PORTOFOLIU LA

MATERIA
FARMACOGNOZIE

Parvu Catalin-Adrian

Anul I f3FISA DE LUCRU NR 1.

1. Definiti notiunea de planta medicinala
Notiunea de planta medicinala inseamna plante care contin principii
active in organelle lor cu efect benefic asupra organismului nostru.

2. Explicati etimologia termenului de Farmacognozie

Farmacognozia se ocupa cu nasterea plantelor medicinale si a produselor
medicamentoase de origine vegetala, animala si minerala folosite in medicina
si farmacie.
Este de 2 tipuri :

Farmacognozie generala
Farmacognozie speciala

3. Aratati legaturile Farmacognoziei cu alte stiinte si prezicati cu ce

stiinta are legaturile cele mai stranse si de ce.

Farmacognozia are legaturi cu botanica,tehnologia farmaceutica si chimia

farmaceutica.
Nu se poate spune ca doar cu o anumita stiinta are legaturi mai stranse
deoarece cu toate stiintele in parte are legaturi diferite.

4. Dati cateva exemple din care sa reiasa importanta actuala a unor

microorganisme pentru medicina
La inceput plantele medicinale au fost folosite ca atare fara sa se stie
despre compozitia chimica si modalitatea de actiune.Prin dezvoltarea chimie
s-a elucidat notiunile legate de compozitia chimica,mecanismult de actiune
sau efectele toxice.
In compozitia plantelor pe langa principiile active se afla si compusii
chimici cu rol terapeutic,de aceea multe plante medicinale sunt folosite ca
produse totale(ex tincturile,extractele,uleiurile volatile,decocturile).
Prin descoperirea produselor de sinteza se credea ca acestea vor lua locul
plantelor medicinale,astfel ca un timp plantele au fost inlaturate.

5. Cum se clasifica principalele plante care se utilizeaza in medicina si

farmacie

Plantele medicinale se pot clasifica n grupe dup diverse criterii. O posibila

clasificare a acestora ar putea fi dup: organul utilizat n terapeutic. Din
acest punct de vedere exist 6 grupe de plante medicinale:
a. Plante medicinale de la care se utilizeaz rdcina, bulbii sau tuberii
(Angelica archangelica, Valeriana officinalis, Iris germanica, Gentiana
lutea .a.).
b. Plante medicinale de la care se utilizeaz tulpina i coaja (Rhamnus
frangula, Querqus robur .a.).
c. Plante medicinale de la care se utilizeaz herba (tulpina + frunzele):
Mentha piperita, Melissa officinalis, Satureja hortensis .a.).
d. Plante medicinale de la care se utilizeaz frunzele i foliolele (Mentha
piperita, Salvia officinalis, Plantago lanceolata, Digitalis sp., Atropa
belladona .a.)
e. Plante medicinale de la care se folosesc inflorescenele, florile sau
petalele (Lavandula angustifolia, Salvia sclarea, Althaea rosea, Calendula
officinalis, Matricaria chamomilla etc.).
f. Plante medicinale de la care se utilizeaz fructele i seminele (Carum
carvi, Coriandrum sativum, Papaver sp., Hyosciamus niger, Sinapis sp.,
Ricinus communis etc.).
g. Plante medicinale de la care se utilizeaz sucul celular i seva (Aloe sp.,
Betula sp. etc.).

6. Dati exemple de plante medicinale care apartin gimnospermelor si precizati

criteriile pe baza carora pot fi recunoscute
Din punct de vedere botanic majoritatea plantelor medicinale sunt
plante superioare,deoarece corpul lor este un corm (cormofite).Corpul
cormofitelor este format din organe vegetale(radacina,tulpina,frunza).
Majoritatea cormofitelor sunt spermatofite(se inmultesc prin seminte) de
exemplu gimnospermele (conifere) care se utilizeaza in farmaceutica,atat
samanta cat si frunzele.

7. Dati exemple de plante medicinale care apartine

angiospermelor,monocotiledonate si dicotiledonate

Angiospermele sunt plante care prezinta seminta si fruct, sunt de doua feluri :
Monocotiledonate raspandite pe tot globul,au radacina firoasa
adventiva,tulpina neramificata,cuprind vase conducatoare grupate.
Au frunze intregi fara petiol si cu nervure paralele.
Floarea este pe tipul 3 sau 6 cu invelisul floral nediferentiat.Embrionul
prezinta un singur cotiledon(granilee)

Dicotiledonate plante lemnoase,ierboase cu radacina pivotanta sau

ramificata cu vase lemnoase si liberiene separate,unite in fascicule in
tulpina.

Frunzele sunt petiolate,simple,compuse,penate,palmate cu nervuri

ramificate.Floarea este pe tipul 5,iar elementele florale sunt differentiate
( sepale , petale)

8. Precizati criteriile dupa care pot fi recunoscute si deosebirile plantelor

angiosperme monocotiledonate de angiospermele
dicotiledonate.Exemplificati:
Monocotiledonatele (Monocotiledonatae sau Liliatae) sunt unul din cele
dou grupuri majore de plante cu flori(angiosperme) recunoscute tradiional,
cellalt fiind dicotiledonatele.
Monocotiledonatele au embrionul prevzut cu un singur cotiledon, n
contrast cu cele dou cotiledoane ale dicotiledonatelor. Monocotiledonatele
sunt recunoscute n diverse clasificri taxonomice, sub diferite nume.
Dicotiledonatele sunt o clas de plante a cror semine au dou cotiledoane,
spre deosebire de monocotiledonate, care au doar unul.

FISA DE LUCRU NR 2.

1. Mentionati ce procent este detinut de plantele medicinale care se

secventeaza din flora spontana.
Flora spontana a tarii noastre ofera 70 % ca numar de specii de plante
medicinale.

2. Ce avantaje si dezavantaje prezinta utilizarea plantelor medicinale din

flora spontana?
Avantaje:
Este greu sa introducem in cultura toate speciile de plante pentru ca la multe
specii caracteristice de cultura necesita conditii de mediu deosebite cum ar
fi:loc umbros, tip de sol, umiditate mare, conditii admosferice de mare
altitudine.
La unele specii cum ar fi:afinul, catina alba, macesul, paducelul, socul,
teiul, de la care volorificam florile sau fructele, prin recoltarea lor nu se aduc
prejudicii speciei respective.
Dezavantaje:
Recoltarea nu se poate face mecanizat ci manual.
Uscarea este pretentioasa, greu de asigurat.
Cantitatile solicitate nu pot fi obtinute prin recoltare continua, se poate
ajunge la saracirea genofondului autohton natural.
Variatiile fitochimice mari in functie de locul de recoltare.

