CUPRINS Introducere .. Coluta . pe Elementole colulet umane Corpul uman ... rr ‘Anatomia béatulul 12 ‘Anatomia femal... 13 Aparatul locomotor .. Sistemul 050s Tesutul osos . Formarea si crestrea oaseior Tipur de oase Vasoularzatia 030288. Fracturile osoase . .. Scheletul (vedere frontal) Scheletul (vedere dorsal) asele capului CColoana veriebrala Scheletu extremitiisuperioare ‘Scheletulextremitaiinferioare Aticultile Tipuri de articuatt Luxatile Aaticulatia genunchiu Atculatia umdrulul Artculaia goldul Meniscuri . ... Sisterul muscular ‘Structura mugehilor Forma muscilor Musehi corpu uman (vedere rota Mugeicorpull unan (dere cor) Mugehiiftei Muschi extremitii superioare =... Muschi extremitti inferioare ‘Aparatul digostiv .. Digestia.... Cavitatea bucelé Sectiunea unui dite Dinfi de late Degluttia Stomacul Intestinul subtire Pancreasul Ficatul Vezica $i caile bilare Intestinul gros... = ‘Aparatul respirator . Organele aperatului respirator... Mecanismul aspirate .... asa cats pram naval Nasul Feringele : Laringetesitraheea ‘Atborele bronhial Plamanit 288 Sesaeas Aparatul circulator . Schema aparatulul circulator Inima Valvele cardiace Vasele coronariene ... Sistemul electric de conducere a inimi Giotul cardiac Principe artre ale organism Principalele ven ale orgenismului Séngole ....... Compozitia sangelul ee Celulele sangvine spn eres van 8 Maduva os0asat sea | Splina : Limfa . Relata inte circulatia limfati si cea sangving Fe ane Capitan imtatic ee. Vasele limfatice .. eRe. 251 Reprezentare schematic’ a sistemului limfatic ...... F St Ganglonul limfatic 2.2... eeeeeeeee st ‘Sistemul nervos Elerentele sistemulStructura unui neuron on Tiputi de neuron .. 52 Encefalul cee 53 Greierut mare 54 Meningele +55 Ale cerebrale - 55 Goloara vertebra si méuva spina 56 Sistemul nervos periferic 0... 57 Globul ocular : 58 Proigtiaimaginitor pe retind <-. 2... 58 Aparatul lacrimal... 258 Conjunctiva, comeea si retina -60 Nervul optic -- 60 Cailevizwale - 61 Prncipalele defece de vedere $1 metode de corectare 6 ‘Auzul F 6 Pavilion auricular - 62 ‘Inkantuirea oscioarelor urechii 62 Mecanismul auzulut Labirintul Mirosul Gustul Limba... Zone de percepere a difeitetor gusturi Simul tact... Seetune pin pele Receptor senzovial ‘Acti reflex in fata unui Flea loc idea ond da Unghia eee eeesaaee ‘Aparatul urinar Elementele aparatului urinar Circulatia renal... Rinichi si vasele lor sangvine . SSeotiunea unui riniehi Vascular rinichiutu ‘Aparatul reproducdtor Organele genitale masculine . Penisul Testiculul si epididimul ... 2B Prostata . 2B Organele aparatului genital feminin Vaginul Ovaru gi foliculu! ovarian Mamelele ..... a Ciclul menstrual... Reproducerea umand . Actul sexual... 78 Spermatozoidul si ovulul 78 Fecundarea $i nidatia “79 Gestalla ........ 80 80 at 82 Dezvoltarea ‘embrionului Dezvoltarea fatului Placenta i Abdomenul unei femei [a finalul sarcinii Nasterea ‘Adapostul fetal. Prezentafjl fetale . Procesul nasterii . . Sistemul endocrin .. Glandele sistemului endocrin Hipotalamusul si hipotiza Funeiilehipotalamusulu Secretile hormonale al hipofize! Tlipdeteses ees teres Glandele paratiroide Glandele suprarenaie SReR Reeee Sistemul imunitar ..... Organele sistemulul imunita Localizarea timusului.. = 90 Mecanismul imunitait especifice es... 31 Vaooinares 2.2... Index alfabetic al termenilor .INTRODUCERE PRIMELE STUDII DE ANATOMIE UMANA Termenul de anatomie provine din cuvantul grecesc care inseamna «disectie» si se foloseste pentru a desemna stiinta care studiaza aleatuirea interna a organismelor vil si legéturile ce exista intre partile componente, O stinta antica, dar care s@ se refere la anatomia umand, a luat o forma autentic la mijlocul secolului XVI, atunci cfnd au inceput s& se faca disecti amanunfte pe cadavre pentru studierea pe larg a alcdtuiri corpului uman; inainte de acea epoca, 0 asemenea practic’ era interzisa, find in mod categoric respinsa de normele etice si de nor- mele religioase dominante, iar cunostintele care faceau referire la structura si functionarea corpului ‘uman proveneau de la observatile facute pe anima- le, dar multe dintre ele erau imprecise si eronate, Medicul belgian Andrés Vesalio (1514-1564), pro- fesor