You are on page 1of 37

Universitatea din București Facultatea de Geografie

Monografia municipiului Constanța

Universitatea din București Facultatea de Geografie Monografia municipiului Constanța Student : Erimia Bianca-Laura Specializare : Geografie

Student : Erimia Bianca-Laura Specializare : Geografie Grupa : 102

Cuprins

Partea I

o Introducere Partea a II –a

o Date geografice generale o Relieful și structura geologică o Hidrografie o Climă o Soluri o Vegetație Partea a III –a

o Populația o Evoluția teritorială o Industria o Agricultura o Transporturile o Comerțul o Economia o Turismul o Fenomenul cultural Partea a IV –a o Concluzii

Partea I

Nume și prenume : Erimia Bianca-Laura Data și locul nașterii : 22.10.1994, Constanța Părinți : Erimia Liviu și Erimia Delia Brîndușa Studii :

2001 – 2009 : Școala Generala Nr. 12 “ B. P. Hașdeu“,

Constanța; 2009 – 2013 : Liceul Teoretic “Decebal“, Constanța;

2013 –

: Universitatea București, Facultatea de Geografie,

Specializarea Geografie;

Am ales să studiez la Faculatatea de Geografie din pasiunea pe care o am pentru cunoaștere, calatorie .Toată această poveste a început în urma cu 5 ani, înca din școala generală, când am realizat că ceea ce mă caracterizează într-un totul o reprezintă GEOGRAFIA. Prin cuvintele : dinamică, mereu în schimbare și în curs de evoluție, plină de mister pot spune că mă regasesc.

Lucrarea mea se intitulează Monografia Orașului Constanța, acesta fiind locul meu natal. Scopul lucrării este sublinierea actualelor schimbări prin care a trecut orașul Constanța în ultimele decenii.

Această lucrare este structurată pe patru părți, fiecare parte analizând alți parametrii geografici. Prima parte reprezintă o mică introducere în studiul monografic, aici axându-mă mai mult pe date introductive. În partea a II –a a lucrării am luat fiecare parametru geografic în parte (date geografice generale, climă, hidrografie, etc) punând accentul pe elementele esenţiale. În cea de a III-a parte am vorbit despre populaţie (date statistice), industrie, agricultură și comerţ , ca în ultima parte să fac o mică concluzionare a celor amintite în lucrare.

În realizarea lucrării am adunat date din mai multe surse bibliografice (cărţi, site-uri web), dar de asemenea am fost și pe teren, multe din fotografiile prezentate în monografie fiind

realizate de către mine.Parte a II – a

o Date geografice generale

Constanța este un municipiu aflat pe coasta Mării Negre, în partea de sud-est a României, în regiunea istorică Dobrogea, reședință a județului cu același nume și cel mai mare oraș al regiunii de dezvoltare Sud-Est. Municipiul Constanta este asezat in judetul Constanta in extremitatea de sud-est a Romaniei, la tarmul Marii Negre, avand coordonatele: 44.0 11`- latitudine nordica, 280 39`- longitudine estica. Constanța este alături de Cluj Napoca unul din orașele cu cel mai ridicat standard de viață din România. Este un important centru turistic al Romaniei, atat din punct de vedere al istoriei sale, cat si din cauza Marii Negre. Constanța se află în județul cu același nume, în partea de sud-est a României. Se situează pe coasta Mării Negre, într-o zonă lagunară la est, deluroasă la nord și în partea centrală, și de câmpie la sud și vest. Constanța se află practic pe o insulă, municipiul fiind mărginit la nord și nord-vest de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, la est de Marea Neagră, iar la sud și vest de Canalul Dunăre-Marea Neagră. 1

Locul ocupat de orașul Constanța, cât și zona teritorială din apropierea sa a constituit o vatră foarte veche de așezare omenească ale căror limite au suferit schimbări importante de-a lungul timpurilor. În perimetrul actual, orașul cuprinde atât limite naturale bine conturate în partea sa răsăriteana, cât și limite convenționale variabile, în celelalte direcții. Limita naturală a orașului Constantă este trasată de țărmul Mării Negra, stațiunea Mamaia, în nord ,și cartierul”Km. 4”,în sud .Spre vest, limita este dată de o linie sinuoasa, care unește stațiunea Mamaia,din dreptul lacului Siutghiol, inclusiv cartierele Anadalchioi și Coiciu, până la intersectarea căii ferate Constanta- Tulcea și șoseaua națională Medgidia-Constanta.De aici spre sud și sud-vest, limita o formează complexul industrial Palas, precum și cartierele” Viile Noi”,” Km. 4”. Limitat la est de Marea Neagră, la nord-vest de hotarele localităților

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Constanta

Mamaia și Palazul Mare, întreg teritoriul municipiului Constantă cuprinde o suprafață de circa 12.650 ha. 2

o Relieful și structura geologică

Sub raportul reliefului, zonă geografică a orașului Constantă face parte din unitatea naturală a Dobrogei de sud, care în acest sector prezintă un relief puternic fragmentat.Dintre componentele geografice ale acestei

regiuni, dealurile reprezintă treaptă de

relief

cea

mai

întinsă.

Relieful pe care este situat orașul Constantă îl constituie țărmul Mării Negre și înălțimile reduse ale podișului Dobrogean. În zona de țărm, trăsătura principală a reliefului o formează partea terminală a platformei continentale, cu o pantă ușor înclinată spre mare și care se încheie cu o faleză înaltă și abruptă ca rezultat al interacțiunii între apă și uscat.

Din zona continentală s-a dezvoltat o peninsulă de formă alungită pe suprafața căreia au luat ființă primele așezări. 3

Vatra orașului s-a extins pe teritoriul acestor două unități naturale (peninsulara și continentala), care din punct de vedere fizico-geografic,iar dintr-o anumită măsură și din punct de vedere economico-geografic, se deosebesc între ele împărțind orașul în două unități geografice distincte. Zona peninsulară a orașului se caracterizează printr-un relief fragmentat,terminat printr-o faleză cu înălțimi mai mari în partea de nord- vest și ceva mai reduse în sud-est. Zona continentală ocupa o suprafață mult mai mare decât prima, având o formă boltită, cu dealuri aproape imperceptibile ce ating în unele puncte înălțimi de peste 70m. 4

  • 2 Beonone Zota, - Geografia municipilui Constanța, București, 1995

  • 3 www. primaria - constanta .ro/

Orașul Constanța cu regiunea să înconjurătoare, reflectă destul de fidel alcătuirea substratului sau geologic; relieful intravilanului și împrejurimile sale constituie o expresie a modelarii externe fizico-geografice a acestui substrat. Marea și uscatul au avut aici un rol hotărâtor atât în dezvoltarea orașului, cât și în evoluția geografică a teritoriului dobrogean. În acest context, Constantă și zona limitrofă reprezintă un ansamblu de factori naturali ale căror elemente se influențează reciproc și generează trăsături specific. 5

