CURS NERVI CRANIENI

NERVII CRANIENI
Cele 12 perechi de nervi cranieni asigura
functii motorii, senzitive , vegetative, si
senzoriale ale extremitatii cefalice
Fiecare nerv cranian are o origine reala
alcatuita din nucleii nerv cr situati in
parenchimul trunchiului cerebral( cu exceptia
perechii I si II) si o origine aparenta alcatuita
din locul de emergenta din nevrax .Trunchiurile
acestor nervi strabat invelisurile meningeale si
ies din cutia craniana prin gaurile de la baza
craniului , ulterior se distribuie organelor pe
care le inerveaza
Nucleii nervilor cranieni sunt legati de cortexul
cerebral prin fasciculele supranucleare

NERVUL OLFACTIV (PER. I)

Constitue prelungirea periferica a cailor si structurilor
olfactive centrale
Anatomie
- primul neuron cel olfactive Schultze din partea sup a
muc nazale( pata galbena), axonii acestor celule
grupate in filete plexiforme=nervul olfactiv, care
stabate lama ciuruita a etmoidului si patrunde in cutia
craniana si se termina in bulbul olfactiv
- al doilea neuron cel mitrale ale bulbului olfactiv
=centrul primar olfactiv , axonii acestor celule
formeaza caile centrale olfactive care se termina in
centrii olfactivi secundari( sinusul olfactiv medial ,
lateral, subst spatiului anterior perforat) si centrii
olfactivi tertiari ( cornul Amon, uncus, nucleul
amigdalian)

NERVUL OLFACTIV
Examinarea functiei olfactive
- cu ochii inchisi, pentru fiecare nara , se incepe cu partea presupusa
bolnava, cu substante mirositoare
. Tulburarile patologice
> anosmia =pierdere simtului olfactiv prin lezarea nervului sau cailor
olfactive
- cauze procese expansive ale etj anterior (meningioame
olfactive, mengioame aripa mica a sfenoidului, T orbito-frontale)
- meningite bazale
- fracturi de baza de craniu ( la nivel lamei ciuruite
a etmoidului)
- intoxicatii exogene ( cocaina. Alcool, tabagism)
- cauze loco regionale- rinite ,polipi, obstructii nazale,
sinuzite

NERVUL OLFACTIV
> hiposmie =diminuarea simtului olfactiv
-cauze- DZ, nevroze,sd HIC , traumatisme
craniene,in Boala Parkinson, precoce, inaintea
aparitiei sindromului extrapiramidal,in Alzheymer,
> hiperosmie =cresterea capacitatii olfactive
- cauze- migrene, hipertiroidism stari
alergice
> iluzii olfactice ( pervertirea in recunoasterea
diferitilor excitanti olfactivi)- apar in unele crize
epileptice
. parosmia- interpretare eronata a unor
mirosuri
. cacosmia percepe toti excitantii ca mirosuri
neplacute
> halucinatiile olfactive senzatii olfactive
nederminate de excitanti externi ( perceptie fara
obiect)- are origine corticala

NERVUL OLFACTIV
Sindromul FosterKenedy
- anosmie de partea leziunii(lez de
bulb olfactiv)
-atrofie optica cu cecitate periferica
de partea leziunii( compresie de nerv
optic)
- staza sau edem papilar de partea
opusa
Etiologie meningiom sant olfactiv, T
Frontale,

NERVUL OPTIC ( PER.II)

Nervul optic face parte integranta din tractul cerebral al

cailor optice care asigura functia vizuala
Anatomia
- celulele senzoriale -conurile ( elementele receptoare pt
culori in regiunea centrala maculara a retinei) si
bastonasele ( din stratul II al retinei, pentru diferentele
luminoase alb-negru , dispuse pe intreaga retina)
- primul neuron- celulele bipolare din stratul a IV al retinei
- al doilea neuron- celula multipolara din stratul VIII a
retinei, axonii acestor deutoneuroni converg spre papila
optica si ies din globul ocular prin polul posterior alcatuind
NERVUL OPTIC care intra in endocraniu prin gaura optica
.Cei doi nervi dupa un scurt traiect se unesc inaintea
hipofizei alcatuind CHIASMA OPTICA unde fibrele
temporale isi continua traiectul homolateral si fibrele
nazale se incruciseaza De la chiasma pleaca BANDELETE
OPTICE care contin fibrele retinei temporale homolaterale
si fibrele retinei nazale controlaterale

