Motivatia in invatare

Cuprins:

Definirea conceptului motivational (definitia motivatiei)

Modalitati si structuri ale motivatiei
Formele motivatiei
Motivatia si performanta. Optimul motivational
Nivelul de aspiratie
Bibliografia

i.

Definitia motivatiei

Motivatia reprezinta ansamblul de factori dinamici care determina

conduita unui individ.Lucrarile neurofiziologilor si ale etologilor(ramura
a

psihologiei

animale

care

se

ocupa

cu

stiinta

moravurilor

(SILLAMY,1996,pag.120) )au demonstrate ca comportamentul depinde

de modificarile interne(neuroendocrine) si de excitanti externi(mediul)
care

actioneaza

asupra

creierului

(SILLAMY,1996,pag.202).Zlate

consitera ca motivul este mobilul care declanseaza,sustine energetic si

orienteaza actiunea(Zlate,.Pe de o alta parte Mihai Golu defineste
motivul ca fiind acel mobil care sta la baza unui comportament sau
actiuni concrete(ANITEI,2010,pag.165). Iar alti autori sustin ca,
motivatia

este

cauza

interna

conduitei

noastre(COSMOVICI,1996,pag.198).
Rand pe rand,motivatia a fost considerata de cate psihanalisti ca o stimulare
si descarcare de energie,in teoriile behavioriste a fost enuntata ca o ractie
invatata,asociata unui stimul si ca un factor psihologic ce influenteza
comportamentul.Motivatia a fost mai intai studiata dupa modelul darwinian
al

adaptarii

(dupa

Charles

Darwin

care

introduce

principiul

evolutionist(CRETU,1997,pag.207)), cand de cel al homeostaziei,cand dupa

modelul fizic al descarcari de energie promulgat de Freud,cand dupa
modelele

cognitive

care

prezinta

motivatia

in

termen

de

rezultate

anticipate.Cu multi ani in urma,in 1943, Al.Rosca intelegea prin motivatie

totalitatea mobilurilor interne ale conduitei,fie ca sunt innascute sau
dobandite,constientizate sau neconstientizate,simple trebuinte fiziologice
sau idealuri abstracte (ROSCA,1943,pag.3). Astfel unele din formele
motivatie s-au format in decursul filogenezei si ii sunt date omului prin
nastere,altele mai complexe se formeaza in decursul vietii.Formele
motivatiei

sunt

motivari

externe,sadisfacand

anumite

autoreglare,au fost preluate si interiorizate,asimilate si

cerinte

de

transformate in

cerinte interne. Daca unui copil I se repeta frecvent si imperativ acel

trebuie (trebuie sa te speli pe maini,trebuie sa-ti faci letiile,trebuie sa fi
ordonat etc.), cu timpul acest trebuie va fi asimilat de copil,va fi
transformat intr-un stimulator interior,asa incat la un moment dat, el va
actiona de la sine, din proprie initiative ,fara a mai fi indemnat din afara.
Gradul de independent fata de situatiile actuale este insa variabil si
niciodata absolute (POPESCU-NEVEANU,1993,pag.105).
Putem deci considera ca motivate este primul element cronologic

al

conduitei,ea este aceea care pune in miscare organismul,persistand pana la

reducerea tensiunii.La originea conduitei noastre nu sta numai o cauza,ci o
multitudine de factori indisociabili,constienti sau inconstienti,de natura
fiziologica,intelectuali,afectivi,sociali,care sunt intr-o interactiune reciproca.

ii.

Modalitati si structuri ale motivatiei

Principalele component ale unui motiv sunt(dupa Mihai Golu):

1. Intensitatea - reprezinta incarcatura energetic a motivului respectiv
2. Continutul - se apreciaza in functie de comportament si starea de
necesitate provocata de motiv
3. Durata - desemneaza timpul pe parcursul caruia motivul ramane activ
4. Nivelul de integrare - posibilitatea subiectului de a constientiza si
exprima verbal subiectul

Pe baza acestor principii are loc diferentierea motivatiei in:

TREBUINTE - sunt expresii psihice a necesitatilor innascute sau

dobandite ale omului.

Spre exemplu atunci cand nu mancam,foamea inregistreaza un deficit de

substante nutritive, acest fapt fiind tradus in plan psihic prin aparitia
trebuintei de hrana.
Trebuintele sunt:

Primare
- biologice sau organice
- fiziologice sau functionale
Secundare
- Material
- Spiritual
- sociale

Pe baza acestor tipuri motivationale psihologul american,Abraham Maslow a

stabilit cinci categorii de trebuinte pe care le-a structurat intr-o piramida a
trebuintelor.
OBSERVATIE!
O

trebuinta

este

sadisfacuta,adica

cu

atat

trebuinta

mai

care

improbabila
motiveaza

cu

cat

este

comportamentul

continu
este

cea

nesadisfacuta.

