PARTICIPAREA Texte BIROUL ELECTORAL CENTRAL, Nundnd semndturilor Strénse de cétre candidayii la alegerile prezidensiale din 22 noiembrie 2009 George Crin Laurengiu Antonescu (PNL) ~ 1.615.556 Traian Basescu (PDL) - 1.712.950 George Becali (PNG) ~ 256.646 Remus Florine! Cernea (Partidu!l Verde) - 210.346 Mircea Geoan4 (PSD +PC) - 2.536.506 Kelemen Hunor (UDMR) - 284.949 Ovidiu Cristian lane (Partidul Ecologist) - 221.757 Gheorghe Eduard Manole (independent) ~ 273.000 Sorin Mircea Oprescu (independent) ~ 400.215 Constantin Ninel Potarcd (independent) - 287.378 Constantin Rotaru (Partidul Alianya Socialist) - 242. 606 Comeliu Vadim Tudor (PRM) ~ 346.510 Pierre BOURDIEU, .Cercetétorii, stiinja economic’ si miscarea sociala” Contraofensive. Argumente in sprijinul invaziei neoliberale, waducere de Aliza Ardeleanu, Meridiane, Bucuresti, 1999 [1998], pp. 60-63: Una din forjele gandirii neoliberale consté in faptul ca se prezimta de mare lang al Fiinjei {...]. Nu este o inl&nguire de demonstratii, este autorititi, care merge de la matematician la bancher, de la bancher la fi nalist, si de la eseist la jurnalist. [...] Noi, sociologii, fra sa fum is € Putem si intreprindem demontarea acestor refele si s# aratém cum ilor este sustinutd de o circulatie a puterii [...] Intelectualii ¢ cari sociale sunt imediat intrebati: Dar ce propuneri ? Nu tebuie capeana programului. Exist destule partide si ang : face este si cre’m nu un contraprogram, ci un interdisciplinar si international, asociind cercetatori, mil militantilor etc., cercetitorii avand un rol bine definit = 5 deosebit de eficient, pentru c& asta le este meseria. | xie, in asociere cu oameni care sunt in migcares anumit numar de roluri: cercetatorii nu sunt over SaU niste garanti, personaje pur onorifice Care te debarasezi imediat ce le~ai_ lectii — nici macar niste expertiBHTRODUCERE is STENT * FOL TICi LAUD, Dictiomar al vietii potitice 1999 (1993), Pp. 1-103 Oe depand ie mod larg de cadry) fem feminin si legat “| Cit priveste diferent de io Multa vreme mai cum de acestia, fapt f4 Mivelului de instructic si PARTICIPAREA = mowile poste ci in aripa Greapié 2 Pieri Universiti Am virer 95 am acto — ope si zic C4 am participet - le aceasté rewokté poplars care exe age de pormied got cred cd as fii reuse hier dacd munralieseie ar fi secemes 50.000 de coment. Bewiatia ar fi reusit oricum. pentru cé in fogs porsinii, plims de imdipnase. a opi si poblice. nici mitralicrele me po sé revise Sa lene levis de od se seven mitroliera, au dispérut revolugiile! Nei sdevies! Dac’ casi 0 poemme pesivili’ impotiva wnei nedrepugi swrigdsoare la cer, chiar deck 50 de camden cad seceraie de mitralier4, pana la ured sc sermin’ inceclewa miles 3 eal é cameni protesiatari fi copleseste pe asasiai™ Robert DAHL, Democratia $i criticii ef, waducere de Pere lament de Lacian-Duminre Dirdala. Instinmal European. last, 2002 [1999]. p_ Una dintre consecimele transferului ideii de democratic de | siatul national este c4 sansele ca cettenii sd participe pe deciziilor colective sum mai limite decat ar fi, seorctic cock.INTRODUCERE IN STIINTA POLITICA a2 incepe nu inceteaz’ si se joace din nou, generatie dupa generatie, — acelorasi simboluri, intr-o continuitate a amintirij transfon in obiect de cult sau de oroare. Revolufia