NERVUL OPTIC
- al treilea neuron situat in
GANGLIONUL GENICULAT LATERAL ,
trimite prelungiri axonice spre
scoarta cerebrala pe cele doua buze
ale scizurii calcarine- sub forma
radiatiilor Gratiolet ( radiatiile optice)
- cortexul Occipital - aria 17 a lui
Brodman
( aria striata)

NERVUL OPTIC

Semiologia functiei vizuale cuprinde:

-1 acuitatea vizuala (AV)
- 2 examenul campului vizual (CV)
-3 examenul fundului de ochi( FO)
< 1 . ACUITATEA VIZUALA = capacitatea de a percepe si
diferentia forma, miscarea si culorile obiectelor
- pt fiecare ochi in parte de la o distanta de
5m(Optotipuri)
> ambliopia diminuarea AV
> amauroza sau cecitate- pierderea vederii
cauze-lez de pol anterior al GO, lez de retina
( angiopatii, degenerescenta pigmentara
primitiva,tromboza arterei centrale a retinei, tromboflebita
venei centrale ) nervi ( intoxicatii nicotino- alcoolice, SM,
tabes, T, fracturi de baza de craniu), cai optice
centrale(bandeleta )
> nictalopia diminuarea AV in cursul zilei
> hemeralopia- diminuarea AV in amurg si spre seara

NERVUL OPTIC
Diagnosticul diferential intre cecitatea
periferica si cea corticala.
Lez bilaterala a lob Occipital (aria 17) sau
ale fasciculelor lui Gratiolet pentru
Cecitatea corticala
Aspectul normal al FO( pt Cecitatea
corticala)
RFM normal( pt cecitatea corticala)
Nu are constiinta bolii( neaga infirmitatea
desi nu se poate orienta , nu recunoste
obiectele, se izbeste de ele)

NERVUL OPTIC
< 2 . Campul vizual =spatiul pe care-l percepe un GO
mentinut in pozitie fixa
- 4 cadrane-2 temporale ( sup si inf) si 2
nazale( sup si inf)
-se examineaza cu ajutorul campimetriei (permetrului)
cu rf de clipire sau de aparare( coma
sau la bolnavii necooperanti)
> scotoamele petele oarbe din CV
- pot fi centrale( lez de macula sau fibre
papilo-maculare : nevrita retrobulbara( SM, intoxicatii alcool
si tabac ) , compresii intraorbitare sau intracraniene (tumori
orbitare,glioame sau meningioame de nerv optic ,
meningioame olfactive sau de aripa mica de sfenoid)
periferice adesea bilaterale

NERVUL OPTIC
> ingustarea concentrica a CV
deficit periferic regulat sau neregulat
. In caz grave redus la reg
maculara=vedere tubulara ( ca prin
luneta )
. Ingustarea concentrica regulata
lez retiniana glaucom, isterie
. Ingustarea concentrica
neregulata atrofii optice
intraoculare, retrobulbare

NERVUL OPTIC
> Hemianopsia deficit pe jumatatea CV a
fiecarui GO
- hemianopsia heteronima bitemporala
apare in leziunile mediane ale chiasmei
optice: T hipofizare, cranio-faringioame,
meningiom de tubercul selar, anevrisme,
carotidiene
- hemianopsia heteronima binazalaapare in lezarea partilor laterala ale
chiasmei apare destul de rar: arahnoidite
optochiasmatice, T de Ventricul III