3. Precizati care sunt cerintele fata de clima si sol ale plantelor medicinale
care cresc la campie, zonele montane si dealuri.
La campie (brustutele, cimbrisorul, coada soricelului, macul de camp,
papadia) plantele au nevoie de sol bine structurat, de o cantitate moderata de
apa in sol, de o temperature optima in sol si aer si in general rezista la seceta.
In zonele montane (afinul, zmeurul, murul, ghintaura, merisorul,
ienuparul, cernica) plantele prefera solul calcaros, umiditate mare,
umbra si vreme racoroasa.
In zona de deal (catina alba, ciubotica cucului, iarba mare, potbarul, turita
mare) plantele au nevoie de sol umed, bine aerisit, temperatura moderata in
aer si sol, intensitate relative a luminii si o rezerva de saruri minerale in sol.

4. Precizati in ce zone cresc majoritatea speciilor de plante medicinale si

realizati o ierarhizare a zonelor respective in acest sens.

In ce priveste raspandirea geografica a plantelor medicinale, se considera

ca in unele zone acestea au o raspandire mai mare decat in alte zone,
contituind asa numitelebazine de plante medicinale.
Exemplu:Teleorman, Satu- Mare, Brasov, Covasna, Depresiunea Fagarasului,
Bazinul Runcu, Judetul Alba, Bistrita-Nasaut:
Zona de stepa cuprinde Dobrogea, S-E ul Moldovei, Baraganul, Campia
de S a Dunarii, Campia de Vest.
Zona de silvostepa : Drobeta Turnu Severin, Herculane, Dragasani,
Pitesti, Targoviste, Campina.
Zona forestiera: centrul Olteniei, Munteniei, Moldovei, centrul si vestul
Transilvaniei.
Zona alpina.
5. Dati exemple de plante medicinale din fiecare zona.

Sunt plante medicinale care cresc in zona de campie si lunca raurilor.

Exemplu : albastrelele, anghinarea, brusturele, cimbrisorul, ciresul, visinul,
crusinul, dudul, hamiul, gutuiul, musetelul, nalba, plopul, rostopasca,
salcamul, stejarul, talpa gastii, urzica, vascul, rochita randunicii.

In zonele montane intalnim: muschiul de piatra pinul, zmeurul, murul,

plamanarica.
In zona de deal intalnim: catina alba, ciubotica cucului, iarba mare,
potbalul, turita mare.
Zona de stepa: plante uleioase, leguminoase si radacinoase.
Zona de silvostepa: plante mediteraneene, ieboase, monocotiledonate,
composite si leguminoase.
Zona forestiera: graminee si leguminoase, plante perene

FISA DE LUCRU NR 3.

1.

Definiti factori de vegetatie,ce reprezinta si argumentati de ce este utila

cunoasterea lor

Factorii climatici (conditiile de viata) se mai numesc si factori de vegetatie.Ei

reprezinta ansamblul elementelor ce favorizeaza si determina procesele de
crestere si dezvoltare ale plantelor.Cunoasterea factorilor de vegetatie este
utila pentru dezvoltarea plantelor in conditii optime.
2. Precizati ce reprezinta Lumina si ce procese fiziologice vegetale
influenteaza.
Lumina reprezinta energia solara necesara procesului de asilimatie
clorofiliana (fotosinteza).Poate influenta si transpiratia,respiratia astfel in
conditii egale de caldura planta transpira de 100 de ori mai mult la lumina fata
de intuneric.
3. Cum se numeste procesul de adaptare a plantelor la regimul de lumina si
cum se impart plantele din acest punct de vedere,dati exemple de plante
din categoriile respective
In timp,plantele s-au adaptat la regimul de lumina numit Fotoperiodism .
Ca urmare exista plante de zi scurta care infloresc si fructifica spre toamna
cand ziua are 10-13 ore(porumbul,orezul,canepa,tufanele).
Exista si plante de zi lunga care solicita in jur de 14-18 ore
ziua(leguminoase,in).Si mai sunt si plante indiferente la lungimea zilei
( musetel,papadie)
4. Ce determina inflorirea plantelor,unde ia nastere acest factor determinant
si in ce conditii
< Caldura ca factor de vegetatie>
Fenomenul de inflorire este determinat de un hormon florigen care se
formeaza in frunze.Acest hormone se formeaza in functie de durata
luminii,astfel in functie de intensitatea luminii,plantele se grupeaza in :

Plante heliofile ( iubitoare de lumina)

Plante heliofobe ( iubitoare de umbra)

Caldura izvorul de caldura este soarele care genereaza energie

calorica,lumina,raze infra-rosii si unde electromagnetice.

5.

Argumentati de ce caldura poate fi considerate un factor hotarator in

viata plantelor

Temperatura influenteaza toate procesele fiziologice si

biologice(ex.fotosinteza,transpiratia,respiratia,germinatia,cresterea,dezvoltar
ea).Exista pentru fiecare planta o temperature minim optima si maxima.

6. Ce este temperatura cardinala minima ? <Aerul ca factor de vegetatie>

Plantele au suferit adaptari de caldura in functie de zona de clima in care
cresc.La 0 grade Celsius,plantele devin inactive,de aceea aceasta
temperature este numita temperatura cardinala minima .

7. Ce este aerul si precizati rolul principalelor gaze care compun aerul

atmosferic.
Aerul este un amestec de oxigen,azot,dioxid de carbon,vapori de H2O,amoniac
s.a
Rolul gazelor :
a. Oxigenul serveste in respiratie la procesele de oxidare care furnizeaza
energia necesara sintezei substantei organice
b. Azotul este un gaz inert,planta consuma azot sub forma de compusi ai
acidului azotic sub forma de saruri minerale.Ajunge in sol cu ajutorul
ploilor,fie dizolvat sau oxidat in timpul descarcarilor electrice.
c. Dioxid de carbon este absorbit de plante in procesul de fotosinteza prin
toate organelle verzi
d. Amoniacul in sol se comporta ca o baza si formeaza acizi huminici si
saruri minerale care servesc drept hrana pentru plante

8.Ce reprezinta apa pentru plante,cand au nevoie de apa plantele si ce sunt

fazele critice privind aprovizionarea cu apa a plantelor si cum se clasifica
plantele in ceea ce priveste cerintele fata de apa,de ce este necesara
cunoasterea consumului de apa.
Apa reprezinta partea principala a tesuturilor si permite procesele de
hranire,este necesara plantei in toate fazele de vegetatie de la germinatie
pana la coacere.
Exista anumite faze din viata plantelor cand rezerva de apa a solului are
consecinte grave asupra productiei de masa verde,astfel de faze se numesc
faze critice
In ceea ce priveste cerintele plantelor fata de apa se considera ca exista
plante :

