CAPITOLUL 2

ANALIZA ACTIVITATII DE PRODUCTIE SI COMERCIALIZARE

Raiunea de a exista a oricrei intreprinderi, presupune desfurarea unei activiti
durabile msurat prin nivelul performanelor economico-financiare. Rezultatele activitii de
producie i comercializare a bunurilor materiale necesare satisfacerii unor nevoi sociale se
masoara prin nivelul si evolutia indicatorilor valorici.
Cantitatea i calitatea materiilor prime, materialelor, echipamentelor tehnice, forei de
munc, informaiilor, mijloacelor financiare etc., n calitatea lor de mrimi de intrare n
sistem sunt supuse unor transformri n scopul obinerii mrimilor de ieire din sistem sub
forma produselor obtinute, lucrrilor executate i a serviciilor prestate, destinate a rspunde
cerinelor tot mai complexe i mai diversificate ale consumatorilor.
2.1. Sistemul indicatorilor valorici care caracterizeaza activitatea de productie si
comercializare
2.1.1. Delimitari conceptuale
Indicatorii valorici utilizati in evaluarea rezultatelor i performanelor comerciale ale
intreprinderii sunt:
a) Cifra de afaceri (CA) reprezint veniturile totale obtinute de intreprindere
intr-o anumita perioada de timp;
b) Productia marf fabricat destinat livrrii (Qf) exprima rezultatul direct
i util al activitii productiv-industriale desfasurate de catre o intreprindere care imbraca
forma valorii produselor fabricate, lucrrilor executate i a serviciilor prestate n cursul unei
perioade de timp destinate a fi vndute, livrate sau valorificate n afara acesteia;
c) Producia exerciiului sau productia globala (Qe) reflect volumul total al
activitatii desfurate de ctre intreprindere pe parcursul unui exerciiu financiar. Aceasta este
format din: producia vndut ( Qv ), variaia produciei stocate ( QS ) i productia
imobilizata ( Qi ), astfel:
Qe=Qv+Qs+Qi
d) Valoarea adugat (VA) reprezint surplusul de ncasri peste valoarea
consumurilor provenite de la teri, respectiv bogia creat de intreprindere prin valorificarea
potenialului de care dispune.
2.1.2. Corelatiile existente intre indicatorii valorici
Indicatorii valorici care caracterizeaza activitatea economica a intreprinderii confera o
imagine globala asupra rezultatelor si performantelor acesteia. Intre indicatorii valorici exista
anumite relatii de compatibilitate, ceea ce permite stabilirea abaterilor, identificarea cauzelor
acestora, iar pe aceasta baza se fundamenteaz msurile privind mbuntirea activitii
viitoare.

ntre indicatorii valorici pot exista urmtoarele tipuri de corelaii:

1

a) din punct de vedere teoretic: ICA IQf IQe IVA

Aceasta situaie exprima egalitatea dintre toti indicatorii valorici. Insa acest lucru nu
este posibil de realizat i nici nu este de dorit, deoarece de la o perioad la alta ntre
elementele care difereniaz un indicator valoric de altul exista modificari att de ordin
cantitativ ct i calitativ.
b) din punct de vedere practic, ntlnim urmtoarele situatii:
ICA IQf
Evideniaz meninerea neschimbat a ponderii imobilizrilor n stocuri de produse
finite (egalitatea) sau tendina de scdere a acestora (inegalitatea), ceea ce reflect o cretere a
gradului de valorificare a productie marf fabricata.
IQf IQe
Reflect evoluia ponderii imobilizrilor n stocuri de producie neterminat i a
consumului intern productiv (n cazul firmelor care prelucreaz materia prim a clienilor).
IVA IQe
Denot evoluia consumurilor provenite de la teri, creterea eficienei utilizrii
resurselor materiale, msurat prin gradul de valorificare a acestora.
IVAn IVA
Situatia in cauza reflect variaia cheltuielilor cu amortizarea ( IVA ICA ).
n dinamic, situaia indicatorilor valorici este prezentat n tabelul nr. 2.1.
Tabelul nr. 2.1.

Evoluia n dinamic a indicatorilor valorici

- lei Nr.
crt.

Indicatori

Realizri
an baz

1.
2.
3.
4.
5.

Cifra de afaceri neta

Producia marf fabricat
(destinat vnzrii)
Producia exerciiului
Valoarea adugat
Valoarea adugat net

An curent
Programat
Realizat
3

(3/2) 100

Indici (%)
(4/2) 100

(4/3) 100

220.500
260.200

277.830
322.648

361.179
440.462

126
124

163,8
169,3

130
136,5

285.000
171.400
148.200

343.243
212.811
188.784

489.402
288.747
264.277

120,4
124,2
127,4

171,7
168,5
178,3

142,6
135,7
140

In conditiile economiei concurentiale de piata, flexibilitatea si adaptarea intreprinderii

presupune luarea in considerare a preceptelor acesteia, ceea ce se probeaza in timp prin
perenitatea sa.
Orice program de activitate trebuie sa aiba un caracter dinamic. El se statueaza pe
ceea ce s-a petrecut si prefigureaza in viitor o imbunatatire a activitatii ca masura a utilizarii
eficiente a potentialului de care dispune intreprinderea.
In situatia prezentata, prin program s-a prevazut o dinamizare a activitatii de productie
si comercializare bazata pe diminuarea ponderii imobilizarilor in stocuri de produse finite,
semifabricate si productie in curs de fabricatie (neterminata), valorificarea eficienta a
resurselor materiale in scopul reducerii costurilor unitare ale produselor si cresterii
profitabilitatii sale.
Prin nivelul lor, indicatorii valorici realizati au depasit obiectivele programate, ceea ce
evidentiaza faptul ca in activitatea desfasurata intreprinderea a mobilizat rezerve peste cele
programate. Totusi, s-au inregistrat unele aspecte care reflecta neincadrarea in nivelul
proportiilor stabilite prin program privind scaderea gradului de valorificare a productiei
fabricata prin cresterea imobilizarilor in stocuri de produse finite si semifabricate, trendul
ascendent al productiei neterminate si cresterea ponderii consumurilor intermediare in
productia exercitiului.
2