NERVUL OPTIC
-hemianopsia laterala homonima pierderea vederii in
jumatatile laterale drepte sau stangi pentru ambii
ochi( temporal dr pt un ochi si nazal dr pt celalat ochi)
. apare in lez cailor optice situate inapoia chismei
optice( bandeleta , GGL, radiatiile Gratiolet sau scizura
calcarina)
. este situata in partea opusa leziunii cerebrale
- hemianopsia in cadran ( cvadranopsie) amputarea unei
patrimi de CV pt fiecare ochi (sup sau inf, nazal sau
temporal)- F RARA apare in lez partiale ale fibrelor optice
sit inapoia chiasmei optice
- dubla hemianopsie lez bilaterale de camp 17, cu
pastrarea vederii maculare si RFM
> 3 Examenul de fund de ochi (FO)- oftalmoscop
vase reteniene, staza papilara sau atrofie optica

NERVII OCULOMOTORI
Nervul oculomotor comun (III)
Nervul patetic sau trohlear(IV)
Nervul oculomotor extern sau
abduncens(VI)

Nervul oculomotor
comun(III)
Nerv motor
Anatomie
- Nucleul de origine in calota pedenculara
ventral de apeductul lui Sylvius
.fiecare ncl are trei formatiuni
-externa din care iau nastere fibre
care inerveaza musculara extrinseca
oculara
- interna superioara = ncl EdingerWestphal din care iau nastere
parasimpatice pt constrictia pupilei
- interna inferioara = ncl Perlia care
asigura miscarile de convergenta a GO

NERVUL OCULOMOTOR
COMUN(III)
- Fibrele radiculare strabat ncl rosu si piciorul
pedunculului cerebral, si ies din trunchiul cerebral
in spatiul interpeduncular subarahnoidian , apoi
impreuna cu ceilalti oculomotori intra in peretele
sinusului cavernos.
- Intra in orbita prin fanta sfenoidala
- Inerveaza muschii-ridicatorul pleoapei superioare
inauntru)
GO)
inauntru)
afara)

-dreptul superior( sus si

-dreptul intern ( adductia
-dreptul inferior(jos si
- oblicul mic mic( sus si in

Nervul PATETIC (IV)

TROHLEAR
>Nerv motor
>Anatomie
-Nucleul de origine in calota pedunculara ,
dedesubtul perechii III, in substanta
cenusie periapeductala
- Fibrele radiculare inconjura apeductul lui
Sylvius , si apoi se incruciseaza cu cele de
partea opusa , ies din trunchiul cerebral
prin partea posterioara a
mezencefalului.Intra in sinusul cavernos
impreuna cu ceilalti nervi cranieni, si intra
in orbita prin fanta sfenoidala si se termina
in muschiul oblic mare care misca GO in
sus si in afara

NERVUL OCULOMOTOR
EXTERN(VI)
ABDUCENS

> Nerv motor

> Anatomie
-Nucleul motor este in portiunea pontina
a planseului V IV, formand impreuna cu
genunchiul nerv VII eminenta teres
- Fibrele radiculare se indreapta in jos si
in afara siies din trunchiul cerebral
deasupra piramidelor bulbare in santul
bulbo-pontin, in continuare intra in sinusul
cavernos impreuna cu ceilalti nervi
oculomotori, ulterior intra in orbita prin
fanta sfenoidala si inerveaza muschiul
drept extern, care determina abductia GO

Nervii oculomotori

Functii
-asigura motilitatea izolata pentru fiecare GO in parte
-asigura miscarile conjugate de lateralitate si de
verticalitate ( prin contractia mai multor muschi) impreuna
cu centrii si caile oculogire( supranucleare): pentru
miscarile voluntare centrii corticali sunt in ariile Frontale
(campul 8)si pentru miscarile involuntare centrii corticali
sunt in ariile Occipitale (campul 19)
Caile oculogire ajung in trunchiul cerebral unde se
incruciseaza si se termina in centrii supranucleari in punte
pentru miscarile conjugate de lateralitate, si pentru
miscarile conjugate de verticalitate si de convergenta in
mezencefal.De aici prin intermediul fasciculului longitudinal
medial ( FLM) sau bandeleta longitudinala posterioara(BLP)
ajung in nucleii nervilor oculomotori