de anatomie la universitéti prestigioase pre- ‘cum cele din Lovagna, Padova si Bologna, a fost cel care a cutezat sa nu dea ascultare conduitelor mora- le din epoca sa gi a inceput s& combine la orele lui explicate teoretice cu demonstrati practice bazate pe disectile de cadavre umane, in anul 1543 a publi- cat realizérile sale intro carte inttulata De humani corporis fabrica (Structura corpului uman), ce inclu- de mai mult de 300 de gravuri de anatomie meticu- los realzate, 0 opera care a facut mullé valva printre ‘camenil de stiint& contemporani deoarece contrazi- cea teorile liber acceptate pana atunci. Aceasté lucrare a constituit un pas enorm facut cétre accep- ‘tarea unei cunoasteri exacte a corpului uman, chiar daca a atras dupa sine, pentru ilustrul autor, grave consecinte: in anul 1561, in timpul gederi sale in Spania pentru a-si oferi servicille la curtea regelui Filip al IIHea, a fost judecat pentru indrézneata sa in fata unui tribunal al Inchizitit si condamnat la moar- te, dar pedeapsa i-a fost comutata tntr-un pelerinaj la Locurile Sfinte; isd, la intoarcere, un naufragiu a pus capit zlelor sale, Cu trecerea timpului, studile anatomice s-au norma- lizat si observatiile la prima vedere efectuate la isecti s-au alaturat celor realizate cu tehnici din ce in ce mai moderne. Astfel s-a putut intelege cu mai multa precizie cum este aledtuit corpul uman si care sunt functile pe care le indeplineste fiecare din com- Ponentele sale; in acest fel s-au facut mai bine cunoscute aparatele si sistemele care alcatuieso corpul, determingnd difertele tesuturi care formeazi ‘organele si natura componentelor de baz, celulele. Corpul uman prezinta o mare complexitate, acesta bazéndu-se pe milicane si milioane de componente ‘combinate intr-o maniera extrem de complicata. CELULELE $i TESUTURILE Corpul uman este format, in esenfi, dintr-o cantitate enorma de celule, care reprezinta structurile ele- mentare ale tuturor finfelor vii. De fapt, corpul uneipersoane adulte numdira mai mult de 200 de milioa- ne de celule, toate find dotate cu unele elemente asemanatoare, chiar daca sunt de diverse forme si sunt capabile sé-si destigoare diferitele functii spe- ofc. Aceste celule diferite nu sunt dispuse int-o forma anarhic@, ci dimpotriva, sunt grupate, uneori combi- nate cu materi inerte cum ar fi sérurile minerale sau fibre produse de ele insele, formand tesuturi. in cor- pul uman existé patru tipuri de lesuturi, fiecare avin rolul séu de a tndeplini functit specifice: + fesutul epitelial, format din celule foarte asemandtoare si strans unite intre ele, cele mai importante functi fiind cea de acoperre, intrucat tapeteaza suprafata externa si cavtiile interne ale corpului, si cea de secrete, dat find faptul ca ele constituie structurile glandulare care secret substantele de o natura varaté si pe care le vars in exteriorul corpului ori in interiorul séu, de exemplu in singe; * fesutul conjunctiv, compus din celule distincte printre care se interpun substante de consistent variabi, cum ar fi fibrele de natura proteica, are un rol important in sustinerea structurilor corpului. In realitate, exist diverse fesuturi conjunctive: un tesut conjunctiv mobil, care este distribuit pe suprafata organismului si are 0 important’ fundamental in hrénirea tuturor tesuturilor, deoarece permite trece- rea vaselor sangvine; un tesut conjunctiv. dens, foarte rezistent, existent in structura tendoanelor si ligamentelor; gate tesuturi conjunctive specialzate cu insusiri aparte, cum ar fi tesutul adipos, tesutul cartilaginos si tesutul osos, tesutul sangvin si tesutul limtoid; la “Agent ‘greta Poort digest Postal reptate “arta raise+ fesutul muscular, format din celule alungite care se pot contracta sub actiunea unui stimul, recdpatandu-si apoi dimensiunileiniiale, cu rol de Proportionare a mobilitatii corpului sia structurilor sale interne; + tesutul nervos, aicdtuit din niste celule speciale, neuronii, care sunt capabili sé primeasca si s& trans- ‘ita informatie din mediu (stimuli) sub forma unui influx nervos (aseméinator unor impulsuri electrice) la formatiunile nervoase supericare, coordondnd ast- fel activitatea intregului organism. ORGANELE Asa cum fesuturile