Professional Documents
Culture Documents
26
∑ mi xi = MxC ; ∑ mi yi = MyC ; ∑ mi zi = MzC (3.6)
i i i
Momentul static al unui sistem de puncte materiale în raport cu un plan
este egal cu produsul dintre masa sistemului şi distanţa de la centrul maselor la
acel plan.
∑ mi ri ∑ mi ri ∑ mi ri
( S1 ) ( S2 ) ( Sp )
rC1 = ; rC2 = ; ...... rC p = (3.8)
∑ mi ∑ mi ∑ mi
( S1 ) ( S2 ) ( Sp )
Întrucât
27
∑ mi = M 1 ; ∑ mi = M 2 ; ...... ∑ mi = M p (3.9)
( S1 ) ( S2 ) ( Sp )
∑ mi ri ∑ mi ri + ∑ mi ri + ...... + ∑ mi ri
(S ) ( S1 ) ( S2 ) ( Sp )
rC = = =
∑ mi ∑ mi + ∑ mi + ...... + ∑ mi
(S ) ( S1 ) ( S2 ) ( Sp )
28
stabili o legătură cu rezultatele obţinute în cazul sistemelor de n puncte materiale
se consideră corpul divizat în volume elementare ∆Vi, de mase ∆mi.
Vectorul de poziţie al centrului de masă este definit, conform relaţiei (3.4)
cu condiţia discretizării la limită a maselor elementare. Când ∆mi → 0 , sumele
definite de (3.4) devin integrale, definite pe domeniul (D), ocupat de corp.
∑ ∆mi ri ∫( D ) r dm
rC = lim i = (3.12)
∆m →0 ∑ ∆mi
i
i
∫( D ) dm
Domeniul (D) se va nota cu: (V), în cazul blocurilor - corpuri cu trei
dimensiuni, (A), în cazul plăcilor - corpuri cu două dimensiuni, a treia fiind
neglijabilă în raport cu celelalte două şi (l), în cazul barelor - corpuri cu o
singură dimensiune, celelalte două fiind neglijabile în raport cu prima.
Corpul omogen este corpul a cărui densitate este aceaşi în toate punctele
sale. Cum densitatea sau masa specifică a corpului (blocului) este definită prin
raportul dintre masa corespunzătoare şi volumul elementar,
dm
ρ = ρV = (3.13)
dV
vectorul de poziţie al centrului de masă al blocului omogen este:
∫( D ) r dm ∫( V ) r ρV dV ∫( V ) r dV
rC = = = (3.14)
∫( D ) dm ∫( V ) V
ρ dV ∫( V ) dV
ale cărui coordonate sunt:
∫( D ) r dm ∫( A ) r ρ A dA ∫( A ) r dA
rC = = = (3.17)
∫( D ) dm ∫( A ) A
ρ dA ∫( A ) dA
ale cărui coordonate sunt:
29
În cazul barelor se defineşte densitatea liniară:
dm
ρl = (3.19)
dl
Vectorul de poziţie al centrului de masă al barei omogene are expresia:
∫( D ) r dm ∫( l ) r ρ l dl ∫( l ) r dl
rC = = = (3.20)
∫( D ) dm ∫( l ) ρ l dl ∫( l ) dl
ale cărui coordonate sunt:
30
Centrul de greutate al acestui element de arie va fi situat pe mediana din O, la distanţa
2R/3. Rezultă abscisa centrului de greutate al elementului de
arie OMM’: x = 2 / 3 R cos θ
α
2 1 2
∫ xdA
( A)
∫ 3
R cosθ ⋅
2
R dθ α
2 sinθ −α 2 sinα
−α
xC = = α
= R α
= R
∫( A )
dA 1 3 θ 3 α
∫2 θ
2
R d −α
−α
În cazul particular al sectorului semicircular, în care
α = π / 2 , abscisa centrului de masă devine:
π
sin
2 2 =4R
xC = R
3 π 3π Fig. 3.3
2
31
unde A1, A2 sunt ariile celor două cercuri iar y1, y2 sunt ordonatele centrelor de greutate ale
acestora, raportate la sistemul de axe Oxy cu originea în centrul cercului de rază R ( O ≡ C 1 ).
