Azuga Este o Staţiune Tânără

Azuga este o staiune tnr, relativ nou pe piaa turistic din ara noastr.
Cu toate c se afl pe
Valea Prahovei, la 6 km de Buteni i 7 km de Predeal, pn n 1990 nu era dect un orel
industial cu cteva fabrici (sticl, postav, bere, ampanie, amot) i aproape nicio atracie
turistic.
Adevraii iubitori ai muntelui includeau Azuga pe ruta drumeiilor lor montane, dar majoritatea
turitilor nici nu auziser de Azuga sau, dac auziser, nu tiau dect s spun c aceasta este o
localitate ntre Buteni i Predeal, prin care treceau cu trenul, de cele mai multe ori fr oprire.
Trebuie s recunosc c nici eu nu tiam prea multe. mi era chiar dificil s localizez Azuga pe
ruta Cmpina - Predeal, nu eram niciodat sigur dac se afl dup Buteni sau nainte. Este
adevrat c foarte muli oameni care ajung n Azuga pentru prima oar au nc aceast
dificultate.
n ultimii 20 de ani Azuga a nceput s prind puteri i s creasc ca Ft-Frumos. Dup anul
1997 turitii au nceput s descopere Azuga i s se ndrgosteasc de ea din simplul motiv c nu
era aa de cunoscut, aa de aglomerat i de comercial ca surorile ei mai mari de pe Valea
Prahovei. Au nceput s vin aici cei ndrgostii de natur n toate anotimpurile ei i cei care
doreau s evadeze din aglomeraia i poluarea marilor orae.
Azuga este acum una dintre cele mai renumite staiuni pentru practicarea sporturilor de iarn,
avnd mai multe prtii de schi, deservite de o gondol modern, trei instalaii de teleschi i trei
de baby-schi.
Prtiile din Azuga

Gondola, construit n anul 2007 n locul vechiului telescaun, are o lungime total de 1900 de
metri i o diferen de nivel de 560 de metri. Din vrf, se poate cobor pe dou pri - Sorica i
Cazacu.
Gondola
Prtia Sorica are o lungime total 2100 m, o diferen de nivel de 561 m i este de dificultate
medie. Este una dintre puinele prtii din Romnia omologate de ctre Comitetul Olimpic
Internaional.
Prtia Sorica, Staiunea Azuga

Prtia Cazacu (varianta) are o lungime de 2200 m, o diferen de nivel de 530 m i este de
dificultate medie, dar are i o poriune cu grad de dificultate ridicat.
Prtia Cazacu, staiunea Azuga
Prtia Cazacu, staiunea Azuga

Tot de dificultate medie mai sunt Prtia Cazacu Teleschi i Prtia Sorica Teleschi.
Prtia Cazacu Teleschi, cu o lungime totala de 400 m i o diferen de nivel de 100 m.
Prtia Cazacu Teleschi
Prtia Cazacu Teleschi

Prtia Sorica Teleschi (finalul Prtiei Sorica) cu o lungime de 700m , singura prevzut cu
instalaie de nocturn.
Prtia Sorica Teleschi
Prtia Sorica Teleschi
Prtii pentru nceptori n Azuga

Prtia Cazacu baby schi are o lungime de 120 m, diferen de nivel de 16m.
Prtia Cazacu baby schi
Prtia Cazacu baby schi

Prtia Sorica Sud are o lungime de 1000 m i o diferen de nivel de 154 m. Aceast prtie se
afl sus, n vrf, i este deschis mai mult n week-end. Dac ai abonament pentru o zi la
gondol, poi folosi i teleschi-ul Sorica Sud (fr s mai plteti n plus).
Pentru a cobor pe prtia Cazacu, de la Gondol, se poate ajunge pe dou pri. Cea mai sigur
cale este mini-teleschi-ul care este i el inclus n biletul de gondol.
Urcare cu mini tele-schi de la Gondol spre Prtia Cazacu

Se mai poate ajunge la Cazacu i direct pe coam, dar acest drum este recomandat numai
schiorilor avansai.
Vedere de sus de pe coama de la Gondol
Tarife gondol valabile pentru sezonul 2012-2013
Aduli:
Cltorie dus 20 lei
Cltorie ntors 20 lei
Cltorie dus-ntors 30 lei
5 Cltorii 90 lei
10 Cltorii -170 lei
20 Cltorii 310 lei
30 Cltorii 450 lei
40 Cltorii 520 lei
Abonament pentru o zi 135 lei
Copii sub 14 ani:
Cltorie dus 15 lei
Cltorie ntors 15 lei
Cltorie dus-ntors 20 lei
5 Cltorii 60 lei
10 Cltorii 110 lei
20 Cltorii 200 lei
30 Cltorii 270 lei
40 Cltorii 330 lei
Abonament pentru o zi 90 lei
Copiii mai mici de 5 ani beneficiaz de gratuitate.

De civa ani, n Azuga funcioneaz mai multe coli (tabere) de schi pentru copii, pe perioada
vacanei de iarn, dar i n afara vacanei colare.
n Azuga exist multe centre pentru nchiriat echipament de schi, sniue, plci de snowboard.
Cele mai multe centre se gsesc n apropierea prtiei i preurile variaz ntre 40-50 lei/zi pentru
set complet de schi i 10 lei pentru o sniu.
Exist, de asemenea, dou prtii de tubing pentru pasionaii de senzaii tari. Acestea sunt
amplasate aproape de Prtia Cazacu i preul pentru nchirierea unui colac este n jur de 15 lei
pentru o jumtate de or.
Cazarea n Azuga
Spaiile de cazare sunt numeroase, pentru toate gusturile i toate buzunarele, variind de la
hoteluri de 5 stele pn la pensiuni de 2-3 margarete. Pe timpul vacanei de iarn, staiunea este
foarte aglomerat, absolut toate hotelurile i pensiunile sunt ocupate (rezervrile se fac cu cel
puin o lun n avans), dar i prtiile sunt aglomerate deoarece muli turiti cazai n Sinaia sau
Buteni prefer s schieze pe prtiile din Azuga.
n afara vacanei colare, cel mai frumos este s schiezi ntr-o zi de luni, mari, miercuri sau joi,
cnd sunt foarte puini turiti i poi avea prtia aproape doar pentru tine. Cel mai interesant este
s cobori primul sau printre primii, la ora 9 dimineaa, atunci cnd urmele schiurilor tale sunt
primele n urma ratracului.
ntre o coborre i alta, trebuie s mai iei i o pauz. Poi s te opreti s bei un vin fiert sau un
ceai la baza prtiei sau la gondol.
Seara, te poi relaxa la un bowling, tenis de mas sau biliard la Complexul sportiv Nu-m-uita
sau la clubul din incinta aceluiai complex.
Dac vrei s tii starea prtiilor din Azuga, poi s accesezi acest link pentru a vedea imagini live
de la telegondol: http://jurnalul.ro/webcam/azuga-telegondola-91.html. Mai exist o alt camer
web chiar pe prtia Sorica: http://jurnalul.ro/webcam/azuga-sorica-306.html.
Trasee de drumeie n zona staiunii Azuga

Dac schi-ul nu se numr printre activitile tale preferate poi s faci o plimbare prin pdure, pe
Valea Azugii sau poi s nchiriezi un atv sau o main de teren i s faci o drumeie mai lung
spre Cabana Susai din Predeal sau pe drumurile forestiere din mprejurimi.
Majoritatea turitilor prefer s petreac vacana de iarn n Azuga, dar staiunea este foarte
frumoas i pe timpul verii.
Iubitorii muntelui pot face drumeii pe Valea Azugii, att pe jos, ct i cu bicicleta, iar cei mai
pricepui se pot aventura pe trasee mai dificile.
Cele mai cunoscute trasee de var sunt:
Trasee n Munii Baiului - Valea Doftanei - Valea Muia - Valea Rusu - Vf. Rusu - Valea
Unghia Mic - Azuga
Trasee n Munii Baiului - Buteni - Valea Fetei - Valea Mrului - Popasul Azuga
Trasee n Munii Baiului - Azuga - Culmea Sorica - Vrful Cazacu Vrful Baiuu
(Zamora)
Trasee: Munii Baiului - Valea Azugii - Cabana Susai (Predeal)
Trasee: Munii Baiului - Predeal - Clbucetul Taurului - Azuga
Cel mai simplu traseu dureaz ~ 2 ore i este spre Vrful Sorica. Se merge direct pe prtie,
peisajul este foarte frumos, dac eti norocos, poi vedea cprioare, dac eti mai puin norocos,
poi vedea i ursul (depinde din ce punct de vedere priveti norocul). De sus, privelitea este
superb. Dac vizibilitatea este bun, poi vedea Crucea de pe Caraiman, Staia Meteo de pe
Vrful Cotila, Vrful Urechea, Vrful Furnica din Sinaia, Cabana Susai din Predeal, oraul
Buteni, Zamora.
Prtia Sorica vara

Azuga este o staiune tnr i frumoas, pregtit s-si primeasc oaspeii n toate anotimpurile.
Despre Azuga - prezentare, informatii, poze si recomandari
Statiunea climaterica Azuga este localizata pe cursul superior al Prahovei, la poalele Muntilor
Bucegi, la o altitudine medie de 920 m. Asezarea s-a numit intial Intreprahove si a fost
declarata oras in anul 1948. Avand un climat tonic-stimulant, aer curat, ozonizat, statiunea se
recomanda pentru tratarea nevrozelor astenice, a starilor de debilitate, a surmenajului fizic si
intelectual. Aceasta statiune este un important punct de plecare spre cabanele din Muntii Bucegi
si Baiului.
Accesul pe calea ferata pentru statiunea Azuga este asigurat de trenuri interne si internationale,
care circula spre directia Bucuresti-Brasov. Principala magistrala rutiera care raverseaza statiunea
de la nord la sud este DN 1.
Principalul obiectiv turistic este domeniul schiabil, care dispune de dotari moderne. Azuga se
poate mndri cu prima prtie de schi din Romnia omologat de Federaia Internaional de Ski
prtia Sorica. Din acest motiv, dar i datorit investiiilor masive n infrastructura de turism care
au avut loc n ultima perioad, Azuga s-a dezvoltat vizibil.
Astfel, in statiunea montana Azuga exista urmatoarele partii: 1) Sorica: lungime 2100 m,
dificultate medie, diferenta de nivel de 561 m, instalatie de iluminat nocturn si tunuri de zpad
pentru 700 m, 2) Cazacu: lungime 1920 m, dificultate medie, diferenta de nivel 530 m; 3)
Cazacu varianta: lungime 400 m, dificultate medie, dispune de zpad artificial. 4) Cazacu
bretea: lungime 715,54 m ,diferenta de nivel 163, 21 m 5) Sorica Sud lungime 770 m, usoara,
6) La Stana - lungime 910 m, usoara, Alte prtii de schi fond i randonee, precum i un traseu de
snowboard, situate n vecintatea prtiei Cazacu, nsumeaza 10 km.
Potentialul turistic aferent teritoriului administrativ al orasului Azuga este n exclusivitate
natural, formele de turism favorizate fiind: odihna totala sau activa, drumetie 9 trasee turistice
montane de la foarte usoare la foarte dificile, n Muntii Bucegi si Muntii Baiului, trasee de
alpinism n Muntii Bucegi, cu grad de dificultate de la I VI ), sporturi de iarna ( schi alpin,
fond, randonee, snowboard, sanius ) sporturi de vara ( exista 2 terenuri de handbal volei, 1
teren de fotbal, 2 terenuri de tenis pe zgura, 1 teren de baschet, o sala de sport ), picnic, vnatoare
si pescuit sportiv.
De asemenea, Azuga dispune de o telegondol inaugurat la sfritul anului 2007 care ofer
acces de punctul superior ctre toate prtiile din staiune. Exist de asemenea i instalaii de
teleschi, miniteleschi si babyschi.
Principalele resurse turistice ale statiunii Azuga sunt:
* peisajul montan cu mare valoare estetica si functionala favorabil odihnei dar mai ales
activitatilor recreative att iarna ct si vara;

* clima montana de tip subalpin, similara celei nregistrata de statiunile turistice prahovene;
* potential schiabil remarcabil n Muntii Grbovei dar si n Clabucetele Predealului;
* fond piscicol si cinegetic valoros.
Top hoteluri din Azuga
Lux Garden
arata pe harta
Azuga, Valea Prahovei, Romania

27.05.2015 - 31.12.2016
Mic Dejun
Pensiune completa
Demipensiune
Fara transport
Oferte
Detalii
Poze
Comentarii
afiseaza ofertele disponibile
Pensiune Flora Alpina

27.05.2015 - 31.12.2015
All Inclusive
Fara transport
Oferte
Detalii
Poze
Comentarii
afiseaza ofertele disponibile
Hotel Nu Ma Uita
arata pe harta

01.06.2015 - 30.06.2015
Mic Dejun
Pensiune completa
Demipensiune
Fara transport
Oferte
Detalii
Poze
Comentarii
Castelul Peles
Valea Prahovei, Romania

Obiective turistice in categoria: Cetati si castele
Complexul Peles - ansamblul arhitectural (castelul Peles, Pelisorul, Foisorul, Corpul de garda si
Economatul) construit de regele Carol I pe malul stang al paraului Peles intr-un loc deosebit de
pitoresc reprezinta unul din obiectivele cele mai cautate de pe Valea Prahovei.
Vezi cazare si hoteluri in apropiere
Muntii Bucegi