Adaptate la conditile de seceta(xerofite) ex.anghinare

Adaptate la conditii de umiditate(hidrofile)

Cu cerinte moderate(mezofile)

9. Cum au fost grupate elementele nutritive si dupa ce criterii au fost

grupate,dati exemple din fiecare grupa.
Substantele nutritive se apreciaza ca din numar mare de substante numai in ju
de 18-20 de elemente sunt indispensabile plantelor.Dupa cantitatea in care
aceste elemente sunt identificate in corpul plantei acestea se clasifica in :

Macroelemente (ex. Potasiu,magneziu,fier, s.a)

Microelemente (ex. Mangan,bor,cupru, s.a)
Ultramicroelemente ( ex. Aur,argint , s.a)

10. Precizati in ce substante din corpul plantelor intra fiecare macroelement,

care este sursa acestora si ce rol indeplineste fiecare macroelement in viata
plantelor.
Macroelementele (substantele esentiale) intra in corpul plantei intr-o
proportie de 0,01% si 10 % (ex, azot,fosfor,potasiu,calciu, s.a )
a) Azotul are rol de hranire a plantei sub forma gazoasa , minerala ,
organica.Plantele extrag azotul sub forma de combinatii nitrice si
amoniacale.Majoritatea plantelor prefera compusii de amoniu.Azotul intra
in componenta proteinelor,lecitinei,ADN,ARN,enzimelor,alcaloizilor
(nicotina,digitalina).In sol,azotul se afla in compozitia humerusului si a
materialului organic nedescompus.
b) Fosforul se afla in proportie de 0,03% - 0,3% in humerus si partea
minerala a solului intra in alcatuirea fosfolipidelor si fosfoglucidelor.Ajuta
la sinteza zaharurilor,proteinelor stimuleaza dezvoltarea sistemului
radicular,fructificarea si grabeste maturizarea si da rezistenta la seceta si
ger.
c) Calciul rol in crestere , in dezvoltare ,se gaseste in organismele mature.

FISA DE LUCRU NR 4.
1. Cu ce incepe perioada de vegetatie la plantele cu flori si de ce depinde
aceasta,dar la talofite si cormofite inferioare cu ce incepe perioada de
vegetatie

Perioadele de vegetatie incep cu germinatia semintelor (plantele cu floare)

La plantele talofite si cormofite (fara flori) perioadele de vegetatie incep cu
germinatia sporilor.

2. Cum se produce fecundatia la plantele medicinale angiosperme si care

sunt categoriile de zigoti si din ce rezulta.
Formarea embrionului la angiosperme are loc dupa fecundatie care este dubla
-> adica una din spermatii fecundeaza oosfera din saul embrionar (gametofitul
femeiesc) , iar cealalta spermtie fecundeaza nucleul secundar al sacului
embrionar care va da nastere la endospermul primar si apoi la cel secundar pe
baza caruia se dezvolta embrionul.Prima fecundatie da naste la zigotul primar
si a doua fecundatie la zigotul secundar sau accesoriu.

3. Precizati si descrieti fazele formarii embrionului

Din prima diviziune mitotica a zigotului primar rezulta 2 celule,din prima celula
aflata spre micropilul oculului prin diviziuni repetate se formeaza un organ
numit suspensor,iar din a doua celula se formeaza un masiv de cellule care
va deveni embrion.Embrionul este sustinut de suspensor si afundat in
endosperma.Embrionul se va diferentia in mai multe parti :

Radicula(radacinuta)
Tigela(tulpinita)
Genula(mugurasul)
1-2 cotiledoane

4. Ce este carpogeneza dar seminogeneza?

Concomitent cu formarea si evolutia embrionului au loc doua procese :
Carpogeneza reprezinta formarea fructului din ovar
Seminogeneza reprezinta formarea semintelor din ovulele
fecundate
5. Ce reprezinta fructul,dar samanta,din ce este alcatuita samanta si cate
feluri de seminte sunt la plantele medicinale angiosperme

Fructele sunt diferite,se pot recunoaste in functie de anumite particularitati

specifice plantelor de la care provin.
Semintele rezulta din fecundarea ovulelor,sunt formate din : tegument,care
inveleste si apara embrionul care da nastere viitoarei plante,endospermul
este tesut de rezerva din care se va hrani embrionul in timpul germinatiei.

Din punct de vedere al pozitiei albumenului fata de cotiledoane semintele

pot fi :

Albuminate(este separate de cotiledon)

Exalbuminate(albumenul este depozitat in cotiledoane)

6. Definiti perioada de repaus al plantelor,incepand cu embrionul si celelalte

perioade vegetative ale plantelor si mentionati caracteristicile acestei
perioade.
Starea de repaus a embrionului in interiorul semintei corespunde cu
perioada de repaus hibernal al plantelor(reprezinta o adaptare).Embrionul
intra in repaus in momentul in care samanta s-a maturizat complet in timpul
repausului au loc fenomene importante care asigura viabilitatea embrionului.
7. Ce inseamna germinatia semintelor care sunt factorii de care depinde
acest process,cum infuenteaza acesti factori germinatia semintelor

Germinaia este un proces fiziologic de trecere a unui germen de la via a

latent la viaa activ i care duce la naterea unei plante sau a unui organ
vegetal.
n interiorul seminei se afl embrionul, din care va lua natere noua plant.
Smna nmagazineaz hrana pentru a ajuta planta s creasc. Ea se
desprinde de planta-printe cnd este uscat. Astfel smn a este protejat
de mucegai i devine mai uoar. O smn uoar poate fi dus de vnt pe
distane mari, pentru a ajunge pe un sol n care s aib condiii de cre tere.
Odat ajuns pe sol, ea absoarbe ap, se umfl i se deschide pentru ca noua
plant s poat crete. Acest proces se numeste germina ie.

8. In ce consta metabolismul germinatiei si,in concluzie,precizati ce fel de

nutritie are embrionul

S-a observat ca in timpul germinatiei se petrec procese biologice

complexe. Astfel, majoritatea sarurilor minerale trec din cotiliedoane in
radicula si muguras. De asemena, substantele de rezerva cu greutate
moleculara mare, sub influenta catalitica a enzimelor, se transforma in

substante cu greutate moleculara mica, solubile in apa si usor utilizabile in

procesele de crestere ale embrionului. De pilda in semintele amidonoase,
amidonul, sub actiunea hidrolitica a amilazei si maltazei, se hidrolizeaza in
maltoza. In aceasta etapa, datorita formarii zaharurilor, semintele au un gust
dulce.
NUTRITIA EMBRIONULUI
S-a constatat ca embrionul are o nutritie heterotrofa, deoarece el nu
poate sintetiza substante organice din substante anorganice.
Embrionul
utilizeaza zaharurile rezultate din hidroliza glucidelor sau provenite din
transformarea lipiodelor depozitate in endospermul secundar.
Embrionul; izolat creste pe medii nutritive bogate in zahar si substante
minerale azotate; cresterea lui poate fi intensificata prin administrarea de
vitamine( tiamina, biotina, acid ascorbnic).