nu numai ca a intemeiat ciy ilizatia mata tick in interiorul cAreia poate fi infeleas’ Franta contemporana, dar tei as ‘mostenire acestei Frante conflicte de legitimitati si un stoc de dezbaterj Politice ea plasticitate aproape infinita : in 1830 reincepe 1789, 1848 rejoaca Republica = Comuna revine la visul iacobin”. . iar ‘Mictee! GALLAGHER, . Elections and Referendums”, in Daniele CARAMANI (ed Comparative Politics, Oxford University Press, Oxford, 2008. p. 257: Numarul referendumurilor nagionale 1945-2006 Tra Nr. referendumuri Tara [Nr ss [Africa de Sad 0 jaan : i 1 Letonia a. Australia, 26 Liechtenstein 66 — = Vaan 18 : 1 Luxemburg | i i Maia T 7 iE Marea Britanie z = oe | 0 < Nous Zeelands | 28 4 [Novegia | 5 a6 (Olanda i = Polonia = = Portwgalia | 5 x Rusia ; - Slovacia eens ge | = ‘Slovenia ID = Spania a — | 5 0 ne ll mlm 18 cas 776 ale tarilor analizate nu au fost uote in ae PARTICIPARES m3 se reunesc ~ fie in mod direct, de exemply in fara y sn intermedi unei petitii sau al unui alt . de a bli is ¢ Internetul 2 constituit un cadru util pentru diferite fipuri de advent Albert O. HIRSCHMAN, Bonheur privé, action publique, traducere de Mans Leyris. Jean Baptiste Grasset, Fayard, Paris, 2006 (1982), . 187: Putem face o distinctie intre democratiile in care youl este in oud caun vehicul cvasiexclusiv al influentei maselor asupra politicii publice si ween in afar de vot, pot avea o importanj4 semmificativa alte forme de Patticipare, mai directe $i mai subtile decat votul. Aceast4 diferema influenyeaz’ caracterul parti- delor: atunci cand votul este determinant, asa cum se intamplé in Statele Unite, partidele au tendinta de a nu fi active decat in momennul alegerilor; atunci cand, din motive istorice sau de alt4 natur4, yoru] nu 2 cApatat 0 suprematic imcontesta- bil4, asa cum se intampl4 in Franta, partidele sunt obligate si functioneze Gira pauz4, ca nucleu al unei mobilizari oricand posibile 2 membrilor si sumpatizantilor lor. Diferentele dintre nivelul de participare la alegeri cunoscut is diverse (arn depind de aceasta distinctie™ Ronald INGLEHART, Christian WELZEL, Modernization, Cultural Change and Democracy : The Human Development Sequence, Cambridge University Press, New York, 2005, pp. 121-122: ZINTRODUCERE {N STHNTA POLITICA peti eee) (os | oe 4 lvetia | Participare la demonstrat eS 16 | 17 ; Boicot de produse A ll 7 ‘Semnarea de petifii 39 48 56 5 ‘Austria _ | Participare la demonstragii 7 10 | 16 Boicot de produse 3 5 10 F Semnarea de petifii i oe ee 7 Medie |Participare la demonstrat | 9 | 13 | 19 | 20 | 21 2 Boicot de produse eases | 12 | is 7 INSTITUTUL DE POLITIC! PUBLICE/GALLUP, /ntoleranja, discriminare ‘gi autoritarism in opinia publici, sondaj realizat in septembrie 2003 : .Daca s-ar intampla un eveniment care v-ar afecta grav interesele, ati Participa sau nu Ja vreuna din urmAtoarele actiuni de protest?” Nu | Da ‘Semnarea unei petitii 31_| 61 Greve si demonstratii legale 40 53 Greva foamei 79 14 Blocarea strazilor 84 10 Greve si demonstratii ilegale 84 9 Ocuparea de cladiri sau fabrici 86 7 Atacarea unor persoane prele2 epi fos Mine ENC. 50 fiches pour comprendre la sci- 19521956 n Sun go lus mai ales prin intermediul televiziuni, ince ale (reuniuni, ci “ in 1965 in Frana. Televiziunea adauga mijloace- mijloace