MOTIVE-mobile

care

declanseaza,orienteaza

si

sustin

energetic

actiunea.
Aceasta forma a motivatie prezinta doua component sau segmente:
O component energizantasi dinamogena
O component directionala si orientativa
Spre exemplu,cand individual isi da seama de deficitul de substante nutritive
din organism si se orienteaza spre inlaturarea lui,trebuinta s-a transformat
dj in motiv.

INTERESE-mobilizari psihice,orientari selective,relative stabile si active

spre anumite domenii de activitate.
Spre exemplu,daca un indicid incepe mai multe activitati dar nu
finalizeaza corespunzator niciuna dintre ele, inseamna ca el nu si-a
format

inca

interesele,

ci

ramas

la

stadiul

de

preferinte

spirituale,tendinte sau atractii (POPESCU-NEVEANU,1993,pag.107).

Interesele sunt:

Personale sau generale

Profesionale sau extraprofesionale

Interesele au rolul de a facilita munca si totodata de a oferii sadisfactii.

CONVINGERI - idei puternice

implantate in structura personalitatii

ancorate afectiv care impulsioneaza spre actiune.

Multi oameni celebri,cum ar fi filosifii Giordano,Bruno, Thomas Morus au
murit pentru convingerile lor.

IDEALURI - reprezinta proiectii ale individului in sistemul de imagini si

idei care ii ghideaza intreaga existent.

In structura psihologica a idealului se include trei elemente fundamentale:

Sensul si semnificatia vietii

Scopul vieti
Modelul de viata
CONCEPTIA DESPRE LUME SI VIATA - cuprinde parerea despre om,
natura, societate (reuneste cunostintele cu valorile).

iii.

Formele motivatiei

In existenta concreta a omului sunt puse in functiune diferite forme ale

motivatiei

care

se

clasifica

de

obicei

doua

cate

doua

in

perechi

opuse,contrare.
Prin urmare exista:
Motivatia pozitiva sau antientropica/negative sau entropica

Motivatia

pozitiva

recompensatorii

sau

antientropica

cum

ar

fi

este

produsa

rezultatele

de

stimularile
bune

in

activitate,lauda,recompense,incurajarea si se soldeaza cu efecte benefice

asupra activitati sau relatiilor interumane.
Motivatia negative sau entropica este produsa de foloosirea unor stimuli
aversive(amenintarea,blamarea,pedeapsa) si se asociaza cu cu efecte de
abtinere,evitare si chiar refuz).
Motivatia intrinseca/extrinseca
Motivatia intrinseca este acea forma de motivatie in care persoana este
determinate de factori interni sa faca un anumit lucru,cand cineva citeste o
carte pentru placerea pe care i-o procura sau exploreaza o pestera pentru asi sadisface curiozitatea (COSMOVICI,1996,pag.200).
Motivatia extrinseca se refera la a inteprinde o anumita actiune sau a se
incerca atingerea unui anumit rezultat pentru o recompense exterioara sau
evitarea unei pedepse. Actiunea desfasurata reprezinta doar un mijloc pentru
realizarea unui scop.
Motivatia cognitive/afectiva
Motivatia cognitive se produce cu scopul de a asimila noi cunostinte, din
propria initiative, fara a inteprinde ceva in schimb.
Motivatia afectica este determinate de nevoia omului de a obtine aprobare
din partea altor personale, de a se simti bine in compania altora.

iv.

Motivatia si performanta. Optimul motivational

In toate tipurile de activitate,fie de joc,de invatare, de munca sau de creatie,

oamenii doresc sa atinga un anumit nivel de performanta pentru a obtine
sadisfactia personala. Astfel ca motivatia nu trebuie privita ca un scop in
sine,ci pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. Relatia dintre

intensitatea

motivatiei

si

nivelul

performantei

este

dependent

de

complexitatea sarcinii pe care subiectul o are de indeplinit.

In invatare,subiectii pot fi motivate intrinsec sa atinga performanta,in sensul
de acumulare si si utilizare coreta a cat mai multor cunostinte in domeniul de
interes,dar ei pot fi motivate si extrinsic,in sensul de obtinere a unor
rezultate vizibile (spre exemplu note) foarte bune pentru a castiga prestigiu.
Cercetarile psihologice au aratat ca in sarcinile simple (repetitive,rutiniene,cu
component automatizate) pe masura ce creste intensitatea motivatiei,creste
si nivelul performantei.In sarcinile complexe insa(creative,bogate in continut
si in alternative de rezolvare)cresterea intensitatii motivatiei se asociaza,
pana la un punct cu cresterea performantei, dupa ccare aceasta din urma
descreste. Aceasta scadere treptata a performantei este cauzata de prezenta
mai multor raspunsuri sau alternative corecte si prin urmare ingreuneaza
actiunea impulsului motivational.
In activitatea de munca oamenii pot dori sa obtina performanta datorita
nevoi de realizare,motivatia fiind astfel intrinseca sau pot fi motivate
extrinsic prin promocare sau primirea unor prime,recompense.In ceea ce
priveste creatia autentica,performanta nu este un scop in sine,omul este
ghidat de o dorinta interna pentru a crea ceva nou,unic care sa contribuie la
extinderea cunoasterii umane,depasind limitele existente.
Performanta inseamna indeplinirea scopului la un nivel superior. Se considera
ca performanta a fost atinsa numai in cazurile evaluarii rezultatului final,prin
urmare aspectul final face performanta vizibila.Cercetatorii au stability o
relatie intre intensitatea motivatiei si nivelul de performantei.Astfel,in 1908 a
fost formulate legea optimului motivational,avandu-I ca