9. Precizati fenomele morfolgice ale germinatiei

In urma imbibarii cu apa, primul fenomen observat este umflarea semintei.
Tesuturile semintei cresc mult in volum, determina intinderea
tegumentului seminal si in cele din urma, dezorganizarea lui. Acesta permite
radiculei sa iasa afara, ajungand astfel la cel de-al doilea fenomen important
al germinatiei. O data iesita radicula se orienteaza in sol intotdeauna vertical
in jos, avand un geotropism pozitiv.
La scurt timp apar perisorii absorbanti si fosta radicula devin radacina
principala, adaptata functiilor de fixare si absorbtie.Dupa ce iese radicula,
hipocotilul si epicotilul provenit din gemula cresc in sens invers radacinii,
transformandu-se in tulpina principala, ele au geotropism negativ.

10. Ce trebuie sa intelegem prin cresterea plantelor si ce organe se formeaza

in urma acestui process.
Cresterea este un proces fiziologic, ritmic, ireversibil, cantitativ constand
in sporirea numarului de celule, a masei si a volumului acestora. Cresterea
reprezinta pentru plante o necesitate vitala. Astfel, cresterea radacinilor spre
sursele de apa si de substante minerale asigura o buna aprovizionare cu
substante nutritive, cresterea tulpinii asigura o buna expunere a frunzelor la
lumina, iar marirea suprafetei frunzelor asgura o buna receptie a radiatiilor
solare. La plantele anuale cresterea este definita iar la cele perene nedefinita.
Cresterea celulelor se desfasoara in doua etape: etapa embrionara, cunoscuta
si sub denumirea de mereza sau diviziunea celulara si auxeza sau extensia
celulara. Mereza se desfasoara la nivelul meristemelor situate apical, in varful
radacinii, tulpinii, ramurilor. Celulele meristematice sunt celule tinere,
delimitate de un perete celular subtire, citoplasma, multi ribozomi densa,
nucleu pozitionat central si vacuole mici si numeroase.

11. Formulati deosebirea dintre crestere si dezvoltare

Cresterea se refera la marirea dimensiunilor plantelor in timp ce
dezvoltarea
reprezinta
modificarile
care
apar
spre
maturizarea
acesteia(aparitia unor organe vegetative suplimentare, aparitia organelor
reproductive).

12. Precizati cum

pluricelulare

se

poate

identifica

cresterea

la

plantele

mono

si

Plantele monocelulare infloresc si fac fructe o singura data dupa care

mor,de exemplu plantele perene,binale,anuale.Plantele anuale infloresc si
produc fructe in cursul unei perioade de vegetatie,cele binale isi desfoara
ciclul de viata pe parcursul a doua perioade de vegetatie(2 ani) ,iar cele
perene formeaza organelle vegetale in decurs de mai multi ani dupa care
infloresc si fructifica o singura data dupa care mor
Plantele pluricelulare sunt cele care infloresc si fructifica mai multi ani.In
timpul infloriri plantelor au loc o serie de procese cantitative cum ar fi :
diferentierea
primordiului
floral,formarea
polenului,formarea
mugurelui,ovulului,deschiderea florilor.

13. Din ce deriva organele vegetative ale plantelor ?

Organele vegetative ale unei plante deriva din : rdcina, tulpina, frunza
A. Rdcina:
Majoritatea rdcinilor se caracterizeaz prin faptul c se dezvolt n sol, are
geotropism pozitiv (este orientat ctre centrul pmntului), nu are pigmen i
asimilatori, nu prezint muguri sau frunze pe suprafaa sa, nu are noduri i nici
internoduri. ns deasemenea sunt i rdcini aeriene care se diferen iaz prin
faptul c se dezvolt n direcie independent fa de centrul pmntului, (se
car pe suporturi), absoarbe apa din aer, i i lipse te stratul protector la
captul rdcinii numit piloriz. n rest ele au acelea i caracterisitci ca i
celelalte rdcini.
B. Tulpina :
Tulpina este un organ al plantelor superioare, care are rolul de a
susine ramurile, frunzele, florile i fructele, sau de a conduce seva brut de
la rdcin spre frunze i seva elaborat de la frunze ctre celelalte organe.

Tulpina este organul vegetativ al plantei deobicei suprateran i a crui form

depinde de mediul de via i rolul ndeplinit n viaa plantei.
C. Frunza :
Frunza este un organ vegetativ lateral al tulpinii sau ramurilor, de form plat,
care ndeplinete funcia fundamental n procesul de fotosintez, dar servind
i la respiraie i transpiraie.

14. Precizati cum cresc organele vegetative ale plantelor medicinale si ale
celorlalte plante si ce reprezinta de fapt aceasta crestere si de ce este
influentata.
Inmultirea este functia biologica a organismelor vii prin care acestea
asigura continuitatea vietii, dand nastere la urmasi asemanatori cu parintii lor.
In cazul plantelor se disting: inmultirea vegetativa, asexuata si sexuata.
Inmultirea vegetativa este capacitatea plantelor de a reface un nou organism
pornind de la organe vegetative, fragmente de organe vegetative, anumite
tesuturi sau chiar de la o singura celula. Ea poate fi realizata prin butasire
(folosirea butasilor de tulpini), marcotaj (folosirea ramurilor) sau altoire
(grefarea unui butas sau mugure). Inmultirea asexuata se face prin spori care
in conditii de mediu favorabile germineaza rezultand plante noi. Inmultirea
sexuata are loc prin fecundatia celor doua celule de sex opus (gamet femel si
gamet mascul) cu formarea unui ou (zigot) si include participarea organelor de
reproducere (floare, samanta, fruct).
In orice mod ar avea loc inmultirea plantelor, dintr-un individ sau dintr-o
pereche de indivizi, se formeaza descendenti care sunt in masura sa urmeze
acelasi ciclu de viata ca si parintii lor.