nu sunt distribuite in’ mod ‘ntémplator in corp, tot asa sunt combinate int-o maniera precisa gi aledtuiesc diferitele unitti struc- turale ce au ca rol indeplinirea functor specifce, ‘organele: pielea, stomacul,ficatul, pkiméni, inima ete. Fiecare organ are o forma precisa, o situare anume si o misiune concreta, unele sunt solide si altele Corespunzénd unor conducte goale, chiar dacd toate ‘sunt compuse din diferite tesuturi elementare. Sigur este o& unele organe sunt alcdtuite din tesuturi care nu sunt prezente in alt parte a corpului, aga cum este epiderma, care este inveligul superficial al peli, sau cum este fesutul 0s0s, care este principal ele- ment component al caselor. Dar, in schimb, existé organe foarte dlferite ale caror proprietti depind de prezenta aceluiagitesut: nume- rogii muschi ai corpului, inima si diferitele viscere oale, de exemplu, se pot contracta si relaxa datorita cexistenteifesutului muscular. Ceea ce caracterizeaza organele, mai important deca structura lor anato- mica, este functia lor, deoarece fiecare are desem- nata o actvitate specifica, find indispensabilintre- ‘uli. APARATELE $1 SISTEMELE ORGANISMULUI Exista organe care isi ndeplinesc unele functiicon- crele prin ele Insele, ca de exemplu pielea care aco- pera toata suprafala corpului nostru si care asiguri protectia structurilor interne, desi ea are alte roluri Dar exist numeroase organe care isi pot desfagura actviatile in combinafi cu altele, strns retationate si care, impreund, alcdtuiesc o unitate functionala: aparatul sau sistemul. in realitate, chiar daca termenii de «aparat» si «sis- tem» se folosesc ca sinonime, unele nuante ii dife- rentiazi. Astfel, se vorbeste despre aparat atunci cand toate organele componente sunt formate din diferite tesuturi; de exemplu, aparatul digestiv este compus, printre altele, din organe atat de diferte, cum ar fi gura, stomacul gi ficatul; aparatul respira- tor este format, pe lénga alte organe, din nas, larin- ge, bronhii si plamani; iar aparatul circulator este ‘compus din inima, artere si vene. in schimb, se vor-beste despre sistem atunci cénd toate organele componente sunt alcatuite dintr-un singur fesut: de exemplu, sistemul nervos este, in principal, compus din tesut nervos. Sistemul osos si sistemul muscular sunt alctuite, in esentd, din fesut osos gi, respectiv, {esut muscular, chiar daca ambele fac parte din apa- ratul locomotor; iar sistemul endocrin este format din diferite organe glandulare ce secreté hormoni care se vars in sange Fara indolala, toate aparatele si sistemele sunt relationate intre ele, iar functile fiecdruia se pot desfasura in integralitate, find optime datoritéinter- dependentei dintre ele: toate contribuie la formarea organismului ca un tot unitar. Astfe, limitandu-ne fa aparatele i sistemele deja mentionate, diferenta consta in faptul cd aparatul digestiv are rolul de hutriti, iar aparatul respirator ne permite sa obtinem coxigenul din mediul inconjurdtor, n timp ce sistemul Circulator face posibil transportul séngelui incarcat cu substante nutritive si oxigen care toate tesuturile, aparatul locomotor ne permite miscarile necesare pentru viata de 2i cu zi, iar sistemul nervos impreund cu sistemul endocrin regleaza toata actvitatea orga- nismului. Dar la fel de importante ca cele descrise sunt multe alte organe: cele de simi, cele ale apara- tului urinar, cele care participa la reproducere.. {In continuare, dupa descrierea succint a celulelor gia diferitelor structurale corpului uman, aceasta lucrare trece in revista fiecare aparat si sistem din corpul nostru. Dien dine wn stm (su, schema stoma eros) un apart os, ‘schema eparall revlon eons atu Bolomertle ul stam sunt dedtute daca tip de tut in tmp co ‘componente un apaat sunt orate in est ierCELULA. CELULA Cella este 62a mal mic unitate anatomic a organismulul uman si GRRWIFELE CELULAR este, de asemenea, numitorul comun al tuturor formelor de viata. Orga- nismele cele mai simple, cu sunt bacterile sau protozoarele, sunt Saumeedte ate neanscong, alcatuite dintr-o singuré celuld care duce o viata independent, in timp sig desta tne soit, ce corpul nostru, in schimb, este format din mii gi sute de milioane de eae ee ae celule