Partea continentală a orașului Constanța o formează limita estică a podișului dobrogean, unde relieful prezintă ușoare ondulațiuni și o pantă cu o înclinare puțin accentuată. Pe suprafața acestui relief, ca urmare a acțiunii agenților externi, se întâlnesc fenomene de alunecare, anumite denivelări care duc la accidentarea terenurilor, precum și la tendința apelor de a modela scoarța terestră. 6

5 Tufescu V, - Modelarea naturala a reliefului și eroziunea accelerata – Ed. Acad. RSR – București, 1966

6 Petrila Tiberiu, -Constanța și împrejurimile ei, București, 1960

Fig.1 – Crochiu de hartă o Hidrografia Constanța, împreună cu regiunea să înconjurătoare, prezintă câteva trăsături

Fig.1 – Crochiu de hartă

o Hidrografia

Constanța, împreună cu regiunea să înconjurătoare, prezintă câteva trăsături importante atât în distribuția apelor subterane cât și a celor superficiale. Un rol deosebit în evoluția regimului hidrologic îl au factorii climatici și geomorfologici, care prin condițiile de precipitații și cele de relief, fac că rețeaua hidrografică să aibă, în general, o scurgere intermitentă, iar atunci

când râurile au o scurgere permanenta, prezintă un schimb un debit de apă natural redus. 7 Deși orașul Constanța este lipsit de vecinătatea unei ape curgătoare, în schimb hidrografia superficială este suplinita prin cele mai frumoase lacuri, de natură fluviomaritima, care sunt răspândite în jurul Constantei și mai ales la sud de ea. 8 Apa subterană este de natură vadoasa și se prezintă sub forma unor pânze freatice la baza loessului sau la baza unor terase aluvionare, fie sub forma unor pânze de adâncimi limitate de două strate impermeabile. Adâncimea pânzei freatice variază în funcție de grosimea materialului sedimentat. Astfel, pe interfluvii, unde loessul atinge cele mai mari grosimi, nivelul piezometric (freatic) poate să ajungă până la 70 de metri, în schimb pe terenurile aluvionare (terase, conuri de dejecție) nivelul freatic se afla la adâncimi cu mult mai mici, de 5-10 metri.În zona orașului Constantă pânza freatică se află între 6-20 de metri adâncime. De aceea, izvoarele naturale apar mai rar, iar atunci când le întâlnim la baza falezei, ele se caracterizează cu un debit foarte mic de apă. În nordul orașului însă, se găsesc numeroase izvoare carstice provenite din pânză calcarului sarmatic. Acestea alimentează lacul Siutghiol și în parte orașul Constanța. 9

când râurile au o scurgere permanenta, prezintă un schimb un debit de apă natural redus. Deși

Fig. 2– Portul Tomis

  • 7 Beonone Zota, - Geografia municipilui Constanța, București, 1995

  • 8 Frangopol D. – Particularitățile unor lacuri sărate de pe litoralul Mării Negre – Analele

Dobrogei nr.1, 1923

  • 9 Băcăuanu V. – Câteva obsrvații geomorfologice si hidrologice – Analele St. Unvers. Al. I.

Cuza, tomul IX, 1963

o Clima

Orașul Constanța se caracterizează printr-un climat temperat cu nuanța excesivă. La aceasta se poate adăuga și faptul că în zona litorală, climatul temperat continental prezintă o influență maritimă. Această trăsătură a climatului pune în evidență prezența unei temperaturi medii anuale de 11oC și a unei umidități foarte reduse, în jur de 400 mm anual. Temperatura medie anuală a orașului Constanța în cei 100 de ani de observație este de 11,2oC. Variațiile multianuale nu depășesc 4oC. Astfel cea mai ridicată medie anuală la Constantă a fost de 12,4oC (1936 și 1937-ani foarte călduroși), iar cea mai mică de 9,5oC (1933). Apele Mării Negre prin regimul lor caloric modifică în bună măsură elasticitatea și termicitatea maselor de aer care trec pe deasupra să. Acest lucru se resimte în special iarnă, când are loc schimbul de căldură rezultat din diferență de temperatură ce se crează între cele două medii active: marea și uscatul. Așa se face că iarna temperatura aerului pe litoralul Mării Negre este cu 3o-4oC mai ridicată, în raport cu zona centrală a Câmpiei Romane. În anotimpul de vară, ca urmare a încălzirii puternice a părții continentale, la Constantă temperatura medie a lunii iulie atinge 22,2oC (cea mai mare medie lunară a fost de 24,8oC în 1938, iar cea mai mică de 19,5oC, în 1886). Primăvara și toamna, temperaturile medii oscilează în jurul valorilor de 14o-15oC. Luna aprilie, considerată luna cea mai specifică de primăvară, atinge o medie termică lunară de 9,5oC, iar octombrie, că luna a anotimpului de toamnă, ajunge la o temperatură medie de 13,3oC. 10 Maximă termică absolută la Constanța a fost de 38,5oC (10 iulie 1927), iar temperatura minimă a atins -25oC (10 februarie 1929). Comparativ cu temperaturile maxime și minime pe țara (respectiv 44,5oC și -38,5oC), se observă o diferență apreciabilă, de circa 13oC pentru valorile minime și de circa 6oC pentru cele maxime. Aceasta ne arată prezența unui climat mai moderat pe litoralul Marii Negre. Amplitudinea termică absolută de 63,5oC la Constanța, indică un climat blând apropiat celui submediteranean din zona Rjeka-Opotija-Pola (Iugoslavia). 11 Presiunea atmosferică, prin variațiile ei anuale, periodice și diurne, prezintă importanță foarte mare în ansamblul proceselor climatologice. De valoarea și repartiția presiunii sunt indisolubili legate viteza și direcția vântului. Iarna când litoralul Marii Negre se află sub influența ariei anticiclonate, presiunea atinge 1015-1018mb. Uneori aceasta poate cuprinde