FISA DE LUCRU NR 6.
1. Cum se numeste domeniul care se ocupa cu cultivarea plantelor
medicinale si care este obiectivul fundamental al domeniului respective
Fitotehnia este o ramura a agriculturii ce urmareste obtinerea de la plante
de cultura productii cat mai mari si de caitate superioara.Se foloseste de
rezultatele altor stiinte : biologia ,chimia, pedagogia,geografia,genetica,
ameliorarea plantelor .
2. Precizati pe scurt avantajele introducerii in cultura a plantelor
medicinale

R: Avantajele introducerii in cultura a plantelor medicinale sunt urmatoarele

Cultivarea unor specii de plante medicinale din alte game
Protejarea flori spontane ( specii rar gentiana)
Recoltare macanizata
Utilizare de conditii optime de uscare si conditionare
Infiintarea acturilor in apropierea instalatiilor de prelucrare
Asigurare de flux continuu tehnologic
3. Formulati si argumentati principiile active fitotehnice carora trebuie sa
se subordoneze orice tehnologie de cultura.
R: Principiile active generale sunt :
a) Cunoasterea detaliata a cerintelor plantelor medicinale fata de
clima,sol,chiar pe subdiviziuni toxonomice (sol,clima,rasa chimica)
b) Asigura conditiile de vegetatie
c) Respectarea si aplicarea intocmai a tehnologiei de cultura privind
plantele premergatoare de pe terenurile ce urmeaza a fi cultivate cu
plante medicinale
d) Fertilizarea solului prin aplicarea de ingrasaminte organice sau chimice in
functie de tipul de sol,perioada de vegetatie
4. Precizati si descrieti ce noua posibilitate se conturaza pentru obtinerea
substantelor naturale de interes terapeutiv si motivate ce avantaje
prezinta fata de cultivarea in camp a plantelor
R: Respectivele culturi se pot face in mod continuu,nefiind conditionate de
anotimpuri,iar produsele de metabolism pot fi dirijate .
5. Definiti ameliorarea plantelor

R: Ameliorarea plantelor este stiinta agrobiologica aplicativa care

studiaza soiurile si hibrizii de plante agricole, elaboreaza metode de
imbunatatire a acestora si de obtinere a unor genotipuri noi cu valoare
agronomica superioara
Termenul de ,,ameliorare provine din latinescul ad = la si melior = mai bine,
avand intelesul de imbunatatire. Asadar, chiar din etimologia titlului acestei
stiinte, se poate deduce rolul sau intre stiintele agronomice si anume
imbunatatirea plantelor cultivate, respectiv a particularitatilor lor biologice,
excluzand masurile tehnologice de realizare a culturii. in acest sens, se
selecteaza cele mai pretioase forme, apreciind nivelul de productivitate si
calitatea recoltei; nivelul de rezistenta la factorii biotici (influenta patogenilor
si insectelor) si abiotici (temperatura joasa si inalta, deficitul de apa si/sau
nutrienti in sol s.a.). Aceste genotipuri pretioase selectionate, la nivel de
populatii, se numesc soiuri.

6. Ce este selectia si in ce consta,dati exemple

R: Selectia se aplica in cazul plantelor cu o mare variabilitate individuala si

consta in alegerea dupa criterii morfologice si organoleptice a indivizilor
rigurosi,rezistenti la secenta,frig si boli ce contin principii active in cantitate
mare

7. Ce este hibridarea ,in ce consta si care sunt modalitatile de hibridare.

R: Hibridarea se aplica cand o populatie de plante medicinale nu prezinta
sufficient de mare viabilitate individuala.Procesul prin care anumite
proprietati chimice pe care le deriva la descendenti se pot transmite la
acestia prin polanzari incrucisate repetate si dirijate. Dupa modul in care
se desfasoara acest proces exista 2 tipuri de hibridare :

Intraspecifica in interiorul aceleasi specii

Interspecifica intre specii diferite (folosita la culture pentru

determinarea de rase chimice cu un continut de pricipii active prin
incrucisarea speciilor viguroase cu indivizi mai putini vigurosi dar cu
un continut mai mare de principii active

8. Ce sunt mutatiile ,care sunt categoriile de mutatii,ce factori pot

determina si de modificari se pot produce la nivelul cromozomilor,dati
exemple.
R: Consta in modificarea materialului genetic (cromozomi,gene) conducand la
schimbari cantitative si calitative in biosinteza principiilor active.Ele pot fi :

Spontana sub actiunea radiatililor naturale si a metabolizilor celulari

mutageni.

Provocata cu ajutorul radiatiilor ionizante ( gama X

,electroni,protoni,neutroni) sau radiatii neionizante ( UV ) si factorilor
chimici cu actiune asupra acizilor nucleici ( mutatiile cromozomilor se
pot concretiza in modificari numerice peste starea normala.

9. Formulati considerentele economice ale cultivarii plantelor

medicinale ,dati si exemple de plante medicinale cultivate.
R: Plantele au fost utilizate pentru tratarea bolilor de catre toate civilizatiile
inca din timpuri stravechi. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii
peste 80% din populatia lumii utilizeaza in ziua de azi plante medicinale, si

acest procent este in continua crestere. Preparatele bazate pe plante

comercializate in momentul de fata la nivel mondial reprezinta 40% din totalul
resurselor medicale sub orice forma. Soiurile de plantele medicinale utilizate
pentru producerea acestor medicamente sunt in numar de aproape 20000.
Aceasta situatie este valabila nu numai pentru tarile in curs de 5 dezvoltare,
ci si pentru tarile puternic industrializate, asa cum sunt SUA, Germania,
Franta, Marea Britanie, etc.
Unele dintre plantele medicinale cultivate sunt utilizate pentru a produce
uleiuri esentiale si extracte si ariile pentru cultivarea unor asemenea ierburi
sunt extinse sau restranse conform cererii. Printre aceste plante se numara
menta /Mentha piperita/, levantica /Lavandula vera/, trandafirul /Rosa
damascene/, musetelul /Chamomilla recutita/, mararul /Anetum graveolens/,
salvia /Salvia officinalis/, etc