NERVII OCULOMOTORI
Semiologia leziunilor izolate ale nervilor
oculomotori
> strabismul =pozitia asimetrica a GO devierea
se face in partea opusa nervului lezat prin
actiunea nervului antagonist
- convergent sau divergent-se
accentueaza cand priveste in directia muschiului
afectat
> diplopia= vedere dubla =perceptia a doua
imagini in privirea unui singur
obiect( nesuprapunerea imaginii)-se examineaza
cu lentile colorate
- poate fi orizontala, verticala, sau
oblica
- homonima de partea ochiului
paralizat

Pareza nervului oculomotor

comun(III)
CLINICA

Pareza totala ( muscl extrinseca,

intrinseca)
-ptoza pleoapei superioare( lasa capul
compensator pe spate)
- strabism divergent
- limitarea miscarilor GO cu exceptia
abductiei
- diplopie heteronima in privirea
binoculara
- usoara exoftalmie( flaciditatii
musculare)
- midriaza paralitica

PAREZA NERV PATETIC(IV)

CLINICA
- Se intalneste rar
. diplopie orizontala homonima
cand priveste in jos- apare la urcatul
sau coboratul scarilor
. capul este usor aplecat inainte si
de partea bolnava

PAREZA NERV OCULOMOR

EXTERN(VI)
CLINICA

- Foarte frecventa
. diplopie orizontala homonima
foarte jenanta
. strabism convergent
. limitarea miscarii de abductie
. intoarcerea compensatorie a
capului de partea paralizata

NERVII OCULOMOTORI
ETIOLOGIE
LA nivel trunchiului cerebral
- AVC ischemice sau hemoragice
( sd alterne- sd Weber, sd Millard
Gubler, sd Claude)
-Tumori infiltrative( glioame,
ependimoame)
-Encefalite
- poliencefalita hemoragica ( sd
Gaet Werniche)

NERVII CRANIENI
ETIOLOGIE

LA nivel troncular unilateral

- anevrism al portiunii terminale a carotidei interne ( ACI ) sau artera
comunicanta posterioara ACoP-pareza III
- sd HIC( hipertensiune intracraniana) prin fenomenul de angajare
temporala si compresia secundara a nerv III ( fibrele pupilare sunt
primele afectate)
- T vf de stanca temporala pareza VI, V
- sd Gradenigo- pareza VI, V infectie ureche interna, osteita vf stana
temporala
-T de unghi ponto-cerebelos- pareza de VI, VIII, VII, V
- sd sinus cavernos tromboflebita , anevrisme carotidiene,
oftalomoplegie dureroasa ( sd TOLOSA- HUNT)-pareza III, IV, VI, V1
- sd fanta sfenoidala meningiom de aripa mica de sfenoid-pareza
de III, IV, VI, V1, midriaza
- sd de apex orbitar-pareza de II, III, IV, VI, V1
. LA nivel troncular bilateral- meningite bazale, PRN,

PARALIZIA INTERNUCLEARAOFTALMOPLEGIA
INTERNUCLEARA

Apare in leziuni de trunchi cerebral prin

lezarea bandeletei longitudinale
posterioare(BLP)
ANTERIOARA afecteaza fibrele
ascendente-o pareza a muschiului drept
intern controlateral, dreptul extern
homolateral se deplaseaza normal,
convergenta noramala, nistagmus
orizontal la ochiul care priveste in afara,
prezenta paralelismului GO
POSTERIOARA lezarea fibrelor
posterioare- dreptul extern de partea
leziunii este paralizat, ambii drepti interni
sunt normali, convergenta N

PARALIZIA MICARILOR
CONJUGATE
DE LATERALITATE( SD FOVILLE)

Def imposibilitatea miscarilor GO spre dreapta

sau stanga la care se asociaza si o hemiplegie
opusa leziunii
- lez cailor oculogire deasupra incrucisarii (in
port sup a puntii si inf a mezencefalului ) GO
deviati spre partea leziunii si o hemiplegie de
partea opusa-bolnavul isi priveste leziunea sd
Foville I( superior)
-lez cailor oculogire sub incrucisare si deasupra
incrucisarii caii cortico-nucleare deviatie de
partea opusa leziunii-bolnavul isi priveste
membrele paralizate-sd Foville II
- lez cailor oculogire si a caiicortico-nucleare
sub incrucisare- bolnavul isi priveste membrele
paralizate si are pareza faciala periferica de