10 Beonone Zota, - Geografia municipilui Constanța, București, 1995

11 Hepites St. – Clima țărmul românesc al Mării Negre – Analele Dobrogei nr.4 - 1920

valori și mai mari. Valorile presiunii atmosferice se schimbă de la zi la alta și în decursul anotimpurilor. În timpul verii, amplitudinea presiunii este mai redusă. În creșterile sau scăderile presiunilor atmosferice de la o zi la alta nu ating valori mai mari de 5 mb. 12 Precipitațiile atmosferice au fost analizate în perioada 1886-1915 și 1921- 1994, iar observațiile și datele extrase, rezultă că cea mai mare cantitate de apa cade sub formă de ploaie, zăpadă, și grindină, unde anual formează un strat a acriu grosime atinge 370 mm. În general în această zonă se caracterizează printr-un climat secetos și prin prezența unui număr mic de zile cu precipitații, în medie 60-75 de zile pe an. Dacă ne referim la situația lunară, constatăm că nu se întâlnesc mai mult de 5 zile ploioase, iar în perioada august-octombrie nu avem mai mult de 3 zile ploioase. 13 Din cantitatea anuală de precipitații, cea mai mare parte cade în anotimpul de toamnă și aceasta în luna octombrie, iar cea mai mică cantitate cade în lunile de iarnă și anume în februarie. Zăpadă cade în cantități mici, în comparativ cu celelalte regiuni ale țării și

durează în medie 23 de zile. Cea mai timpurie ninsoare a avut loc la începutul lunii decembrie, iar cea mai întârziată la sfârșitul lunii martie. Cele mă multe zile cu ninsoare s-au observat în luna ianuarie, când stratul de zăpadă atinge o grosime medie de 8,7 cm. 14

  • 12 Dissescu A.C. – Contribuții la climatologia litoralului Mării Negre – Bul. Meteor nr.8,

București, 1928

  • 13 Hepites St. – Clima țărmul românesc al Mării Negre – Analele Dobrogei nr.4 - 1920

  • 14 Dissescu A.C. – Contribuții la climatologia litoralului Mării Negre – Bul. Meteor

nr.8, București, 1928

o Vegetatie

Din punct de vedere floristic, această zonă geografică caracterizează prin prezența unor specii, adaptate condițiilor climatice de umiditate redusă și cu un indice ridicat de ariditate.

Dacă ne referim la spațiile verzi din orașul Constanța, putem constata că fata de climatul local care oferă condiții optime dezvoltării vegetației, acesta nu poseda un spațiu verde corespunzător. În intravilan, zona verde amenajată ocupă o suprafață de 34 de hectare, fiind insuficientă fata de solicitările și numărul crescut al populației din perioada de vară dintr-un calcul sumar ar rezulta un necesar de 240 hectare de spații verzi). Dat fiind rolul important pe care îl joacă barierele de vegetație în purificarea aerului urban, s-a trecut la extinderea parcurilor Constanței pentru partea de sud a orașului, în prezent lipsită de zonă verde, pentru care au fost preconizate importante lucrări de plantare. De asemenea, în apropierea lacului Tăbăcăriei să amenajat un parc de 88 de ha. Lipsa spatiilor verzi este suplinită în orașul Constanța prin prezenta curenților care provoacă deplasarea aerului dinspre mare spre uscat și invers alimentând permanent zona orașului cu aer proaspăt. 15

15 Petrila Tiberiu, - Constanța și împrejurimile ei, București, 1921

o Soluri

În Constanța, cernoziomul castaniu ocupă cea mai mare parte, alături de unele petice care apar cu cernoziomuri ciocolatii și cernoziomuri levigate. Aceste soluri au o fertilitate ridicată, fiind folosite pe scară largă în cultura plantelor agricole. Pentru pășunat sunt rezervate suprafețe foarte mici. Totuși, cultivarea nerațională a acestor soluri, coboară fertilitatea lor efectivă. În anii cu precipitații bogate și căzute la timp, cernoziomurile sunt extrem de productive. În anii secetoși, recoltele de pe aceste suprafețe sunt în general necorespunzătoare. De aceea, în acest caz este necesar în primul rând să se aplice măsuri ca să mărească reținerea apei în sol, prin plantarea perdelelor de protecție, prin reținerea zăpezii pe câmp, prin măsuri agrotehnice raționale, irigații, etc. 16

16 Petrila Tiberiu, - Constanța și împrejurimile ei, București, 1921

PARTEA a III-a

o Populația

Populația Municipiului Constanța depășește 310.471 persoane, majoritara fiind de naționalitate romana alături de care întâlnim minoritățile turcă, tătara, rroma, rusă, maghiara, armeana, greacă, germana, bulgara, ucraineană, adepți ai religiilor ortodoxă, romano-catolică, greco-catolica, reformata, unitariana, musulmană etc. 17

17 www.primaria-constanta.ro/

Fig.3 - Evolutia demografica la recensaminte Conform recensământului din 2002, municipiul avea 310.471 de locuitori .

Fig.3 - Evolutia demografica la recensaminte

Conform recensământului din 2002, municipiul avea 310.471 de locuitori [ . În anul 2009, Constanța era cel de-al cincilea oraș al României după numărul de locuitori, având 302.040 de locuitori, fiind depășit de către București, Iași, Timișoara și Cluj-Napoca. Datele legate de populația Timișoarei, Cluj-Napocăi, Iașului și Constanței de asemenea se schimbă, astfel, este imposibil de precizat care municipiu deține în realitate locul 2 după numărul locuitorilor până la recensământul din 2011. Vara, populația crește vertiginos odată cu numărul turiștilor. Astăzi, procentul Românilor (din care aproximativ 10% sunt Aromâni) se ridică la 92,2% dintre Constănțeni. Recensământul din anul 2002 a relevat că în Constanța există următoarele confesiuni: ortodocși, reformați-calvini, greco-catolici, penticostali, unitarieni, romano-catolici, baptiști și adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea un procent mic de persoane s-au declarat fără religie sau atei. 18

18 www.primaria-constanta.ro/

Evolutia demografica la recensaminte
Evolutia
demografica
la
recensaminte

Fig.4 Structura etnică a populației

Evolutia demografica la recensaminte Fig.4 – Structura etnică a populației Fig. 5 - Populatia orasului Constanta

Fig. 5 - Populatia orasului Constanta pe sexe

Fig.6 - Structura populatiei in functie de religie o Evoluția teritorială Configurația reliefului și a țărmului,

Fig.6 - Structura populatiei in functie de religie

o Evoluția teritorială

Configurația reliefului și a țărmului, precum și funcția comercială a orașului Constanța, a permis ca aceasta să aibă o evoluție teritorială axată pe două direcții: una pe linia urbanistica și alta pe linia portuară. Portul s-a extins în partea de sud, iar orașul spre partea de nord, vest și sud-vest. Din punct de vedere urbanistic, modul de grupare al clădirilor se realizează sub formă a patru inele aproape concentrice, din zona centrală către periferia orașului. Zona centrală formează orașul vechi; clădirile sunt concentrate și sunt prezente construcții înalte și dese, lipite unele de altele cu numeroase magazine și instituții publice. Această zonă reprezintă partea monumentală a orașului. 19 Străzile zonei centrale se intersectează în piața Ovidiu, încadrată de clădiri vechi și noi, unde sunt instalate instituții publice, magazine și restaurant. Zona imediat următoare, sub forma unui arc de cerc, înconjoară zona centrală, formând orașul. Configurația orașului a creat aici târguri sau