Analiza poate fi aprofundata in functie de cauzele care au generat aceasta situatie:

productia care a fost fabricata suplimentar nu a avut desfacerea asigurata, s-au creat stocuri
de produse finite si semifabricate care vor fi valorificate ulterior in conditii de pret favorabile,
s-au aprovizionat cantitati insemnate de materii prime si materiale peste nivelul optim necesar
datorita reducerii preturilor de aprovizionare ale acestora etc.
Activitatea desfurat de ntreprindere poate fi caracterizat ca fiind nefavorabil,
deoarece obiectivele programate nu au fost respectate, acordandu-se prioritate indicatorilor
care nu sesizeaz aspectele calitative ale activitii.
2.1.3. Analiza raportului static si a raportului dinamic dintre indicatorii valorici
Tratarea acestei probleme satisface necesitile complementare diagnosticrii
activitii intreprinderii, deoarece pe baza lor pot fi construite modelele multiplicative de
analiz.
a) Analiza raportului static ofer informaii privind evoluia elementelor care
difereniaz un indicator valoric de altul.
Principalele rapoarte statice dintre indicatorii valorici sunt:
- raportul dintre cifra de afaceri si productia marfa fabricata ( CA Qf 1 );
- raportul dintre productia marfa fabricata si productia exercitiului ( Qf Qe 1 );
- raportul dintre valoarea adaugata si productia exercitiului ( VA Qe 1 ).
Utiliznd datele din tabelul nr. 2.1., evoluia rapoartelor statice mai sus menionate
este prezentat n tabelul nr. 2.2.
Tabelul nr. 2.2.
Situaia raportului static dintre indicatorii valorici
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.

Indicatori

Realizri
an baz
0,85
0,91
0,60
0,52

Cifra de afaceri/Producia marf

Producia marf/Producia exerciiului
Valoarea adugat/Producia exerciiului
Valoarea adugat net/Producia exerciiului

An curent
Programat
Realizat
0,86
0,82
0,94
0,90
0,62
0,59
0,55
0,54

Dei prin programul de activitate, comparativ cu perioada precedent s-a estimat o

cretere a valorii rapoartelor dintre indicatorii valorici, pe baza modificrilor pozitive ale
elementelor care-i difereniaz, valorile realizate s-au situat ns sub nivelul programat, ceea
ce reflect faptul c elementele respective au nregistrat o alt evoluie, semnificnd o
deteriorare a activitii de producie i comercializare.
Rolul analizei este de a diagnostica activitatea desfasurata, identificnd cauzele
nregistrrii acestei situaii i de a stabili msurile care trebuie luate n vederea mbuntirii
sale.
b) Analiza raportului dinamic presupune utilizarea indicilor indicatorilor valorici
cu baz fix i caracterizeaz evoluia acestora fa de o baz de comparaie (de regul
perioada anterioar)
Principalele tipuri de rapoarte dinamice sunt urmatoarele:
- raportul dintre ritmul vnzrilor i ritmul fabricaiei ICA IQf 1 ;
- raportul dintre ritmul finalizrii produciei i ritmul volumului total de activitate
IQf IQe 1 ;
3

- raportul dintre ritmul valorii nou create i ritmul volumului total de activitate, ceea
ce reflect evoluia gradului de valorificare a resurselor materiale IVA IQe 1 .
Utiliznd aceeai baz de date, evolutia rapoartelor dinamice dintre indicatorii valorici
se prezinta, astfel (tabelul nr. 2.3):
Tabelul nr. 2.3.
Situaia raportului dinamic dintre indicatorii valorici
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Indicatori

Realizri
an baza
100
100
100
100
100
1,00
1,00
1,00
1,00

Cifra de afaceri (ICA)

Producia marf fabricat (IQf)
Producia exerciiului (global) (IQe)
Valoarea adugat (IVA)
Valoarea adugat net (IVAn)
ICA/Iqf
IQf/Iqe
IVA/Iqe
IVAn/IQe

An curent
Programat
Realizat
126
163,8
124
169,3
120,4
171,7
124,2
168,5
127,4
178,3
1,016
0,968
1,030
0,986
1,032
0,981
1,058
1,038

Concluziile desprinse pe baza evolutiei rapoartelor dinamice dintre indicatorii valorici

sunt similare celor mai sus prezentate. Fa de perioada precedent s-au estimat modificri
favorabile ale ritmurilor elementelor care difereniaz respectivii indicatori, dar n realitate, n
funcie de ritmurile realizate, situaia este nefavorabil, ceea ce impune initierea unor msuri
de redresare a activitii n perioada urmtoare.
2.2. Analiza cifrei de afaceri
n condiiile economiei de pia, cifra de afaceri constituie etalonul de baza utilizat
pentru aprecierea locului i rolului intreprinderii n cadrul sectorului su de activitate, a
poziiei sale pe pia, a capacitii acesteia de a desfura o activitate profitabil.
2.2.1. Abordari conceptuale privind cifra de afaceri
In literatura de specialitate, exista mai multe abordari privind cifra de afaceri, ca de
exemplu:
a) Cifra de afaceri total, reprezint totalitatea afacerilor firmei evaluate n
preurile pieei, sau suma total a veniturilor din operaiunile comerciale efectuate de o
intreprindere ntr-o perioada de timp.
b) Cifra de afaceri net este format din sumele provenite din vnzrile de
bunuri, executarea de lucrari i prestarea de servicii care intr n categoria activitilor curente
ale intreprinderii dup scderea reducerilor comerciale, TVA precum i ale altor impozite i
taxe aferente.
c) Cifra de afaceri ncasat reprezint valoarea total a ncasrilor
ntreprinderii pe o anumit perioad de timp, ca urmare a vnzrilor de produse i mrfuri i
se poate stabili pe baza rulajului creditor al contului 411 Clieni, corectat cu T.V.A.
aferent.

d) Cifra de afaceri medie pe unitatea de produs sau de prestaie ( CAi )

reprezinta pretul mediu de vanzare pe unitatea de produs, sau tariful mediu pe unitatea de
prestatie, astfel:
CAi
CA i
qvi
n care:
-

CA i reprezint cifra de afaceri medie pe unitatea de produs sau prestaie, ceea ce

echivaleaz cu preul mediu de vnzare pe unitatea de produs, sau tariful mediu pe

unitatea de prestaie;
- CAi reprezinta cifra de afaceri pe tipuri de produse sau activiti;
qvi - volumul fizic al produciei vndute pe tipuri de produse sau activiti.
e) Cifra de afaceri marginal (CAm) exprim variaia ncasrilor firmei (
CA ) generat de creterea / descreterea cu o unitate a cantitii vndute ( Q ) sau venitul
aferent unei uniti adiionale de produs sau prestaie vanduta, astfel;
CA CA1 CA0
CAi CAi1 CAi 0
CAm

sau CAm
Q
Q1 Q0
qvi
qvi1 qvi 0
f) Cifra de afaceri critic (CAcr), reprezint acel nivel al vinzrilor care
permite acoperirea integral a cheltuielilor sau pragul de la care activitatea devine profitabil
Cf
Cv
CAcr
; cv
CA
1 cv
in care:
- cv reprezinta cheltuieli variabile medii la 1 leu cifra de afaceri (venituri)
g) Cifra de afaceri de realizat n cazul unor restricii date (CAr)
CAr Ks