Obiective turistice in categoria: Platouri montane
Muntii Bucegi se intind de-a lungul portiunii superioare a Vaii Prahovei, in estul Carpatilor
Meridionali si privesc maiestuos spre orasele presarate ca niste perle pe aceasta vale: Predeal,
Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia. Se intind pe teritoriul judetelor Dambovita, Prahova si
Brasov.
Manastirea Caraiman

Obiective turistice in categoria: Manastiri
Manastirea Caraiman este o manastire ortodoxa aflata in localitatea Busteni, la poalele masivului
Caraiman. Crucea de pe Caraiman parca strajuieste poteca ce duce pasii pelerinilor spre
manastire. Mergand spre telecabina din Busteni, la un moment dat, pe partea stanga, un indicator
si o icoana arata poteca, cu dale de piatra pe alocuri, ce duce spre manastire.
Castelul Bran
Bran Moeciu, Romania

Castelul Bran, situat n apropiere de Bran i n imediata apropiere de Braov, este un monument
national si punct de reper n Romnia. Cetatea este situata la granita dintre Transilvania i ara
Romneasc, pe DN73. Este cunoscut sub numele de "Castelul lui Dracula" fiind unul din
multele locuri legate de legenda lui Dracula, inclusiv Castelul Poienari i Castelul Corvinilor.
Castelul Cantacuzino - Busteni

Castelul Cantacuzino a fost cladit in anul 1911 in parcul al carui proprietar a fost Printul
Gheorghe Grigore Cantacuzino zis Nababu din cauza averii sale impresionante. Se spunea ca
ar fi putut pava intreaga curte aferenta castelului cu monedele sale de aur.
Cheile Gradistei Si Cheile Moeciului

Obiective turistice in categoria: Chei
Cheile Moeciului sunt situate in apropierea localitatii Moeciu, la aproximativ 8 km de Bran.
Decorul acestei zone este spectaculos, de o salbaticie aparte. Cheile Gradistei se afla situate in
apropierea localitatii Moeciu de Sus, si impresioneaza datorita salbaticiei peisajului si a
formatiunilor stancoase.
Parcul National Cozia
Valea Oltului, Romania

Obiective turistice in categoria: Parcuri si rezervatii naturale
Parcul Naional Cozia se afl situat n partea central-sudic a Carpailor Meridionali, mrginit la
nord de Depresiunea Lovitei, strvechea Terra Loystha, o vast arie ncrcat de istorie, cu
multe localiti, organizate odinioar n inutul lui Seneslau, unde populaia continu tradiiile i
obiceiurile strvechi.
Castelul Iulia Hasdeu

Castelul Iulia Hasdeu, creaia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, construit n memoria fiicei sale,
Iulia Hasdeu (numit i "Castelul Magului de la Cmpina"), reprezint una dintre construciile
unicat realizate aproape exclusiv pe baza informaiilor i planurilor transmise de ctre Iulia (din
"lumea de dincolo") n cadrul edinelor de spiritism organizate de tatl su. Aici a scris B. P.
Hadeu lucrarea de esoterism Sic Cogito ("aa gndesc!") i tot aici a realizat primele experiene
de psihofotografie.
Rezervatia Glodeasa
Muntenia, Romania
Glodeasa este o padure seculara virgina de fag si de brad, cu varste intre 200-300 ani si inaltimi
de 40-45 m. Deoarece in zona nu se efectueaza exploatare forestiera, padurea pastreaza marturii
ale evolutiei invelisului forestier al muntilor nostri.
Rezervatia Naturala Arpasel
Marginimea Sibiului, Romania

Avnd o suprafa de 736 ha, Rezervaia Arpel, este situat pe versantul nordic al Munilor
Fgr, cuprinznd etajul alpin, subalpin i montan superior, de la 2.500 m la 1.000 m
altitudine.
Cetatea Rasnov

Cetatea Rnov este o cetate rneasc veche din oraul Rnov (judeul Braov). Este una
dintre cele mai bine pstrate ceti rneti din Transilvania i a fost construit n secolele 13-14
de ctre locuitorii aezrii cu acelai nume, cu scopul principal de se apra mpotriva atacurilor
ttarilor
Cetatea Fagaras
Transilvania, Romania
Cetatea Fagarasului este cel mai impunator monument al tinutului, unul dintre cele mai mari si
mai bine pastrate din intreaga tara si chiar din Europa.
Crucea Eroilor Neamului De Pe Muntele Caraiman

Obiective turistice in categoria: Monumente
Cel mai mare si valoros monument al orasului Busteni, unic in tara, este Crucea Eroilor
Neamului cazuti pe campurile de lupta pentru intregirea neamului. A fost construita intre anii
1926-1927 prin grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe saua muntelui Caraiman, la
cota 2291 m.
Cetatea Poenari
Transfagarasan, Romania
Aproape de barajul Vidraru, in varful muntelui Cetatuia, se profileaza vechea cetate Poienari, la
care se ajunge urcand 1480 de trepte din beton care serpuiesc printr-o padure de fag.
Rezervatia Naturala De La Reci - Covasna
Mestecanisul este parte a Rezervatiei Naturale "Mestecanisul Reci, Baltile de la Ozun Santionlunca" care este una dintre cele mai intinse rezervatii din judetul Covasna, complexa prin
caracterul geologic, peisagistic, al florei si al faunei.
Cetatea Balvanyos
Cetatea Balvanyos a fost construita in secolele XI XII si locuita pana in secolul XVIII fiind in
proprietatea familei Apor ca dar din partea regelui Ladislau.
Cetatea Dacica - Covasna
Ruinele Cetatii dacice, numite Cetatea zanelor, care se afla pe unul din dealurile ce marginesc
valea cu acelasi nume, in extremitatea de est a statiunii, pe un promontoriu de stanca numit de
localnici Muntele Cetatii, atesta prezenta dacilor si a romanilor pe teritoriul actual al localitatii
Covasna.
Parcul Dimitrie Ghica - Muzeul Rezervatiei Bucegi

Obiective turistice in categoria: Muzee
Parcul "Dimitrie Ghica" din Sinaia, a fost infiintat in anul 1881 iar amenajarea s-a facut sub
indrumarea arhitectului peisagist elvetian, Eder. Acesta adaposteste mai multi arbori seculari, iar
in interiorul sau se desfasoara, pe o scena amenajata, festivalurile din Sinaia.
Biserica Romano Catolica "Congregatio Jesu" - Timisul De Sus

Manastirea Congregatio Jesu (Congregatia lui Iisus) din Timisul de Sus, manastirea romanocatolica a carei patroana este Sf. Tereza a pruncului Iisus, a fost fondata in 1926.
Cazino Sinaia

Obiective turistice in categoria: Cladiri istorice
Amplasat n partea nordic a parcului "Dimitrie Ghica", "Casino"-ul din Sinaia reprezint i
astzi unul dintre edificiile simbol ale staiunii. Impuntoarea cldire a fost construit n timp
record, de numai un an (1912-1913), pe locul unde se afla cndva vila Ghica, prima vil a
staiunii, nlat de prinul Dimitrie Ghica.
Biserica Domneasca Din Busteni

Obiective turistice in categoria: Biserici
Zidita din piatra de cariera, este o copie redusa a Manastirii Horezu, prin arhitectura, dotarile
interioare si vechimea sa, intrand in randul monumentelor remarcabile ale orasului.
Cetatea Feldioara
Cetatea Feldioara astazi oras - se afla pe malul stang al Oltului, la 17 km nord-vest de Brasov.
Numele de astazi al localitatii este de origine maghiara, Fld-Vr insemnand ``Cetate de
pamant``, dar el nu a fost insa intotdeauna asa. Varianta germana este Marienburg si inseamna
``Orasul Mariei``. Fecioara Maria era patroana Ordinului cavalerilor teutoni, iar cetatea de la
Feldioara este una dintre fortificatiile care pot fi atribuite acestora.
Cetatea Rupea
Cetatea Rupea este situata in localitatea Rupea din judetul Brasov pe un masiv de bazalt, in
apropierea drumului ce leaga Transilvania de Moldova si Tara Romaneasca. Cetatea Rupea a fost
ridicata pe ruinele unor cetati mult mai vechi, inca de pe timpul dacilor numita Rumidava. fiind
pe o pozitia inalta, de pe dealul Cohalmului, iti ofera o priveliste pana pe Podisului Tarnavelor si
o transforma intr-o locatie strategica de invidiat.
Manastirea Sinaia

Manastirea Sinaia - dupa trei sute de ani de existenta, monumentul continua sa vegheze orasul
care-i poarta numele si al carui simbol spiritual este.
Monumentul "Ultima Grenada" - Busteni

Obiective turistice in categoria: Monumente
Monumentul situat intre Biserica Domneasca si statia CFR, a fost ridicat in anul 1928 prin grija
patronului Fabricii de Hartie Otto Schiel. Statuia a fost dedicata eroului Caporal Vasile Musat,
cazut in primul razboi mondial.
Castrul Roman De La Pietroasele
Valea Buzaului, Romania

Se crede c acest castru a fost construit de ctre mpratul Constantin cel Mare n perioada
campaniei din anul 332 mpotriva goilor de la nord de Dunre.
Partii De Ski Din Predeal

Obiective turistice in categoria: Partii de ski
Una dintre cele mai apreciate statiuni din Romania, ofera iubitorilor sporturilor de iarna un peisaj
de vis. Statiunea este situata in partea superioara a Vaii Prahovei, fiind inconjurata de Muntii
Bucegi, Muntii Postavaru si Muntii Piatra Mare.
Partii De Ski Din Azuga

Azuga este una dintre cele mai noi statiuni de ski, fiind situata pe Valea Prahovei in Muntii
Baiului (Carpatii Meridionali). Statiunea are partii de ski omologate international, iar serviciile
oferite sunt foarte bune.
Partia De Ski Kalinderu Din Busteni

Partia de ski Kalinderu este situata in Busteni, in proprietatea Primariei, ceea ce probabil o face
si una din cele mai bine dotate partii din Romania.
Partii de ski din Azuga 0,70 km

3.80 km Monumentul "Ultima Grenada" - Busteni
3.80 km Biserica Domneasca din Busteni
4.00 km Partia de ski Kalinderu din Busteni
4.10 km Castelul Cantacuzino - Busteni
5.10 km Manastirea Caraiman
6.00 km Crucea Eroilor Neamului de pe muntele Caraiman
6.10 km Partii de ski din Predeal
9.50 km Castelul Peles
9.60 km Biserica romano catolica "Congregatio Jesu" - Timisul de Sus
9.70 km Cazino Sinaia
9.90 km Manastirea Sinaia
10.10 km Parcul Dimitrie Ghica - Muzeul Rezervatiei Bucegi
11.60 km Muntii Bucegi
17.90 km Castelul Bran
18.10 km Cetatea Rasnov
18.60 km Cheile Gradistei si Cheile Moeciului
20.00 km Rezervatia Glodeasa
36.40 km Castelul Iulia Hasdeu
41.60 km Cetatea Feldioara
53.00 km Rezervatia naturala de la Reci - Covasna
64.30 km Cetatea Fagaras
66.00 km Cetatea Dacica - Covasna
71.40 km Cetatea Rupea
73.60 km Cetatea Poenari
79.80 km Rezervatia Naturala Arpasel
81.20 km Cetatea Balvanyos
87.00 km Castrul Roman de la Pietroasele
95.90 km Parcul National Cozia
Situata in partea de nord a judetului Prahova, la confluenta raului Prahova cu paraul Azuga,
statiunea montana Azuga este o asezare urbana, avand coordonatele de identificare 45 grade 37'
latitudine nordica si 25 grade 33' longitudine estica. Este o localitate tipica de munte, teritoriul
sau administrativ de 8.304 ha se suprapune atat Muntilor Clabucetele Predealului (N-V) cat si
Muntilor Garbovei (S-E), orasul propriu - zis, desfasurandu-se in lungul vaii Azuga, pe directie
E-V, pe cca 3 km pana la confluenta cu Prahova. Prognoza meteo.
Pozitia si accesibilitatea sunt avantaje pentru orasul Azuga, acesta fiind situat pe cea mai
circulata vale transcarpatica a Romaniei - Valea Prahovei - respectiv DN 1E60 si magistrala
feroviara dubla, electrificata Bucuresti - Brasov, la cca 135 km fata de Bucuresti si 36 km fata de
Brasov. Se invecineaza la nord cu jud. Brasov, la vest si sud cu orasul Busteni, iar la sud si est se
afla comuna Valea Doftanei.
Potentialul turistic aferent teritoriului administrativ al orasului Azuga este in exclusivitate