FISA DE LUCRU NR 7

1. In produsele farmaceutice,precizati sub ce forma sunt utilizate,dati

exemple,ce forma e mai des utilizata,dati exemple,cum se
administreaza si de ce nu se poate prepara si in ce gospodarie .
R: In produsele farmaceutice plantele medicinale sunt utilizate deobicei sub
forma de tincture,extracte.Tinctura se poate folosi sub forma de picaturi ( ex.
Valeriana), se poate folosi si ca atare pentru uz extern sau intern.Se poate

pregatii in farmacie sau in industrie.De regula,nu se recomanda obtinerea in

curte,deoarece necesita utilizarea unor materiale specifice.
2. Ce determina produsele de extractie a principiilor active din plantele
medicinale.
R: Alegerea procedeelor de extractie a principiilor active se face in functie
de natura produselor vegetative si a substantelor active.
3. Enumerati formele de folosire a plantelor medicinale .
R: Plantele medicinale pot fi folosite sub forma de :
Ceai sau infuzie
Decoctul
Maceratul la rece,la cald
Siropurile
Oteturi
Pudra
Comprimate
Cidrul
Sucul proaspat
Vinuri medicinale
4. Precizati si puneti accent pe procedeul tehnic de obtinere a infuziei si
precizati ce plante medicinale pot fi utilizate numai prin acest procedeu
R : Infuzia se foloseste la extragerea substantelor active din tesuturile
vegetale fragile.cum ar fi : florile,frunzele,ierburi,mai rar radacini si fructe
(care contin uleiuri volatile care prin fierbere se pierd)
Obtinerea infuziei : Intr-un vas smaltuit se pun 1-2 linguri de planta maruntita
peste care se pune un sfert de litru de apa care a dat in clocot.Se acopera si
se lasa 15 minute,apoi se strecoara si se indulceste.
Exemple de infuzii : Flori de tei,sunatoare,menta,roinita,hibiscus,fructe de
padure.
5. Ce este decoctul si precizati cum se procedeaza pentru obtinerea sa.
R: Decoctul (fiertura) este operatia prin care planta medicinala se amesteca
cu apa rece si se fierbe un anumit timp.Apoi,se strecoara fierbinte si se
completeaza cu apa fiebinte si racita pana la volumul initial

6. Definiti maceratia,ce plante medicinale se utilizeaza numai prin

aceasta forma si precizati cum se procedeaza ,cat timp se pot utilize
maceratiile apoase si de ce.
R: Maceratia (plamadeala la rece) se foloseste la prepararea extractelor
apoase, vinurilor, tincturilor si oteturilor medicinale, deoarece uneori
priacipiile active se extrag printr-o sedere mai indelungata a plantelor in
contact cu dizolvantul.
Maceratiile se prepara numai la temperatura camerei (15-25C). In general,
durata macerarii la care dizolvantul este apa nu trebuie sa depaseasca 6-8 ore
de preparatie, deoarece microorganismele gasesc un mediu favorabil

dezvoltarii lor. In timpul extragerii se agita din cand in cand. Dupa trecerea
timpului indicat, maceratia se strecoara prin tifon sau vata, iar lichidul obtinut
se completeaza la cantitatea prescrisa.
Maceratiile apoase se prepara pentru cel mult 24 ore si se pastreaza la
rece, in sticle de culoare inchisa.

7. Ce este digestia (maceratl la cald) si precizati ce se poate prepara prin

acest procedeu si cum se pastreaza preparatul
R: Maceratul la cald este tot un procedeu de maceratie cu un dizolvant
oarecare.Digestia se face la cald 30-40 grade Celsius.Astfel,se pregatesc
uleiurile medicinale de sunatoare sau musetele.Vasul in care se afla planta se
aseaza pe baia de apa in fierbere si se tine 2-3 ore.Se strecoara si se
pastreaza in vase de capacitate mica la rece

Definiti cataplasma si descrieti procedeul tehnic de preparare.Dati

exemple

R: Cataplasma (oblojala) este un preparat de consistenta moale care se obtine

din planta maruntita si amestecata cu apa pana se obtine o pasta. Exemplu :
Cataplasma cu mustar si se pune intre 2 bucati de panza si se aplica pe
partea bolnava

9. Precizati tehnicile de preparare a tincturilor medicinale,siropurilor

medicinale,vinurilor medicinale,oteturilor medicinale,sucului
proaspat,terciurilor de plante,compreselor cu aburi de plante,alifiilor si
uleiurilor si baile de plante
R: Cataplasma este un preparat de consistent moale, care se obtine din
plant mcinat, amestecat cu ap pn se formeaz o past. Aceast past
se pune ntre dou bucti de pnz si se aplic pe locul afectat. Cataplasmele
se pot realiza cu ap rece (cataplasma de mustar) sau cu ap fierbinte
(cataplasma de in).
Tinctura se obtine prin tratarea plantelor mruntite cu alcool de diferite
concentratii. Tincturile sunt solutii extractive alcoolice, mai concentrate n
principii active dect infuziile. Se administreaz intern, n putin ap sau ceai
sau pe zahr.
Siropurile sunt solutii extractive apoase la care se adaug zahr (640 g
de zahr la 360 ml de lichid). n general siropurile se prepar dizolvnd zahrul
ntr-o solutie ce contine substantele active ale plantei. Apoi preparatul se
fierbe n baie de abur sau direct pe foc, conform timpului indicat n retet.
Siropurile se prepar n vase smltuite. Se strecoar fierbinti prin tifon, direct
n sticle uscate, de capacitate mic. Dopurile se fierb n prealabil si se fixeaz
imediat ce sticlele au fost umplute. Apoi se pstreaz la rece.

Vinurile se prepar prin macerarea plantelor mruntite, folosindu-se 30

40 g de plant pentru un litru de vin vechi de bun calitate. Macerarea se
face la temperatura camerei. Dup 7 8 zile se strecoar. Se las 24 de ore,
apoi se filtreaz printr-o pnz deas sau printr-un filtru de hrtie. Se adaug
zahr dup gust si se completeaz cu vin pn la un litru.
Oteturile aromatice se prepar prin macerarea plantelor mruntite cu
otet de vin, la temperatura camerei, timp de 7 8 zile. Dup trecerea acestui
timp ntregul continut se strecoar printr-o pnz deas, apoi se completeaz
cu lichid. Pentru prepararea oteturilor aromatice se folosesc plante n
proportie de 5 10 g la 100 ml de otet. Se ntrebuinteaz numai extern.
Uleiurile medicinale se obtin prin macerarea plantelor n ulei, timp de
4 6 sptmni. Peste plantele mruntite se adaug ulei la temperatura
camerei (este mai indicat cel de porumb sau de msline). Sticla se tine ntr-un
loc rcoros si ntunecat, astupat cu un dop de plut. O dat la 2 3 zile se
agit preparatul, iar dup 3 sptmni se strecoar. Se pstreaz n sticle de
culoare nchis, ferite de cldur sau lumin.
Inhalatiile se obtin din plante medicinale aromatice sau din uleiurile
extrase din plante. Peste planta mruntit sau uleiul volatil, puse ntr-un vas
smltuit sau de portelan, se toarn ap fierbinte. Vaporii de ap antreneaz
uleiul volatil care este inhalat odat cu acestia, actionnd la nivelul cilor
respiratorii.