PARALIZIA MISCARILOR
CONJUGATE DE VERTICALITATE
( SD PARINAUD)

Def imposibilitatea executarii

miscarilor de ridicare( supraversie)
sau coborarii( infraversie) a GO
asociata cu tulburari ale reflexelor
pupilare
produsa prin leziuni pedunculare
( ncl Darkschewitsch si Cajal, a
substantei cenusii periapeductale din
regiunea tuberculilor cvadrigemeni
anteriori

SEMIOLOGIA PUPILEI

Musculatura intrinseca a GO cuprinde sfincterul irisului si muschii ciliari

Fibrele parasimpatice (irido-constrictoare) orig in ncl Edinger
Westphal( III) si se gasesc in nerv III. In orbita se despart si fac sinapsa in
ggl ciliar, de unde pornesc nervii ciliari scurti care ajung la iris si muschii
ciliari
Fibrele simpatice (irido-dilatatoare) orig in reg hipotalamica , coboara de-a
lingul trunchiului cerebral se incruciseaza -maduva cervicala inf in cornul
intermedio lateral centrul cilio-spainal Budge -ies prin radacinile C8-T1 si
ajung in lantul cervical si fac sinapsa in ggl cervical superior- fibrele postggl
in plex pericarotidian- nerv III- ggl ciliar nervii ciliari lungi muschii ciliari si
iris
Pupila perfect rotunda, cu diametru de 3-4mm,
RFM micsorarea pupilei (mioza) la lumina si dilatatie(midriaza) la intuneric
- direct( mioza la GO care primeste stimul luminos) si
consensual( mioza la ochiul nestimulat)
calea RFM perceptia luminoasa retina nerv optic bandeleta optica
ncl pretectal-ncl E-W- nerv III cu fibrele eferente parasimpatice-ggl ciliari
nervii ciliari scurti- musculatura irisului
Rf de convergenta ( de acomodare) mioza si o contractie a dreptilor interni
la apropierea unui obiect
calea rf de convergenta retina- nerv optic- bandeleta optica CGL-radiatii
optice-cortexul occipital-fibre cotico-tectale- centrul pentru convergenta
( complex ncl oculomotor) nervul III- musculatura intrinseca si
extrinseca( drepti interni,ciliari si iris)

Reflex fotomotor

SEMIOLOGIA PUPILEI
Rf ciliospinal- midriaza la aplicarea unui stimul
dureros la nivelul gatului
- poate fi abolit in lez caii simpatice
( implica fibre iridodilatatoare)
- apare in lez de trunchi cerebral,
anevrisme de carotida, afectarea lant simpatic
. Semnul Argyll-Robertson-abolirea RFM
- conservarea rf de
convergenta
- anizocorie
(inegalitate pupilara) sau mioza bilaterala
apare in lues nervos
. Semnul Argyll-Robersonn inversat-abolirea rf
convergenta si conservarea RFM, apare in
meningite TBC,encefalita.

SEMIOLOGIA PUPILEI
Sindromul Claude-Bernard Horner:
- mioza( paralizia rf iridodilatator)
- enoftalmie( paralizia m Muller)
- ingustarea fantei
palpebrale( paralizia m neted al pleoapei
sup)
> lez caii vegetative simpatice
> apare in lez. MS cervico-Toracala( C8-T1)T, infl, traumatisme
. Trunchi cerebral-port lat a
bulb ( sd Wallenberg frecv de origine
vasculara )

Sindrom Claude Bernard

Horner

Nerv trigemen (V)=mixt,

sensitivomotor

Fibrele sensitive ale trigemenului:

Sensibilitatea regiunii cefalice: tegumentele fetei in cele 3
etaje (cu exceptia unghiului mandibulei), mucoasele
cavitatii bucale,mucoasele foselor nazale, conjunctiva si
corneea, o parte a durei mater intracraniene.