19 Ciorbea Valentin – Portul Constanța de la antichitate la mileniul III, Constanța 1993

mici piețe de aprovizionare cu alimente și îmbrăcăminte (piața Grivița, Nicolae Filipescu, Ahile Mihail) Zona periferică a orașului Constanța, așezată sub formă de semicerc, are construcțiile mai distanțate între ele și prezintă o structură mai răsfirata, spațiile verzi sunt mai frecvente. Acest inel include spre sud, zona industrială Palas, care cuprinde clădiri spațioase destinate magazinelor și depozitelor de fabrici. 20

mici piețe de aprovizionare cu alimente și îmbrăcăminte (piața Grivița, Nicolae Filipescu, Ahile Mihail) Zona periferică

Fig.7 - Harta orașului Constanța Constanța face parte din categoria orașelor care au apărut și s-au dezvoltat datorită activității comerciale. Această funcție a stat la baza relațiilor sale economice, fapt ce a făcut ca în decursul secolelor orașul să realizeze progrese urbanistice din ce în ce mai evidente. Intensificarea schimburilor comerciale a fost favorizată de contactele directe stabilite din cele mai îndepărtate timpuri cu diferite țări și popoare, care atinseseră un grad înalt de civilizație și progres economic. Legătură cu marile drumuri maritime a favorizat atât apariția portului, cât

și creșterea schimburilor de mărfuri și a comerțului de tranzit. 21

  • 20 ADAM, IOAN. Constanţa pitorească cu imprejurimile ei., Bucureşti : Universala

Alcalay, s.a

Fig.8 - Harta orașului Constanța realizată în QGIS o Industria La începutul secolului al XX-lea, ca

Fig.8 - Harta orașului Constanța realizată în QGIS

o Industria

La începutul secolului al XX-lea, ca urmare a dezvoltării relatiilor capitaliste, atât pe plan intern cât si pe plan extern, incep să apară noi sa apara noi intreprinderi industria luând locul unitătilor mestesugăresti. Acestea,mai intai sunt amplasate in partea de sud a orasului, formând zona antrepozitelor si industriilor, iar mai târziu apar sub formă insulará si in celelalte părti. Zona antrepozitelor dispunea de mărfuri destinate exportului (cereale, cherestea, petrol) si se intindea in cartierul Palas pe o suprafată de 140 de care hectare, fiind împărtită intre diferite sociatăti: Astra Română, Steaua Română, Unirea, Hageanoff Câmpeanu, Colombia.

Concordia Româno- Americană. În interiorul orasului existau câteva unităti industrial-comerciale aranjate dispersat, precum : fabric de ulei, tesaturi, mori, etc. 22

Noua industrie constănteană s-a sprijinit la inceput pe materiile prime locale, care au favorizat aparitia industriei alimentare, a materialelor de constructii si, partial, a industriei lemnului, textile, chimice. Unul din exemplele cele mai concludente il oferă industria chimică,ce foloseste pentru prima oara in tara noastră paiele în fabricarea hârtiei si celulozei sau piritele cuprifere în productia acidului sulfuric. Industria metalurgică însă, în cea mai mare parte ,este obligată să apeleze la o aprovizionare din import pentru unele materii prime, produse semifinite, subansamble si piese de schimb. 23

Cele mai representative industrii pentru orașul Constanța sunt:

Industria energiei electrice și termice

Industria constructoare de mașini și de prelucrare a metalelor:

 
  • - Șantierele navale existente în Constantă

pot construi

nave noi

și

pot

efectua lucrări de reparații, conversii, lungiri, scurtări nave,

reparatiimotoare, echipamente navale electrice și inginerie navală;

electronice, proiectare,

Industria chimică:

  • - asigura prelucrarea a peste a milioane de tone de petrol și produse petroliere pentru a obține combustibili, hidrocarburi aromatice, gaze lichefiate; Industria materialelor de construcții:

 
  • - asigura elementele necesare specifice: ciment, compozite, poliester, adezivi;

prefabricate,

 

placi

Industria mobila

Industria alimentară

Industria textile

o Agricultura

Necesitatea unor mari și variate cantități de produse agricole pentru populație și industrie a generat dezvoltarea unei agriculturi intensive bazate în primul rând pe culturile legumicole, pe creșterea animalelor de lapte, pe

22 Christodorescu G. – Portul Constanța, Mișcarea comercială și maritimă.

23 www.primaria-constanta.ro/

cultura pomilor fructiferi și a viței de vie. De asemenea, s-a pus un accent deosebit pe asigurarea unor produse agricole proaspete care să ajungă pe piețele orașului în cel mai scurt timp și care să furnizeze totodată materia primă atât de necesarul industriei alimentare. Aceasta a făcut să se delimiteze o zonă preorășenească, care asigură aprovizionarea cu produse agricole. Organizarea teritoriului agricol în zona preorășeneasca este o problemă de mare actualitate pentru municipiul Constantă, întrucât creșterea considerabilă a populației stabile și sezoniere, impune un consum mare de produse agricole. Condițiile naturale favorabile însoțite de o rețea deasă de unități agrotehnice ce pot oferi largi posibilități de irigare, prezența unor întinse 24

cultura pomilor fructiferi și a viței de vie. De asemenea, s-a pus un accent deosebit pe

Fig.9 – Piata Griviței, Constanța

o Transporturi

24 Beonone Zota, - Geografia municipilui Constanța, București, 1995

Municipiul Constanța este singurul oraș din România deservit de toate

căile

moderne

de transport,

Transporturi rutiere

Transporturile rutiere beneficiază de o rețea de străzi și bulevarde foarte bine pusă la punct și de curând asfaltate integral. Bulevardele lungi și late cu câte 4, 6 sau 8 benzi fac posibil accesul rapid din oricare intrare spre centrul orașului, chiar dacă numărul mașinilor a crescut vertiginos de la an la an, Constanța fiind și din acest punct de vedere pe locul doi după București în

privința numărului de mașini noi înmatriculate

în primele

8 luni din anul

2007. Cele

mai

mari

și

costisitoare

lucrări

vor

conecta

cele

două

autostrăzi, Autostrada

Soarelui (tronsonul Cernavodă-Constanța)

și

Autostrada de Centură Constanța (Ovidiu-Agigea) care vor avea un nod de

intersectare la intrarea vestică a orașului. Ca în multe alte orașe costiere din lume, o parte din faleză va deveni deasemenea un drum express, spre disperarea amatorilor de estetică, peisaje și natură, dar spre satisfacția mult mai numeroșilor adepți ai automobilului și ai vitezei. Construcția acestui drum express de nord va lega centrul Constanței de Mamaia și, mai departe, de Delta Dunării, adăugându-se celorlalte două drumuri express

existente, E60 (Constanța-aeroportul Mangalia).