Rd
100 100
100

1
100 100 caf 100 ci
R c

in care:
- Ks reprezinta capitalul social;
- Rd - rata medie a dobanzii;
- caf - cota medie de autofinantare;
- ci - cota medie a impozitului pe profit (16%);
- Rc - rata medie a rentabilitatii costurilor (resurselor consumate).
2.2.2. Analiza structurii cifrei de afaceri
Cifra de afaceri a unei firme poate fi analizat structural n funcie de diverse criterii
de grupare a vnzrilor, cum sunt: pe produse, clieni, piee de desfacere, faze ale ciclului de
via al produselor etc..
Pentru a caracteriza evoluia structurii vnzrilor firmei se pot utiliza urmtoarele
procedee de analiz:
5

a) Ponderile elementelor componente ale cifrei de afaceri (gi)

CAi
gi
100
CA
n care:
- CA reprezint cifra de afaceri total;
- CAi - vnzrile aferente elementului component i.
Informaiile furnizate de acest procedeu de analiz se refer la: care sunt principalele
elemente componente ale cifrei de afaceri; care este evoluia acestora in timp; ct de stabile
sunt acestea etc.
b) Coeficientul de structura (Gini-Struck)

gi 2 1
n 1

n care:
- n reprezint numrul de termeni ai seriei;
- gi structura vanzarilor pe categorii de activitati, grupe de marfuri, unitati
operative.
Coeficientul de structura Gini-Struck poate lua valori cuprinse in cadrul intervalului
[0;1), astfel:
- daca G 1, atunci in structura activitatii intreprinderii exista un numar redus
de elemente componente detin o pondere importanta in cifra de afaceri, gradul de
concetrare a activitatii fiind ridicat;
- daca G 0, inseamna ca vanzarile intreprinderii sunt repartizate relativ
uniform intre categoriile de structurare a activitatii.
c) Coeficientul de concentrare Herfindhal (H)
n

H gi

i 1

Indicele Herfindhal poate lua valori cuprinse in intervalul [1/n;1], astfel:

- daca H 1/n, semnifica faptul ca vanzarile sunt repartizate in proportii
aproape egale intre activitatile, produsele sau unitatile participante la structurarea cifrei de
afaceri;
- daca H 1, atunci in structura activitatilor intreprinderii exista un numar
redus de elemente componente care participa intr-o pondere insemnata la realizarea cifrei de
afaceri, gradul de concentrare a activitatii fiind foarte mare.
2.2.3. Analiza factoriala a cifrei de afaceri
Scopul analizei cifrei de afaceri il reprezinta determinarea corelaiei dintre diferii
factori de influneta (interni sau externi, direci sau indireci etc.) i fenomenul analizat,
precum i gsirea soluiilor privind redresarea activitii sau mbuntirea performanelor
viitoare ale intreprinderii.
Utilizatorii rezultatelor analizei sunt: agenii economici, instituiile financiare
creditoare, acionari, etc.
6

Analiza factorial a cifrei de afaceri se realizeaz n mod diferit n functie de

domeniul de activitate deoarece factorii de influen i relaiile de cauzalitate sunt specifice
fiecarui domeniu in parte.
Analiza factoriala a cifrei de afaceri pentru firmele cu activitate industrial poate fi
efectuata cu ajutorul urmatoarelor modele:
n

a)

CA qvi pvi
i 1

in care:
- qvi reprezinta volumul fizic al productiei vandute pe produse (acesta
depinde de rata de elasticitate a produsului n raport cu preul de
vanzare, creterea vnzrilor poate fi satisfcut prin practicarea unui
pre de vnzare mai mic);
- pvi - pretul de vanzare pe produse (creterea acestuia este limitat de
capacitatea de absorbie a pieei pentru acel nivel de pre) .
Ns
T
b)

CA T cah

gi

cah
cahi

c)

T CA
CA N s
Ns T

Ns
T N s sau t
CA T sau cah

gi
cahi

Ns
Mf
Ns
d) CA

Qf
Ns

Mf'
Mf
Qf
Mf'

CA
Qf
Qf M f M f ' Qf

Ns Ns M f M f '
n care:
iar

- N s - numrul mediu de personal;

- Qf - producia marf fabricat;
- Mf - valoarea medie anual a mijloacelor fixe;
- Mf - valoarea medie anual a mijloacelor fixe active (direct productive);
- T fondul total de timp de munca (total om ore);
- t - numar mediu de ore lucrate intr-un an;
- cah - cifra de afaceri medie orara;
gi cahi
cah
100
- g i - structura productiei vandute pe produse;
- cahi - cifra de afaceri pe unitatea de timp pe produse;
- cah ' - cifra de afaceri medie orara recalculata
gi1 cahi0
cah '
100
Informatiile necesare analizei factoriale a cifrei de afaceri sunt prezentate in tabelul
nr.2.4, astfel:
Tabelul nr. 2.4.
- lei -

Nr.
crt.

Indicatori

Simbol

N-1

qvIpi
Qf

187.110
212.625
225
106.312,
5

192.632
240.790
220

103
113,2
97,8

121.882

114,6

1.
2.
3.

Cifra de afaceri (CA)

Producia marf fabricat
Numrul mediu scriptic de personal

4.

Valoarea medie anual a mijloacelor fixe

Mf
Mf '

85.050

109.450

128,7

445.500

437.800

98,3

945

1.094,5

115,8

8.

Valoarea medie anual a mijloacelor fixe

active (direct productive)
Timpul total de munc (om-ore)
Productivitatea medie anual a muncii
determinat pe baza produciei marf fabricata (2/3)
Numrul mediu de ore lucrate intr-un an (6/3)

1.980

1.990

100,5

9.

Cifra de afaceri medie orara (1/6)

cah

0,420

0,440

104,8

10.

Cifra de afaceri medie orara recalculata

cah '

0,415

11.

Gradul de nzestrare tehnic a muncii (4/3)

472,5

554

117,2

12.

Compoziia tehnologic a mijloacelor fixe (%); (5/4)100

Mf / Ns
Mf '/ Mf

80

89,8

112,3

13.

Eficiena utilizarii mijloacelor fixe active (lei); (2/5)

Qf / Mf '

2,5

2,2

88

14.

Gradul de valorificare a produciei marfa fabricata (1/2)

CA / Qf

0,88

0,80

90,9

5.
6.
7.