eae fare, Profesiuni de credinta, afise legale sau ilegale, 1 = campanie televizata, sondaje, marketing telefon'¢ foarte ee Prin mass-media. [...] Expertiza si profesion feet sa Campaniei. Costul total al campaniei pret de milioane gro) 2000 € estimat la 3 miliarde de dole ; ane $i 1 miliard pentru campania prezidentialA. [1 cazuri Par si fie determinante in Statele Unite: 1a aleeetit Proportia € cel care a strns si a cheltuit cele mal ™t tia e de 92%. Suma investiti de un parlamen™ ‘senat {Pentni un senator) si 600 de mil de dol F din doi este milionar. in Franva, plafom este de 32 de milioane de euro per candidet WEINER (ed.), Political Parties and politica! » Princeton, 1966, p. 23: ps Partide politice autentice, 48° oy te de retinut. Prima este 4° PARTICIPAREA 15 jmurile oligarhice sau dictatoriale pot constata c4 nu pot functiona adecvat f& cel putin un partid. Asa cum am observat anterior, este frapant s& constati a regimuri foarte diferite, de la cele mai democratice pand la cele mai totalitare par q resimfi nevola dea functiona in parte prin intermediul unuia sau al mai rmbt artide. Partidul isi poate g4si justificarea in plan ideologic, cum se intampl4 in URSS, unde el este elita avangardei proletariatului, sau poate fi privit doar ca un mijloc comod sau necesar pentru mobilizarea sprijinului popular, ca in Egipt. Exact aceasta tendinta omniprezenté a partidelor de a aparea sub o forma sau alta ne face sine gandim ca exist intr-adevar conditiile, in ceea ce priveste tehnologia, comu- nicarea $i organizarea, care sd faca existenta partidului politic in sine foarte pro- pabili in lumea contemporana. In al doilea rand, se pare c4 odaté ce partidele politice au aparut intr-un sistem politic, reprimarea lor nu duce in mod necesar la incetarea activitatii lor. Acolo unde unele partide sunt scoase in afara legii, ele continua, de obicei, si functioneze clandestin. Acest lucru s-a intémplat atat in timpul nazis- mului german, cat si in timpul fascismului italian. Este de asemenea evident cazul Spaniei lui Franco. Singura exceptie posibild este Uniunea Sovietic4, unde nu exist4 dovezi disponibile care sA sugereze prezenta unei opozitii clandestine organizate”. Paul LAZARSFELD, Bernard BERELSON, Hazel GAUDET, Mecanismele vonului. Cum se decid alegdtorii intr-o campanie prezidensiala, traducere de Simona Dragan, postfati de Paul Dobrescu, Comunicare.ro, Bucuresti, 2004 [1968], pp. 14, 39 si 208: »Cercetarea opiniei publice este de multe ori infeleasa gresit. Din rezultatele sondajelor publicate in reviste si ziare, oamenii obisnuiti, dar si colegii nostri din alte cémpuri ale stiintelor sociale si-au format impresia c& o astfel de-cenetare ee) multumeste si descrie ce cred oamenii despre © problema, la un anumit mon De fapt, scopul acestei discipline este mult mai larg. Sociologit vor sa cl procesele prin care diferite sectoare ale opiniei publice influenteaza c legislativa si alte procese decizionale la nivel guvernamental. ‘Mai mult, se d aflarea modalititilor in care se formeaza atitudinile msesi. Mecanismul Centrat atentia pe aceasta ultima problema, si anume formarea, dezyoltarea opiniei publice. [...] Pe scurt, niciodat’ pand acum evolutia votului personal de-a lungul intregit campantt electo dinaintea conventiilor