Kogălniceanu) și E87(Constanța-

Municipiul Constanța este singurul oraș din <a href=România deservit de toate căile moderne de transport , respectiv rutier , feroviar , maritim , fluvial și aerian .  Transporturi rutiere Transporturile rutiere beneficiază de o rețea de străzi și bulevarde foarte bine pusă la punct și de curând asfaltate integral. Bulevardele lungi și late cu câte 4, 6 sau 8 benzi fac posibil accesul rapid din oricare intrare spre centrul orașului, chiar dacă numărul mașinilor a crescut vertiginos de la an la an, Constanța fiind și din acest punct de vedere pe locul doi după București în privința numărului de mașini noi înmatriculate în primele 8 luni din anul 2007. Cele mai mari și costisitoare lucrări vor conecta cele două autostrăzi, Autostrada Soarelui (tronsonul Cernavodă - Constanța) și Autostrada de Centură Constanța ( Ovidiu - Agigea ) care vor avea un nod de intersectare la intrarea vestică a orașului. Ca în multe alte orașe costiere din lume, o parte din faleză va deveni deasemenea un drum express, spre disperarea amatorilor de estetică, peisaje și natură, dar spre satisfacția mult mai numeroșilor adepți ai automobilului și ai vitezei. Construcția acestui drum express de nord va lega centrul Constanței de Mamaia și, mai departe, de Delta Dunării , adăugându-se celorlalte două drumuri express existente, E60 (Constanța - aeroportul Mangalia ). Kogălniceanu ) și E87 (Constanța- Fig.10 – Bd. Lapușneanu  Transportul în comun " id="pdf-obj-20-114" src="pdf-obj-20-114.jpg">

Fig.10 – Bd. Lapușneanu

Transportul în comun

Principala companie este Regia Autonomă de Transport Constanța (RATC). Rețeaua de transport a RATC este formată în prezent numai din linii de autobuz. În plus, pe lângă RATC, există si firme de microbuze (maxi-taxi)

private,

cea

mai

importantă

dintre

ele

fiind

Sud. Tramvaiul constănțean a fost înființat în 1905: era o linie de tramvaie

trase de cai numite și tramcare. Tramcarele deserveau centrul și făceau legătura între localitățile Constanța și Techirghiol. Anul 1906 semnifică și înființarea stațiunii Mamaia. În anul are 1943 loc electrificarea tramvaielor și înființarea troleibuzelor în Constanța. Acestea au circulat pănă când au fost retrase din circulație în octombrie 2008. În ciuda directivelor europene, transmise în România prin Ministerul Mediului, și contrazicere cu politica și evoluția majorității orașelor din Europa, în anul 2004 începe la Constanța declinul programat al transportului electric în favoarea transportului consumator de carburanți. Pe linia 41, Gara Constanța-Mamaia au fost introduse autobuze noi supraetajate descoperite (ultimele autobuze descoperite, fără etaj, dispăruseră în anii 1960).

Principala companie este <a href=Regia Autonomă de Transport Constanța (RATC). Re ț eaua de transport a RATC este formată în prezent numai din linii de autobuz . În plus, pe lângă RATC, există si firme de microbuze (maxi-taxi) private, cea mai importantă dintre ele fiind Grup Media Sud . Tramvaiul constănțean a fost înființat în 1905: era o linie de tramvaie trase de cai numite și tramcare. Tramcarele deserveau centrul și făceau legătura între localitățile Constanța și Techirghiol. Anul 1906 semnifică și înființarea sta ț iunii Mamaia. În anul are 1943 loc electrificarea tramvaielor și înființarea troleibuzelor în Constanța. Acestea au circulat pănă când au fost retrase din circulație în octombrie 2008. În ciuda directivelor europene , transmise în România prin Ministerul Mediului , și contrazicere cu politica și evoluția majorității orașelor din Europa , în anul 2004 începe la Constanța declinul programat al transportului electric în favoarea transportului consumator de carburanți. Pe linia 41, Gara Constanța- Mamaia au fost introduse autobuze noi supraetajate descoperite (ultimele autobuze descoperite, fără etaj, dispăruseră în anii 1960). F ig.11 – Autobuzele constănțene  Transporturi feroviare " id="pdf-obj-21-45" src="pdf-obj-21-45.jpg">

Fig.11 Autobuzele constănțene

Transporturi feroviare

Prin intermediul magistralei 800 Constanța are legături directe pe calea

ferată

alte

localități

din

țară,

prin

intermediul

operatorului

național, CFR

Călători și a operatorului

privat Regiotrans. În portul Constanța Sud există un terminal ferry-boat la Marea Neagră, din păcate nefolosit. De asemenea orașul este străbătut de o rețea complexă de cale ferată, o linie dublă în nordul orașului spre Năvodari, rafinăria Petromidia, portul Midia și cariera de piatră Sitorman, o linie dublă electrificată spre portul Constanța Nord, o altă linie dublă electrificată spre portul Constanța Sud și linia simplă spre Mangalia și portul Mangalia, care ar merita o modernizare, mereu amânată dat fiind că majoritatea traficului se efectuează acum pe șosea. La sfârșitul lunii iulie 2009 va fi finalizată noua eurogară feroviară, amplasată pe locul Gării CFR Constanța. Eurogara Constanța va fi o clădire ridicată pe 3 nivele, care va avea aspectul unei galerii comerciale (engleză mall), având în componență magazine, săli de cinema tip Multiplex, restaurante, cafenele și ceainării. Municipiul Constanța mai este deservit de o mică gară de călători, Palas Constanța, situată în vestul orașului, precum și de o gară de mărfuri, Constanța Mărfuri. Pitorescul tren turistic cu aburi Centru-Mamaia, care a funcționat în prima parte a secolului XX, a fost desființat și proiectul de relansare din anii 1990, abandonat. În anul 2010 se continuă lucările de modernizare a căii ferate BucureștiConstanța, pentru a permite circulația trenurilor cu viteza de 160 km/h, scurtând durata călătoriei între cele două orașe la mai puțin de două ore; câtă vreme aceste lucrări nu vor fi terminate, călătoria durează în jur de patru ore, chiar dacă, pe câteva tronsoane, trenurile pot atinge viteza maximă de 140 km/h.

