AVANTAJELE SI LIMITELE TABLOULUI FLUXULUI DE

TREZORERIE
1. IMPORTANTA SI AVANTAJELE TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE
Necesitatea unui tablou care sa evidentieze mutatiile trezoreriei intreprinderii in
analiza si previziunea financiara, indiferent de modelul pentru care se opteaza, este determinata
de mai multi factori, dintre care se pot mentiona : criza economica a ultimilor ani, cresterea
numarului de intreprinderi in dificultate si nevoia accentuata de a dezvolta instrumente de
detectare rapida a problemelor trezoreriei intreprinderii ; cresterea grupurilor multinationale si
recomandarile organismelor internationale vizand armonizarea prezentarii conturilor; evolutia
mijloacelor de prelucrare a informatiilor1[1].
Avantajele intocmirii unei situatii a fluxurilor de trezorerie:
Informatiile referitoare la fluxurile de numerar aferente unei activitati sunt utile
deoarece constituie pentru utilizatorii situatiilor financiare ale entitatii o baza de evaluare a
capacitatii entitatii de a genera numerar si echivalente de numerar, precum si a utilitatii acestor
fluxuri. Utilizatorii doresc sa cunoasca amanunte despre capacitatea entitatii de a genera fluxuri
de numerar, despre durata acestor fluxuri si, de asemenea, despre modalitatea in care le utilizeaza
entitatea, pentru a putea astfel lua decizii economice privind entitatea in cauza.
De exemplu :
- Daca o entitate desfasoara o activitate profitabila, dar nu este capabila sa genereze
numerar, probabail datorita unui nivel ridicat al creantelor comerciale care sunt achitate dupa o
perioada lunga de timp, in acest caz este posibil ca societatea sa dea faliment.
- Acei utilizatori care sunt si actionari sau potentiali investitori vor fi interesati sa
cunoasca daca societatea va fi capabila sa le asigure o rentabilitate a investitiei lor.
Situatia fluxurilor de numerar ii ajuta, de asemenea, pe utilizatori la efectuarea unor
comparatii intre societati diferite deoarece aceasta elimina efectele utilizarii de tratamente
contabile diferite pentru aceleasi tranzactii sau evenimente.
Situatia fluxurilor de numerar este parte componenta a situatiilor financiare si trebuie
intocmita in fiecare perioada pentru care sunt prezentate situatiile financiare.
Importanta si necesitatea tabloului fluxului de numerar rezulta din urmatoarele
considerente :
~ Analiza unei intreprinderi prin prisma fluxului de numerar este mult mai pertinenta.
Astfel, un cash-flow pozitiv reflecta performanta intreprinderii, iar un cash-flow negativ reflecta
1

vulnerabilitatea acesteia - absenta lichiditatilor. J. Guillon2[2], vicepresedinte al Bancii Uniunii

Europene, a propus un model care sa exprime soliditatea financiara a intreprinderii si sa permita
determinarea indatorarii maxime pe care o poate suporta. Pentru ca o intreprindere sa fie
considerata sanatoasa si sa se poata indatora trebuie satisfacuta relatia :
cash-flow din activitatea curenta - cheltuielile cu dobanzi - dividende > 0
Unii autori apreciaza performanta intreprinderii pe baza urmatoarei rate de acoperire
prin fluxul de numerar (cash-flow coverage ratio) care este mult mai dura decat relatia
anterioara3[3].
Autorii canadieni considera ca raportul ar trebui sa fie cel putin 2 pentru ca
intreprinderea sa nu aiba probleme de solvabilitate in cazul unor scaderi substantiale a intrarilor
de numerar.
~ Ajuta managementul sa analizeze activitatea trecuta si sa estimeze necesitatile
viitoare de numerar. Desi tabloul fluxului de numerar prezinta valori istorice (aferente
exercitiului incheiat), aceste informatii pot sta la elaborarea de previziuni a cash-flow-ului pentru
activitatea viitoare. Analiza previzionala trebuie elaborata cu un alt instrument -bugetul de
trezorerie.
~ Pe baza cunoasterii fluxurilor viitoare de cash se poate determina valoarea
intreprinderii printr-o metoda moderna deosebit de utilizata - metoda cash-flow actualizat.
~ O intreprindere care are dificultati financiare va acorda mai multa atentie Tabloului
cash- flow care reflecta fluxuri efective decat Contul de profit si piedere care cuprinde fluxuri
potentiale precum si elemente negeneratoare de fluxuri.
~ Practica bursiera a dovedit ca interesul investitorilor se regaseste mai ales in
fluxurile financiare si nu in beneficiul contabil. Prin urmare, pentru actionari si potentiali
investitori acest tablou are ca obiectiv asigurarea ca firma are suficient numerar pentru plata
dividendelor. Informatiile furnizate de tablou contribuie astfel la asigurarea eficientei pietelor
financiare intrucat sunt utile investitorilor.
~ Creditorii urmaresc daca cash-flow-ul (fluxul de numerar) degajat de activitatea
curenta este suficient pentru plata dobanzilor si pentru partea de credit (principal) care devine
scadenta.
~ Tabloul fluxurilor de trezorerie se bazeaza pe o conceptie de echilibru financiar,
centrata pe solvabilitatea intreprinderii si a starii de lichiditate. Indicatorul central al analizei
situatiei unei intreprinderi este fluxul de numerar generat de activitatea curenta. Acesta este
utilizat pentru aprecierea performantelor intreprinderii pe o perioada medie si a capacitatii
2
3