partidelor, trecand prin reactil Pagandei, care constituie campania proprit-zist, si Pans alegerilor, Numai prin astfel de investigatii vom putea stab! factorilor care influenteaz& yotul (dar si alte autucin Po! iliilor, cat gi cel al stimulilor”. Gustave LE BON, Psihologia multimilor, hitoc, Anima, Bucuresti, 1990 [1895], PP: 65: »Din clipa in care un anumit numar de daca este vorba de o turma de animale sav °° in instinct autoritayii unui sef, adic’ ©onducatorul joacd un rol consider tile capata forma si identitate. | 84 Se lipseasca de sti nSNTRODUCERE EN STENT 4 POLITIC A ms os Sapeotion de itera cioria mun Bp 2 Gewese ap cand wx ese 2 Deomese, Pais, 2B, p. 25: (Denesal bei Seghed cos & coleowree Seca Gepamer - (3 depermmeme. ce dae apse Se iumervinri ce sows keel Ge rete PRRTCUages mz jn commpetige pemirs putere. Pe de hg pore - pee st ition PANE. COmateat auras gee oe mod epee Se spetyad i mere seme din fee chien si ibd on ive! inakt de panicipere in sieges Gaim 9 gio tefincst’ seize ssupre politicdon” ee gi de Cristi Pred. on feiss Monoc, Dan Perjovsebi, Das Peacsce Nemxa, Bocesrsi. 1998. pp. ll si 17 _Socecsea burghez2 muoderd Ticacatd pe Tumeie socecigi feudal mee dey fmt amaponismele Ge Eza Ss = feeme moi de fap. ia bored of! a cd 2 somplifice: ceaguenmek de cid Soe purgiezd se scumdeazd Gm ce in cf mizi cook im ond mari where Gog, i tari clase direct opase uma alteie- bergieziz =i proiesecisenl {J Ame cca gurghevia 2 doborat feudelismel se indreapet auazi imporne Seepherei Ieg Dar bergheviz we 2 fork womei eck carci ade oes; ce i care vor mani acesie arme - menor moder, poles | ] Ace Chori, care sunt sili sZ se vind’ co berate samt o mar ca oreo a ee comer, $i. prin urmare. sum expesi ie egal mises’ nemo venir ooo Pippa NORRIS, _The Growth of Crcal Cozens?” Gazens ? Global Support jor Democrasic Goverment, Oxia © Oxfond. New York. 1999, p. 27:INTRODUCERE IN STIHNTA POLITICA 218 LSON, Cresterea $i declinul naziunilor, Prosperitate rigiditagi sociale, traducere din limba aed i an ae de Aurelian Craiuru, Humanitas, Bucuresti, 19 eet $a ne gandim la consumator! care cred c4 platesc pentru un Produs mari din cauza monopolului sau tarifului suparaitor sau la muncitorii care con c& prestatia lor merit un salariu mai mare. Sa ne intrebam acum care ar fj adecvat de actiune al consumatorului cruia i-ar surade ideea unui boicot m, combaté monopolu! sau a unui lobby in favoarea abrogarii tarifului, sau aj torului care ar dori o greva ori 0 lege a salariului minim ce Lar asigura un mai mare. Dacd un consumator sau un lucrator contribuie cu cateva zile sic dolari la organizarea unui boicot sau a unui sindicat ori daca face lobby Pentru 9 legislatie favorabild, inseamna ca si-a sacrificat timp si bani. Ce-i va aduce acest Sacrificiu? In cel mai bun caz, individul va reusi s4-si promoveze cauza intr- masurd prea mica (deseori imperceptibilé). Oricum, el va obtine doar 0 parte minuscula din rodul actiunii sale. Insusi faptul ci obiectivul sau interesul este comun intregului grup - sau este impartasit de acesta — presupune ca rodul oric3- Tui sacrificiu facut de individ in vederea obtinerii scopului comun se imparte intre membrii grupului. Boicotul, greva sau actiunea de lobby vor duce 1a obtinerea unui Pret sau @ unui salariu mai bun pentru fiecare, astfel incat individul apartinand _ unei categorii ‘tumeroase legate printr-un anumit interes va culege doar o parte : a din Toadele sacrificiilor facute in vederea realizarii lui. Deoarece : a ee as pega grupului, cei care nu au contribuit cu nimic la Ca ae = cei care au Contribuit. E convenabil sa spui /asd-l pe . 