Transporturi maritime

Transportul maritim dispune de porturile Constanța Nord și Constanța Sud, acestea împreună cu portul Constanța Sud-Fluvial formând marele Port Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră și al patrulea din Europa ca mărime. Față de traficul existent azi (2010) acest ansamblu este supradimensionat, și din acest motiv nu există investiții pentru a echipa funcțional toate danele, în număr de 156 ; doar o treime dintre ele sunt imediat funcționale și deaceea se pot observa în larg nave ancorate în așteptarea accesului la danale echipate corespunzător încărcăturii lor. Portul Constanța, situat în est-sud-estul orașului, se întinde pe o lungime de aproape 30 km și acoperă o suprafață totală de 3.926 ha, din care 1.313 ha

uscat și 2.613 ha apă; are adâncimi cuprinse între 7 și 19 metri. Cele două

diguri de larg, digul de nord și digul de sud, care fac din Portul Constanța un

port

sigur

pentru

navigație,

au

împreună

14

km

lungime. Portul

Constanța are legături cu toate porturile importante din lume, ultima linie maritimă înființată fiind Shanghai - Constanța.

uscat și 2.613 ha apă; are adâncimi cuprinse între 7 și 19 metri. Cele două diguriPortul Constanța un port sigur pentru navigație, au împreună 14 km lungime. Portul Constanța are legături cu toate porturile importante din lume, ultima linie maritimă înființată fiind Shanghai - Constanța. Fig.12 – Nava maritima  Transporturi fluviale Transportul fluvial are punctul de plecare din portul Constan ț a Sud-Fluvial, pe Canalul Dunăre-Marea Neagră , mai departe pe fluviul Dunărea , punctul terminus fiind portul Rotterdam . Zilnic, mai mult de 200 nave fluviale se află în port pentru operațiuni de încărcare sau descărcare mărfuri sau în așteptare pentru a fi operate. Facilitățile oferite de Portul Constanța Sud- Fluvial, permit acostarea oricărui tip de navă fluvială.  Transporturi aeriene Transportul aerian este reprezentat prin Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu și Aerodromul Tuzla. Aeroportul a fost construit din motive de securitate și zgomot în afara orașului, aflându-se pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanța . Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu posedă o pistă în lungime de 3,5 km în totalitate betonată și o instalație de balizaj care permite aterizarea în orice condiții meteo . Aerodromul Tuzla este situat la jumătatea distanței între Constanța și Mangalia, aflându-se de asemenea pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanța. Pe acest aerodrom este amenajat și un helipunct pentru " id="pdf-obj-23-32" src="pdf-obj-23-32.jpg">

Fig.12 Nava maritima

Transporturi fluviale

Transportul fluvial are punctul de plecare din portul Constanța Sud-Fluvial, pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, mai departe pe fluviul Dunărea, punctul terminus fiind portul Rotterdam. Zilnic, mai mult de 200 nave fluviale se află în port pentru operațiuni de încărcare sau descărcare mărfuri sau în așteptare pentru a fi operate. Facilitățile oferite de Portul Constanța Sud- Fluvial, permit acostarea oricărui tip de navă fluvială.

Transporturi aeriene Transportul aerian este reprezentat prin Aeroportul Internațional Mihail

Kogălniceanu și Aerodromul Tuzla. Aeroportul a fost construit din motive de

securitate

și

zgomot

în

afara

orașului, aflându-se pe teritoriul Zonei

Kogălniceanu posedă o pistă în lungime de 3,5 km în totalitate betonată și o

instalație de balizaj

 

care

permite

aterizarea

în

orice

condiții

meteo . Aerodromul Tuzla este situat la jumătatea distanței între Constanța și

Mangalia,

aflându-se

de

asemenea

pe

teritoriul

Zonei

Metropolitane

Constanța. Pe

acest

aerodrom

este

amenajat

și

un

helipunct

pentru

aterizarea elicopterelor. Dispunând de balizaje luminoase, atât pe aerodrom cât și pe helipunct se pot efectua și zboruri de noapte. 25

Comerțul

Activitatea cea mai intensă a portului Constantă în provin exportului de cereale are loc, în mod deosebit, 6 luni pe an (septembrie - I Pe martie). Cea mai mare parte din produsele cerealiere erau exportate în Italia în (19,4%), Grecia (19%), Germania (18,8%), Anglia (14,1%), Belgia (108%) sca Franța (5,9%). Alături de petrol și de cereale, cheresteaua ocupă o pondere însemnată ins în cadrul traficului de mărfuri al portului Constantă. Evoluția exportului de cu lemn și cherestea prezintă o linie continuă ascendentă. 26

  • 25 http://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Ba#Transporturi

Economie

Constanța este un centru industrial, comercial și turistic de importanță națională. În prima jumătate a anului 2008 în Constanța și localitățile vecine au fost înființate 3.144 de firme noi, plasând județul pe poziția a treia la nivel național, după municipiul București și județul Cluj. Aici se află cel mai mare port al României și cel de-al patrulea al Europei în cadrul căruia funcționează șantierul naval, unul dintre cele mai mari după numărul vaselor construite și reparate. Turismul devine o ramură de activitate economică importantă. Deși Constanța a fost deja promovată ca fiind o stațiune balneară de către regele Carol I, dezvoltarea industriei navale a avut drept efect micșorarea plajelor. Totuși, datorită plasării în apropierea localităților turistice, mulți oameni descoperă și vizitează monumentele din oraș. De asemenea, Constanța este un centru al comerțului și educației, acestea fiind de altfel aspecte importante ale economiei locale. 27

27 Beonone Zota, - Geografia municipilui Constanța, București, 1995

  • I. Importanță economică a turismului

O ramură economică nouă pentru municipiul Constantă, dezvoltată mai ales in ultimele decenii, este turismul. Îmbinarea intre factorii naturali (calitățile curative ale marii si ale lacurilor terapeutice), vestigiile antice și dotările moderne, fac din coasta Marii Negre un punct de mare atracție pentru turismul romanesc sau străin. Zona litoralului romanesc se afla pe aceleași coordonate geografice cu localități europene precum Split, Rimini, San Remo, Monaco, Nice, Avignon. Activitatea turistică de pe litoral ocupa, în acest sens, primul loc în ceea ce privește dinamica și numărul de turiști, concentrând aproape 45% din capacitatea de cazare a României. Deși de dată mai recentă și cu un caracter sezonier, adică un aflux foarte puternic în perioada de vară (iulie-septembrie), turismul din zona țărmului maritim se dezvolta cu o mare rapiditate, favorizând apariția unor așezări urbane cu linie modernă și cu un profil aproape exclusiv turistic, încât pentru orașul Constantă turismul formează o adevărată ramură economică. 28 În sudul orașului Constantă, în punctual numit “La Vii”, se dezvolta o adevărată zona de agreement și odihnă, care cu timpul se transformă într-o importantă zona de agreement și odihnă, care cu timpul se transformă într-o importantă zona turistică. Odată cu apariția primelor stațiuni balneoclimaterice începe să se dezvolte o nouă ramură economica-turismul, care se conturează la începutul secolului nostru ca formă de activitate economică mai organizată. Progresul înregistrat de la un an la altul a făcut ca acesta noua funcție să ocupe o pondere din ce în ce mai însemnată în viața economică a orașului, iar în ultimele decenii turismul din zona litorală a Constantei să reprezinte una din direcțiile principale în dezvoltarea

multilaterala a economiei din această regiune. Importanta pe care o reprezintă litoralul Marii Negre din punct de vedere al turismului, al recreerii și al balneoterapiei este pusă în evidență de Varietatea cadrului natural, de numeroase și inseminate obiective cu caracter cultural arheologic, precum și de înaltul grad de dotare și confort care îl conferă noul sistem de conștienți din stațiuni în comparație cu alte zone turistice din țară.