acesteia de a genera lichiditati suficiente pentru realizarea de noi investitii, fara a recurge la
sursele externe de finantare.
Toate aceste considerente fac tabloul fluxurilor de numerar un document
indispensabil mai ales in Romania unde multe societati comerciale au mari probleme privind
asigurarea capacitatii de plata si mentinerea solvabilitatii. Prin urmare se impune introducerea sa
ca document de sinteza contabila obligatoriu pentru toti agentii economici. In acest fel s-ar
realiza o aliniere la standardele occidentale iar prin analiza si reflectia pe care o implica ar putea
contribui la reducerea blocajului financiar printr-o mai buna gestiune a lichiditatilor4[4].
2. LIMITELE TABLOULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE

Desi considerat net superior tabloului de utilizari si resurse, tabloul fluxurilor de

trezorerie nu a scapat criticilor. Limitele sale vizeaza cu predilectie : definirea si rolul trezoreriei,
continutul functiei de exploatare si modul de calcul al fluxurilor care ii sunt asociate, evaluarea
performantelor, prin intermediul fluxurilor de trezorerie, insuficienta sa, in aprecierea evolutiei
situatiei financiare a unei intreprinderi.
Definitia si rolul trezoreriei sunt criticabile, deoarece aceasta este considerata un sold
rezidual, o variabila dependenta de operatiile de exploatare, de investitii si de finantare.
Diversele modele de tablouri ale fluxurilor de trezorerie nu definesc, in mod precis,
functia de exploatare. Structura fluxurilor care o compun este influentata de o logica de natura
contabila, in conformitate cu care fluxul net de trezorerie din exploatare trebuie sa reflecte
efectele asupra trezoreriei, a operatiilor care participa la formarea rezultatului. De aici apare si
limita ca, in functia de exploatare, sunt incluse si cheltuielile financiare a caror marime si
evolutie depind de politica financiara a intreprinderii.
Includerea dobanzilor platite de intreprinderi, in functia de exploatare, a dat nastere
in Statele Unite la numeroase polemici, cu ocazia adoptarii standardului FAS 9 Insa, este
cunoscut ca pe plan financiar dobanzile constituie remunerarea creditorilor, asa dupa cum
dividendele constituie remuneraea actionarilor. De aici rezulta ca atat dobanda cat si dividendele
varsate ar trebui sa fie incluse in functia de finantare. Un astfel de tratament unic ar permite sa se
evite disocierea dobanzilor de variatia capitalurilor imprumutate, fapt ce ar permite sa se
aprecieze, in mod direct, adevaratul rol al creditorilor, in finantarea cresterii. Cat priveste norma
internationala (IAS 7), controversa este departe de a fi transata. Fiind vorba despre un produs
tranzactional, norma lasa intreprinderilor posibilitatea sa includa dobanzile si dividendele platite,
fie in cadrul fluxurilor de exploatare, fie in cele de finantare5[5].
4
5

