Particularitati fonetice ale limbii germane ( phonetische Merkmale) :

- u se pronunta [oi]
- ei se pronunta [ai]
- ie se pronunta lung [i]
- sch se pronunta []
- eu se pronunta [oi]

n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe i ue (excepie !!!: n numele
proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca si respectiv si.

Vocalele duble se pronunta mai lung: Haar, Aachen, Meer,...

Consoanele sonore b, d, g, v se pronunta n

Ex: ab [ap] , Bad [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] .

pozitie

finala

[p],

[t],

[c],

[f]

Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei
premergatoare Ex: statt, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...

Litera 'c' apare n cuvintele germane numai mpreun cu 'k', marcand faptul ca vocala
premergatoare se pronunt scurt Ex: Sack, Deck, Bock, ....

Litera 'h' precedat de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a semnala ca este vorba de
o vocala lunga Ex: Bahn, sehr, Huhn,.....

La nceputul cuvintelor de origine straina grupul de litere 'ch' se pronunta [k] Ex:Chor, Charakter,

Litera 'e' n terminatiile el, -em, -en se pronunta ca un '' romanesc, atunci cand vorbim foarte clar.
Cand vorbim repede, acest '' se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r]
Ex: Mittel, fragen

Litera 'r' se pronun foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.

Foarte multi vorbitori pronunta terminatia 'er' ca un fel de '' romanesc, schitand doar un 'r' foarte
scurt Ex: Mutter, Kinder, ....