  • I. Funcția portuară a orașului

Prin așezarea sa la Marea Neagră, orașul Constantă a beneficiat încă din cele mai îndepărtate timpuri de avantajul transporturilor maritime, fapt ce i-a permis să stabilească legături comerciale, pe calea apelor, cu popoare situate în diferite părți ale globului.În aceste condiții, orașul Constantă, prin

28 Cotovu Virgil – Portul Constanța, București, 1926

funcția sa comercială, a căpătat un rol important în viața economică a țării noastre. Istoria dezvoltării orașului ne arată că viața lui economică și culturală a cunoscut mari oscilații; cu toate acestea însă, activitatea comercială a crescut, în măsura în care circulația maritimă a sprijinit producția și schimbul de mărfuri, iar perfecțiunea mijloacelor de transport au permis contactul și schimbul între diferite țări și popoare. Este cunoscut faptul că pe fiecare treaptă de dezvoltare a societății, legăturile orașului Constantă s-au aflat în strânsă concordanță cu relațiile de producție caracteristice pentru orânduirea respectivă. Funcția de transport și cea portuara a căpătat o amploare deosebită în măsura în care a servit interesele clasei dominante. 29 Activitatea portuară înseamnă pentru orașul Constantă funcția sa de bază; în același timp însă, Constantă reprezintă, prin dezvoltarea pe care a luat-o, cel mai mare port al țării noastre pentru flota maritime comercială.Ca urmare a dezvoltării rapide a economiei noastre naționale, în ultimele două decenii, însoțită de o extindere și o diversificare a schimburilor comerciale, cu peste 100 de țări ale lumii, Constantă a devenit una din cele mai importante” porți” prin care se desfășoară traficul nostru maritim. Prin portul Constantă se realizează peste trei pătrimi din totalul mărfurilor transportate pe calea apelor și circa 65% din volumul total al comerțului nostru exterior. Întrucât cel mai mare procent al traficului maritim se efectuează prin portul Constantă, face că acesta să aibă o importanță din ce în ce mai mare în viața comercială internațională. În Constantă, portul este construit pe selful sau platforma continentală,

care se prelungește sub apă mării până la izobata de 150-400 m.În râdă portului adâncimea crește treptat de la țărm spre larg. Curbă de 10 m se afla la circa 1500 m, ceva mai la sud izobata aceasta este mai apropiată de mal, adică la 1000 m. 30

o Turismul

Principala stațiune aflată la nord de Constanta este Mamaia, care se întinde pe o distanță de șapte kilometri. Se pot practica sporturi cum ar fi scufundările și zborul cu parapanta din luna mai până în octombrie. Restaurantele, barurile și cluburile de noapte oferă distracții în fiecare seară.

29 Iorga N. – Istoria comerțului românesc vol.I, Epoca Veche- București, 1937

30 ro.wikipedia.org/wiki/Constanța

Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme medicale, ci şi celor care vor să se relaxeze. Să-şi regăsească vitalitatea şi o bună condiţie fizică, mentală şi spirituala datorită acestui fapt în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaționale Posibilitățile de agrement pe litoralul romanesc sunt multiple și variate.

Fenomenul cultural

Cazinoul

Cazinoul din Constantă reprezintă un punct de reper pe harta turistică a Litoralului. Acesta a fost construit în 1909 după proiectul arhitectului Daniel Renard, reprezentând singurul element al stilului "art nouveau". Chiar în fața Cazinoului se afla Acvariu din Constantă, care a fost inaugurat în 1958, și oferă turiștilor o fascinantă incursiune în lumea marină. Pot fi admirate diverse specii de pești atât de apă dulce cât și de apă sărată, pești exotici, vulpea de mare, pisica de mare,

căluțul de mare, peștele dragon, peștele scorpion, o colecție de sturioni, cu toate speciile din Marea Neagră și nenumărate specii de nevertebrate. 31

căluțul de mare, peștele dragon, peștele scorpion, o colecție de sturioni, cu toate speciile din Marea

Fig. 13 –Cazinoul din Portul Tomis

Delfinariul din Constanţa

Delfinariul din Constanţa şi-a început activitatea la 1 iunie 1972, constituind prima formă muzeistică de acest gen din ţară şi prima din sud-estul Europei la acea dată. În amfiteatrul cu piscină şi în bazinul acoperit, se organizează demonstraţii cu delfini şi lei de mare.

Primul obiectiv public de acest gen din ţara, luând ființa în anul în care omul a reuşit să "atingă" pentru prima dată cu piciorul Luna (1969), Planetariul destăinuie şi azi misterele greu de pătruns ale cerului. Planetariul din Constanţa a fost primul obiectiv din Complexul Muzeal de Științe ale Naturii în actuala locaţie, în apropierea staţiunii Mamaia. 32

  • 31 http://www.constanta-turistica.ro/index.php/ro/

  • 32 http://www.primaria-constanta.ro/Machete/Macheta2.aspx?

machetaID=2&paginaID=62&detaliuID=39&lang=ro

Fig.14 – Delfianriul, Constanța Portul Tomis Portul Tomis se integrează armonios în arhitectura urbanistică a orașului

Fig.14 – Delfianriul, Constanța

Portul Tomis

Portul Tomis se integrează armonios în arhitectura urbanistică a orașului Constantă, reprezentând o prelungire a falezei Cazinoului și realizează o trecere echilibrată la plaja orașului. Accesul din oraș în port este deosebit de facil, putând fi realizat atât cu mijloace auto cât și pietonal. În apropiată vecinătate se afla o serie de obiective turistice care sporesc gradul de atractivitate: Piața Ovidiu cu statuia poetului Ovidiu, Muzeul de Arheologie, Mozaicul Roman cu vestigiile antice ale vechiului Tomis, Acvariul, Farul Genovez, Cazinoul. 33

Fig.14 – Delfianriul, Constanța Portul Tomis Portul Tomis se integrează armonios în arhitectura urbanistică a orașului

33 http://www.constanta-turistica.ro/index.php/ro/

Fig.15 – Portul Constanța

Lacul Tăbăcărie

Lacul Tăbăcărie este situat la nord de municipiul Constantă și formează un complex lacustru, împreună cu lacul Siutghiol. Lacul Tăbăcărie ocupa o suprafață de cca 99 ha. Relativ izolat de sursele naturale, lacul Tăbăcărie are o adâncime care variază între 1.5 m și 4.4 m, fiind dependent de aportul de apă din lacul Siutghiol. Surplusul de apă este deversat din lacul Tăbăcărie în mare printr-un stăvilar situat în punctul “Pescărie”. 34