7 ae fad i ‘Simte prea putin (sau deloc) indemnat sd facé Beri ra E n uipsa nor reglementari speciale sau a unor ci- —— © un paradox : grupurile mari, daca sunt alctuite din indivizi wee mis Yor actiona in interesul lor” ap SAEATA ALEGERILE PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN http : //www.europar| € i ive/staticDis- EN&id=211 Parl europa. eu/parliament/archiv Mancur O) * Staghlatie > Cuvant inaintg Preturj Nsidery Modul lenit 5% Tuerg. Venit ative os TITUANIA PARTICIPAREA [UXEMBURG MALTA | MAREA BRITANIE ae {36.37 [36,43 OLANDA 147,48 135,69 POLONIA PORTUGALIA ROMANIA SLOVACIA, SLOVENIA SPANIA SUEDIA } 41,63 UNGARIA 61,99 58,98 Gianfranco PASQ UINO, Curs de stiinjé politica, traducere de Aurora Martin, prefati de Gheorghe Lencan Stoica, Institutul European, lasi, 2002 [1997], p. 63: Procentul mediu al participdrii la vot pentru Camera inferioard (1960-1995) = Australia (14) — Malta (6) — 94 Austria (9) - 92 Belgia (9) - 91 Italia (9) - 90 Luxemburg (7) - 90 Canada (11) - 76 Irlanda (10) — 89 Franta (9) ~ 76 es Noua Zeelanda (12) - 88 Marea Britanie (9) - Danemarca (14) - 87 Irlanda (11) 74 Venezuela (7) — 85 Spania (6) - ns Germania (9) - 86 Japonia (12) = Suedia (14) - 86 India (6) = Grecia (10) - 86 SUA (9) ~ Elvetia (9) - 54 Olanda (7) - 83 Costa Rica (8) ~ 81 : Norvegia (9) - 81 Israel (9) - 80 Portugalia (9) - 79 Finlanda (10) - 78 95 pentru care s-@ — NeSterse in analele (ari Intre Paranteze, numarul alegerilor pet a Participare. Adaptare dup M.N. Franklin, »Blec -G. Niemi, P. Norris (ed.), Comparing Demos "spective, Sage, Thousand Oaks, Londra, New >PRUNCUL ROMAN”, anul 1, 18H TOpea, 1848 la roméni. O istorie in date 5! Enciclopedica, Bucuresti, 1982, PP »Zioa de eri, 6 septemvrie, este unt ‘arsi Regulamentul,= INTRODUCERE {N STIINTA POLITICA s de dimineat’ la 11 ore Ja Ministeriu din Afara si ceru arderea si entului, O deputitie fu trimisa la Locotenenta domneasca, ar’ pith si cerind Regulamentul, atat manuscrisul original, cat si toate &sempla rele tipdrite de la toate ministeriile. Cu dansele (puse in pat de mort gi invite c postay negru), cu stindardele tricolore si in cap cu muzica militara care cats . ‘mars de inmormantare, popolul se duse in curtea Preasfintiei sale mittopotinjay Pe unde trecea cortegiul funebru, glasul de arama a clopotelor anunta Crestinil i anda de moarte a vinovatului Regulament. O deputatie aleasa di ieee osinda 1M Popol intr | Preasfintia Sa si-i arta dorinta obstei: in vremea aceea se facu in mijlocul cy, : claditura de lemne si toate pregatirile pentru ardere... Pe urma, Preasfita ‘mitropolitul esi in balcon si, dand popolului binecuvantarea, intrebi ce este a tea lui. Toti intr-o glasuire fi raspunsera: Sd se arza Regulamentul si arhondolo- ghia! Preasfintia Sa atunci dete voe sa se faca acest autodafé. Un om din popol un Grn, fa ales sa savarseasca acest act solemnel. Taranul a fost acela care i . oa ae de Regulament... Taranul ardicd in sus Regulamentul