nu reprezintã, în

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României:

1. ªaptesprezece ani de declin demografic...............................................................................1

2. O perspectivã nouã asupra implicaþiilor declinului demografic:

3. Redresarea situaþiei demografice.

4. Redresarea natalitãþii - singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic .....38

Anul 2006 a fost al 17-lea an de scãdere a numãrului populaþiei României,

“Mâine nu este decât ieri-ul lui poimâine” (autor necunoscut);

ªAPTESPREZECE ANI DE DECLIN DEMOGRAFIC

Miºcare naturalã Migraþie externã Miºcare

scãdere totalã 1129 100

1.1. Faþeta demograficã a migraþiei structurã pe vârste au migranþii pentru muncã?

40-59 ani 25 15 40-59 ani

20-39 ani 30 62 20-39 ani

0-19 ani 25 15 0-19 ani

Migraþia externã netã Componentele migraþiei externe nete

2018 15 -27 1430,7 28,1 189,2 118 62,4 9,1

Având deja 16 generaþii nãscute dupã 1989, Figura 2

Ponderea generaþiilor 1990-2005 - în %

douã decenii. Întreaga populaþie femininã de 50

Numãr femei - în mii

vârstã fertilã din anii 2006-2021 va proveni din 40

rutinã, mortalitatea la vârstele respective fiind 1000

vârstã fertilã generaþiile nãscute dupã anul 2005

ajungând la doar 3 milioane în anul 2050) (în 160 8,5

Rata natalitãþii - la 1000 loc.

structurale ale acestei subpopulaþii). Întregul

rapid de la 31 la sutã în 2019, la aproape 50 la sutã 80 6,5

în 2026 ºi la aproape douã treimi în 2031. 60 6

Scenariul 1 - Pesimist (S1 - Pesimist). Fertilitate constantã.

Speranþa de viaþã la naºtere

2005 21624 5596 10,2 68,5 75,8

2005 12,1 1,3 4165 19,3 3191 14,8

unei creºteri a fertilitãþii încã “de mâine” (2007-

menþinerea fertilitãþii la nivelul actual duce la o

Figura 6 mijlocul secolului. Cu alte cuvinte, la 100

2010 - Bãrbaþi 2010 - Femei

85 întrebare ºi preocupãrile de reformare a politicilor

29 30 ulterioare ale Consiliului UE ºi ale Comisiei

12,9 mil.; populaþia

16,7 mil.; populaþia

2,0 12 4,0 20 4,0 20

în mil. în % în mil. în % în mil. în %

în mil. în % în mil. în % în mil. în %

7j-S1 - Raportul de dependenþã Figura 8a

Nr. populaþiei - în mil.

Rate - la 1000 loc. -

RD1 RD2 RTD 10 18

7l-S3 - Raportul de dependenþã 4 15

RD1 RD2 RTD

6 40 La începutul anului 2006, Comisia Europeanã a examinat programele

raportul de dependenþã vârstnici/ adulþi, sunt mai ridicate în România

O PERSPECTIVÃ NOUÃ ASUPRA IMPLICAÞIILOR

Notã: pentru ipotezele scenariilor 2 ºi 3, a se vedea cap. 3.2.

Scena- Populaþia activã Populaþia activã pe grupe de vârstã

11a. Numãr 11b. Rata generalã de activitate, 15 ani ºi peste

- inactivi 15+ la 100 activi 15+ -

Sc.1 Sc.2 Sc.3 Sc.1 Sc.2 Sc.3

11g. Vârsta medie a populaþiei active, 2005-2050