 3 trunchiuri :nervul oftalmic(intra in craniu

prin fanta sfenoidala), maxilar superior(gaura
rotunda), maxilar inferior sau mandibular(gaura
ovala)
oftalmic
Ganglionul
Gasser
maxilar
mandibular

 cele 3 trunchiuri se termina in ganglionul Gasser,

situat la varful stancii temporale, unde este sediul
neuronului sensitiv periferic(protoneuronul
sensibilitatii fetei)

Originea aparenta a nervului trigemen

Axonii neuronului
sensitiv din
ganglionul Gasser
trec prin spatiul
pontocerebelos,
Apoi patrund in
punte

Gg Gasser

PUNTE

Trigemen

CEREBEL

Fibrele sensitive dupa intrarea in punte

Unele au traiect descendent

formand tractul spinal al
trigemenului care intra in
nucleul spinal al nervului
trigemen gelatinos ce se
situeaza de-a lungul tractului,
din bulb pana la limita
inferioara a primului segment
cervical.
Altele ascendente
scurte:nucleul sensitiv
principal al trigemenului , din
punte,langa nucleul motor,
Restul: ascendente
lungi:nucleul mezencefalic al
trigemenului

Tractul spinal
al
trigemenului
Nucleul tractului spinal
al trigemenului gelatinos
maduva

Axonii neuronilor din nucleii sensitivi

Formeaza in
trunchiul cerebral
fasciculul
cvintotalamic,
care se alatura
panglicii lui Reil si
se termina in
nucleii semilunari
ai talamusului ai
carui neuroni se
proiecteaza in
lobul parietal,
ariile 3,1,2.

Tract
cvintotalamic

Fibrele motorii ale trigemenului

Iau nastere in nucleul motor al
trigemenului din punte (ventral de nucleul
sensitiv),
Se alatura fibrelor sensitive avand acelasi
traiect,
Inerveaza muschii masticatori:temporali si
maseteri , dar si pterigoidieni, milohioidian
si segmentul anterior al digastricului,
Ridicarea si coborarea mandibulei,
proectia inainte si inapoi a mandibulei,
miscarea de lateralitate a mandibulei.

Muschii inervati de trigemen

Semiologia nervului trigemen

Sensibilitatea tactila, termica si dureroasa
in cele trei etaje ale fetei,fara unghiul
posteroinferior al mandibulei(teritoriul C2C5).
Explorarea functiei motorii:motilitatea
activa, forta segmentara, tonusul si
troficitatea masticatorilor .
Ridicarea, coborarea, lateralizarea,
proiectia anterioara a mandibulei

Pareza unilaterala a trigemenului

Diminuarea unilaterala a miscarilor mandibulei
La deschiderea gurii, barbia deviaza de partea
bolnava , datorita actiunii muschiului pterigoidian
extern de partea opusa.
Atrofia temporalilor si maseterilor de partea
bolnava

Paralizia bilaterala a
trigemenului
Caderea mandibulei

Reflex corneean
Atingerea corneei :clipit
Aferenta:trigemen, eferenta nerv facial
Dispare bilateral in comele f profunde (se
inchide foarte jos in bulb-maduva(nucleul
spinal al trigemenului)

Reflexul maseterin
Percutia arcadei mandibulei (prin abeslang)sau a
mentonului:inchiderea mandibulei
Reflex trigemino-trigeminal:se inchide in puntemezencefal
Viu in lacunarismul cerebral sau in SLA

Prietenii si dusmanii omului au reflex

maseterin

Nevralgia de trigemen
Durere fulguranta, f intensa, in teritoriul unui ram al
trigemenului(nu depaseste linia mediana a fetei),
declansata de atingerea unor puncte trigger de la
nivelul fetei ,apare in crize paroxistice intre care sunt
perioade fara durere.
Poate fi esentiala sau secundara (SM, Tumori,inflamatii
dentare, etc)
Anticonvulsivante:Carbamazepina, Gabapentina, etc