si-| arunci f lacdra — ca animata de spiritul popolului - il mistui cu ardoare, i a sa : yes M; ciel iat neagra in aer Bi se tisipi de vant; peste zece mii de mini apla- p er peste cinci ide slasuri esprimau bucuria si multumirea popolului; dupi Regulament i - arse us oo tangurilor (arhondologhia) si apoi popolul ceru se Parintel 4 a 3 afuriseasca Regulamentul. Preasfintia Sa, imbrdcat cu Paani on, Sa Pronunté atunci cuvintele urmatoare: {ntdrese aie 15 iunie in Campul libertéitii pe Constitugie si anate- te Lam ars, atat cel de la 1832, cat si a doa editie, preci! fa ene reinfiinteze sau sii domneascé dupa legiurile huis ee E - in od Rom4nesti... Peste putinta a descrie ae pn RE tot Obste, buna randuiala si religioasa tacere, cA ‘na ee toti ingenunchiati in mijlocul noroiului, cu capul Shi cena ait de crestin, un popol atat de bray, alt ee ae _ in Dumnezeu, cu vointa lui erie “Toman va ei triumfator din toate is, tele, din toate incerca™ 84 popolul Toman”, P L cate ae traducere de Nicoleta Corbu, Comui™ és dar 5 isi cheama in mod irezistibil spectato™ : ‘anil ita asupra cititorului contempora”, Pe fel d Prin acest cuyant ambiguu (0! © zie S& inceteze, si mai ales S40” es Yocabuld susceptibild ea insas! oF il ez... {inteleg Publicul] ca 0°" sie fizic si a cAror coez! ANALEMIsineg ‘tind oringy PARTICIPAREA 21 Alexis de TOCQUEVILLE, Amintiri, traducere, studiu introduetiy, cro; j note de Cristian Preda, Nemira, Bucuresti, 2007 [1848], pp. 127-128: ,Populatia a fost intotdeauna binevoitoare cu mine, dar de data aceasta era de-a dreptul afectuoas4 ; niciodat4 nu am mai fost inconjurat cu atata respect ca atunci cand egalitatea brutala era afigata pe toate zidurile. Trebuia s4 mergem s4 votam impreund in oraselul Saint-Pierre, situat la o leghe de Tocqueville. in dimineata alegerii, tofi alegdtorii (adicd intreaga populatie de sex masculin mai mare de doudzeci de ani) s-au reunit in fata bisericii. Toti acesti oameni s-au agezat in rand, doi cate doi, in ordine alfabetica ; am {inut s4 ocup Jocul corespunzator numelui meu, intrucat stiam c4 in f4ri si in vremuri democratice se cuvine s4 fii asezat in fruntea poporului, nu sa te agezi singur. La cap&tul cozii Jungi, veneau, pe cai de povara sau in sarete, infirmii sau bolnavii care dorisera s4 ne urmeze ; nu lasase- rim in urma noastra decat copiii si femeile ; cu totii, eram o suta saptezeci. Ajunsi pe varful colinei care domina Tocqueville, ne-am oprit o clip4; mi-am dat seama cf oamenii voiau s4 iau cuvantul. M-am cétarat pe culmea unui sant, oamenii s-au strans in jurul meu si le-am spus cateva cuvinte inspirate de imprejurdrile in care ne giseam. Le-am reamintit acestor oameni de toat’ stima gravitatea si insemna- tatea actului pe care urmau sa-l sdvarseasca ; Je-am recomandat s4 nu se lase nicidecum acostati sau deturnati de cei care, la sosirea noastra in Saint-Pierre, ar cluta s4-i pacdleascA, ci si mearg4 incolonati si si ramand impreund, fiecare la locul sau, pana ce vom fi votat. Nimeni nu va trebui sd intre in vreo casé, pentru a lua de mancare sau pentru a se usca (in ziua aceea, ploua) inainte de a-$t plini datoria. Au strigat c& asa vor face si asa au facut. Toate vorurile ai exprimate in acelasi timp si am motive s4 cred ca ele au fost acordate ; candidat”, nologie