natural, formele de turism favorizate fiind: odihna totala sau activa, drumetia, trasee turistice
montane de la foarte usoare la foarte dificile, in Muntii Bucegi si Muntii Baiului, trasee de
alpinism in Muntii Bucegi, sporturi de iarna (schi alpin, fond, randonee, snowboard, sanius)
sporturi de vara (exista 2 terenuri de handbal - volei, 1 teren de fotbal, 2 terenuri de tenis pe
zgura, 1 teren de baschet, o sala de sport), picnic, vanatoare si pescuit sportiv, agrement nautic,
cunoastere - instruire.
Muntii Clabucetele Predealului, inconjurati de masive mai inalte Postavarul, Piatra Mare si
Garbovei, care au peste 1800 - 1900 m si Bucegii care ating 2505 m in Vf. Omu, se infatiseaza
ca o arie coborata, ale carei altitudini scad treptat, de la E - V. intre Prahova si Azuga se afla un
sector mai compact de 1400 - 1500 m Clabucet Plecare 1451 m, Clabucetul Taurului 1519 m,
Clabucetul Azugii 1586 m, cu pante a caror topografie si inclinare este de 12 - 24 grade si 24 - 32
grade.
La vest de Azuga, altitudinile sunt mai scazute 1300 - 1400 m Vf. Grecului are spre exemplu
1432 m, iar pantele sunt de 6 - 12 grade si 12 - 24 grade. Muntii Garbovei din sud si est sunt mai
proeminenti Vf. Cazacu 1753 m, Vf. Urechea 1715 m, Vf. Stevia 1901 m.
Harta interactiva Azuga - Google Map
Atractii turistice in Azuga
Complexul de sporturi de iarna, compus din:
- Partia Sorica: L - 2100 m, l - 50 m, dificultate medie, printre cele mai bune din Romania,
avizata de FIS, cu instalatie de iluminat nocturn - 700 m, zapada artificiala - 700 m, altitudine
plecare - 1539 m, diferenta de nivel - 561 m, inclinare 29 % ;
- Partia Cazacu - varianta: L - 400 m, l - 60 m, altitudine plecare / sosire - 998 / 1114 m,
dificultate medie, inclinare medie 33,8%;
- Telescaun: L- 1830 m, altitudine plecare / sosire - 978 / 1539 m, capacitate 400 pers / h, scaune
de 2 pers, durata de parcurs 15 min;
- Teleschi: L -543 m, diferenta de nivel - 166 m, altitudine plecera / sosire - 974 / 1140 m,
capacitate 600 pers / h, durata de parcurs 4 min;
- Miniteleschi: L - 369 m, diferenta de nivel 116 m, plecare la altitudinea de 1114 m, capacitate
290 pers / h, durata de parcurs 2 min;
- Babyschi: L - 125 m, diferenta de nivel 22 m, durata de transport 2 min, capacitate 290 pers / h;
- Alte partii: schi fond si randonee,precum si un traseu de snowboard, pe trasee ce insumeaza 10
km.
Obiective turistice in Azuga
- Pastravaria aflata la confluenta paraului Limbasel cu paraul Azuga.
- Cabana de vanatoare Azuga.
- Casaria Ghimbasanu, inregistrata pe lista monumentelor de arhitectura.
- Cimitirul Eroilor din Primul Razboi Mondial.
- Monumentul Eroilor de la 1877, amplasat in curtea Bisericii Ortodoxe.
- Monumentul inchinat Ecaterinei Teodoroiu.
- Capela de pe Muntele Sorica, inchinata luptatorilor din Al Doilea Razboi Mondial.
- Crucea de pomenire de la Genone.
Principalele resurse turistice ale statiunii Azuga sunt:
- peisajul montan cu mare valoare estetica si functionala favorabil odihnei dar mai ales
activitatilor recreative atat iarna cat si vara;
- clima montana de tip subalpin, similara celei inregistrata de statiunile turistice prahovene;
- potential schiabil remarcabil in Muntii Garbovei dar si in Clabucetele Predealului;
- fond piscicol si cinegetic valoros.
Rezervatii naturale:
- Rezervatia naturala botanica - Poiana cu Narcise - Clabucetul Azugii 18,5 ha;
- Rezervatia naturala botanica - Poiana cu Narcise - Unghia Mare 18,22 ha;
- Rezervatia naturala complexa - Valea Turcului 113,75 ha;
- Rezervatia naturala complexa I - Unghia Mare 42 ha;
- Rezervatia naturala complexa II - Unghia Mare 50 ha;
- Rezervatia naturala complexa III - Unghia Mare 78,75 ha;
- Rezervatia naturala complexa - Valea Cazacului 257,75 ha;
- Rezervatia naturala geologica si geomorfologica - Unghia Mica 139,75 ha.
Monumente ale naturii
- Fagul Secular din curtea Ocolului Silvic
- Arborele Mamut ( Sequoia gigantea )
- Bradul alb aflat pe poteca spre Garbova la 3 km, in Seaua Mare.
Sursa: www.primariaazuga.ro
Azuga (n trecut, ntre Prahove) este un ora aflat n nordul judeului Prahova, Muntenia,
Romnia. Se situeaz n Valea Prahovei, la confluena cu rul Azuga, la poalele Munilor Bucegi
i Munilor Baiului, n vecintatea culmilor Sorica i Cazacu. Este o staiune climateric i
turistic important, fiind renumit ndeosebi ca staiune turistic pentru sporturile de iarn.
Cuprins
1 Aezare
2 Demografie
3 Istorie
4 Monumente istorice
5 Turism
6 Note
7 Bibliografie
8 Legturi externe
Aezare
Oraul se afl n nordul extrem al judeului, n Munii Baiului, la limita cu judeul Braov, pe
cursul superior al rului Prahova, acolo unde primete apele afluentului Azuga. Este strbtut de
oseaua naional DN1, care leag Ploietiul de Braov.[7] Prin ora trece i calea ferat PloietiBraov, pe care este deservit de staia Azuga.
Demografie
Componena etnic a oraului Azuga

Romni (94.57%)
Necunoscut (4.16%)
Alt etnie (1.26%)
Componena confesional a oraului Azuga

Ortodoci (92.27%)
Romano-catolici (1.48%)
Necunoscut (4.16%)
Alt religie (2.07%)
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia oraului Azuga se ridic la 4.440

de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser
5.213 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt romni (94,57%). Pentru 4,17% din populaie,
apartenena etnic nu este cunoscut.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodoci (92,27%), cu o minoritate de romano-catolici (1,49%). Pentru 4,17% din
populaie, nu este cunoscut apartenena confesional.[8] Evoluia populaiei la recensminte:
Istorie
Un vechi document din anul 1815 menioneaz hanul Cciula Mare, numit i Hanul ntre
Prahove, descris de istoricii romni V. A. Urechia, n lucrarea sa Drumul Braovului i de
Nicolae Iorga, n lucrarea Scrisori de negustori. Datorit vieii pastorale intense, aceast asezare
s-a extins ulterior. Potrivit unor afirmaii, hanul s-a construit intre anii 1720-1725, fiind ars n
mai multe rnduri de turci. Acest han se afl n locul unde este astzi Biserica Ortodox. Hanul
Cciula Mare a fost prima cladire construit in aceasta zon, iar abia n primii ani ai secolului al
XVIII-lea au aprut primele locuine omeneti
Primii locuitori ai zonei Vii Prahova sunt pstorii de vite, iar primul locuitor care s-a stabilit n
actualul ora Azuga a fost ciobanul Gheorghe Zangor, care avea n jur de 500 de oi, acesta
construindu-i prima cas n jurul anului 1800. n anul 1884 localitile Predeal, Azuga, Buteni
i Poiana apului au format mpreun o comun, sub numele de Predeal, iar n anul 1889
reedina Primriei s-a mutat de la Predeal la Azuga, ntr-o cldire pus la dispoziie de regele
Carol I.
De-a lungul timpului s-au construit numeroase fabrici n Azuga, prima fiind Fabrica de Sticl,
construit de Aslan n anul 1830, nsa aceasta a fost nchis dup doar cteva luni; banul
Filipescu, proprietarul moiei, a ncercat s o mai nchirieze unui bucuretean, dar acesta a
disprut nainte de reluarea produciei. n anul 1879 s-a construit o nou fabric de sticl,
proprietatea lui S. Grunfeld, fabrica avnd n jur de 250 de angajai, majoritatea din Boemia.
Apoi au urmat fabrica de cacaval (1882), fabrica de var hidraulic (1885), fabrica de ciment
(1885), fabrica de postav (1887), fabrica de salam (1877),[9] fabrica de cherestea (1888), fabrica
de ampanie (1892) i fabrica de amot (1908). ns cea mai important fabric construit n
Azuga a fost fabrica de Bere, ridicat n perioada 1898-1900 de ctre specialistul de origine
german Grundt.
n secolul al XIX-lea, locul cuprins ntre apele Azuga i Prahova a fost un renumit loc de popas,
pe drumul ce traversa munii. Pe locul unuia dintre aceste hanuri, ntre anii 1902-1903, a fost
construit actuala biseric, nchinat Sfintei Treimi. Pe lng darurile oferite de credincioi, un
ajutor semnificativ a fost oferit de Casa Regal. Biserica este mpodobit cu o serie de vitralii
deosebite, lucrate de un meter german, n anul 1902, la cererea regelui Carol I i a reginei
Elisabeta, ctitorii bisericii.
Monumente istorice
n oraul Azuga se afl cimitirul eroilor din Primul Rzboi Mondial (amenajat n 1920),
monument istoric memorial sau funerar de interes naional.
n rest, alte zece obiective din ora sunt incluse n lista monumentelor istorice din judeul
Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectur:
cldirea birourilor ADP (sfritul secolului al XIX-lea), casa cu parter comercial Ion Vasilescu
(circa 1910), casa cu parter comercial Ion Tara, casele Lucian Marcu, Petre Tibeic, Ion Seu i
Nicolae Irimia, casa parohial (nceputul secolului al XX-lea), o alt cas din 1890 din strada
Independenei, i ceria lui Ghimbanu (1878).
Turism
Prtiile amenajate din Azuga sunt:[necesit citare]
1. Sorica: lungime 2100 m, dificultate medie, diferena de nivel de 561 m, instalaie de
iluminat nocturn i tunuri de zpad
2. Cazacu: lungime 1920 m, dificultate medie, diferena de nivel 530 m
3. Cazacu variant: lungime 400 m, dificultate medie, dispune de zpad artificial
4. Cazacu bretea: lungime 715 m, diferena de nivel 163 m
5. Sorica Sud - lungime 770 m, uoar
6. La Stn - lungime 910 m, uoar
Alte prtii de schi fond, precum i un traseu de snowboard, situate n vecintatea prtiei Cazacu,
nsumeaza 10 km.
Azuga dispune de o telegondol inaugurat la sfritul anului 2007, care ofer acces din punctul
superior ctre toate prtiile din staiune. Exist de asemenea i instalaii de teleschi, miniteleschi
si babyschi.
Azuga este una dintre destinatiile cele mai cunoscute de pe Valea Prahovei. Aflata la poalele
muntilor Bucegi si Baiului, Azuga este o statiune montana importanta, cunoscuta pentru
clima sa deosebita, dar si pentru sporturile de iarna care se desfasoara aici.
Statiunea Azuga se situeaza la poalele Bucegilor, intre Sinaia si Busteni, la o altitudine de
aproximativ 1000 metri.
Atractiile statiunii
Azuga se mandreste cu una dintre cele mai lungi piste de schi din Romania, cu o lungime de
peste 3000 de metri, datata cu instalatii de transport pe cablu si instalatie de nocturna. Statiunea
dispune de doua astfel de instalatii si de trei partii: Cazacu, Sorica si La Stana.
In sezonul rece, ofertele operatorilor includ reduceri la schi pass-uri si facilitati pentru recreere si
distractie. Iarna, cele mai aglomerate perioade sunt weekendurile, precum si de sarbatori. Pe
langa sporturile de iarna, insa, statiunea are si alte atractii care o fac o destinatie turistica activa
pe toata durata anului. In Azuga sunt oferte de vacanta atat pentru revelion, cat si pentru vacanta
de vara.
Regiunea se bucura de o clima de tip subalpin, tonic si stimulant, ozonizat, cu un aer curat.
Resursele terapeutice, factorii naturali, pitorescul zonei, valorile cultural-istorice, fondul piscicol
si cinegetic sunt doar cateva atribute ale statiunii. In sezonul calduros, turistii pot practica diverse
sporturi precum handbal, tenis, volei etc. In zona exista pescuit sportiv si agrement nautic.
Sporturilor de vara si de iarna li se alatura alte forme de turism sportiv (mountain biking, ATV,
escalada, alpinism etc). In perioadele de extrasezon statiunea este atractiva pentru teambuilding,
la fel ca si alte destinatii din Valea Prahovei. Cei interesati de excursii pot ajunge rapid si in alte
statiuni, precum Sinaia, Busteni, Predeal sau Brasov, de care o despart intre 4 si 36 km. De
asemenea, pana in capitala sunt mai putin de 150 de km. Pozitionarea Azugai este una
avantajoasa, statiunea fiind amplasata pe cea mai circulata vale transcarpatica din Romania.
Cei care merg in vacanta in Azuga au ocazia sa posibilitatea sa viziteze mai multe locuri:
complexul de iarna, una dintre rezervatiile naturale (Poiana cu Narcise, Unghia Mare, Valea
Cazacului etc), pastravaria, cabana de vanatoare, Monumentul Eroilor, Capela de pe Sorica,
Fagul Secular etc.
Cat te costa in vacanta in Azuga
In ceea ce priveste cazarea, preturile pot fi mai mici decat in alte statiuni mai renumite de pe
Valea Prahovei, insa in unele unitati de cazare preturile raman destul de sus. Astfel, oferta de
vacanta este disponibila pentru toate buzunarele. Este bine sa se faca rezervari din timp in
perioadele foarte aglomerate. In weekendurile de iarna cand zapada este buna pentru schi,
statiunea poate deveni foarte aglomerata, prin urmare este o idee buna sa se faca rezervarea de
dinainte. Acelasi lucru se poate aplica pentru sarbatorile de iarna, Craciun si revelion, precum si
primavara, pentru Paste.
In Azuga majoritatea ofertelor de cazare sunt cele care apartin unor pensiuni, hoteluri, vile si
case de oaspeti. La o pensiune de 3 margarete o camera dubla costa intre 50 si 80 lei pe noapte,
insa in unele cazuri depasesc 100 lei pe noapte. La un hotel de 4 stele, insa, cazarea poate fi 200
lei pe noapte. Pentru o vila de 3 stele preturile pornesc de la 50 - 60 lei pe noapte.
Unele unitati de cazare accepta si animalele de companie. Atat in hoteluri, cat si in pensiuni sunt
oferite diverse facilitati precum accesul la gratar sau conexiunea WIFI la internet. Turistii gasesc
tot la unitatile de cazare servicii de inchiriere de ATV-uri, biciclete, echipamente de schi etc. Cei
care isi doresc un tip de cazare in sistem self catering pot alege o casa turistica sau o pensiune
care ofera posibilitatea de a folosi bucataria.
Atat in hoteluri, cat si in pensiuni sunt oferite diverse facilitati precum accesul la gratar sau
conexiunea WIFI la internet. Turistii gasesc tot la unitatile de cazare servicii de inchiriere de
ATV-uri, biciclete, echipamente de schi etc.
Azuga este situat n Muntenia, n apropierea localitii Azuga avnd coordonatele GPS cu
latitudine 45.44428120052344 i longitudine 25.55457324981694 Aici poi vedea o hart
turistic i rutier a zonei Muntenia unde este situat obiectivul turistic Azuga. Deasemenea poi
vedea i alte obiective turistice care se afl n apropierea Azuga pentru ai forma o imagine
despre ce i cum poate fi vizitat n zona Muntenia prin apropiearea obiectivului turistic Azuga. See more at: http://obiective-turistice.romania-tourist.info/azuga--harta#sthash.iv2esHus.dpuf
Spatiul montan oportunitati de dezvoltare in conformitate