FISA DE LUCRU NR 8.
1. Cum se numeste stiinta al carui obiect de studiu il constituie plantele
medicinale si cum a evoluat aceasta?
R: Plantele medicinale pentru a fi recunoscute fac obiectul Botanicii
Sistematice,stiinta ce a evoluat sub impulsul acumularii de noi date
informationale furnizate de :
Fitopaleontologice
Filotoxonamie - clasificate in unitati distincte
Anatomie vegetala
Citologie
Embriologie vegetala

Genetica si biochimie

2.

Precizati si argumentati cum au fost primele clasificari ale

plantelor,cine a elaborat "NOMENCLATURA BINARA" si ce a realizat?

Sistemul de clasificare a organismelor cuprinde urmtoarele mari unit i

sistematice: regn, ncrengtur, clas, ordin, familie, gen, specie.
Cel care a folosit pentru prima dat nomenclatura binar a fost biologul
suedez Carl von Linn (1707 1778) n lucrarea Species plantarum (1753)
pentru plante, iar n Systema naturae, ediia a X-a, (1758) pentru animale.
Metodele anterioare de denumire a speciilor erau extrem de greoaie i erau
formate dintr-o niruire de nume. Sistemul de denumire folosind nomenclatura
binar este simplu de aplicat, uor de memorat i de folosit. Numele este
format din dou cuvinte din limba latin. Denumirea unei specii va fi astfel
format din denumirea genului (prima denumire) scris cu majuscul, iar a
doua denumire este scris cu liter mic i reprezint denumirea speciei.
Dup denumirea speciei se adaug ca o recunoatere a meritelor i numele
celui care a descris pentru prima dat specia respectiv. Deci, speciile care
fac parte din acela gen vor avea toate prima denumire identic (scris cu
majuscul) i a doua denumire (scris cu liter mic) va defini specia
respectiv. Astfel, ca avantaj major este c putem recunoa te foarte u or
speciile ce aparin aceluia gen, deoarece au prima denumire comun.
Exemple de scriere a denumirii unor specii:

pentru nevertebrate: Unio pictorum Linn (scoica mare de ru), Unio

crassus Philipsson (scoica mic de ru), Unio tumidus Philipsson;

pentru vertebrate: Mustela erminea Linn (hermina), Mustela nivalis

Linn (nevstuic), Mustela putorius Linn (dihorul negru sau dihorul de
pdure), Mustela eversmanni Linn, (dihorul de step);

pentru plante: Viola jordanii Hanry, Viola canina Linn (viorele

salbatice), Viola mirabilis Linn (viorele), Viola uliginosa Bess, Viola joii
Janka (tmioar), Viola odorata Linn (topora)

3. Ce fel de idei si cui au apartinut ideile care au impus sistemele de

clasificare actuala,pe ce au fost bazate acestea si potrivit acestora cum se
clasifica plantele
R: Filotoxomania contemporana (Botanica sistematica) a clasificat plantele in
3 etape :
Filofite

Briofite (Briobianta)
Cormofite(Cormobianta)
Sistemul de clasificare a organismelor cuprinde urmtoarele mari unit i
sistematice: regn, ncrengtur, clas, ordin, familie, gen, specie.
Cel care a folosit pentru prima dat nomenclatura binar a fost biologul
suedez Carl von Linn (1707 1778) n lucrarea Species plantarum (1753)
pentru plante, iar n Systema naturae, ediia a X-a, (1758) pentru animale.

4. Caracterizati grupul THALOBIONTA ,dati exemple de unitati sistematice de

TALOPHITE monocelulare si pluricelulare ,precum si exemple de specii din
aceste unitati cu unele utilitati terapeutice
R: Thalobionta sau talophytele sunt plante cu corpul vrgetativ care poate fi :
Unicelular
Pluricelular
Tal este un organ vegetativ nediferentiat in radecina , tulpina, frunze si nu
prezinta vase conducatoare .
Exemplu de talophyte unicelulare :
bacteriile ordinul Actinomycetales sau Actinomicete si Familia
Streptomicete din care se extrage streptomicina
Exemplu de talophyte pluricelulare :
Spirulina Species ( alga filamentoasa) alga albastra
Alge brune : Laminaria
Alge rosii : Rodofilus se pregateste ogar-ogar mediu de cultura
bacterian.
Ciupercile formeaza increngatura Mycophyta : cornul secarei
( Claviceps Purpurea) se extrage Ergotina si Spaculina care are rol
homeostatic , iar spaculina provoaca contractia muscilor netezi
Increngatura Lichenophyta sunt lichenii care contin principii active
asemanatoare
antibioticelor si sunt folosite pentru arsuri si plagi.
5. Caracterizati grupul BRIOBIONTA,dati exemple de specii de muschi care
pot fi considerate plante terapeutice
R: Grupul Brionta ( muschii ) sunt raspanditi in pajiste, paduri, mlastine si sunt
mari iubitori de umiditate.
Exemple de specii de muschii:
Genul Sphagnum sau muschiul de turba din care se obtine namol
terapeutic.

Muschii sunt plante verzi autotrofe de talie mica , prezinta rizoizi ,

tulpinita si frunzisoare, fara vase conducatoare si se inmultesc prin
spori
6. Caracterizati CORMOBIONTELE,precizati cate specii de Cormobionte
populeaza mediul terestru si care sunt increngaturile apartinatoare
Cormobiontelor ?
R: Carmobiontele sau cormofite au corpul vegetativ diferentiat in radacina ,
tulpina frunze strabatuti de vase conducatoare liberiene si lemnoase
Sunt in jur de 300.000mii specii si se impart in trei increngaturi:
Theridophyta (ferigile) si se inmultesc prin spori
Gimnospermophyta ( gimnospermele) plante lemnoase care se
inmultesc prin seminte descoperite , nu au fruct (coniferele)
Angiospermophyta (amgiosperme)
7. Caracterizati filonul Pteridophyta,clasele care fac parte din acest taxon si
dati exemple de specii din fiecare taxon si unele utilitati terapeutice
R: Increngatura Pteridophyta cuprinde patru clase :
Psilophyte(pedicuta)
Eqiusetaceea ( Equisetum Arvinse coada calului ) este utilizat in
medicina ca diuretic si homeostatic
Filicate -familia Polipodiaceae Driopteris filix mas ( ferga comuna ) ,
din rizom se extrage un medicament folosit in tatarea viermilor
intestinali teniei .