⎧ A1 = πR 2 , y 1 = 0
⎪
⎨ πR 2 R
⎪ A2 = , y2 =
⎩ 4 2
πR R πR 3
πR 2 ⋅ 0 − −
yC = 4 2 = 8 =−R
πR 2
3πR 2 6
πR 2 −
4 4
Centrul de greutate se află pe dreapta ce
uneşte centrele celor două cercuri sub axa Ox la
distanţa y C = R / 6 de originea sistemului. Fig. 3.5
32
A1 y 1 − A2 y 2 − A3 y 3 + A4 y 4
yC = =
A1 − A2 − A3 + A4
1256 ,64 ⋅ 0 − 157 ,08 ⋅ 4 ,24 − 418 ,66 ⋅ ( −11,19 ) + 173,20 ⋅ ( −6 ,66 )
= = 3,35 cm
1256 ,64 − 157 ,08 − 418 ,66 + 173,20
6. Capul unui nit are forma unei emisfere de rază R, iar corpul nitului este de forma
unui cilindru de rază R/2 şi înălţime h = kR . Să se determine coeficientul k, astfel încât
centrul de masă al nitului să fie situat la distanţa l = R / 2 , faţă de planul de separare dintre
cele două elemente (fig.3.7).
Rezolvare. Întrucât nitul admite axa Oy ca axă de simetrie, centrul de masă se va afla
pe această axă. Constanta k se va determina din condiţia ca valoarea ordonatei centrului de
masă să fie l = R / 2 .
Nitul este compus din două corpuri
având volumele şi ordonatele centrelor de
masă, după cum urmează:
Corpul 1 – capul nitului
2 3 3
V1 = πR , y 1 = − R
3 8
Corpul 2 – corpul nitului
⎧ R 2 kπR 3
⎪⎪V2 = π ( ) h =
2 4
⎨
⎪ y = h = kR
⎪⎩ 2 2 2 Fig. 3.7
Ordonata centrului de masă a nitului este:
2 3 3 kπR 3 kR
πR ( − R ) +
V1 y 1 + V 2 y 2 3 8 4 2 3 k2 −2
yC = = = R
V1 + V 2 2 3 kπR 3 2 8 + 3k
πR +
3 4
Din condiţia y C = R / 2 , obţinem:
3 k2 − 2 1
R = R sau k 2 − 3k − 14 = 0 , respectiv, k = 2 ,72
2 3k + 8 2
TEST DE EVALUARE
33
c. în condiţiile în care centrul de greutate depinde de modul de distribuţie al maselor
sistemului
3. Momentul static al unui sistem material în raport cu un reper (planul Oxy) este:
a. S 0 xy = ∑
mi z i
i
b. S 0 xy = M ⋅ z C
c. S 0 xy = ∑G z
i
i i
a. în planul Oxy
b. în planul Oxz
c. în nici unul din planele menţionate
5. Dacă momentele statice S 0 xy = ∑i mi z i şi S 0 xz = ∑ mi y i sunt nule, centrul de
i
greutate se află:
a. pe axa Ox
b. pe axa Oy
c. pe axa Oz
6. Poziţia centrului de greutate al unui sistem de plăci omogene (corpuri cu două
dimensiuni) este definită de relaţia:
∑ M i rCi
a. rC = i
∑Mi
i
∑ Ai rCi
i
b. rC =
∑ Ai
i
c. nici una din variantele a sau b
7. Poziţia centrului de greutate al unui bloc omogen (corp cu trei dimensiuni) este
definită de vectorul de poziţie dat de relaţia:
∫( D ) r dm
a. rC =
∫ dm
(D)
∫( V ) r dV
b. rC =
∫( V ) dV
c. oricare din variantele a şi b
8. Dacă un sistem material sau corp admite un plan de simetrie, centrul de greutate se
află:
a. în dreapta planului de simetrie
b. în stânga planului de simtrie
c. în planul de simetrie
34