cu principiile turismului responsabil
22/02/2013
Pe considerentul turismului responsabil, principalul argument pentru expunerile de mai jos va fi

urmatorul: implementarea notiunii de dezvoltare durabila nu se poate realiza decat prin
intelegerea relatiei simbiotice dintre activitatea de turism si mediul natural. Astfel, cu cat peisajul
de ansamblu se apropie de veleitatile primare, naturale, cu atat circulatia turistilor este mai
potentata. Invers, cu cat mediul inconjurator este mai antropizat (in sensul: degradat!), cu atat
mai diminuat este fluxul turistic.
Carpatii Romanesti constituie cel mai salbatic perimetru montan al Europei si cel mai mare
masiv muntos, de pe continent, aflat in cadrul aceleiasi frontiere. Acesti munti ocupa o treime din
totalul suprafetei Romaniei (cca 80.000 kmp).
Potentialul turistic al Carpatilor Romanesti este dat de:
-o mare varietate a cadrului natural;
-o consistenta zestre turistica antropica rezultata prin insumarea elementelor si vestigiilor
arheologice, patrimoniului etnografic si cultural istoric.
In aceasta ordine de idei, interesul crescand al turistilor straini pentru componenta montana
romaneasca este dat de diminuarea atractiilor naturale si antropizarea accentuata a spatiului
montan in tarile alpine ale spatiului Uniunii Europene, respectiv valentele ridicate ale factorilor
de mediu, nealterati, din muntii Romaniei, fapt favorizant pentru deplasarea turistica pe
incoming spre arealul carpatic national.
Acest cumul de factori favorizanti mentionati anterior, in contextul pietei turistice libere, globale
si al unui cadrul managerial si legislativ bine pus la punct poate duce la o dezvoltare socioeconomica si de mediu mai mult decat armonioasa a spatiului montan national.
In conditiile economiei de piata, cererea pentru produse turistice montane oscileaza in
permanenta, indeosebi in sens ascendent, posibilitatile materiale, facilitatile de transport, nevoia
de cunoastere si de activitati extraprofesionale, actionanad ca o parghie emulativa in favorizarea
acestui proces. Asfel, apar noi trenduri de manifestare care daca nu-si vor gasi intr-o perioada
anume o oferta echivalenta, vor da nastere unei cereri fara piata si vor dirija fluxurile turistice
interne spre destinatii de peste hotare. Pentru o tara cum este Romania, in care turismul montan
la nivel de masa nu a experimentat multe decenii in evolutie, este obligatorie cunoasterea
practicilor de timp liber si a categoriilor sociale cu un orizont deschis spre practicarea
turismului montan, scopul fiind determinarea grupurilor tinta de turisti romani (dar si straini)
care sa accepte ofertele destinatiilor romanesti si formulele de vacanta de care vor putea
beneficia la aceste destinatii.
Daca luam in calcul strategia urmarita de palierul turistic montan romanesc sunt de dorit
urmatoarele directii de actiune:
-o tactica vizand redresarea (in scopul recuperarii pietelor de profil pierdute);
-o directie de dezvoltare, in scopul obtinerii, pe parcurs, a unor performante net superioare in
acest domeniu, comparativ cu perioada actuala.
Implementarea acestor strategii nu se poate realiza decat ca o tinta pe termen mediu si lung,
undeva la orizontul anilor 2020-2025. Vorbim aici de data minima la care baza tehnico-materiala,
corelata cu infrastructura de transport si vizibilitatea arealelor turistice, poate atinge un nivel
mediu de satisfactie comparabil cu cel din Uniunea Europeana.
In ceea ce priveste domeniul schiabil ca si principala componenta a turismului montan in
sezonul alb desi suprafata eligibila pentru practicarea sporturilor de iarna a crescut simtitor in
ultimii 10 ani, ea ramane la o valoare de 300 de ori mai mica, in comparatie cu Franta sau de 100
ori mai mica, in comparatie cu Germania, iar o proportie in jur de 50% din acest domeniu
amenajat se regaseste in Muntii Bucegi, Postavaru si Clabucetele Predealului (deci un perimetru
foarte restrans). Adaugam la aceste constatari faptul ca majoritatea partiilor au lungimea sub 1
km, multe dintre ele aflandu-se la altitudini joase (unde omatul nu rezista mult timp), iar
infrastructura care sustine sporturile de iarna este depasita sau insuficient dezvoltata.
Sezonalitatea activitatilor turistice in statiunile montane pe componenta alba este o alta
problema delicata din punct de vedere al:
-intretinerii echipamentelor de profil in extrasezon;
-canalizarii resurselor financiare;
-identificarii si dramuirii factorului uman cu competente in turism;
-deformarii conditiilor de munca printr-o activitate la cote ridicate in timpul sezonului si lipsa
aproape totala a obiectului muncii in restul anului;
-dezechilibrelor sociale create de ocuparea locurilor de munca in sezon de catre un numar mare
de ne-localnici.
Per ansamblu, alinierea turismului romanesc pe componenta sporturilor de iarna la standardele
existente in tarile cu traditie in domeniu reprezinta o doleanta ce necesita o politica complexa si
sustinuta printr-un program guvernamental de amploare. De asemenea, o ingerinta mai mare a
statului in organizarea activitatii operatorilor din turism este de dorit, in scopul corelarii
deciziilor luate la nivel macroeconomic cu cele la nivel microeconomic (unitati de cazare si
alimentatie publica etc.). Vorbim aici de o mai mare coerenta in ceea ce priveste: politica
turistica; canalizarea corecta a fluxurilor de capital si investitii; stimularea cererii;
conexiunile cu alte ramuri ale economiei nationale (transport, agricultura locala, silvicultura
etc.). In contextul mai sus mentionat, adoptarea de catre stat al unui Plan al Zapezii si crearea
unui departament integrat, dupa modelul Comisiei Interministeriale pentru Amenajarea Turistica
a Muntelui (C.I.A.M.-1968) din Franta sunt esentiale pentru sustinerea dezvoltarii turismului
montan, indeosebi pe componenta alba.
Organizarea domeniului schiabil tinand cont de niste parametri moderni este primordiala, avand
in vedere experienta globala si tendintele din aceasta sfera, care incetatenesc ideea cum ca
practicarea sporturilor de iarna va ramane si pe viitor principala activitate asociata turismului
montan. In deplin respect pentru concepte precum turism responsabil sau dezvoltare
durabila, este de dorit realizarea unui studiu de specialitate finantat de structurile Ministerului
Turismului pentru identificarea si cartarea domeniului schiabil potential al Carpatilor Romanesti
(tinandu-se seama de orientarea versantilor, altitudine, persistenta a zapezii in functie de
particularitatile climatice, ariile protejate), acesta fiind ulterior inclus intr-un proiect de lege de
care sa se tina cont in proiectarea partiilor de schi. Scopul urmarit este eliminarea investiilor
nerentabile din partea unor investitori si autoritati locale, precum si a situatiilor jenante in care se
amenajeaza partii la altitudini joase, sau in zone cu climat bland, expunere sudica, in care zapada
nu rezista etc.;
In momentul de fata, canalizarea spre multe din destinatiile spatiului montan romanesc a unor
fluxuri de turisti intermediati de tour-operatori consacrati la nivel european (Dertour, Thomas
Cook-Neckermann, TUI etc.) nu ar face decat sa creeze discomfort si un feedback negativ tarii
noastre per ansamblu, daca ne gandim la gradul de satisfactie scazut dat de nivelul lacunar al
factorilor ce converg la crearea produsului turistic. Turismul romanesc functioneaza la un nivel
de avarie, avand in vedere gradul scazut de contributie a acestei activitati economice la PIB-ul
tarii (cca 5%, in conditiile in care in Croatia turismul contribuie in ultimii ani cu pana la 25% din
PIB, iar in Bulgaria cu pana la 14% din PIB!).
Pana la la alinierea practicii turismului montan la standardele medii ale Uniunii Europene, este
de dorit identificarea si incurajarea acelor categorii de turisti care manifesta interes pentru
activitati desfasurate in Carpatii Romanesti, indiferent de gradul de satisfactie oferit de baza
tehnico-materiala.
In ciuda cresterii numarului de sosiri al turistilor straini in tara noastra, cea mai mare parte a
circulatiei turistice montane se realizeaza in spatiul national. In contextul mobilitatii turistilor
romani si a diversificarii obiceiurilor acestora in ceea ce priveste bifarea mai multor obiective
si activitati turistice intr-o perioada scurta, se constata o fragmentare a timpului petrecut de
vizitator intr-un anumit areal turistic, ca si o impartire a timpului alocat concediului, intre
perioada de vara si cea de iarna. In aceasta ordine de idei, turismul de scurta durata (in week-end
si in zone montane apropiate) capata o amploare deosebita.
Este de dorit:
-extinderea facilitatilor de acces inspre zonele montane traditional de interes turistic (atat la
nivelul infrastructurii, cat si a fluidizarii conditiilor de trafic);
-diversificarea ofertei turistice in arealele montane relativ apropiate de marile centre urbane
traditional emitatoare de turisti (Bucuresti, Brasov, Sibiu, Cluj, Timisoara, Iasi s.a.);
-campanii de educare si canalizare a gustului pentru anumite tipuri de manifestari, pe masura ce
cresc posibilitatile financiare ale turistilor.
Stratificarea pietei turistice, indeosebi la nivelul practicantilor de turism montan, duce la
necesitatea unei viziuni diferentiate, avand in vedere segmentarea cererii in functie de pret si
necesitati de manifestare. In acest context, un mai mare interes pentru practica si necesitatile
turismului de tip low-budget (backpacking, caravane etc.), de o amploare deosebita la nivel
european si global, este de preferat si in arealul carpatic romanesc.
Indeosebi la nivelul drumetiei montane (trekking), analiza si cunatificarea fluxurilor turistice din
ce in ce mai consistente de la an la an poate aduce plusvaloare in intreaga economie montana.
Extinderea retelei de campinguri, sate de vacanta, refugii si cabane alpine pe care se sprijina
drumetia ca si component de baza a turismului activ, de petrecere a timpului liber, necesita