care funclioneaza inr-o manierd coordonaté, Celulele diferitelor Emeig- te onaee ina staa fesuturi si organe ale corpului uman prezinta multiple diferente in ce chs egansor comple in priveste forma si dimensiunile lor, dar toate au o structuré elementar _aletuiretorganismulu nesta. asemanatoare. ELEMENTELE CELULE! UMANE rere Sted otg Sona see mane f cmes reel Sto rein aisha ‘rent ea rates inom ate cote eprom Pp ‘cul oa vse ‘hier er cane aes i Sanco ani pond aie oe cera oe weer esti eae tue one tore: umMUCLEUL CELULAR ronbraa rer cro a = ee ER ions S= tiv er Celle unane sunt de tp eurarint,denarece sunt cite dnt-unruteu ‘seperate copasm print-o membrana progr, nner cui se gases ‘ementele care cots informal eretar gt ndeplinese toate uncle Callao. 0 arumit inrmajie ext in unele moteule do acid tezoeboruce (AD), substan care, alu ed cella ete nf de repaus, se geste impragiat in nucle sub forma de cromated, ain np tivcun cedar se condenseaz la forma ura bstonage numito cromozom. GROMOZOMII IN DIVIZIUNE CELULARA Fecrecromozam este format, n rcp, trun ment ‘de ADN, do ngie vrai, rn cen suse forme ‘© ingtre num centromer, cre vite dus ra de Tungime inegal, unl sur nul ug, -ADN-ul est format cn coud arene compuse dn locus de dezoihoz fos inure nt-0 ice cuba gl unc gutorl unr bazo azote ‘inne prinout de hitogen, cag cur ar fo scar in sil. Eta gary pur de bazeaztate, dente adenna, gang, iin stn, acarox ‘ai este complemen, decaoco una engur epost imbina cu aia ‘specie. Succesunoa aostorelemento deternina acstureagoelr, care ‘corespund ragmentelcr specie de ADN cre consul nite tncinale ce eterna caractereeerediare, dee Comut oxehi ara psu paral resp ps ‘hea: Senge Una Siterul Sine ara ost rapodeaer epee ama Seenut owen Site imu Index abetCORPUL UMAN S CORPUL UMAN in ciuda nenumaratelor diferente individuale, corpul ‘uturor fiintelor umane este aseméndtor,fiind for- mat, in esenta, din cap, trunchi si patru extre- mitati, cele doua superioare (numite brate) si cele aa Stauth ai 4 “Samer et 109 fa oa “seo essacehla CAVITATEA BUCALA DINTI DE LAPTE : VARSTA DE ERUPTIE a ca ors ea DINTI PERMANENTI Sion VARSTA DE ERUPTIE sine una ‘Sistema ntetin ‘Seema oun Index abetAPARATUL DIGESTIV ESOFAGUL DEGLUTITIA VEDERE FRONTALA Actul do deglutie este un mecanism complex. Prima parte este constiont si voluntaré: dpa mestecarea hranei, limba ‘impinge bolu alimentarcatre palatul dur (corul gui, iar apo| {duce cate farnge (1). In continuare, se suoced diverse procese automate: pereti feringeui se contract gi mig frana cde esofag, in imp ce vl palatin se rdicé pentru a ‘nu trece care fosele nazale (2) iar epiglta, un catia) care ‘se manifest ca o valvla, acoperlaringele pentru a nu intra ‘mancarea in cle aeiene (3). 0 serie de contract: musculare secventiale ale pereior organulu fac ca aimentele ajunse in esofag sat Inainteze (4 i 5) pana ce, in final, jung in stomac @. sft etn ine dea hat tdetagne cu poreti musculog, avand rol de transport - ‘al hranei de la gat pana in stomac. ‘ncepe Chiar daca nu mancam nimic, actul de de la faringe, trece in cavitatea toracica de sus deglutifie se repeta in mod continu: ‘In jos, traverseazé diafragma si, ajuns in cavitatoa ‘nghitim saliva, in medie, de 70 de ori pe abdominala, se varsa in cavitatee gastric’, ‘ord atunci cnd suntam trefl si de 10 ori ‘pe ord in timp ce darmim.PROIECTIA STOMACULUI LA SUPRAFATA CORPULUI den ‘Stomacul prim se amesteca a gastric pentru Principale com nente: acidul Dolulaimontar $i, datorta mgcdior energice peristation ale peretilor sai, a fi supus acfiun chimice a celor dou clorhidri, foarte ‘Stomacul este un organ cavitar cu pereli musculos sh doua ofc: unul superior, denumit cardia, cu rol de a impledica Fefluxul continutuli gastric in esofag, si atl inferior, ‘enumitpilor, ce acioneaz ca o valvul ce riméine inchis pnd cn alimentele sunt pregatites2-si urmeze traseul, jar atunci se deschide pentru ale lisa 8 treact in duocen. STOMACUL VAZUT IN SECTIUNE \VEDERE FRONTALA a ple ste 1 sucul po- hoes eta Ops ‘Seema ng alaeAPARATUL DIGESTIV INTESTINUL SUBTIRE PROIECTIA INTESTINULU! SUBTIRE Intestinal subiro ste loc! principaletor etape din rocesul digest: PE SUPRAFATA CORPULUI ‘in nterorl su