Fig.15 – Portul Constanța Lacul Tăbăcărie Lacul Tăbăcărie este situat la nord de municipiul Constantă și

Fig.16 – Biserica “Sf. Mina”de pe malul Lacului Tăbăcarie

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa are o istorie de peste o sută de ani, perioadă ce poate fi împărţită în trei mari etape: perioada 1878 – 1957 – cea mai tulbure; apoi, 1957 – 1977 şi, în sfârşit, din 1977 până în prezent. MUZEUL DE ISTORIE NAȚIONALĂ ȘI ARHEOLOGIE din Constanta este unul dintre cele mai bogate muzee din România și a doua instituție de profil, ca mărime, după Muzeul Național de Istorie al României din București. 35

Muzeul Marinei Române

  • 34 http://www.constanta-turistica.ro/index.php/ro/

Muzeul Marinei Române este organizat pe criteriu tematico-cronologic și are mai multe secții prezentate în 30 de săli cu o suprafață de 10 775 m2. Muzeul are un număr total de 37 800 piese, 33 de colecții din care 22 colecții muzeu, 8 fond documentar și 3 diverse. Cele mai valoroase bunuri culturale sunt incluse în colecțiile "Arme de foc", "Ordine și medalii", "Plachete și insigne", "Uniforme și accesorii

De uniforme", "Navomodele", "Ancore", Pinacoteca, Fototeca, "Numismatică", colecții din fondul de carte: "Carte veche", "Manuscrise și scrisori", "Manuale, cursuri și instrucțiuni de marină" ? I "Presă de marină".

Principalele atracţii ale Mamaiei sunt Sătul de Vacanţă, parcul de distracţii Aqua Magic şi telegondola. Radio Vacanţa este postul de radio al staţiunii, care emite în fiecare an din mai pană în octombrie, începând cu anul 1966 în cinci limbi (romană, engleză, franceză, germană şi rusă) în toate staţiunile de pe coasta românească a Mării Negre. În fiecare an, în timpul verii, în această staţiune se desfăşoară Festivalul muzicii uşoare de la Mamaia. 36

Sătul de Vacanţă

„Satul de Vacanţă” este un loc pitoresc care găzduieşte 31 de restaurante tradiţionale romaneşti, decorate în stil rustic, conform regiunii pe care o reprezintă fiecare. În satul de vacanța găsești cele mai frumoase suveniruri din scoici făcute manual. Aceste suveniruri sunt lucrate manual din scoici adunate iarma de pe malul mării. Micii tarabagii din satul de vacanța muncesc iarnă din greu că vara să ofere mici cadouri de o valoare foarte mare. 37

  • 36 http://www.constanta-turistica.ro/index.php/ro/

Fig. 17 – Satul de Vacanță “Luna Park” Telegondola Inaugurată la 16 iulie 2004, după o

Fig. 17 – Satul de Vacanță “Luna Park”

Telegondola

Inaugurată la 16 iulie 2004, după o investiţie de aproximativ 3,5 milioane €, telegondola

Este un teleferic modern care face legătura între Cazino şi

Hotelul Perla, pe

un

traseu de 2,2 km. Deplasarea se face la o înălțime de 50 m, cu o viteză de 5 metri pe secundă, întregul Traseu fiind parcurs în şapte minute. 38

38 http://www.primaria-constanta.ro/Machete/Macheta2.aspx?

machetaID=2&paginaID=62&detaliuID=39&lang=ro

Fig.18 – Telegondola deasupra Hotelului Parc Aqua Magic Aqua Magic este cel mai modern parc acvatic

Fig.18 – Telegondola deasupra Hotelului Parc

Aqua Magic

Aqua Magic este cel mai modern parc acvatic de pe litoralul Mării Negre, ce se întinde pe o suprafaţă de 2 hectare. Toboganele, piscinele pentru adulţi şi copii, căderile de apă, bazinele, restaurantele, barurile, fast-food-urile şi magazinele de suveniruri transformă parcul într-una dintre cele mai vizitate zone de agrement din România. 39

Fig.18 – Telegondola deasupra Hotelului Parc Aqua Magic Aqua Magic este cel mai modern parc acvatic

Partea a IV –a

o Concluzii

39 http://www.constanta-turistica.ro/index.php/ro/

Din punctual meu de vedere Constanța este unul dintre cele mai importante orașe ca valoare turistică a Romaniei, cu diverse posibilități de agrement, având în sezonul estival un numărul mare de turiști români și străini care își petrec zilele de vacanță în acest loc. Constanța reprezintă Romania pe malul Mării Neagre, de unde se deschid orizonturi de apă catre toate colturile lumii, este o importantă zona turistică a Romaniei, datorita litoralului Mării Negre, tezaurului arheologic, ineditului peisajelor naturale și zonelor de agrement. Constanța este exact centrul cosmopolit de care e nevoie pentru a petrece o vacanță perfectă la țărmul mării. Al treilea oraș al Romaniei și cel mai mare port la Marea Neagră, Constanța își are originile în lumea fantastică a antichitații grecești, cu legende misterioase, poeti în cautare de muzee, eroi și zeități.

Bibliografie

  • 1. ADAM, IOAN. Constanţa pitorească cu imprejurimile ei., Bucureşti : Universala Alcalay, s.a

  • 2. Băcăuanu V. – Câteva obsrvații geomorfologice si hidrologice – Analele St. Unvers. Al. I. Cuza, tomul IX, 1963

  • 3. Beonone Zota, - Geografia municipilui Constanța, București, 1995

  • 4. Christodorescu G. – Portul Constanța, Mișcarea comercială și maritimă.

  • 5. Ciorbea Valentin – Portul Constanța de la antichitate la mileniul III, Constanța 1993

  • 6. Cotovu Virgil – Portul Constanța, București, 1926

  • 7. Dissescu A.C. – Contribuții la climatologia litoralului Mării Negre – Bul. Meteor nr.8, București, 1928

  • 8. Frangopol D. – Particularitățile unor lacuri sărate de pe litoralul Mării Negre – Analele Dobrogei nr.1, 1923

  • 9. Hepites St. – Clima țărmul românesc al Mării Negre – Analele Dobrogei nr.4 – 1920

    • 10. Iorga

N.

București, 1937

Istoria

comerțului românesc vol.I, Epoca Veche-

  • 11. Petrila Tiberiu, - Constanța și împrejurimile ei, București, 1960

  • 12. Tufescu

V,

-

Modelarea

naturala

a

reliefului

și

eroziunea

accelerata – Ed. Acad. RSR – București, 1966