eforturi investitionale care pot fi foarte bine indreptate spre fondurile de convergenta, avand in
vedere accentul care se pune pe relatia dintre turism si dezvoltarea durabila in spatiul Uniunii
Europene.
In practica turismului montan, independent de gradul de satisfactie oferit de baza materiala si de
infrastructura, s-a impus in ultimul timp si componenta off-road-ului (asa-numitul
endurism), o adevarata constanta in ceea ce priveste evolutia numarului de amatori care
practica aceasta forma de recreere (indeosebi straini) cu masini de teren, motociclete s.a.
Paradoxal, slaba dezvoltare a infrastructurii de transport, cumulata cu factorii naturali nealterati
creeaza un potential extins de dezvoltare a endurismului, in contrast cu declinul acestei activitati
in Europa montana suprapopulata si supradezvoltata la nivelul cailor de transport.
Turismul de off-road reprezinta o sursa foarte buna de venit pentru micile comunitati locale din
zona montana unde se practica aceasta activitate, acesti amatori cautand facilitati de cazare,
alimentatie si activitati cultural-artistice specifice unei vacante active. Problema care se pune la
nivelul acestui tip de activitate turistica este nivelul dezorganizat la care se practica, cu efecte
greu de determinat asupra mediului si in deplin dezacord cu turismul responsabil ce se doreste a
fi promovat. Este nevoie de o lege care sa delimiteze trasee stricte de desfasurare, sa limiteze
accesul in parcurile nationale si rezervatiile naturale si sa prevada sanctiuni la nivelul celor
existente in Uniunea Europeana pentru cei care se abat de la cadrul reglementat. Simptomatic
pentru lipsa cadrului legal bine pus la punct de practicare a off-road-ului, merita amintite aici
vorbele unui cetatean german, participant la un raliu in Muntii Apuseni: In Germania legea
interzice aa ceva. Nu putem intra cu mainile prin astfel de locuri frumoase. Pedepsele sunt
foarte mari. Aici, in Romania, este minunat i nici nu e scump. Cu bani puini totul se aranjeaza
cu oficialii (http://www.jurnalul.ro/editorial/44-54-529382.htm).
Impactul extinderii amenajarilor turistice si a practicilor turistice, asupra mediului montan,
reprezinta o variabila care de multe ori nu este luata in calcul asa cum trebuie, ducand la alterarea
resurselor peisagistice pe care s-a cladit aceasta industrie fara fum in spatiul carpatic.
Eroziunea solului, defrisarile masive in scopuri lucrative sau pentru extinderea amenajarilor
turistice, drumetia, escalada sau schiul in zone protejate, acumularea de deseuri, poluarea aerului
printr-o circulatie rutiera in crestere, lipsa mijloacelor de tratare a apelor menajere in zona
cabanelor si a statiunilor alpine, acestea sunt doar cateva din efectele negative pe care turismul
prost gestionat le poate aduce spatiului montan.
Majoritatea acestor activitati negative pentru mediu au fost si sunt experimentate si de tari cu
vechime in turismul montan (S.U.A., Franta, Italia, Elvetia etc.), concluzia readucandu-ne spre
argumentul de pornire al acestor expuneri, in speta natura cat mai virgina, neafectata de
antropizare, favorizeaza deplasarea fluxurilor turistice, pe cand degradarea factorilor de mediu
prin turism de masa si alte activitati economice necontrolate poate duce la un recul in circulatia
turistica respectiva.
Un tipar de succes si demn de urmat in ceea ce priveste perpetuarea activitatii turistice in spiritul
dezvoltarii durabile il reprezinta regiunea Tirolului din vestul Austriei, areal al carei politica in
ceea ce priveste turismul a dus la cresterea numarului de vizitatori fara a se constata modificari
masive la nivelul peisagistic de ansamblu. Se disting cateva linii de actiune principale, ce pot fi
incluse cu succes in politica romaneasca privitoare la turismul montan si nu numai:
-statiunile montane sa fie dezvoltate in cadrul localitatilor deja existente, diminuandu-se aparitia
acestora in spatii virgine;
-extinderea retelei de unitati de primire turistica cu dimensiuni reduse, care sa genereze un
impact material important pentru locuitorii satului/comunei/regiunii si o satisfactie pe masura in
randul turistilor, prin conditiile gasite de acestia din urma, apropiate de specificul zonei;
-sustinerea si incurajarea activitatilor pastorale si a traditiilor rurale/culturale, care aduc un plus
de autenticitate si se muleaza pe asteptarile turistilor;
-incurajarea agriculturii locale, includerea acesteia intr-o relatie simbiotica, complementara, cu
turismului din perimetrul respectiv;
-reglementarea stricta prin lege a fenomenului caselor de vacanta, pentru a se evita riscul
urbanizarii statiunilor;
-constientizarea importantei mediului natural nealterat pentru dezvoltarea activitatilor turistice,
prin campanii sustinute in randul vizitatorilor si a populatiei locale.
Ar mai fi de adaugat aici, ca un must-do la nivel legislativ: adoptarea unui plan integrat la
nivel arhitectural si al artei decorative, care sa tina cont de imaginea traditionala a zonei sau a
regiunii. In acest fel se elimina kitsch-ul care a capatat o amploare formidabila la nivelul
constructiilor si care nu corespunde cu asteptarile in plan cultural si estetic ale vizitatorilor.
O particularitate independenta de activitatea turistica montana, dar care afecteaza indirect si acest
domeniu, este data de exploatarea intensiva a anumitor resurse, impactul fiind major asupra
parametrilor de mediu. Vorbim in primul rand de microhidrocentralele private, lipsa unui control
riguros asupra proceselor de sistematizare ducand la situatia unor lucrari de mantuiala, in deplin
dezacord cu normele tocmite in documentatia prealabila, turistic vorbind fiind un dezastru prin
peisajul alterat care se vadeste in urma acestor activitati.
Tot aici, incendiile asa-zis spontane care bantuie in ultimul timp culmile carpatine creeaza un
disconfort de mediu, implicit turistic, mai mult decat frapant. Se cuvine un mic rationament si pe
aceasta tema, ghidat fiind de informatiile obtinute de la multi adminsitratori de cabane turistice,
asociatii montane sau chiar Salvamont. Pe scurt: se pare ca acei interesati de subventiile acordate
pentru pasunat prin intermediul APIA (Agentia pentru Plati si Interventii in Agricultura) depun
solicitari cu multe zero-uri pentru a primi acesti bani. Conditia este data de intretinerea pajistii la
un nivel optim pentru pasunat. Baietii destepti ai multor primarii din zonele montane, declarati
in acte mari fermieri pentru a acesa fondurile (desi in realitate este posibil sa nu detina nici un
cap de bovina/ ovina!!!) premediteaza incendiile din zonele de pajiste cu tendinta de impadurire
spontana, in ideea in care, la un simplu control de rutina, prezenta vegetatiei arboricole poate
duce la sistarea platilor din fonduri europene. Astfel, am ajuns sa traim un paradox pe multe
meleaguri montane autohtone: in loc sa ne bucuram ca natura se reface prin forte proprii, cautam
sa o distrugem si mai abitir!
Cu referire la problematica sensibila a industriei lemnului si a defrisarilor ce au atins cote
alarmante pe meleaguri romanesti, nu pot aduce decat un argument statistic mai mult decat
alarmant pentru situatia de facto: ca stat european ce include cea mai mare catena muntoasa din
interiorul aceleiasi frontiere, ca suprafata montana ce atinge 31 % din totalul acestei tari, padurile
insumeaza un sfert din teritoriul national (conform unui studiu din anul 2012 al Institutului de
Cercetari i Amenajari Silvice ICAS), sub limita europeana de 30 % si sub limita ecologic
necesara pentru sustenabilitatea factorilor de mediu!!!
O mica paranteza se cuvine a se face si cu privire la Culmea Pricopanului supranumita

Fagarasul Dobrogei perimetru cu inaltimi medii de 300 de metri, deosebit de spectaculoase si
al carei limite de protectie a fost stabilita, legal, pe curba de nivel de 100 m. Prin demersuri
tenebroase s-a reusit mutarea acestei limite pe curba de 200 m pentru a netezi accesul societatilor
comerciale cu monopol in exploatarea granitului, cat mai adanc in inima celor mai vechi munti
atat din Romania cat si din Europa, injumatatindu-se practic arealul de relief eludata de la
practicile comerciale lucrative. Este un caz de suprafata protejata pe hartie, dar intens agresata
antropic la nivel concret, fapt pentru care se inscrie in categoria unitatilor montane cu o evolutie
rapida spre ceea ce numim dezastru ecologic.
Rezulta, asadar, ca responsabilitatea pentru turismul montan nu tine doar de actorii implicati in
domeniu (operatori de profil si vizitatori), practic vointa sustinuta politic, normele de echitate,
lucrarile efectuate conform studiilor de impact trebuind sa primeze si in domeniile altor activitati
care au in prim-plan spatiul geografic in speta.
In zona montana, un rol deosebit in reglementarea relatiilor dintre conservarea factorilor de
mediu si necesitatile de odihna, recreere si culturalizare, il au parcurile nationale.
Daca la nivel teoretic legislatia ce vizeaza cadrul de organizare si functionare a parcurilor
nationale si ariilor protejate este bine fundamentata, in practica aplicarea acesteia lasa de dorit,
fiind nuantata in functie de nevoile anumitor grupuri de interese.
Se recomanda:
-infiintarea unei autoritati centrale (in subordinea primului-ministru) care sa administreze
intreaga retea de parcuri nationale, prin preluarea acestora de la Romsilva si/sau alte organisme
de profil cu rol de asa-zisa gospodarire (nota bene: exista argumente care converg spre concluzia
ca demersurile multor organizatii silvice pentru a lua in gestiune ariilor protejate s-au facut
tocmai pentru ca aceste organisme ce au ca scop valorificarea resurselor padurii sa nu fie
deranjate in exploatarea lor de catre alte asociatii care chiar au in centrul activitatii conservarea
naturii si pot ajunge sa controleze respectivele zone cu statut special);
-compatibilizarea (armonizarea) pe cai legislative a intereselor operatorilor turistici care
actioneaza in zona parcurilor nationale, in scopul crearii unor produse turistice in concordanta cu
dezideratele dezvoltarii durabile;
-un mai bun control al dispersiei fluxurilor turistice in aceste zone protejate, prin sporirea
numarului de rangeri si printr-un sistem integrat de informare (panouri, indicatoare, harti,
brosuri) pentru a se evita supraaglomerarile si o presiune antropica ridicata asupra mediului;
-studii in vederea aprecierii circulatiei turistice adecvate, de la caz la caz, si definirea capacitatii
de primire turistica, sustenabila din punct de vedere al conditiilor naturale.
In ultimii ani, iubitorii de natura practicanti ai turismului de relaxare si grupurile de turisti care
cauta aventura sunt segmentele de vizitatori cu cea mai rapida crestere in ansamblul fluxurilor de
profil, necesitand o atentie deosebita in cadrul strategiei montane pe aceasta nisa, a parcurilor
nationale.
Datorita faptului ca aceste segmente de turisti tind sa aiba o identitate de grup bine definita si
sunt bine organizate, ele pot constitui un important aliat, dar si o resursa in programele de
supraveghere ale ariilor protejate. Printr-un manageriat eficient la nivel centralizat se pot dirija in
sens convergent interesele celor doua segmente de turisti identificate anterior, cu cele ale
conservationistilor, numitorul comun fiind pasiunea pentru munte.
Mai concret:
-turistii iubitori ai muntelui se pot transforma in mesageri si aliati in eforturile de conservare a
naturii, fiind o resursa umana care, gestionata corect, poate substitui o buna parte din personalul
necesar administrarii unui parc national (rangeri, ghizi, salvamontisti etc.);
-invatand aceste grupe de turisti sa dezvolte un comportament responsabil in ceea ce priveste
protejarea resurselor de mediu, ele pot servi efectiv in managerierea unui parc national montan,
prin autodeterminarea de care pot da dovada, devenind un fel de asistenti ai parcului,
autofinantati;
-aceleasi grupe de vizitatori pot constitui un instrument efectiv de popularizare a atractiilor
montane in randul altor categorii de turisti.
Consider ca aspect esential al problematicii turismului montan necesitatea constientizarii de catre
vizitatori a normelor etice si standardelor de comportament ce trebuiesc urmate in momentul
intrarii in acest spatiu geografic. Printr-un efort sustinut al factorilor de decizie implicati in
problematica turismului montan (in colaborare cu ONG-urile de profil), se va urmari informarea
turistilor in ceea ce priveste codurile de conduita, universal acceptate, cum ar fi Declaratia
Kathmandu cu privire la Activitatile Montane (1982) si Declaratia Tyrol (2002), ambele
documente fiind adoptate si publicate de organizatii internationale de profil, precum Federatia
Internationala de Alpinism si Escalada, Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii
(IUCN) s.a.
Pentru o informare optima, turistii trebuie sa aiba acces la aceste informatii inainte de a pleca de
acasa, prin intermediul Internetului, a publicatiilor scrise (brosuri, articole de revista, buletine
informative, carti si harti montane), televiziunii sau radioului. Aceasta introducere preliminara
trebuie reiterata in cadrul punctelor de acces in zona montana. In ambele cazuri, informatia
transmisa trebuie sa accentueze faptul ca insusirea normelor respective de conduita are un efect
benefic pentru bunastarea personala, pentru conservarea peisajului in ansamblul sau si pentru
delectarea tuturor vizitatorilor cu un cumul de factori de mediu montan care pot ramane
nealterati atat in prezent cat si in viitor.
Inocularea pe diferite canale a acestor norme etice, poate avea un rol primordial pentru
spatiul montan, ca si suport al desfasurarii activitatii de turism. Astfel, printr-o politca de
informare bine pusa la punct si un efort bugetar suportabil, se poate reduce semnificativ
presiunea antropica asupra muntelui.
In ultimii 22 de ani, distrugerea economiei montane (indeosebi a zootehniei) si lipsa unor politici
din partea organismelor guvernamentale care sa stopeze declinul ocupatiilor istorice ale
locuitorilor din acest spatiu, a generat fenomenul exodului in masa al generatiilor tinere din
asezarile spatiului montan.
In era globalizarii, in care economia de piata si consumatorismul au atins cote ridicate, traditia
rurala idilica, milenara, incepe sa paleasca din cauza nevoilor de emancipare ale individului.
Destramarea multor mii de gospodarii, ramanerea pe alocuri doar a unor nuclee de populatie
ajunsa la varsta senectutii, toate acestea apar ca niste constante intr-un tablou posomorat ce
anunta declinul accentuat al spatiului rural carpatic cu o vechime de mii de ani in contextul
goanei accelerate dupa inavutire. Se afla in aceasta situatie asezarile rurale din Muntii Apuseni,
Obcinele Bucovinei, Muntii Banatului, Mehedinti, Buzau, Vranceasi exemplele pot continua.
Din sumedenia de factori care pot stabiliza si perpetua aceasta civilizatie milenara, turismul isi
are rolul sau bine definit. Indeosebi turismul rural poate capata o extindere deosebita, in stransa
concordanta cu expansiunea fenomenului urban si a nevoii populatiei de intoarcere spre origini.
Prin incurajarea practicarii acestui tip de turism si extinderea unitatilor de cazare apartinatoare
localnicilor, se poate da un nou impuls spatiului rural din zona de munte, creandu-se:
-o baza economica stabila pentru asezarile rurale;
-un nivel optim de conservare a calitatilor naturale si umane ale spatiului montan;
-un mod de educatie si de crestere a calitatii vietii pentru cei care practica aceasta activitate;
-dezvoltarea unor noi preocupari care sa devina in timp profesii;
-perpetuarea unor mestesuguri si obiceiuri aflate in pragul extinctiei.
Turismul rural este o activitate economica ce poate exploda in viitor, avand in vedere
potentialul existent de civilizatie si obiceiuri populare arhaice, dublate de un cadru natural cu
veleitati deosebite si o imagine romantica, de puritate, conservata de-a lungul timpului. Totodata,
calitatea de stat membru al Uniunii Europene face din Romania o tara usor de vizitat, numarul
strainilor care ne descopera crescand de la an la an. Esential pentru buna functionare a acestui
concept ar fi o serie de masuri de incurajare stipulate prin lege:
-amenajari turistice care sa apartina in exclusivitate comunitatii rurale, singura in masura sa
pastreze nealterat farmecul taranesc;
-ridicarea standardelor multor pensiuni private in scopul clasificarii acestora si includerii intr-un
circuit turistic recunoscut;
-extinderea canalizarilor si a sistemelor de alimentare cu apa potabila, ca si conditie sine qua non
pentru un turism civilizat;
-inlesniri acordate din partea statului (credite pe termen lung cu dobanda fixa, scutire de impozit
pe activitatea desfasurata, sprijin logistic, formare de personal);
-incurajarea atelierelor de manufactura locale pentru crearea unui sistem vandabil de produse
artizanale cu specific;
-consultanta specializata pentru accesarea fondurilor europene;
-incurajarea permanenta a afacerilor mici si mijlocii cu capital familial;
-sistem de promovare turistica mai agresiv in tara si strainatate;
-formarea unor ghizi specializati (pe componenta: vanatoare, turism itinerant, schi, interpreti,
drumetie etc.) folosindu-se membrii ai comunitatilor locale;
-intelegerea nivelului asteptarilor strainilor, prin obtinerea de consultanta din randul tarilor cu
traditie in domeniu (Austria, Germania, Franta, Irlanda);
-extinderea facilitatilor de folosire a sistemelor de plata electronice;
-extinderea facilitatilor de tip rent-a-car in special pentru turistii straini amatori ai acestei
activitati turistice.
Existenta Asociatiei Nationale pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) si
conectarea acesteia la reteaua EUROGITES (Federatia Europeana de Turism Rural) a deschis
calea conlucrarii cu alte organisme din turismul rural european. Pe langa aceasta, in ultimii ani a
aparut si Asociatia Cele Mai Frumoase Sate din Romania, deosebit de dinamica in a aduce in
atentia turistilor civilizatia rurala autohtona. Raman insa o serie de masuri enuntate mai sus
care nu pot fi perpetuate decat printr-o sustinuta vointa politica. Adaugam la cele stipulate
anterior o serie de factori perturbatori care franeaza expansiunea turismului rural :
-degradarea mediului prin poluare si exploatare intensiva a resurselor de sol si subsol;
-infrastructura saraca (drumuri, transporturi etc.);
-servicii medicale si de urgenta lacunare;
-imagine deseori nefavorabila in anumite tari emitatoare de turisti;
-preturi piperate pentru servicii care nu se ridica asteptarilor;
-lipsa unui sistem integrat de colectare si procesare a produselor agro-zootehnice locale.
Asadar, un cumul de factori pozitivi si negativi actioneaza in zona turismului montan romanesc,
cea de-a doua categorie constituind o provocare, in contextul responsabilitatii ce o clamam
pentru industria fara fum practicata in respectivul spatiu geografic.
Post Scriptum:
Este de dorit, chiar necesar, identificarea si includerea unei statiuni/areal montan intr-un proiect
pilot de modernizare si extindere a infrastructurii de transport si a bazei tehnico-materiale, in
scopul ridicarii acesteia la standarde din tari alpine in ceea ce priveste practicarea sporturilor de
iarna (si nu numai), a eficientizarii relatiilor dintre turism si mediu, comunitate locala, agricultura
si alte domenii complementare industriei fara fum. Acest lucru poate fi realizat cu sprijin si
logistica umana din spatiul francez si austriac (regiunea Tirolului), aceste doua modele de
dezvoltare montana constituind varful de referinta pentru toate tarile care si-au dezvoltat
componenta alpestra a turismului, atat din Europa, cat si de peste ocean (S.U.A., Canada sau
Japonia). Rationamentul pentru acest demers de promovare a unui proiect-pilot este acela de a
demonstra pe plan national cum ca se poate realiza, adapta si gestiona un areal montan romanesc
la standarde europene si prin contagiune se poate crea o emulatie si in alte areale carpatice in
care converg interesele autoritatilor locale/regionale cu cele ale tuturor operatorilor implicati in
turism (nota bene: Bulgaria s-a impus pe piata montana a turismului european cu un numar de
doar 3 statiuni Borovets, Pamporovo, Bansko ale caror conditii si dotari la nivelul statiunilor
similare din Alpi au dus la includerea lor inclusiv in circuitul concursurilor europene sau
mondiale de schi).
Azuga
Factori naturali de cura:
Fiind situat la poalele munilor Bucegi, Azuga este o staiune
climateric Diversele resurse cu proprietati terapeutice si factori
naturali de cura au condus la dezvoltarea turismului montan,
conditiile naturale, resursele cultural-istorice, pitorescul zonei,
fondul cinegetic au oferit multiple posibilitati de amplificare a
turismului in zona. La acestea se adauga si turismul de aventura
care si-a gasit un loc important in Azuga in ultimii ani. De-a
lungul timpului diversitatea, volumul si valoarea resurselor
turistice din statiune au favorizat practicarea mai multor forme
de turism, ceea ce conduce la ideea de statiune complexa, ce
poate raspunde nevoilor unor segmente largi de turisti.