alimentele sunt supuse actu enzinelerprovenite le a fica, dela pancreas in mucoasa intestinal propre, pe care le degradeaz le descompun in element prmare. Esta un conduct de 7-8 met lungim, in care se dfereniazd tel porn + duodenul, segment sit la ese cin tomac, evo hngime de 25-30 cm, in care se vars secrelile pancrosuli gale tle secretato fat; * ejumut, statin egunea supercar acai abdominae, ae 0 lungime de 3, + leonul, localiza in relunca inferior a cal abdominal, are 3 sau 4m ungime,continudrdu-se cu intestinal gras. DUODENUL VEDERE FRONTALA MISCARILE INTESTINALE Pore nein sues eas iran mo automat a a since gen ee Seamer care Serves camper Strsniiea Sknet, contractile fiecdre! parti frst sens ops fen ae mete bie 2 a petite sere car pooh sina ce Imes 2) INTESTINUL SUBTIRE VAZUT DIN FATA, TNGADRAT DE INTESTINUL GROSPancreasul este 0 gland anexi a tubului digestiv, organ alungit gi de forma conicd, find situat transversal deoarece fabric& sucul pancreatic, un suc bogat in in partea superioara a abdomenului; partea cea mai enzime destinate deoradari aimentelor, si face parte, de _voluminoasd, capul, este incadrata de duoden, induntrul asemenea, din sislemul endocrin deoarece secreti céruia se varsa secretile sale digestive. hhormoni foarte importanti cum ar fi insulina Este un PANGREASUL, SECTIONAT PARTIAL $I INCADRAT DE CATRE DUODEN VEDERE FRONTALA al pane sonora ‘Stine a See ‘0 sce area goons arc ‘leader ele mk Mp ssuyacecna ganas, Inet yb oe hd ork oe orl pes PROIECTIA PANCREASULUI, INCADRAT DE DUODEN, PE SUPRAFATA CORPULUI ACINII PANCREATIC! eo itera euler saa cate hose ‘ceula Poxan Single ta ‘Siena Site para er repr an Sstanul ontben StemsAPARATUL DIGESTIV. FICATUL Ficatul este 0 gland anexa a tubuiuicigesti, deoarece el fu nummai ci destégoard multe funei esenfiale pent metabolism, dar fabric si ila o secrete necesar’ pent ligestia grasimilr, care este depoztata in vercula bard sieste varsaté, dupa lecare masa, in intestnul subj prin cailebilare VEDERE FRONTALA FICATUL VEDERE DIN SPATE Ine PROIECTIA FICATULUI PE SUPRAFATA CORPULUI VEZICA SI CAILE BILIAREINTESTINUL GROS Inestinul gros este parte finala a tubuli digestiv, unde se depoziteazA temporar rezduurile cigestive in timp ce se prepara resturile cae, in tinal, se eliind tn exterior. Este un canal de 1,5-1,8 m lungime in care, chiar dacd este continu, se diferentiaza tei portuni: * cecumul, stat in parteainferioard dreapta a abdomenuiui, cate se vars in intestinal subtire; + colonul,partea cea mai ung, dispus ca un cadru in interioulcavitatii abdominal si impart in patru sogmente: ascendent, transvers, descendent, sigmoid; + reetul, care are la extremitate anusul, VEDERE FRONTALA A INTESTINULUI GROS ecm cat spe PROIECTIA INTESTINULUI GROS PE SUPRAFATA CORPULUI col sia Ieee cua pl dora et rans part relate Doar creuetr Stale Una Stent sia‘ee APARATUL RESPIRATOR EI SSIS 'CTTE_E?/'é'C'U;0—w wwe APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator este responsabil de menfinerea de celulele tuturor fesuturlor pentru producerea de unui schimb de gaze constant intre organism si energie si, de asemenea, eliminarea dioxidului de aerul atmosferic, functie vital ce ne permite intro- carbon care se transforma in reziduu al acestul pro- ducerea oxigenului utiizat pe post de combustiil ces, acumularea lui in corp find toxicd ORGANELE APARATULUI RESPIRATOR 2 ia cma te ep din sole tr rene taal abet Ee snes ‘ne creat on oie aera en er ‘roar eae ae futtat et uneat pan ge ‘oli esta sere on pee = Sb sear ee aay npr Stace reine arts Saat ite, ‘ace are a ate lott ae ator one agony gee de 10-15 om Shs ear ea beer ‘ont eta aac Mur re, trum oe orgie unter a apt rt ‘itu in ceinen tanec esc a guerre tage prune sa se epuceas _—Pimdntse erage ase ea gr wort coon emia aS INSPIRATIA EXPIRATIAOASELE $1 CARTILAJELE PIRAMIDE! NAZALE se ror al malo ly act pe cal re ier | Eger aieme_| ‘insu paranazale sunt ist cavitalprezete in tea oase ale anil unplta cu ae tepetate (510 mucoasé asemind- ‘oar ou aooea a nesul, care comunic oot os ‘ose nazale i serves ca 1 cute de rezonants perry sunt, FARINGELE VEDERE DIN SPATE Figo est un conduct cae Incipe dn pale oso naa $3 doscinge prin spate ur pn in ainge i