Pe de alta parte, se cunoaste ca nu pot fi identificate toate fluxurile de trezorerie care

fundamenteaza exploatarea. Recursul la metoda indirecta interzice orice clasificare a fluxurilor,
pe baza naturii activitatii. Insa practica mondiala probeaza ca aceasta metoda este cel mai des
utilizata de intreprinderi, din motive legate de organizarea sistemului de informare contabila.
Cat priveste aprecierea performantelor intreprinderii, cu ajutorul tabloului fluxurilor
de trezorerie, in special prin intermediul fluxurilor de trezoreie din exploatare, aceasta nu poate
sa aiba o valoare operationala decat pe perioade medii si lungi. Volatilitatea fluxurilor de
trezorerie interzice utilizarea lor ca indicator al performantei, pe perioade scurte. Din punct de
vedere gestionar, interpretarea performantelor aferente unei perioade medii prezinta totusi
avantajul ca se evita favorizarea termenului scurt, deci a politicii de investitii cu termen scurt de
recuperare.
Aprecierea evolutiei situatiei financiare a unei intreprinderi prezinta si ea unele
limite. Este de stiut ca prin acest tablou nu sunt luate in considerare o serie de operatii care au o
incidenta asupra structurii capitalurilor si angajamentelor intreprinderii, dar care au o influenta
directa asupra trezoreriei. Astfel de operatii, in special cele care sunt incluse in categoria
angajamentelor financiare in afara bilantului, tind sa se profileze sub influenta dezvoltarii
tehnicilor de inginerie financiara sau a contabilitatii creative.
3. VALOAREA COGNITIVA A TABLOULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE
Tabloul fluxurilor de trezorerie este determinat de o conceptie de echilibru financiar,
centrata in mod esential pe solvabilitatea intreprinderii si in al doilea rand pe flexibilitatea
financiara. Aceste caracteristici sunt apreciate prin intermediul capacitatii de a genera fluxuri
pozitive de trezorerie, plecand de la activitatile sale de exploatare.
Fluxul de trezorerie generat de activitatile de exploatare este, de altfel, indicatorul
central al analizei situatiei unei intreprinderi. El este utilizat si pentru aprecierea performantelor
acesteia pe o perioada medie.
Arhitectura tabloului fluxurilor de trezorerie a fost influentata, in mod implicit, de
cercetarea generata o data cu proliferarea pietelor financiare si mai ales de modelul de evaluare a
intreprinderii, adoptat in teoria financiara, ipoteza de eficienta a pietelor de capitaluri.
Cercetarile si practica bursiera au dovedit ca interesul investitorului se regaseste, mai
degraba, in fluxurile monetare, decat in beneficiile contabile sau indicatorii derivati. Tabloul
fluxurilor de trezorerie permite sa se stabileasca un raport intre informatiile contabile si procesul
de luare a deciziilor de catre investitor. Sa nu uitam ca unul dintre obiectivele acestui model este
de a ajuta investitorul in aprecierea capacitatii intreprinderii de a plati dividende.
Fiind utile investitorilor, informatiile furnizate de tablou contribuie la asigurarea
eficientei pietelor financiare. Sa ne reamintim ca ipoteza eficientei pietelor financiarepresupune
ca preturile activelor financiare reflecta pe de-a-intregul informatiile disponibile. Pe o piata
eficienta, pretul unui activ financiar este rezultatul unei estimari corecte a valorii actualizate a
fluxurilor viitoare de venituri generate de detinerea acestuia.

Structura tabloului fluxurilor de trezorerie si, mai ales, ordinea de prezentare a

functiilor favorizeaza o lectura normativa, prin care se atribuie fluxurilor din exploatare un rol
determinant in finantarea cresterii si in determinarea necesarului de finantare externa. Astfel
spus, cash-flow din exploatare este un indicator cheie, in aprecierea capacitatii intreprinderii de a
genera lichiditati suficiente, in vederea realizarii de noi investitii, fara sa se recurga la sursele
externe de finantare.
Tabloul fluxurilor de trezorerie prezinta informatii istorice referitoare la fluxurile
monetare, dar aceste informatii stau la baza previziunilor de fluxuri. Se creeaza astfel premisele
pentru estimarea valorii intreprinderii.
Notiunea de fluxuri de trezorerie prezinta un caracter mai obiectiv decat cea de fond
de rulment, concept influentat de aplicarea unor conventii contabile. Fluxurile de trezorerie din
exploatare corespund capacitatii de autofinantare incasate.
In sfarsit tabloul faciliteaza definirea cauzelor care explica divergentele intre rezultatul contabil
si trezorerie (surplusul monetar). Modelul tabloului permite relevarea rolului actionarilor in
finantarea cresterii.