Azuga se poate mndri cu prima prtie de schi din Romnia
omologat de F.I.S. (Federaia Internaional de Ski) - prtia
Sorica. Din acest motiv, dar i datorit investiiilor masive n
infrastructura de turism care au avut loc n ultima perioad,
Azuga a devenit una dintre cele mai mari staiuni de schi din
ar.
Prtiile din Azuga: 1)Sorica: lungime 2100 m, dificultate medie,
diferena de nivel de 561 m, instalaie de iluminat nocturn i
tunuri de zpad; 2)Cazacu: lungime 1920 m, dificultate medie,
diferena de nivel 530 m; 3)Cazacu varianta: lungime - 400 m,
dificultate medie, dispune de zpad artificial; 4)Cazacu bretea:
lungime 715,54m, diferena de nivel 163,21 m; 5)Sorica Sud lungime 770 m, uoar; 6)La Stn - lungime 910 m, uoar;
Alte prtii de schi fond i randonee, precum i un traseu de
snowboard, situate n vecintatea prtiei Cazacu, nsumeaza 10
km.
Azuga dispune de o telegondol inaugurat la sfritul anului
2007, care ofer acces din punctul superior ctre toate prtiile
din staiune. Exist de asemenea i instalaii de teleschi,
miniteleschi si babyschi.
Amplasament geografic:
Azuga este un ora aflat n nordul judeului Prahova,
Muntenia, Romnia. Se situeaz n Valea Prahovei, la
confluena cu rul Azuga, la poalele Munilor Bucegi i
Munilor Baiului, n vecintatea culmilor Sorica i
Cazacu. Este o staiune climateric i turistic important,
fiind renumit ndeosebi ca staiune turistic pentru
sporturile de iarn.
Acces:
Bucureti - Braov pe DN1 (E 60) sau dinspre Rnov pe DN 73A si E577
Gara Azuga, pe linia Bucureti - Braov. n sezonul de iarn trenurile sunt suplimentate cu
Trenurile zpezii, devenite o tradiie pentru CFR. Pentru detalii actualizate cu regularitate
trebuie consultat mersul trenurilor pus la dispoziie de CFR pe site-ul oficial:
http://www.infofer.ro/
Potenialul turistic al staiunii Azuga este n totalitate natural, turitii avnd posibilitatea de a
face drumeii pe unul din traseele montane cu grade de dificultate diferite.
1. Traseul Valea Azugii - Cabana Susai
Timp necesar: 3 - 4 ore;
Obiective: valea Azugii, pstrvria Limbasel, Muntele Susai;
Marcaj: triunghi rou (n ultima parte);
Dificultate: uor;
Punct de plecare: Azuga - staia de autobuz de lng biserica din centru,
ctre est.
2. Traseul Azuga - Culmea Sorica - Vrful Cazacu - Vrful Biuu
(Zamora)
Timp necesar: 4 ore;
Obiective: Muntele Cazacu sau Culmea Urechea;
Marcaj: fr marcaje;
Dificultate: mediu;
Punct de plecare: Azuga - staia de autobuz de la intrarea dinspre Buteni.
3. Traseul Azuga - Valea Grecului - aua Baiului - Cabana Diham
Timp necesar: 2 ore;
Obiective: Cabana Diham;
Marcaj: triunghi galben;
Dificultate: mediu;
Punct de plecare: Gara Azuga.
4. Traseul Predeal - Clbucetul Taurului - Azuga
Obiective: Culmea Clbucet, Cabana Grbova;
Marcaj: triunghi albastru;
Dificultate: mediu - dificil;
Punct de plecare: Gara Predeal sau Azuga.
5. Traseul Sinaia - Cabana Piscul Cinelui - Vrful Piscul Cinelui - Vrful
Drgan - aua Baiului - Vrful Cazacu - Culmea Urechea - Prtia
Sorica - Azuga
Obiective: Cabana Piscul Cinelui, aua Baiului, Culmea Urechea;
Marcaj: punct albastru, band roie;
Dificultate: mediu - dificil;

Punct de plecare: Gara Sinaia sau Azuga.
6. Traseul Cabana Limbaselul - Cabana Grbova
Timp necesar: 1 or;
Marcaj: punct albastru.
Pivnitele Rhein & CIE Azuga 1892
Pensiune & Restaurant Rhein
Acum 120 de ani, la Pivnitele Rhein & CIE Azuga a inceput sa se scrie istoria celei mai vechi
crame din Romania, unde se produce fara intrerupere vinul spumant dupa metoda traditionala.
Aici s-a nascut RHEIN EXTRA, cea mai veche marca romaneasca de vin spumant si cea mai
renumita intre cele doua razboaie mondiale.
Datorita calitatilor deosebite ale vinurilor si in special ale spumantelor, Pivnitele Rhein & CIE
Azuga au devenit in 1920 Furnisorul Curtii Regale a Romaniei. Halewood continua aceasta
traditie, redand spumantului RHEIN EXTRA eleganta si stralucirea din perioada interbelica.
Astazi, Pivnitele Rhein & CIE Azuga au devenit un loc de promovare a culturii vinului, oferind
iubitorilor de vin posibilitatea de a vizita o crama functionala si de a regasi atmosfera autentica a
unei fabrici de spumant veche de peste 120 de ani.
Amenajata in cadrul Pivnitelor, PENSIUNEA Rhein, aflata aproape de partia Sorica din Azuga,
completeaza oferta turistica a Vaii Prahovei. Pensiunea dispune de 16 camere cu bai proprii si de
un restaurant cu o capacitate de servire a mesei de 90 persoane. Denumite sugestiv dupa nume de
soiuri de struguri, camerele dispuse in trei corpuri de cladiri ofera oaspetilor o panorama
incantatoare a parcului de 2 ha.
Datorit stilului clasic, elegant, a ambianei plcute, intime conferite de peisajul natural, acesta
este locul ideal pentru a face o escapad din cotidian.
Vizitatorilor le sunt oferite urmatoarelor optiuni:

- vizitarea hrubelor si prezentarea tehnologiei de fabricatie a spumantului prin fermentare
naturala in sticla*
- degustare de vin spumant *