snag: const o alo ‘comund de intrare a aera a alimentalor, cand parte att in apart resp, cat din el digest n unctl de nie ‘faring cu ringlets un cari cu form oe int, der. pigloa car ining degli se ini spre spate i btuearé inrarea nile ae, SECTIUNE A FOSEI NAZALE plc oat ero sus tort Aparatul Se "Nasu, calea natural de intrare a aoruul cite pm, este situat in central eel prezinté 0 protuberant cu forma ‘le piramid la baza crease fa orflele nazale In ntororl iu se gisesc doud cavitt ample, soparate de un sop, fosele nazale. SECTIUNE LATERALA A FARINGELUI ‘nt __ aig pt nid one ee ange ng) octagon)APARATUL RESPIRATOR é SECTIUNE FRONTALA A LARINGELUI Laringele este un conduct format din diferite cartitaje articulate inte ee si care comunica cu traheea indeplinind lun rol important deoarece obliga aerul s& meargét pe traseul li din afar’ pnd in pléméni fn timpul inspiral iin direct opusa in timpul exprulul. Mai mai, laringele este organul fonator, deoarece in interiorul lui se gaseso coardele vocale, LARINGELE $I TRAHEEA VEDERE FRONTALA _sztiog ume rtigan x08 tucaye ae | ve ic veri seas ss SECTIUNE TRANSVERSALA PRIN TRAHEE te ere aa ‘ote veeae wii fie wei vowel ‘tea ate samalned _. oe ee LARINGELE $1 TRAHEEA VEDERE DORSALA ou een trian tie ate ris in ‘Trahoea esto un tub care in continuarealringeti traverseaz’ (étul , juns in trace se bur pentr a da nastee color dow bron principe, ale carr ramifcaiaduc aerl in plimani Este format din 15-20 de catia cu farm de potcoavd,deschise In partea posteroer, dar care aproape inchid complet Ccrcumferni canalull part posterioara care nu acoper ‘anumnitecartioj oste membrancasd este acatut dnt-un ‘esutconjunctv gi muscu.ARBORELE BRONHIAL CU SEGMENTELE SALE DIFERENTIATE PRIN CULORI i wi ew ) ; 2 ns = supa pint ‘ume mrp | : we” , \ = a Ne a CET f a Dre ee, nce i Co Ty Qe “a PROIECTIA ARBORELUI BRONHIAL PLAMANII PE SUPRAFATA PLAMANILOR VEDERE DIN INTERIOR PLAMANUL STANG PLAMANUL DREPT ‘oar apse Sima oat tn ‘eoactr sang | stoma don Siem inantar Ho- APARATUL CIRCULATOR Aparatul circulator este format dintr-un complicat sistem de vase care, sub impulsurile ritmice ale inimii, transport tn organism sngele care duce la toate tesuturile acele elemente necesare pentru SCHEMA APARATULUI CIRCULATOR rece spars aren ar rae foals Sinz a av aera ovr cate ra Shaul poe fe ene panier copa errr ar es Bu aloe ri rec Shrculeame crn jas ‘ARBORELE VASCULAR ‘mentinerea activititii corpului si aduna reziduurile din metabolismul celular ducdndu-le cétre organele ‘insarcinate cu eliminarea lor. tra et ‘8a png a operat vfntgare auth) fannie seca aap: nse recon ene pone con ne int to "Scapa pen cirinoyo haat ‘nappa Se ree ‘Se be epersgereanee ‘aha eet cemeare ee APARATUL CIRCULATOR, 8 ‘nme pompeeti single bogat in oxigen ote sort, o arora nar ey numerease amie cae a gi cae care formeazdcoraana arbor, e dvd od rpett av agra tor, do score dat ma subi, Arterioee care in false ransfaai in nit cae oat su, eapleree, i cror perl sunt eit tintun singur sat de cell i ac pos scimeul inte singe featur Th contnuar,capiaele ‘transfor in venue se unas inte we formina von, ce ica data mal mars edur single Brac ‘in oxigen sineret oe educate im,2 a eauere INIMA PROIECTIA INIMII Sd \VEDERE FRONTALA PE SUPRAFATA CORPULUI ‘ cam tan escapes : sere ‘tr | _ fon sce a | seta oto eu var er veel det eat eee Inima, motorulaparatlui circulator este —_Strale un organ de forma unui pun inchs, find stua’ in cenrultoracel inte cel oi pani in-un spat denurit Unis ‘meciastin. Este conert deo ‘merbrand dubl seroas, numiia pericard, de forma unui con neregulat a INimaA amplasat It poze obi ia baza, percardl este orenat in sus ila VEDERE DORSALA heap in imp ce vartl este rientat in. sag jos sila stinga. era eee etka ete ai Seni mune aco fersAPARATUL CIRCULATOR & SECTIUNE LONGITUDINALA A INIMI omen tue ‘elt shoentiatae Sepan abd ommed emend rent An LUI Inia est un organ caverns cu pre) muscu! gh cre inferior ese impart in pay camere: dows superiowe, num ati, dou inferior, nurite vewieue, VALVELE CARDIACE DIASTOLA VENTRIGULARA ‘ak pura vaya sacs sierra Singel rel in nti nimi in-un logue sens: cn fecre ety Does ce venrcull de aceeai para cn aca vente care aera pulmonara