autori pe Robert

Yerkes si J.D.Dodson.Aceasta lege sustine ca nivelul performantei creste

direct proportional cu cresterea nivelului motivatiei pana la un punct.Atunci
cand subiectul devine prea motivate,capacitatea lui de a atinge performanta

scade.Modul in care persoana percepe sarcina este de asemenea important

in stabilirea nivelului optimului motivational.Astfel vor exista trei situatii:

Cand

subiectul

apreciaza

correct

dificultatea

sarcinii

optimul

motivational reiese din corespondenta dintre nivelul performantei si

intensitatea motivatiei.
Cand subiectul apreciaza incorrect situatia in sensul subaprecieriiaprecierea sarcinii ca fiind mai usoara decat este in realitate va duce la
submotivare si prin urmare la mobilizarea insuficienta a energiilor si
resurselor,rezultatul

soldandu

se

cu

un

esec.Legea

optimului

motivational sustine in acest caz ca ar trebui sa se realizeze o usoara

supramotivare a persoanei.Astfel,dca sarcina este medie,dar perceputa
ca usoara este bine ca subiectul sa aibe un nivel crescut de motivatie

pentru ca activitatea sa se finalizeze prielnic asteptarilor.

Cand subiectul apreciaza incorrect dificultatea sarcinii in sensul
supraaprecierii - aprecierea sarcinii ca fiind mai dificila decat este in
realitate va duce spre o supramotivatie care va avea efecte
dezorganizatoare si a conduce spree sec. Si in acest caz se recomanda
un decalaj intre intensitatea motivatiei si dificultatea sarcinii. Daca o
sarcina medie este perceputa ca fiind mult mai dificila decat este in
realitat este indicat ca subiectul sa fie usor submotivat pentru a putea
realize sarcina la standardul de performanta asteptata.

Atunci cand elevul trateaza cu usurinta sau supraestimeaza importanta

unei teze va ajunge la

acelasi efect: si anume esecul. Optimum

motivational se obtine prin actiunea asupra celor doua variabile care intra
in joc: obisnuirea subiectului de a percepe cat mai correct dificultatea
sarcinii (atragerea atentiei) sau prin manipularea intensitatii motivatiei in
sensul cresteri ssau descresterii ei(introducerea unor emotii puternice,de
anxietate sau frica,ar putea creste intensitate motivatiei).

v.

Nivelul de aspiratie

In cadrul activitatii de invatare trebuie sa ne multumim nu cu orice fel de

performanta,ci cu performante cat mai inalte care sa insemne nu doar o
simpla realizare a personalitatiii ci o autodepasire a posibilitatilor ei.
Stimulul motivational care impinge spre realizareaa unor progrese sau
autodepasiri

evidente

(ZLATE,2000,pag.261).

poarta

denumirea

Acesta

trebuie

de

raportat

nivel
la

de

aspiratie

aptitudinile

si

posibilitatile subiectului(un 7 va fi un nivel de aspiratie crescut

reprezentand un success pentru un elev slab,iar pentru un elev bun si
silitor aceasta nota va reprezenta un regres). De aceea este bun ca nivelul
de aspiratie sa fie cu putin peste posibilitatile de moment ale subiectului.
Si nu trebuie uitat ca discrepanta prea mare dintre capacitate si aspiratie
este periculoasa.La Fontaine spunea,intr-o fabula a sa,ca atunci cand o
broasca isi propune sa se umfle pentru a ajunge un elefant sfarseste prin
a plesni.

BIBLIOGRAFIE

1.SILLAMY, N. (1996). Dictionar de psihologie, Ed. Univers Enciclopedic,

Bucuresti.
2.ANITEI,M.(2010).Fundamentele psihologiei,Ed.Universitara,Bucuresti.
3.COSMOVICI,A.(1996).Psihologia generala,Ed.Polirom,Bucuresti.
4.CRETU, T.,GOLU, M., NECULAU, A., DEMETRESCU, R., IONESCU, G.,
MAMALI, C., MURESAN, P., NICOLA, G., PUFAN, O., SCHIOPU, U.,

TEODORESCU, S., VERZA, E. (1997). Dictionar enciclopedic de

psihologie, Ed. Babel, Bucuresti.
5.POPESCU-NEVEANU, P., ZLATE, M., CRETU, T. (1993). Manual de
psihologie, Ed. Didactica si Pedagogica R.A , Bucuresti.
6.ROSCA, AL. (1943). Motivele actiunilor umane. Studiu de psihologie
dinamica, Editura Institutului de Psihologie a Universitatii,Cluj, Sibiu.
7.ZLATE, M.(2006). Fundamentele psihologiei , Ed.Universitara, Bucuresti.