- servirea mesei la restaurantul Rhein
- cazare la Pensiunea Rhein
- vinuri la preturi speciale
- suveniruri
Program vizita hrube si degustare spumant:

luni - sambata: 08:30 - 16:00
duminica: 08:30 - 14:00
Se pot efectua vizite si degustari si in afara orelor de program pe baza unei rezervari prealabile.
*Numarul minim de persoane pentru vizita si degustare: 8
Rezervari / contact:
Pivnitele Rhein & CIE Azuga
Tel:
+40 244 326 560
Facsimil: +40 244 306 560
Mobil
+40 742 205 537
E-mail:
azuga@halewood.com.ro
Adresa: Str. Independentei nr. 24, Loc. Azuga, Jud Prahova
Despre Azuga
Azuga este situata la poalele muntilor Bucegi, fiind o statiune climaterica si turistica cu un peisaj
natural incantator. Azuga dispune de o gama variata de posibilitati de agrement, aceasta statiune
de pe Valea Prahovei fiind optiunea de vacanta la munte perfecta, fie ca este vara sau iarna.
Azuga este un loc ideal pentru practicarea sporturilor de iarna, aici fiind amenajate 7 partii de ski
cu o lungime totala de 7 kilometri si 7 instalaii de cablu cu o lungime totala de 4 kilometri.
1.Partia Cazacu Teleski Lungime 400m (dificultate: medie, diferenta de nivel 115m)
2. Partia Cazacu Varianta Lungime 1920m (dificultate: medie, diferenta de nivel 530m)
3. Babyski Cazacu Lungime 150m (foarte usoara, pentru cei care invata sa skieze)
4. Partia Sorica Lungime 2100m (dificultate: medie, diferenta de nivel 561m)
5. Partia Sorica Teleski (finalul Prtiei Sorica) Lungime 700m (dificultate medie, instalatie
iluminat nocturn)
6. Partia Sorica Sud Lungime 770m (dificultate: usoara, diferenta de nivel: 154m)
7. Partia Sorica La Stana Lungime 910m (dificultate: usoara, diferenta de nivel: 154m)
De asemenea se pot face drumetii pe 9 trasee turistice montane de la foarte usoare la foarte
dificile, n Muntii Bucegi si Muntii Baiului, trasee de alpinism n Muntii Bucegi, cu grad de
dificultate de la I - VI. Se pot practica si sporturi de vara (exista 2 terenuri de handbal - volei, 1
teren de fotbal, 2 terenuri de tenis pe zgura, 1 teren de baschet, o sala de sport), picnic.
Azuga dispune si de un patrimoniu istoric bogat ce inglobeaza monumente i locasuri sfinte din
secolul XIX. Turistul mai poate opta si pentru vanatoare si pescuit sportiv sau agrement nautic.
Dezvoltarea orasului Azuga se datoreaza in mare parte si fenomenului turistic. Diversele resurse
cu proprietati terapeutice si factori naturali de cura au condus la dezvoltarea turismului montan,
conditiile naturale, resursele cultural-istorice, pitorescul zonei, fondul cinegetic au oferit multiple
posibilitati de amplificare a turismului in zona. La acestea se adauga si turismul de aventura care
si-a gasit un loc important in Azuga in ultimii ani. De-a lungul timpului diversitatea, volumul si
valoarea resurselor turistice din statiune au favorizat practicarea mai multor forme de turism,
ceea ce conduce la ideea de statiune complexa, ce poate raspunde nevoilor unor segmente largi
de
turisti.
A. Turism montan - schi alpin , schi fond, trasee montane.
B. Turism pentru odihna si recreere - excursii, drumetii montane, agrement de incinta, sporturi
de
vara.
C. Turism de afaceri
D. Alte forme de turism - sporturi extreme ( paintball, team building, plimbari cu ATV,
mountain biking, alpinism si escalada), cantonamente sportive, turism de evenimente, turism
de vanatoare si pescuit sportiv, turism de tranzit si de sfarsit de saptamana, turism stiintific.
Partii de schi
Partii schi cu caracteristicile lor ( altitudine superioara si inferioara, lungime, grad de dificultate,
daca este omologata ANT sau FIS ) :
-SORICA -altitudine plecare / sosire 1539 m / 978 m, latime 50m, inclinare 29%, lungime 2100
m, dificultate medie, omologata FIS si ANT; iluminat nocturn 700 m; zapada artificiala.
-CAZACU VARIANTA - altitudine plecare / sosire 1114 / 998 m , inclinare 33,8 %, lungime
400 m, dificultate medie, omologata ANT; zapada artificiala.
-CAZACU - altitudine plecare / sosire 1540 / 1010 m, lungime 1920 m, latime medie 40 m,
dificultate medie, inclinare medie 28,4 %, inclinare maxima 41,0 %, diferenta de nivel 530 m;
-CAZACU Bretea lungime orizontala 715,54, altitudine plecare / sosire 1141,21 / 978,00 m,
diferenta de nivel 163,21 m , inclinare medie 22,8 %, latime medie 19,06 m;
-AZUGA SUD - lungime 770 m, usoara, altitudine plecare / sosire 1487 m/ 1333 m, omologata
ANT;
-LA STANA - lungime 910 m, usoara, altitudine plecare / sosire 1487 m / 1333 m, omologata
ANT.
Partie de schi fond si randonee situata langa partia de schi Cazacu.
Buteni i Azuga fac parte dintre staiunile montane cele mai preferate de turiti. Prtiile,
obiectivele deosebite, dar i adventura park sunt cele care atrag vizitatori din ar i din
strintate att iarna, ct i vara. Munii Bucegi sunt cea mai vizitat zon n care se practic
sporturile de iarn n Romnia, oferind posibiliti nenumrate pentru iubitorii de schi alpin i
schi de tur. Buteniul, cu cele dou prtii - Kalinderu 1 i 2 -, le ofer turitilor ocazia de a schia
n condiii foarte bune, dar i alte distracii, precum fun park, plimbri cu sanie tobogan tip
Wiegand, snowboard i skiboard. Castelul Cantacuzino, atracia din Bucegi Este considerat o
mare valoare arhitectonic, istoric, documentar i artistic, fiind construit n 1911, la cererea
prinului Gheorghe Grigore Cantacuzino, n stil neoromnesc. Sala de primire adpostete o
colecie de heraldic unic n Romnia, ce reprezint blazoanele familiilor de boieri ncuscrii cu
cantacuzinii, i o friz de picturi votive cu ilutri membri ai familiei Cantacuzino din ramura
muntean. Aici se afl i un restaurant unde se poate servi masa. Pe lng castel, mai pot fi
vizitate Grota i Turnul de vntoare. Tariful de intrare pentru un adult este de 23 de lei. Turism
de aventur: curse off-road, tirolian, tir cu arcul Cei dornici de aventur pot alege unul dintre
cele dou parcuri de aventur din staiune. Fie c vor drumeii prin pdure, tirolian, tir cu arcul
sau chiar curse cu maina off-road, pe traseu de 40-45 de minute prin Munii Baiului, totul aduce
vacanei dvs. un plus de adrenalin. "Sunt muli turiti dornici de aventur. Mainile de teren
sunt sigure, bine dotate i ntotdeauna vei fi nsoii de un reprezentant al firmei noastre. Chiar i
iarna, traseul este spectaculos", ne-a spus unul dintre reprezentanii parcului de aventur.
Mnstirea i Crucea de pe Caraiman, alte simboluri Crucea Eroilor este simbolul Bucegilor i a
fost construit ntre 1926 i 1928, de Cile Ferate Romne, la iniiativa reginei Maria, n
memoria eroilor czui n Primul Rzboi Mondial. n 2013, Guinness World Records a omologat
monumentul drept crucea amplasat pe cel mai nalt vrf montan din lume, 2.291 metri. La fel de
important pentru turism este i Mnstirea Caraiman, care are o poveste interesant se afl n
jurul unui brad n form de cruce. Se spune c acesta a fost semnul artat de Maica Domnului
printelui Gherontie Puiu. Pe lng mnstirea mare ce se afl nc n construcie, exist i spaii
pentru cazare, dar i un loc amenajat n jurul bradului, unde cretinii obinuiesc s se roage.
Azuga, loc ideal de schi Staiunea Azuga este, fr doar i poate, locul ideal pentru cei care i
doresc mai mult intimitate. Fostul ora industrializat s-a transformat ntr-o staiune cochet i
linitit. Iarna este preferat pentru schi, iar vara, pentru drumeii sau mountain-bike. Pe lng
prtiile de schi, exist i o prtie de tubbing, care este luat cu asalt att de aduli, ct i de copii.
PONT: n Buteni, Parcul Naional este o unitate cu personalitate juridic a Regiei Naionale a
Pdurilor-Romsilva i este una dintre cele 27 de arii protejate din Romnia. Pentru a fi la curent
cu traseele turistice, cu atraciile oferite de staiune, este bine s mergei aici, pentru c vei primi
toate informaiile necesare, chiar i hri ale zonei. 18 ianuarie este data la care se srbtorete
Ziua Mondial a Zpezii n 500 de staiuni din 43 de ri.
Acest articol este proprietatea Ring Media Group i este protejat de legea drepturilor de autor.
Orice preluare integral sau parial a coninutului se poate face doar cu citarea sursei, astfel:
pentru publicaiile tiprite - Ziarul "ring", iar pentru publicaiile online http://www.ziarulring.ro/stiri/turism/252146/Turist-pe-Valea-Prahovei-Busteni-si-Azuga
Geografie, clima
Azuga, un sat la inceputul secolului XX, fotografie de epoc.

Autor: Alexandru Antoniu (18601925)-Commons.Wikimedia
Azuga este o staiune situat pe Valea Prahovei la confluena rului Azuga cu Prahova, ntre
Buteni i Predeal. Cu acces de pe DN1, situat la poalele munilor Bucegi i n special, Baiului,
Azuga a fost mult timp o staiune mai puin frecventat. Construirea unor prtii de schi
performante (Azuga deine prima prtie romneasc omologat de Federaia Internaional de
Schi, prtia Sorica) creaz premiza creterii popularitii staiunii. Cu o populaie de 4440 de
locuitori, recenzai n 2011, Azuga era vestit n trecut pentru cu acelai nume produs aici.
Fabrica de bere, nfiinat n 1870, a intrat dup 1989 pe minile cuiva care a reuit n 2009 s o
vnd concurenei. i istoria berii Azuga a luat sfrit (dac definitiv sau nu, rmne de vzut).
Azuga are, cum era de ateptat, ierni reci i veri rcoroase. Iat cteva date despre climat:
temperatura medie anual:4,5C;
cantitatea de precipitaii medie anual:900mm;
medie anual de zile cu cer senin/zile norate: 60/110 (restul bnuim c se

ncadreaz la "parial acoperit");
numr mediu anual de zile n care se menine zpada: 100, n februarie

stratul de zpad are grosime maxim.
Turismul n zon
Azuga. La schi.
Foto credit: Nite Dan - Enjoypixel / Foter / CC BY-NC
n Azuga exist cteva zeci de uniti de cazare, de la hoteluri i pensiuni pn la apartamente,

chiar i un hostel.Din ora pornesc trasee cu diferite grade de dificultate spre Bucegi sau Munii
Baiului, iar pe nlimile din jurul staiunii ciclocrosul e la el acas. Pentru amatorii de sporturi
de iarn prtiile Cazacu (3042 de metri lungime, 705 metri diferen de nivel) i Sorica (2100 de
metri lungime, 570 metri diferen de nivel), cu grad ridicat de dificultate, se constituie n atuuri
de netrecut cu vederea ale Azugii.
Muntii Bucegi
Geografie, relief i geologie
Munii Bucegi - Crucea de pe Caraiman, vedere din Sinaia
Cuprini ntre Valea Prahovei la est, pasul Bran - Rucr, pas ce-i separ de Piatra Craiului la vest
nord-vest i valea Ialomiei - Leaota la sud-vest, Munii Bucegi se desfoar n dou creste pe
direcia nord-sud, creste ce se unesc n vrful Omu.
Creasta estic, principal, cea mai masiv dintre cele dou, are n componen i cele mai
cunoscute vrfuri: Furnica - 2103 m, Caraiman - 2384 m, Costila - 2498 m, Omu - 2505 m,
precum i platoul Bucegi (cu altitudini ntrte 1600 i 2400 de metri). Alte vrfuri ceva mai puin
umblate snt Bucoiu Mare - 2492 m, Scara - 2422 m, Strungile Mari - 2162 m, Obria - 2405
m. Printre cele dou creste curge Ialomia, izvort de sub vrful Omu i adunnd apele de pe cei
doi versani ce o mrginesc. Pentru o vedere mai detaliata harta Bucegilor v st la dispoziie.
Relieful Bucegilor are aspect glaciar, cu fenomene carstice i de eroziune, cu multe vrfuri peste
2000 de metri, cu trasee pentru toate pregtirile, cu zone nalte accesibile i cu maina (s urci pe
munte pn la creast e visul amatorilor de mici i cef la grtar), dar i cu trasee ce nu pot fi
strbtute dect de ctre cei bine echipai i antrenai.
Munii Bucegi, de la stnga la dreapta Caraiman, Cotila, Colii Morarului, Bucoiu

Geologic Munii Bucegi se prezint sub forma unor depozite sedimentare, calcare,
conglomerate, gresii, avnd ca baz isturile cristaline. Structura geologic a dus la apariia
cheilor, peterilor, avenelor, toate zone de interes tiinific sau turistic. Astfel Cheile Znoagei,
Cheile Ttarului, Cheile Coteanului, Cheile Orzei sau Avenul de sub Babele, Petera de pe
Piciorul Babelor, Petera Ialomiei, Petera Ursului, Petera Onici, Petera Pustnicului, Petera
Rtei, Petera Ttarului, Avenul Vnturi, Platoul carstic Lespezi, cascadele Urltoarea, Vnturi,
Doamnei, Parcul Naional Bucegi, rezervaiile de pe valea Ialomiei definesc o arie montan
extrem de variat ca aspect i puncte de interes turistic.
Clima, flora, fauna
Munii Bucegi - Floare n pdurile de lng Sinaia