Ns

Qf / Ns

Utilizand modelul b, analiza factoriala a cifrei de afaceri presupune:

CA CA1 CA0 192.632 187.110 5.522 lei
din care datorita influentei modificarii urmatorilor factori:
8

1. T T1 T0 cah0 (437.800 445.500) 0, 420 3.234 lei

0, 420
1.1. N s N s1 N s 0 t 0 cah 0 220 225 1.980

4.158

lei

lei
1.2. t N s1 t 1 t 0 cah 0 220 1.990 1.980 0, 420 924

2. cah T1 cah1 cah 0 437.800 0, 440 0, 420 8.756 lei

2.1. gi T1 cah ' cah o 437.800 0, 415 0, 420 2.189 lei

2.2. cahi T1 cah1 cah ' 437.800 0, 440 0, 415 10.945 lei
Pe ansamblu, situaia poate fi apreciat ca favorabil n contextul creterii veniturilor
aferente produciei comercializat cu 5.522 lei, respectiv cu 3%. Ea denot recunoaterea ca
valori sociale utile ale bunurilor comercializate de ctre utlizatori.
Rezultatul obinut este consecina influenei modificarii urmtorilor factori:
- Fondul total de timp de munc ( T ) nu s-a realizat cu 7.700 om ore ceea ce n
contextul factorial dat cah 0 a condus la o scdere a cifrei de afaceri cu 3.234 lei.

Influena exercitat este nefavorabil, fiind expresia utilizrii incomplete a timpului de

munc, datorita reducerii numarului de salariati.
Scderea numrului mediu de salariai N s cu 5 persoane, n contextul dat, s-a

repercutat n sensul diminurii cifrei de afaceri cu 4.158 lei. Interpretarea acestei influene,
trebuie s ia n considerare cauzele care au determinat-o: nerecrutarea forei de munc din
punct de vedere cantitativ i calitativ (ca nivel de pregtire profesional) n concordan cu
sarcinile concrete stabilite prin programul de activitate se apreciaz n mod nefavorabil, n
timp ce creterea productivitii medii a muncii i a gradului de nzestrare tehnic a muncii
conduc la realizarea unei economii relative de personal cu consecine favorabile n sensul
reducerii cheltuielilor cu salariile, a cheltuielilor n general, ceea ce conduce la creterea
masei profitului;
Numrul mediu de ore lucrate de un salariat ntr-un an t a crescut cu 10 ore, ceea ce

a condus in contextu dat la o cretere a cifrei de afaceri cu 924 lei. Influena se apreciaz n
mod favorabil, dar este insuficient pentru a contracara efectul nerealizrii numarului mediu
de salariati.
- Cifra de afaceri medie orar cah , n calitatea sa de factor calitativ, a avut o

contribuie exclusiva asupra creterii cifrei de afaceri, aceasta crescand cu 8.756 lei. Influena
se apreciaz n mod favorabil, deoarece este o form de exprimare a productivitii medii a
muncii, pe de o parte, iar pe de alt parte, pentru c s-a bazat pe creterea cifrei de afaceri pe
unitatea de timp pe produse cahi .
Structura produciei vndute pe produse a influenat n sensul scderii cifrei de afaceri
cu 2.189 lei, datorita creterii ponderii acelor produse vndute a cror cifr de afaceri pe
unitatea de timp pe produse cahi era mai mic dect cifra de afaceri medie orar

programat la nivel de intreprindere cah 0 , astfel cahi cah 0 . Dac situaia n cauz este
consecina raportului dintre cererea i oferta existent pe pia pentru acele produse a cror
desfacere este asigurat, atunci ea nu poate fi interpretat ca fiind nefavorabil.
Modelul c, este un model multiplicativ de analiz factoriala a cifrei de afaceri care
caut s surprind, pe de-o parte, modul de utilizare a timpului de munc, iar pe de alta parte,
eficiena folosirii acestuia.
9

Din punct de vedere metodologic, analiza factoriala a cifrei de afaceri, pe baza

modelului c, presupune:
CA CA1 CA0
din care datorita influentei modificarii urmatorilor factori:
1. N s N s1 N s0 t 0 cah 0

2. t N s1 t 1 t 0 cah 0

3. cah N s1 T1 cah1 cah 0

3.1. gi N s1 T1 cah ' cah o

3.2. cahi N s1 T1 cah1 cah '

Metodologia de analiz factorial a cifrei de afaceri, utilizand modelul d, se prezint

astfel:

CA CA1 CA0 192.632 187.110 5.522 lei

din care, datorit influentei modificarii urmatorilor factori:
Qf 0 CA0
(220 225) 945 0,88 4.158

lei
1. Ns ( Ns1 Ns0 )
Ns0 Qf 0
2.

Qf1 Qf 0 CA0
Qf
Ns1

220 (1.094,5 945) 0,88 28.943,

2 lei

Qf
Ns
Ns
Ns
0
1
0

din aceasta, datorit:

M f1 M f 0 M f '0 Qf 0 CA0
Mf
Ns1

2.1. Ns
Ns1 Ns0 M f 0 M f '0 Qf 0
220 (554 472,5) 0,80 2,5
0,88

31.556,8

lei

M f1 M f '1 M f '0 Qf 0 CA0

Mf'
Ns1

M f 0 M f '0 Qf 0
2.2. M f
Ns1 M f1
220 554 (0,898 0,80) 2,5
0,88

26.277,3

lei

M f1 M f '1 Qf1
Qf 0 CA0
Qf
Ns1

2.3. M f '
Ns1 M f1 M f '1 M f '0 Qf 0
220 554 0,898 (2,
2 2,5)
0,88

28.894,3

lei

3.

CA
Qf CA1 CA0
Ns1 1

lei
220 1.094,5 (0,80 0,88) 19.262,9
Qf
Ns1 Qf1 Qf 0

Analiza cifrei de afaceri pe baza sistemului factorial mai sus prezentat, comparativ cu
cel aferent primului model de analiz, pune n eviden aciunea unor factori, cum sunt:
gradul de nzestrare tehnic a muncii, compoziia tehnologic a mijloacelor fixe, randamentul
mijloacelor fixe direct productive i gradul de valorificare a produciei marfa fabricata
destinata vanzarii.
Modul in care factorii mai sus mentionati au influentat asupra cifrei de afaceri se
prezinta astfel:
- nerealizarea numarului mediu de salariati cu 5 persoane a condus in contextul
factorial dat la o reducere a cifrei de afaceri cu 4.158 lei, ceea ce se considera ca fiind
10

consecinta cresterii productivitatii medii anuale a munci calculata in functie deproductia