Cefalgiile trigeminovegetative

In zona fronto-orbito-temporala unilateral,

Insotite de lacrimatie , inrosirea conjunctivei ,edem si ptoza
palpebrala, rinoree,
Ex: Cluster Headache(cefalee in ciorchine): crize repetate
care se agrega in anumite perioade de timp (ciorchini de
crize), cate 1-3 crize/zi, urmand apoi intervale variabile
libere de crize.
F violenta, unilaterala, se instaleaza in 10-20
minute,dureaza cateva zeci de minute pana la 1-2 ore,
apare noaptea la aceeasi ora , si foarte frecvent iarna sau
primavara.
Oxigen nazal, anestezice intra nazale, Verapamil, Topamax

CLUSTER HEADACHE

Nervul facial
Nerv mixt:fibre motorii si sensitivosenzoriale si
vegetative.
Componenta motorie: origine: nucleul motor
din punte,apoi fibrele motorii inconjoara
nucleul n VI si iau o directie oblica si in jos,
parasind trunchiul prin santul bulbopontin.

Intra prin porul acustic intern in canalul

auditiv intern sapat in stanca temporalului
Iese din craniu prin orificiul stilomastoidian

Dupa iesirea din craniu

Trece prin glanda parotida, se divide in 2 ramuri, temporo-faciala si cervico

faciala si se distribuie muschilor mimicii

Muschii mimicii

Fibrele sensitive, senzoriale si vegetative ale

facialului
Grupate in nervul VII bis(n. intermediar al lui
Wrisberg)
Au originea in nucleul sensitiv din punte si in
nucleul salivator superior situat inapoia olivei
pontine, urmeaza apoi traseul facialului, patrunde
in canalul facialului cu care are traiect pana la
ganglionul geniculat.

Nervul VII Wrisberg

Traiect comun cu facialul pana la prima inflexiune
in canalul facialului, in ganglionul geniculat unde
este primul neuron sensitiv.

De la ganglionul geniculat:
Fibre senzoriale pentru gust in 2/3 anterioare ale
limbii(dulce si sarat), fibre pentru sensibilitatea
conductului auditiv extern in portiunea externa,
concha urechii si zona retroauriculara, si fibre
vegetative pentru glande lacrimale si glande
salivare sublinguale si submandibulare si pentru
vasomotricitatea fetei.

Examinarea n. facial

Reflex nazopalpebral:percutia radacinii nasului declanseaza

clipit.
Reflex optico-palpebral:clipire la amenintare sau la proiectia
brusca de stimul luminos.
Reflexul corneean: stimularea corneei determina
clipit(reflex descris la nervul trigemen)
Examenul gustului in 2/3 anterioare ale limbii(se aplica pe
hemilimba tampon imbibat in solutie de sare sau zahar si se
cronometreaza pana la aparitia senzatiei de gust): ageusie
sau hipogeusie(lipsa sau scaderea gustului),
disgeusie(perceptia distorsionata a gustului)
Simetria fetei, fantele palpebrale, comisurile bucale, santuri
nazogeniene, riduri frontale, etc
Mimica activa:sa arate dintii, sa se incrunte, sa stranga
ochii, sa umfle obrajii, sa fluiere, sa increteasca pielea
gatului.

PARALIZIA FACIALA PERIFERICA

Prin lezarea nervului facial sau a nucleului n facial din punte

Paralizie completa a tuturor etajelor fetei, cu imposibilitatea
inchiderii fantei palpebrale, in opozitie cu paralizia centrala
faciala, prin leziuni deasupra nucleului facialului, de obicei
in creier, in care paralizia faciala e preponderenta in etajul
inferior si bolnavul poate inchide ochii(deoarece etajul facial
superior se proiecteaza bilateral in cele 2 emisfere
cerebrale).
Cea mai frecventa:paralizia faciala periferica a frigore:
inflamatia datorita unei viroze( virus herpes zoster, virus
Epstein Barr, etc) a nervului facial in canalul facialului :
edem si compresie a facialului in canalul osos inextensibil.