8. Caracterizati filonul Gymnospermatophyta,dati exemple de ordine,genuri si

specii de interes medical
R:.
Increngatura Gymnospermatophyta din care fac parte dicotiledonatele
si anume:
1. Ordinul Gykoales ( Ginko Bilboa )
2 .Ordinul Pineales sau conifere cu familia :
Cupresaceae (Enuperus comunis -ienuparul samanta contine uleiuri
volatile, saruri substanta enuperina
Flinacee -bradul ( Abies Alba ), molidul (Picea Excelsa)
Larix Decudua (zada)
3.Ordinul Efedrales carcelul ( Efedra Distachia) se extrage efedrina

9. Caracterizati filonul Angiosppermatophyta,aratati clasele ce apartin

acestui filon,ordinele si speciile cu utilizare terapeutica si in ce constau
unele utilizari
R: Increngatura Angiospermatophyta se imparte in doua clase si anume :
Clasa Dicotiledonate
Clasa Monocotiledonate

Sunt plante lemnoase , ierboase,bienale, anuale.

Cele mai importante Ordine sunt:
Ordinul Magnoliales : magnolia si dafinul (Laurus Nobilus), scortisoara.
Camforul
Ordinul rosales cu Familia Rosaceae : Rosa Canina (macesul),Cerasus
Abium (ciresul),amigdales comunis (migdalul dulce)
Ordinul Leguminosales cu Familia Popilionaceae- floare asemanatoare
unui fluture
Sulfins (Merilotus Officinalis), Robina Pseudacacia (salcamul )
Ordinul Mirtales cu Familia Mirtaceae Mirtus Comunis , Eucaliptus
Globulus (eucalipt).
Ordinul Rubiales cu Familia Rubiaceae Cinchoma Officinalis (arborele
de chinina ) reduce febra

FISA DE LUCRU NR 9.
1.

Precizati la ce se refera acest curs (9-10)

R : Acest curs se refera la utilizarea produselor fitoterapice ce au la baza

componentele plantelor medicinale si care se va face in afectiunile
organismului de rolul acestora asupra aparatelor si sistemelor

2. Precizati si argumentati plantele medicinale care sunt utilizate in diverse

stari anormale ale SNC,dati exemple de principii active din plantele
medicinale respective si de medicamente rezultate din combinarea acestora
cu alte substante medicamentoase.
R : Plantele medicinale ce se folosesc in diverse stari anormale ale SNC,sunt :

extracte de Radacina de Odelean ( Valeriana officinalis) ce are rol de a

reduce hiperexcitabilitatea SNC si cu efect comparabil cu cel al
tranchilizantelor minore

extracte de Paducel (Crataegus monogyna).

Combinatii :
a) Valeriana + Paducel + Fenobarbital = Extraveral
b) Valeriana + Con de hamei + Paducel + Talpa Gastei + Flori de tei + Frunze de
mataciune = Sedinstant
In Parkinson se folosesc alcaloizi de matraguna cuprinsi in produsul
FOLADON,utilizat in spasmele musculaturii de la nivelul tubului digestiv.
c) Lauronul - se extrage din alcaloidul de la Laurul Paros ( Datura inoxia ) se
utilizeaza in crizele convulsive de Parkinson
d) Analgezice puternice ( Regimul Stupefiantelor ) : MORFINA (alcaloid extras
din Macul de gradina)
Hidromorfon + Atropina = Hidromorfon Atropina si Scopolamina

3. Dati exemple de organe ale unor plante medicinale din care se extrag
anumite principii active ce au efect de EXCITANTI ai SNC
R : Excitanti ai SNC sunt :

Cofeina obtinuta din boabele arborelui de cafea si din frunze de ceai,are

rol de a stimula centrul vaso-motor si respirator

Efedrina ( alcaloid ) se extrage din Carcel ( Ephedra dystachia ) se

utilizeaza in astmul bronsic

4. Precizati medicatia SNV dand exemple de principii active din unele plante
medicinale,precum si de medicamente rezultate din combinarea acestora cu
anumite substante medicamentoase,totodata dati exemple de
MIORELAXANTE , SPASMOLITICE,precum si ANTIALERGICE
R : In distonii neurovegetative se folosesc alcaloizi din matraguna care poarta
numele de Atropina si din Botul Secalei ( Ergotamina,Ergotoxina )
Produse : Bergonalul ( Atropina + Ergotamina + Fenobarbital + Propilon =
DISTONOCALM ) .

Anestezice locale si analgezice ( Boicil forte ) se extrage din Radacina

de Spanz si se utilizeaza in infiltratii in partile dureroase

Miorelaxantele se folosesc in contracturi,carcei , convulsii reducand

tonicitatea musculaturii striate.

Spasmoliticele reduc contractiile ; se foloseste sulfatul de atropina

dintr-un spasmolitic neurotrop,se mai foloseste si papavelina
(spasmolitic musculotrop )

Atropina + Papavelina = LIZADROM

Antialergenicele se recomanda alcaloidul : Efedrina.

5. Precizati din ce se obtin anumite medicamente pentru tratarea sau

buna buna functionare a aparatului cardio-vascular (inima si vasele) ;
totodata aratati din ce se obtin unele medicamemte pentru tratarea
anemiei ( antianemice)
R: Produsele pentru aparatul cardio-vascular sunt :
1. Tonice cardiace care cresc puterea de contractie a miocardului ; Produs :
Frunze de degetel lanos (se obtine din urmatoarele produse :
Digitalin,Digoxin,Lanatosid C,Pidacil . Se gasesc sub forma de
picaturi,drajeuri,comprimate,supozitoare.
2. Seminte de Strofantus ( Strofantin ) - chinina in tulburari de ritm
cardiac,chinica se obtine din scoarta arborelui de chinina = CINCONA
3. Spateina ( suflat de spateina ) se extrage din baltile spateine,se gaseste
sub forma de fiole,scade excitabilitatea si contractivitatea miocardului
( extrasistole)
In Cardiopatia Eschemica, Paducelul are rol de a imbunatatii fluxul sanguin din
vasele colonariene.
In Hipertensiunea Arteriala se foloseste alcaloidul Reserpina (Rauwolfia
serpentina) hipazin
In afectiunile venelor (flebite,tromboflebite,varice,hemoroizi) se folosesc
produsele care contin substanta numita Escina extrasa din semintele
castanului ; Bobocii de salcam japonez contin o glicozida care intra in
compozitia produsului Rutosid
RUTOSID + VITAMINA D = TAROXIN

4.Vasodilatatoarele , se foloseste alcaloidul Vincamina denumirea sa

populara este Saschiu regleaza circulatia cerebrala (Ergotamina,Ergotoxina)
In migrene se recomanda : Ergotamina + Cofeina = Cofedol

In ceea ce priveste medicamentele antianemice acestea sunt cele ca :

Rubiferul obtinut din fructe de coacaz negru + Fe. Rubifer compus care are in
plus vitamine.