marfa fabricata;
- productivitatea medie anuala a muncii a inregistrat un trend ascendent, aceasta
crescand fata de perioada luata ca baza de comparatie cu 149,5 lei/salariat, ceea ce in marimi
relative reprezinta o crestere cu 15,8%. Luand in considerare complexul de factori care
influenteaza asupra cifrei de afaceri, influenta modificarii productivitatii medii anuale a
muncii se apreciaza ca fiind favorabila si cu caracter exclusiv, ea conducand la o crestere a
cifrei de afaceri cu 28.943,2 lei.
Prin intermediul productivitatii medii anuale a muncii au influentat asupra cifrei de
afaceri urmatorii factori de gradul II (indirecti):
- gradul de inzestrare tehnica a muncii a evoluat in sens pozitiv, cresterea sa
reflecta preocuparea intreprinderii spre investitii menite a contribui la obtinerea de efecte;
- compozitia tehnologica a mijloacelor fixe s-a imbunatatit, investitiile
efectuate orientandu-se spre acele categorii de mijloace fixe care concura direct si nemijlocit
la cresterea productiei si a vanzarilor;
- eficienta utilizarii mijloacelor fixe active masurata pe baza valorii medii a
productiei marfa fabricata la 1 leu mijloace fixe active nu s-a realizat comparativ cu perioada
anterioara, aceasta datorandu-se neatingerii parametrilor proiectati ai utilajelor in perioada
analizata. Analiza trebuie aprofundata din punct de vedere al depistarii unor eventuale situatii,
cum ar fi: gradul de noutate si de fiabilitate al utilajelor, randamentul acestora, siguranta in
exploatare, etc.
- gradul de valorificare a productiei marfa fabricata s-a redus, ceea ce a determinat in
contextul factorial dat la o scadere a cifrei de afaceri cu 19.262,9 lei. Situatia se apreciaza in
mod nefavorabil deoarece reflecta o crestere a ponderii imobilizarilor in stocuri de produse
finite si semifabricate destinate vanzarii.
Urmare analizei efectuate, in vederea dinamizarii activitatii in perioada urmatoare,
trebuie sa se actioneze asupra:
- recrutarea personalului sa se efectueze in functie de specificul activitatii
intreprinderii, urmarindu-se nivelul de pregatire profesionala, abilitatile acestora, cultivanduse atasamentul fata de intreprinderea in care-si vor desfasura activitatea;
- utilizarea completa a timpului de munca, prin analiza sistematica a modului
de utilizare a acestuia;
- cresterea productivitatii fizice a muncii si a randamentului utilajelor;
- imbunatatirea nivelului calitativ al productiei, imbunatatirea tehnologiilor de
fabricatie, etc.
2.2.4. Consecintele modificarii cifrei de afaceri asupra performantelor
economico-financiare ale intreprinderii
Prin modificarea sa, cifra de afaceri influenteaza ca volum valoric si ca structura
valorica asupra performanelor economico-financiare ale intreprinderii.

2.2.4.1. Consecintele modificarii cifrei de afaceri ca volum valoric

a)

asupra sumei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri (C)

11

1
CA R
1000

CA

in care:
- R reprezinta rata medie de eficien a cheltuielilor sau cheltuieli la 1000 lei
1000
cifr de afaceri C
C C1 C0 " " lei
din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:
1
C
CA

CA1 CA0 R 0 " " lei

1000
qv c 1000
unde R 0 C01000
qv pv
Evolutia in sensul creterii sumei cheluielilor reprezint un aspect normal al
activitatii desfasurate de catre intreprindere, deoarece obtinerea oricarui venit este
conditionata de efectuarea unor cheltuieli.
Creterea cifrei de afaceri de la o perioada la alta reflecta o dinamizare a activitii
intreprinderii, ceea ce in conditiile ratei medii de eficienta programate a cheltuielilor atrage
implicit o evolutie in acelasi sens a sumei cheltuielilor. Important de retinut este faptul ca
dinamica veniturilor (cifrei de afaceri) trebuie s devanseze dinamica cheltuielilor aferente
( I CA I C ), ceea ce conduce la cresterea profitabilitatii intreprinderii.
b) asupra sumei cheltuielilor fixe ( Cf 1000 ), cheltuielior cu amortizarea ( Ca1000
), cheltuielilor cu dobnzile la 1000 lei cifra de afaceri ( Cd 1000 )
Cf 1000

Cf
1000;
CA

Ca1000

Ca
1000;
CA

Cd 1000

Cd
1000
CA

n care:
- Cf, Ca i Cd reprezint suma cheltuielior fixe, cheltuielilor cu amortizarea
i respectiv a cheltuielilor cu dobnzile.

Cf

1000

Cf

1000
CA

CA factor cantitativ (influeneaz invers

proporional)
Cf factor calitativ, este de aceeai esen cu
fenomenul analizat

Cf 1000 Cf11000 Cf 01000 " " lei

12

din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:

Cf
Cf
Cf 1000
CA
0 1000 0 1000

=" "lei
CA1
CA0
Reducerea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifra de afaceri reprezint un aspect
favorabil al activitii desfurate, ceea ce reflecta o cretere a eficienei acestora.
Cifra de afaceri influeneaz invers proporional asupra cheltuielilor fixe la 1000
lei cifra de afaceri, deci cresterea cifrei de afaceri conduce la o reducere a acestora, ceea
ce se apreciaza in mod favorabil. Trebuie avut n vedere c la acest rezultat se ajunge
atunci cnd dinamica cifrei de afaceri ( I CA ) devanseaza dinamica sumei cheltuielilor fixe
( I Cf ), astfel I CA I Cf .
In mod similar se procedeaza si in celelalte cazuri, interpretarile fiind in
consecinta.
c)

asupra valorii adugate aferent cifrei de afaceri (VA)

CA
va

VA
VA CA
CA
va

in care:
- va reprezinta valoarea adugat medie la 1 leu cifr de afaceri.
VA VA1 VA0 " "lei
din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:
VA
CA
CA1 CA0 va 0 " "lei
Valoarea adugat, n accepiunea de plus de valoare realizat ca efect al utilizrii
potenialului de care dispune intreprinderea, tinde s aiba o evolutie favorabila ca efect al
creterii eficientei utilizarii resurselor materiale.
In mod normal, evoluia n sensul creterii veniturilor (cifrei de afaceri) poteneaz
n acelai sens i valoarea adaugata.
d) asupra vitezei medii de rotaie a activelor circulante, exprimat ca
durata medie in zile a unei rotaii i a efectului economic direct al modificrii
acesteia
V

S T
CA

CA
S

in care:
- S reprezinta soldul mediu al activelor circulante (factor calitativ).