PARALIZIA PERIFERICA
Etiologie:
- lez intranevraxiale-sd vasculare Milard Gubler,
glioame de trunchi
- lez de unghi ponto-cerebelos-neurinoame,
meningioame, colesteatoame
- lez in spatiul subarahnoidian-meningite, PRN,
sarcoidoza

- lez in stanca temporalului-pareza a frigore,

fracturi de satana, zona zoster geniculata ( sd
Ramsay- HUNT)

-lez exocraniene- procese inflamatorii sau

tumorale de parotid

Paralizia faciala periferica a frigore

Trasul curentului nu este un doar un mit romanesc asa cum
se spune !

Paralizia faciala periferica a frigore

Expunerea la geamul deschis al masinii, capul ud dupa baie, statul

in vant, in curent, etc,
Frecvent primavara si toamna,
Viroza cu herpes zoster sau Ebstein Barr ori alte virusuri care
inflameaza nervul facial in canalul sau.
Durere retroauriculara, apoi asimetrie faciala cu lagoftalmie si cu
imposibilitatea contractiei muschiului platysma(pielosul gatului),
Nu poate inchide ochiul, nu poate increti fruntea, nu poate fluiera,
umfla obrazul, incorda muschiul pielosul gatului, etc
Poate asocia hipogeuzie daca leziunea este inainte de
desprinderea fibrelor gustative(nervul coarda timpanului)
Poate asocia hiperacuzie(sunetele auzite sunt prea stridente,
zgomotoase) datorita paraliziei muschiului tensor al timpanului,
Scade secretia lacrimala, ceea ce asociat cu lagoftalmia poate
duce la uscarea corneei si leziuni ale acesteia(keratita)

Paralizie faciala periferica bilaterala in sindromul

Guillon Barre

Poliradiculonevrita acuta poate

induce pareze de nerv facial
bilaterale

Paralizia faciala periferica in Borelioza

Boala Lyme , la noi in tara este inca mult mai
rara in comparatie cu popularitatea pe care o are
in presa si in anumite laboratoare care dozeaza
anticorpii anti-Borelia.
Dar, si boala ,si capusa, sunt din ce in ce mai
frecvente in tara noastra.
Se transmite prin muscatura capusei Ixodes, care
traieste in padure, pe cerb sau pe soarecele
salbatec.
Exista in zone montane din Europa centrala
infestare endemica .
Poate induce paralizie periferica faciala.

In alte tari, borelioza poate fi o cauza frecventa de

paralizie faciala periferica

Lyme borreliosis--the most frequent cause of acute peripheral facial paralysis in

childhood].
[Article in German]
Christen HJ, Bartlau N, Hanefeld F, Thomssen R.
Source
Abteilung Kinderheilkunde, Schwerpunkt Neuropdiatrie, Universitt Gttingen

Lyme borreliosis and acute peripheral facial palsy in Slovenian children.Maja Arnez, Eva
Ruzi-Sablji

Acta Otolaryngol Suppl. 1992;492:103-6. Peripheral facial palsy

caused by Borrelia burgdorferi and viruses in south-western Finland.
Puhakka HJ, Laurikainen

Spirocheta Borelia Burgdorferi

si eritemul circinat dupa muscatura de capusa infestata cu
Borelia

Paralizia faciala in Borelioza

NERVUL
GLOSOFARINGIAN( IX)

Nerv mixt-senzitivo-motorsi cu fibre

vegetative parasimpatice
Anatomie:
- componenta motorie- originea reala
in portiunea superioara a nucleului
ambiguu din bulb, si iese din trunchiul
cerebral prin partea superioara a
santului colateral posterior al
bulbului.Paraseste cutia craniana prin
gaura rupta posterioara impreuna cu
nervii X si XI, si intra in spatiul

NERVUL GLOSOFARINGIAN
- componenta senzitiva asigura
sensibilitatea generala a lojei
amigdaliene, a faringelui , a a fetei
posterioare a valului palatin, a
trompei lui Eustache si casa
timpanului
. Axonii protoneuronului senzitiv
ajung in bulb si se termina in ncl
fasciculului solitar si ncl dorsal ala
aripii cenusii a planseului V IV