in area dregpté zara ln pata tanga Ace ‘cule undreciorala est posba dato cor nau vae care ‘permit in acelas tinp, darn faze distinct ale Bat care, 8 reac __ i ai va ost dat “ava Poet vee pulmonar a vs entree tng ah sie rose sia ‘angle cnt parte nai 8 Tmpidice ef su: dou valve arioventiculae, una crept (ava trcuspida ila nga ala mil dou valve sigmoid, ur sua ine ventcwl ep Area pulmonar (ra puimoner) ar cea line nie venicll sting sor (va aor),VASELE CORONARIENE VEDERE FRONTALA $1 POSTERIOARA ggomee eo onan vere sas eure SISTEMUL ELECTRIC DE CONDUCERE AL INIMII tactics ei et ‘tial ry selene Ina are un sistem de gare propiu alc cto vetea ce vase ‘care o ncorjatd cao corcand Din oe dus rere coronariene Principal, tga yeep gomesc aortas numerose rari ‘are jug in toe soctaral ire, aducdn singe ogenat Dut Iigarea osu cardiac, singol sire in oxigen roe intra rej ‘le vase venoase mi car se unesc ine ale pant a forma vene in ce nce ma mar cate jung la sewsul coronaria, un canal coro so vars nar ret. wa cd are su conraard ett veces mend wg oe more en psa sae anvstng ed aie “fecal “nating rere tea ‘Bite nmi so prosu rat unor stimuli loti cao 5 gonoreaz mi int rare spontana Inunel fore mescusre carace speciale ise prenagi rn intemedil ator te specie ce dere sectare ‘enim, deterindnd contac secvenalé a dverselor sale camere SISTA ENTRAR Lace bats a ini se sueced in ‘ctl timp dilata- ta (aso) 31 contract sist) fecirelcamere cance: single ‘ree in fecare aly venta in partes respect Var de all tara corespenent, Intran cau cae se repel ira ope. rose nia Siniuie part ver Dos repeat ena rane stom ein Seton iuntar Irie abet8 : & PRINCIPALELE ARTERE ALE ORGANISMULUI rao dea SECTIUNEA UNEI ARTERE tela uneIne PRINCIPALELE VENE ALE ORGANISMULUI ant fe ec ati ed veetgantstanes BH, erat pire ean wratmetemd _ vor steiner aa 2 \ vera porte a a bil tions oar repofvestr SCHEMA UNEI VALVE VENOASE i “tame sand ean Seton inuntar icanSANGELE Séngele este fluidul vascos de culoare rosie care ccurge fara intrerupere in interiorul aparatuluicircula- tor, aducdnd catre toate tesuturile corpului atat oxi- gen si substante nutritive, cat sicelelalte elemente COMPOZITIA SANGELUI ‘angele este format dintr-un licid de culoare gilbuie acdtuit im mare parte din apa, plasma, care contine multiple substante uizolvate 3 transporté sub forma de suspensie diverse clue sangvine. necesare celulelor pentru metabolismul lor, totodata transportand reziduurile toxice catre organele insdrcinate cu eliminarea lor. FORMAREA CELULELOR SANGVINE ‘nt-un proces constant so formeaza nol celule sangvine destinate sl inlocuiasca pe cole Imbétranite, respectiv cistruse, in fecare zi formandu-se mil si mi de miloane de globule roi, globule albe si trombocite, Acest proces, {denumit hematopoeza, se produce, in mod normal, ‘in plasma sangvina plutesc diverse tipun da celule, fiecare din ele avand o funcfe specifica: + globulete rosi, denumite si hemati sau errocite, se ocup ‘de transportul oxigenulut dela planta fesutur ia ‘ioxidulul de carbon derivat din metabolismul celular in siretieinversa; S -@] (Vedere (Vedere frontala) _taterala) ‘in maduva oscasé, pomind dela 0 celulé precursoare ‘comund, celulele-mama piuipatente, capabile de a se reproduce ale insee si sa dea nastere dieritelorcelule- ‘mami monopotente, din maturizarea lr rezulténd diverse celule sangvin, 5 CELULELE SANGVINE + globulele albe, denumite s leucocite, cu diferitele lor tpur, ‘ac parte din sistemul imunite si proteeaza organismul de Infect; + celulele plachetare, denumite si trombocite, participa la Procesul de coagulare destinat oprii hemoragilor.MADUVA OSOASA espns VEDERE ANTERO-MEDIALA Splina este un organ situa in Partea superar stnga a ‘abdomenului, care pe durata viet intrauterine produce toate tipurile de celue sangvine, dar ‘apo produce doar unetetipuri de globule albe, Principala sa functie este aceea de a distruge lobulete rosii imbatranite, participand de asemenea tn sistemul imunitar, devarece actioneaza ca un fitru al singelui de germenii si impurtatlle care circula in interior su, ‘ee cana LOCALIZAREA MADUVEI OSOASE LA ADULT Colulele séngeli se produc in macluva osoasa, un fesut specialzat prezent in interiorul