Din punct de vedere metodologic pot fi intalnite urmatoarele situati:

13

V 2 zile (viteza medie de rotaie s-a accelerat

cu 2 zile, deci numrul mediu de zile necesare efecturii unei rotaii complete a activelor circulante s-a redus cu 2 zile, ceea ce
se apreciaza in mod favorabil)

V 1 30 zile
V 0 32 zile

V V 1 V 0
V 1 30 zile

V 5 zile (viteza medie de rotaie s-a incetinit cu

5 zile, deoarece nr. mediu de zile necesare
efecturii unei rotaii complete a activelor
circulante a crescut cu 5 zile, ceea ce se
apreciaza in mod nefavorabil)

V 0 32 zile

din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:

S 0 T S 0
T
V
CA

" "zile
CA1
CA0
Creterea cifrei de afaceri n condiiile soldului mediu programat al activelor
circulante ( S 0 ) a influenat n mod favorabil asupra vitezei medii de rotatii a activelor
circulante, n sensul accelerrii acesteia.
Efectul economic direct al modificrii vitezei medii de rotatie a activelor
circulante il reprezinta eliberarile (E) / imobilizarile (I) de capitaluri
-

Eliberare

CA

CA1
= V
T

Imobilizare +

Luand n considerare situaiile anterior prezentate, in conditiile cifrei de afaceri

realizate ( CA1 ) care a insumat 195.210 lei (T=360 zile), rezulta:
V 2 zile E

195.210
1.084,5lei
E = (2)
360

V 5 zile I

V CA
T

195.210
2.711, 25lei
I = (5)
360

din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:

E/I
V
CA
CA

CAT

S 0 T S 0
T CA1

" " lei

CA0
T
CA1

E/I
sau CA

" " zile

Deci, creterea cifrei de afaceri influeneaz n sensul accelerrii vitezei medii de
rotaie a activelor circulante, efectul economic direct al modificarii acesteia in contextul
factorial dat il reprezinta eliberarea de capitaluri (influenta favorabil).
e) asupra profitului aferent cifrei de afaceri (P)
14

P CA

CA

P
CA

pr

pr

in care:
- pr reprezinta profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri (factor calitativ).
P P1 P0 " "lei
din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:
P
CA
CA1 CA0 pr 0 " "lei
Rentabilitatea unei firme se msoar n mrime absolut prin profit. Existena sa
d consisten i credibilitate n solicitarea i acordarea de credite, investirii de capitaluri
de ctre actuali sau poteniali acionari, crerii surselor proprii necesare dezvoltrii
intreprinderii.
Creterea cifrei de afaceri, n condiiile profitului mediu la 1 leu cifra de afaceri
programat ( pr 0 ) influeneaz n mod favorabil, n sensul creterii masei profitului.
f)

asupra eficienei utilizrii mijloacelor fixe

- pe baza indicatorului de eficienta Valoarea adugat la 1000 lei
mijloace fixe ( VA1000Mf )
Mf
VA1000 Mf

CA

VA
1000
Mf

VA
va

VA
VA1
1000 0 1000
Mf1
Mf 0
din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:
CA1 CA0 va 0 1000
VA1000 Mf
CA

Mf1
- pe baza indicatorului de eficienta Profit la 1000 lei mijloace
VA1000 Mf

fixe ( P1000 Mf )

Mf
P1000 Mf

P
1000
Mf

CA
P
pr

15

P
P1
1000 0 1000
Mf1
Mf 0
din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:
CA1 CA0 pr 0 1000
P1000 Mf
CA

Mf1
P1000 Mf

g) asupra eficienei utilizrii activelor de exploatare (Ae) i a capitalurilor

(K), pe baza indicatorului de eficienta Profit la 1000 lei active de exploatare sau
capitaluri
Ae ; K
P1000lei Ae; K

P
1000
Ae; K

CA
P
pr

P0
P1
1000
1000
Ae1; K1
Ae0; K 0
din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:
CA1 CA0 pr 0 1000
P1000 lei Ae ;K
CA

Ae1 ; K1
P1000 Ae ; K

h)

asupra eficienei muncii pe baza indicatorului de eficienta Profit mediu

pe salariat P Ns

NS
NS

CA
P
pr

P / Ns P1 / Ns1 P0 / Ns0
din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:
CA1 CA0 pr 0
P N s
CA

N s1
2.2.4.2.Consecintele modificarii cifrei de afaceri ca structur valoric
a)

asupra valorii adaugate aferent cifrei de afaceri (VA)

VA
VA CA
CA

CA

gi

va
vai

va
16

in care:
- gi reprezinta structura produciei vndute pe produse;
- vai - valoarea adugat la 1 leu cifr de afaceri pe produse
VA VA1 VA0 " "lei
din care, datorita influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse::
giVA CA1 va ' va 0 = " " lei

iar va '

gi vai
1

100
In aceasta situatie structura produciei vndute pe produse prin modificarea sa a
influenat n sensul scderii valorii adaugate datorita cresterii ponderii acelor produse
vndute a cror valoare adaugata la 1 leu cifra de afaceri pe produse ( vai ) era mai mic
dect valoarea adaugata medie programata la 1 leu cifra de afaceri la nivel de
intreprindere ( va 0 ), ceea ce se apreciaza in mod nefavorabil.
b)

asupra profitului aferent cifrei de afaceri (P)

CA
P
P CA
CA

g
pr

pr

pv
c

in care:
- g reprezinta structura produciei vndute pe produse;
- pv - preul mediu de vnzare unitar;
- c - costul unitar;
- pr - profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri.
pr

P
sau
CA

q pv q
q pv
v

qv c
1

qv pv

P P1 P0 " "lei
din care, datorita influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse:
giP CA1 pr ' pr 0 " "lei

qv0 c0 ; pr ' 1 qv1 c 0

in care: pr 0 1

qv0 pv0
qv1 pv 0

Influena modificrii structurii produciei vndute pe produse se apreciaza ca fiind

favorabil, deoarece conduce la creterea masei profitului. Ea se explic prin creterea
ponderii acelor produse vndute a cror rat a rentabilitii comerciale pe produse ( rvi ) era
mai mare dect rata medie a rentabilitii comerciale programat la nivel de societate ( Rv0 ).
17

c)

asupra eficienei utilizrii mijloacelor fixe

- pe baza indicatorului de eficienta Valoarea adugat la 1000 lei
mijloace fixe ( VA1000Mf )
Mf
VA1000 Mf

CA

VA
1000
Mf

VA
gi
va
vai

VA
VA1
1000 0 1000
Mf1
Mf 0
din care, datorita influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse:
1000 Mf
CA (va ' va 0 )
giVA
1
1000
Mf1
VA1000 Mf

- pe baza indicatorului de eficinta Profit la 1000 lei mijloace fixe ( P1000Mf )

Mf
P1000 Mf

P
1000
Mf

CA
gi

P
pr

pv
c

P
P1
1000 0 1000
Mf1
Mf 0
din care, datorita influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse:
CA ( pr ' pr 0 )
P1000 Mf
CA
1
1000
Mf1
P1000 Mf

d) asupra eficienei utilizrii activelor de exploatare (Ae) i a capitalurilor (K),

pe baza indicatorului de eficienta Profit la 1000 lei active de exploatare sau capitaluri
Ae ; K
P1000 Ae ; K