oaselor. La naul-nascut exist 0 mcd osoas actvd in toate oasele scheletulu dar, cu varsta, mai ales incepdnd cin| adolescent, 0 mare parte este inlocuta cu tesut cnjunctivfbros. ‘SPLINA ese touee --SECTIUNE tec ec ‘a PROIECTIA SPLINEI PE SUPRAFATA vnislenc CORPULUI wii STRUCTURA MIGROSCOPICA A SPLINE! complain ious cou cop man Poza beamniee Sie soa it pose repoccaar Fenasere urnaLIMFA Sistemul limfatic este format dintr-o complicata retea de canale, vasele limfatice, care dreneazi lichidul ce spala spatiile intercelulare si particulele minuscule prezente aici pentru a transporta acest fluid, numitlimta, in directa sistemului circulator, cu RELATIA DINTRE CIRCULATIA LIMFATICA SI CEA SANGVINA scopul de a se incorpora in circulalia sangvind, in ‘raiectul lor trecdnd prin nigte formatiuni nodulare, ‘ganglionii limfatici, care gazduiesc multe globule albe si se comporta ca un fitru ce reline germenii siimpuritatile. fe acm a Get puperniaietcainu coc ea colecta lich plasmate aan eas In fest, cae tece an capiarde engine in pail ilercelre, sea rena aceete ssrre mic spa ce est ne coupon ca ‘esi nu se unde; cu autor uel complexe reeled canal cates rear in stom eos chim excess intaeincorpaat erate conga ns RELATIA DINTRE TRECEREA GLOBULELOR CAPILARELE LIMFATICE ALBE DIN SANGE ‘tates $1 CELE SANGVINE TN LIMP: une ene fet rc oe SECTIUNE SCHEMATICA UNUI CAPILAR LIMFATIC LIMFA, injru Capri, prezento in tote {wouturlecoruls, sunt vas foarte subi, brevazute cu o extort inchs pre ‘cu un singr ivy de calle endo; co ‘lutorlporor extent ne acest celle, abso chil n exces, poeinee, gre toate pul e price sain prezente ap ine casi sn coals sire ae ra Sinn | |_ ete Sasi n tnt az get ae red pee ho hcile cpr mute ee oto a cope agro We ae,VASELE LIMFATICE VEDERE EXTERNA Garee.. SECTIUNE LONGITUDINALA Vase infatio eprezint coninuarea caplarear si mies rosresivdametr, inlindv-e inte ee penta fora lee cn ce In ce mal groase Aun into vale care lass tread nia na-un ‘Sinus pie eur su, perv a grata culls aestela in deca previa GANGLIONUL LIMFATIC ed C \ corinne ase tice ‘rote 4 { i Ganglion lati, ntrcakatl po tract vaselor ce transport lif, sunt iste formatiuniglobulare ale crordimensiuni, In condi normal, nu depagese 2 cm in diametru, Sunt alti cint-0 capsulé extend fbroasa din care porese avers pert care impart interior in sectoare, colo unde se al acum de fesutimfoid ce oézcuieste 0 muttime de globule albe cu ‘uncti de aparare REPREZENTARE SCHEMATICA A SISTEMULUI LIMFATIC on is ae sane, natn a oe eda rated plo Toit \Vasele litatice din tot corpul comunica intre ee sin final ‘si vars continutul Tn doua canale mar, eanalul toracie 1 canalullimfatic drept. Aceste canale se varsa respectiv ‘in venele subclavie stanga si subclave creapt, care a rand lor, se vars in vena cava superioar in acest fe, imta ajunge ‘in circuit sangvin, rede Coble omut Poa ‘esac Post es Poach restr pas teuaior Single Sie rem simprse ‘part Post fapoaar epee una ‘Seema enc Stent union Inder bet: SISTEMUL NERVOS SISTEMUL NERVOS ‘Sistemul nervos, format din organele care alcatuiesc encefalul, maduva spina si o relea de nervi care ajung in toate partle corpulul, controleaz’. toate aotiunile noastre voluntare, regleaz%i functionarea automata a organismului, culege informatii asi- gurdnd retatia cu mediul exterior si constituie locul activitatiiintelectuale. ELEMENTELE ‘SISTEMULUI NERVOS mest at a rats anc a! ‘Se rie ents Saar eee ara ce ure carson bows Wa seas spawn deans raat ees ‘all taste (ie Semen Sr ‘reso ogee Sige sete ser tri ‘ier pure noone bets ce cot Sima ancora Sear nese ot rea, sae eee er cain ‘ery oe STRUCTURA UNUI NEURON coe cep | chee ae rue ona feb See __ fe ee teri ermme i TIPURI DE NEURONI Sete corse if g serine | ris & TARY UNIPOLAR BIPOLAR MULTIPOLAR Tesutul nervos este compus din isle celle specializate ‘urmite neuroni, de forme si cimensiuni cferite, dar toate ‘cu structura comund.Fiecare neuron are un corp cellar tin care pomese dout prelungir: dendritele, ramifcafi scurte $3 arborescente prin care influxuile provenite din alte colle ervoase lung in corpul caular si axonul,o prelungire unc lung, prin care se transmit impulsure la ate celule ervoase sau a fesutrilecorpului