P
1000
Ae ; K

CA
P

gi
pr

18

pv
c

P0
P1
1000
1000
Ae1; K1
Ae0; K 0
din care, datorita influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse:
CA ( pr ' pr 0 )
P1000 Ae ; K
CA
1
1000
Ae1 ; K1
P1000 Ae ; K

e) asupra eficienei muncii, pe baza indicatorului de eficienta Profit mediu pe

salariat ( P / Ns )
P

NS
NS

CA

P
pr

gi
pv
c

P / Ns P1 / Ns1 P0 / Ns0
din care, datorita influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse:
P
CA ( pr ' pr 0 )
CA Ns 1
N S1
2.3. Analiza valorii adaugate
2.3.1. Abordari conceptuale si metode de determinare ale valorii adaugate
In cadrul unei intreprinderi, desfasurarea oricarei activitati are loc prin utilizarea
factotilor de productie. Luand in considerare caracterul epuizabil al factorilor de productie
din punct de vedre al volumului acestora, existenta si nivelul performantelor economicofinanciare ale intreprinderii sunt conditionate de eficienta cu care au fost utilizati acestia,
deoarece ei sunt nelimitati ca potential productiv.
Urmare celor prezentate, rezult existenta a doua categorii de fluxuri care
conditioneaza desfasurarea activitatii ntreprinderii:
- intrri de factori de producie, al cror cost determin fluxuri de cheltuieli ale
ntreprinderii ctre alte ntreprinderi care furnizeaz aceti factori;
- ieiri de bunuri materiale care sunt produse de ntreprindere i puse la dispoziia
altor ntreprinderi, ceea ce genereaz fluxuri de venituri obinute n urma comercializrii
acestora.
Plusul de valoare (bogie) creat de ntreprindere, ca efect al utilizrii eficiente a
potenialului de care dispune peste valoarea consumului factorilor de producie mbrac
forma valorii adugate.
Valoarea adugat este unul din cei mai importani indicatori, pe baza caruia poate fi
apreciat adevrata dimensiune a activitii unei intreprinderi, ea fiind expresia rolului
acesteia. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include i valoarea cumprrilor de materii
prime, materiale i servicii care se regsesc n cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea
adugat cuprinde numai echivalentul activitii ntreprinderii n cauz.
19

Valoarea adugat, poate fi determinat prin dou metode:

a) Metoda sintetic, conform creia valoarea adugat, in cazul intreprinderilor care
desfasoara numai activitate de productie, se determin prin deducerea (scaderea) din volumul
total al activitatii de productie si comercializare (productia exercitiului sau productia globala,
notata Qe) a consumurilor intermediare provenite de la terti (Ci), astfel:
VA = Qe Ci
n situaia n care ntreprinderea desfoar pe lng activitatea de producie i
activitate de comer, atunci valoarea adugat se determina astfel:
VA = (Qe + Mc) Ci
n care:
- Mc reprezint marja comercial;
- Ci - consumurile intermediare de la teri (pentru firmele cu activitate de
producie i comercializare).
b) Metoda de repartiie (aditiv), conform creia valoarea adugat este rezultatul
nsumrii urmtoarelor elemente: salarii i contribuii privind asigurrile i protecia social;
amortizari si provizioane aferente exploatarii; dobnzi; impozite, taxe si varsaminte asimilate
(exclusiv impozitul pe profit) si rezultatul exploatrii recalculat ( rezultatul aferent cifrei de
afaceri, exclusiv dobanzile).
Rezulta ca valoarea adugat determinata potrivit acestei metode servete la
remunerarea partenerilor sociali, astfel:
- salariatilor, prin salarii si contributii privind asigurarile si protectia sociala;
- capitalului tehnic, prin amortizari si provizioane;
- capitalului imprumutat, prin dobanzi;
- statului, prin impozite, taxe si varsaminte asimilate;
- actionarilor si asociatilor, prin dividende.
Pentru a aprecia contribuia elementelor componente la formarea i modificarea
valorii adugate, se compar indicii acestora cu indicele valorii adugate i respectiv cu
indicele volumului total de activitate (producia exerciiului plus marja comercial). n cazul
n care indicele unui element component este mai mic dect indicele valorii adugate, atunci
se nregistreaz o scdere a ponderii acelui element n valoarea adugat i invers. La nivelul
ntreprinderii, se consider c situaia este normal atunci cnd scade ponderea elementelor
de natura cheltuielilor n valoarea adugat i crete ponderea rezultatului aferent activitatii
de exploatare.
Prin compararea indicilor elementelor de natura cheltuielilor cu indicele volumului
total de activitate, rezult aspecte legate de eficiena activitii ntreprinderii. n cazul n care
indicele cheltuielilor este mai mic dect indicele volumului de activitate, atunci se
nregistreaz o sporire a eficienei acelor cheltuieli.
Valoarea adugat poate fi analizat din punct de vedere metodologic, att n mrimi
absolute, pe baza metodelor mai sus prezentate, ct i n mrimi relative, sub forma ratelor
valorii adugate.
n cazul ntreprinderilor industriale, pot fi considerate ca operaionale urmtoarele rate:
a) Rata medie a valorii adugate aferent cifrei de afaceri reflect ponderea valorii
adugate n cifra de afaceri i msoar gradul de integrare pe vertical a ntreprinderilor cu
activiti de producie i comercializare, astfel:
20

R VA

VA
100
CA

Pe baza sa poate fi apreciat strategia industrial a ntreprinderii, respectiv gradul de

utilizare al factorilor de producie.
n cazul n care gradul de integrare se apropie de 1, atunci n ntreprindere se
realizeaz un numr mare de etape pentru obinerea produsului finit. Aprecierea eficienei
integrrii se impune a fi fcut n corelaie cu riscul din exploatare, care depinde ndeosebi de
mrimea cheltuielilor fixe i rentabilitatea ntreprinderii.
n mod similar poate fi determinat i rata medie a valorii adugate aferente
produciei exerciiului, astfel:
R VA

VA
100
Qe

Ea reflect, de asemenea, gradul de integrare pe vertical a ntreprinderilor cu

activitate specific de producie. Cu ct nivelul ratei este mai ridicat cu att gradul de
valorificare a resurselor tehnice, umane i financiare ale ntreprinderii este mai mare.
b) Ratele de structur (remunerare) ale valorii adugate reflecta ponderea
deinut de fiecare element component (ca expresie a remunerrii partenerilor sociali) n
valoarea adugat, determinata potrivit metodei aditive.
c) Rata valorii adugate la 1000 lei active imobilizate constituie n fapt un indicator
de eficien economic. Creterea potenialului tehnic al muncii, creaz premisele obinerii de
efecte, care prin nivelul lor reflect utilizarea eficient a acestuia.
2.3.2. Analiza factoriala a valorii adaugate
Din punct de vedere factorial, valoarea adugat se poate analiza pe baza urmatoarelor
modele:

Ci
a) VA Qe Ci sau Qe 1 de unde rezulta: VA=Qe va
Qe

va
Qe VA

Ns Wa
va
b) VA Ns
Ns Qe
Mf Mf ' Qe VA

c) VA Ns
Ns Mf Mf ' Qe
Sistemul de factori care influenteaza asupra valorii adugate, potrivit modelului a se
prezint dup cum urmeaz:
Ns

T
Qe

t
wh

VA
gi
va

vai

n care:
21

- Qe reprezint producia exerciiului ( Qe T wh );

- T - timpul total de munc ( T N s t );
- Wa - productivitatea medie anual, determinat pe baza produciei exerciiului (
Wa

Qe
);
Ns

- wh - productivitatea medie orar, determinat pe baza produciei exerciiului;

- Ns - numrul mediu de salariati;
- t - numrul mediu de ore pe salariat;
- gi - structura produciei exerciiului pe produse sau pe tipuri de activiti;
n

- va - valoarea adugat medie la 1 leu producie a exerciiului (

va

g
i 1

vai

);

100

- vai - valoarea adugat la 1 leu producie a exerciiului pe produse sau tipuri de

activiti.
Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 2.5.
Tabelul nr. 2.5.
- lei Nr.
crt
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.

Indicatori

Simbol

Productia vanduta
Variatia productiei stocate
Productia imobilizata
Productia exercitiului (1+2+3)
Consumuri intermediare
Valoarea adaugata (4-5)
Numar mediu de salariati

Qv
Qs
Qi
Qe
Ci
VA
Ns

Numar mediu de ore pe salariat (9/7)

Fond total de timp de munca (om-ore)
Productivitatea medie orara (4/9)
Valoarea adugata medie la 1 leu productie a
exercitiului (6/4)
Valoarea adugata medie recalculata la 1 leu
productie a exercitiului

N-1

va

115.610
- 3.870
18.804
130.544
58.744,8
71.799,2
205
1.990
407.950
0,320
0,550

118.660
11.485
6.820
136.965
57.525,3
79.439,7
200
1.985
397.000
0,345
0,580

102,6
36,3
104.9
97,9
110,6
97,6
99,7
97,3
107,8
105,5

va '

0,545

T
wh

Metodologia de analiz factorial i cuantificarea influenelor factorilor presupune:

VA = VA1 VA 0 = 79.439,7 71.799,2 = + 7.640,5 lei
din care, datorit influentelor modificarii urmatorilor factori:
1. Qe (Qe1 Qe0 )va 0 = (136.965 130.544) 0,550 = + 3.531,6 lei
din aceasta, datorit:
1.1. T (T1 T0 ) wh 0 va 0 = (397.000 407.950) 0,320 0,550 = 1.927,2 lei
din care:
0 = (200205) 1.990 0,320 0,550 =
1.1.1. Ns ( Ns1 Ns0 )t 0 wh 0 va
= - 1.751,2 lei
0 = 200 (1.985 1.990) 0,320 0,550 =
1.1.2. t Ns1 (t1 t 0 ) wh 0 va
= - 176 lei
22

1.2. wh T1 ( wh1 wh 0 )va 0 = 397.000 (0,345 0,320) 0,550 = + 5.458,8

lei
2. va Qe1 (va 1 va 0 ) = 136.965 (0,580 0,550) = + 4.108,9 lei
din aceasta, datorit:
2.1. gi Qe1 (va ' va 0 ) = 136.965 (0,545 0,5500 = - 684,8 lei
2.2. vai Qe1 (va1 va ') = 136.965 (0,580 0,545) = + 4.793,8 lei
unde: va '

i1

vai 0

100

Urmare analizei efectuate, se constat o cretere a valorii adugate cu 7.640,5 lei,

respectiv cu 10,6% fa de prevederile din bugetul de venituri i cheltuieli. Situaia se
apreciaz ca pozitiv, ca efect al creterii mai rapide a valorii adugate fa de creterea
produciei exerciiului ( IVA I Qe ), respectiv 110,6% > 104,9%), ceea ce denot o sporire a
gradului de valorificare a resurselor materiale procurate de la teri.
Aprofundnd analiza din punct de vedere al contribuiei factorilor direci la obinerea
sporului absolut, rezult c 46,2% din modificarea total s-a datorat creterii produciei
exerciiului, iar 53,8% sporirii valorii medii adugate la 1 leu producie a exercitiului.
Producia exerciiului a crescut cu 6.421 lei, determinnd, n condiiile date, sporirea
valorii adugate cu 3.531,6 lei. Producia exerciiului i implicit valoarea adugat prin
intermediul acesteia, au fost influenate de modul de utilizare (extensiv i intensiv) a
potenialului uman.
Din punct de vedere extensiv, utilizarea incomplet a timpului de munc, ca efect al
nerealizrii numrului mediu de salariai i a timpului de munc pe salariat, au avut ca efect
scderea valorii adugate cu 1.927,2 lei. Scderea numrului de salariai, este o situaie
justificat i se datoreaz sporirii productivitii muncii. Din punct de vedere intensiv se
constat o cretere a productivitii medii orare, care se reflect n sporirea valorii adugate
cu 5.458,8 lei.
Valoarea adugat medie la 1 leu producie a exerciiului a evoluat in sensul cresterii,
ca efect al modificarii valorii adaugate la 1 leu productie a exercitiului pe produse. Influentele
acestor fatori se apreciaza inmod favorabil, deoarece au condus la o evolutie similara a valorii
adaugate, fiind efectul mbuntirii calitii produselor, materializat n creterea preurilor
de vnzare, reducerii consumurilor specifice de resurse materiale etc.
Structura produciei exerciiului s-a modificat n sensul creterii ponderii acelor
produse a cror valoare adugat la 1 leu producie pe produse era inferioara valorii adugate
medii programate la nivel de ntreprindere.
Rezult c direciile principale de aciune pentru creterea valorii adugate sunt:
sporirea gradului de utilizare a capacitilor de producie i a productivitii muncii printr-o
mai bun organizare a muncii, introducerea progresului tehnic, ridicarea gradului de calificare
a potenialului uman, utilizarea completa a timpului de munc, creterea gradului de
valorificare a materiilor prime, materialelor, energiei etc., pentru obinerea unor produse de
calitate superioar.
Din punct de vedere metodologic, analiza factoriala a valorii adaugate pe baza
modelelor b si c presupune utilizarea metodei substituirilor in lant (produs de factori).

23