Munii Bucegi au un climat alpin, cu temperaturi medii anuale variind pe nlime, la 1000 de
metri altitudine nregistrndu-se 26C, iar la peste 1800 de metri 0-2C. Vremea poate avea
variaii brute pe munte, n decursul unui an avem aproximativ 47 de zile de iarn cu temperaturi
sub 0C i aproximativ 16 zile cu temperaturi peste 25C. Plou i ninge abundent, nivelul mediu
anual al precipitaiilor este de 8001200 mm, n funcie de altitudine, vnturile snt puternice.
Flora este bogat, ncepnd cu pdurile ce acoper muntele pn la 1700 de metri nlime,
formate dintr-un amestec de fag cu brad i molid n proporii schimbtoare cu altitudinea. Peste
1700 de metri jnepenii iau locul arborilor, iar la peste 2000 de metri pajitile alpine iau locul
jnepenilor. Florile mpnzesc coatele despdurite sau luminiurile pdurii, printre ele gsindu-se
i specii protejate ca Leontopodium alpinum (floarea de col), Rhododendron kotschyi (bujorul
de munte sau smrdarul), Daphne blagayana (iedera alb), Angelica archangelica (angelic),
Nigritella rubra sau Lathyrus odoratus (sngele voinicului), Dryas octopetala (arginica), Papaver
pyerenacium (macul galben), Botrychium lunaria (iarba dragostei), Silene acaulis (iarb
roioar).
Fauna, ca peste tot n Carpai e bogat, cerbul carpatin, capra neagr, vulpea, ursul brun, rsul,
lupul, cocoul de munte, corbul, vulturul pleuv sur sau brun, vipera de poian populnd pdurile
sau poienile acestor muni. Dintre acestea ursul e cel mai ndrzne apropiindu-se deseori de
cabane, corturi sau locuine, o situaie ce poate deveni repede periculoas pentru oameni.
Turismul n zon
Munii Bucegi. O vedere de iarn-primvar dinspre Predeal

Accesul n Munii Bucegi se poate face de pe DN1, din staiunile de pe Valea Prahovei, dinspre
Bran sau Zrneti. Apropierea de Bucureti, Ploieti i Braov face ca Bucegii (nume de origine
turca, peceneg sau cuman) s fie foarte umblai, n special creasta estic accesibil dinspre
staiunile populare Sinaia, Buteni, Azuga sau Predeal. Aceast accesibilitate a i adus zonei
supranumele de "bulevardul" carpatin. Posibilitile de cazare, att n staiuni ct i pe munte,
modurile variate de petrecere a vacanelor sau timpului liber n orice anotimp, au fcut din
Bucegi o zon de interes turistic major.
Din nefericire accesibilitatea zonei face ca printre mulii turiti s se afle i muli primitivi,
trecerea acestora fiind marcat de mormanele de gunoaie pe care le las n urm i de multe ori i
de vandalizarea locurilor n care poposesc. C aa-i la stna fr cini.
Localizarea statiunii
Azuga este localizata in judetul Prahova, Muntenia, Romania si are o populatie de aproximativ 6000 de locuitori si se invecineaza
cu alte doua statiuni cunoscute de pe Valea Prahovei: Busteni si Predeal. Azuga se afla la o altitudine de 1100 metri, la 38 de
kilometri distanta de Brasov si la 147 de kilometri distanta de capitala Bucuresti. Temperatura medie anuala este de 7 grade
Celsius.
Fiind situata la poalele muntilor Bucegi, Azuga este o statiune climaterica si se poate mandri cu prima partie de schi din Romania
omologata de F.I.S. (Federatia Internationala de Ski) - partia Sorica. Din acest motiv, dar si datorita investitiilor masive in
infrastructura de turism care au avut loc in ultima perioada, Azuga s-a dezvoltat in una din cele mai mari statiuni de schi din tara.
Partiile din Azuga
Partiile din Azuga: 1)Sorica: lungime 2100 m, dificultate medie, diferenta de nivel de 561 m, instalatie de iluminat nocturn si
tunuri de zapada pentru 700 m, 2)Cazacu: lungime 1920 m, dificultate medie, diferenta de nivel 530 m; 3)Cazacu varianta:
lungime - 400 m, dificultate medie, dispune de zapada artificiala. 4)Cazacu bretea: lungime 715,54m ,diferenta de nivel 163,21 m
5)Sorica Sud - lungime 770 m, usoara, 6)La Stana - lungime 910 m, usoara, Alte partii de schi fond si randonee, precum si un
traseu de snowboard, situate in vecinatatea partiei Cazacu, insumeaza 10 km.
Azuga dispune de o telegondola inaugurata la sfarsitul anului 2007 care ofera acces de punctul superior catre toate partiile din
statiune.\
Acces
Rutier: Bucuresti - Brasov pe DN1 (E 60) sau dinspre Rasnov pe DN 73A si E577
Feroviar: Gara Azuga, pe linia Bucuresti - Brasov
Hoteluri
Hotel Cautis****
Pensiunea Flora Alpina****
Hotel Azuga Resort***
Hotel Lux Garden*****
Date statistice
NUMAR TURISTI CAZATI IN STATIUNEA AZUGA
2002 -
2.344 turisti
2003 -
5.603 turisti, din care straini 138
2004 -
2.805 turisti, 2548 romani si 257 straini

10.681 innoptari, 8651 romani si 2030 straini
Durata medie sedere in statiune: 3,81 zile, 3,40 romani si
7,90 straini
2005 -

12.259 innoptari, 12040 romani si 219 straini
1,47 straini
2006 -

8562 innoptari, 8306 romani si 256 straini
1,83 straini
2007 -

2008 -
8187 turisti, 7782 romani si 405 straini

Durata medie de sedere in statiune 2,26 zile
2009 -

2010 -

Durata medie de sedere in statiune 2,29 zile
Forme de turism practicabile
Dezvoltarea orasului Azuga se datoreaza in mare parte si fenomenului

turistic. Diversele resurse cu proprietati terapeutice si factori naturali de
cura au condus la dezvoltarea turismului montan, conditiile naturale,
resursele cultural-istorice, pitorescul zonei, fondul cinegetic au oferit
multiple posibilitati de amplificare a turismului in zona. La acestea se
adauga si turismul de aventura care si-a gasit un loc important in Azuga
in ultimii ani. De-a lungul timpului diversitatea, volumul si valoarea
resurselor turistice din statiune au favorizat practicarea mai multor
forme de turism, ceea ce conduce la ideea de statiune complexa, ce
poate raspunde nevoilor unor segmente largi de turisti.
A. Turism montan - schi alpin , schi fond, trasee montane.
B. Turism pentru odihna si recreere - excursii, drumetii montane, agrement
de incinta, sporturi de vara.
C. Turism de afaceri
D. Alte forme de turism - sporturi extreme ( paintball, team - building,
plimbari cu ATV, mountain - biking, alpinism si escalada), cantonamente
sportive, turism de evenimente, turism de vanatoare si pescuit sportiv,
turism de tranzit si de sfarsit de saptamana, turism stiintific.
DESCRIERE GENERALA
Situat n partea de nord a judeului Prahova, la

confluena rului Prahova cu prul Azuga, localitatea Azuga
este o aezare urban, avnd coordonatele de identificare 45

grade 37 latitudine nordic i 25 grade 33 longitudine
estic. Oraul are 5.213 locuitori.
Este o localitate tipic de munte; teritoriul su
administrativ de 8.304 ha se suprapune att Munilor
Clbucetele Predealului ( N-V ) ct i Munilor Grbovei ( S-E ),
oraul propriu zis, desfurndu-se n lungul vii Azuga, pe
direcie E-V, pe cca 3 km pn la confluena cu Prahova.
Poziia i accesibilitatea sunt avantaje pentru
oraul Azuga, acesta fiind situat pe cea mai circulat vale
transcarpatic a Romniei Valea Prahovei respectiv DN 1
E60 i magistrala feroviar dubl, electrificat Bucureti
Braov, la cca 135 km fa de Bucureti i 36 km fa de
Braov. Se nvecineaz la nord cu jud. Braov, la sud - vest cu
oraul Buteni, iar la sud - est se afl comuna Valea Doftanei.
Relieful specific este datorat alctuirii geologice i
aciunii factorilor exogeni; din punct de vedere geomorgologic
se distinge un nivel al culmilor i un nivel al vilor. Relieful
major este reprezentat de culmile celor dou uniti muntoase
mai sus amintite; cu toat diferena altitudinal, au multe
asemnri fizionomice. Munii Clbucetele Predealului,
nconjurai de masive mai nalte ( Postvarul, Piatra Mare i
Grbovei, care au peste 1800 1900 m i Bucegii care ating
2505 m n Vf. Omu ), se nfieaz ca o arie cobort, ale crei
altitudini scad treptat, de la E V. ntre Prahova i Azuga se
afl un sector mai compact de 1400 1500 m ( Clbucet
Plecare 1451 m, Clbucetul Taurului 1519 m, Clbucetul Azugii
1586 m ), cu pante a cror topografie i nclinare este de 12
24 grade i 24 32 grade. La vest de Azuga, altitudinile sunt
mai sczute 1300 1400 m ( Vf. Grecului are spre exemplu
1432 m ) iar pantele sunt de 6 12 grade i 12 24 grade.
Munii Grbovei din sud i est sunt mai proemineni ( Vf.
Cazacu 1753 m, Vf. Urechea 1715 m, Vf. Stevia 1901 m ).
Clima este de tip subalpin; temperatura medie

anual a aerului este de cca 5,5 grade C, media de var fiind
de 14,5 grade C iar cea de iarn de 4,7. Cantitatea medie
anual de precipitaii este de 1028 mm; n distribuia anual se
constat c maximul se nregistreaz la sfritul primverii i
nceputul verii, iar minima, n sezonul rece.
Vnturile dominante sunt de direcie NE i E i se canalizeaz
n lungul Vilor Azuga i Prahova, sub forma curenilor.
Reeaua hidrografic este reprezentat de rul
Prahova i prul Azuga. Exist de asemenea o serie de
pruri, colectate de Azuga: Valea Urechea, Valea Sitei, Valea
Glodului, Valea Criei, Valea Mrului, Limbel.
Vegetaia specific aparine celor dou zone
cunoscute n aria montan, respectiv zona forestier i zona
alpin. Vegetaia forestier aparine subzonei fagului i
subzonei molidiului i se intinde cam pn la 1400 - 1500 m
altitudine. n subzona fagului pdurile sunt formate din
amestec de fag cu brad dar i cu molid. n enclavele de
amestec se mai intlnesc i alte specii ca: paltin, ulm, artar,
frasin, plop tremurtor i zada. La partea superioar a fagului
se dezvolt pe o fie relativ ngust de numai 200 250 m
( 1400 1600/1650 m ), subzona molidiurilor. Pdurile de
molid sunt relativ compacte. Zona alpin se dezvolt dincolo
de limita superioar a pdurii de la 1600/1650 m altitudine n
sus pn la cele mai mari nlimi, cu tufiuri de ienupr, anin,
epoic. Sunt frecvente fneele i punile alpine. Ca plant
lemnoas cultivat de ctre locuitori
gsim mrul, care
rodete, ns fructele nu se coc suficient. Se mai gsesc arbuti
fructiferi ca: zmeur, pducel, scoruul de munte, coacz, soc,
clin, etc. Dintre plantele cultivate care cresc bine amintim
cartoful, varza alb, conopida, morcovul, fasolea, pstrnacul,
ptrunjelul, mrarul, tarhonul.
n vegetaia minor cea de primvar care-i

grbete ciclul evolutiv pn la nfrunzirea fagilor se gsesc
numeroase plante ierboase ca: ghiocei, viorele, mseaua
ciutei, spanz. Dintre Lyropodiaceae: brdiorul, coada calului,
feriga de piatr, feriga obinuit. Dintre gramineae: coada
vulpii, iarba capului, panis, firua i obsiga. Ca plante
medicinale ntlnim: suntoare, chimion, ment, afin, ciuboica
cucului.
Fauna este bogat i variat din punct de vedere
al efectivelor. Sunt de remarcat exemplare de cerb carpatin,
cprior, urs, mistre, lup, vulpe, jder, bursuc, dihor, vidr,
iepure, rs, coco de munte. n fgetele din zonele mai nalte
gsesc cele mai bune condiii de via mamifere roztoare
precum soareci i veverie.
Ca animale domestice putem gsi: vaci, boi, cai, oi, capre, porci.
Fauna piscicol este reprezentat de pstrv ( Salma trutta faria ) i
zglavoaca ( Cattus gabia ) dac ne referim la praiele i rurile de
munte. Menionm
existena pe Valea Azugii a unei importante pstrvrii.
Potenialul turistic aferent teritoriului administrativ
al oraului Azuga este n exclusivitate natural, formele de
turism favorizate fiind: odihn total sau activ, drumeie 9
trasee turistice montane de la foarte uoare la foarte dificile, n
Munii Bucegi i Munii Baiului, trasee de alpinism n Munii
Bucegi, cu grad de dificultate de la I VI ), sporturi de iarn
( schi alpin, fond, randonee, snowboard, sniu ) sporturi de
var ( exist 2 terenuri de handbal volei, 1 teren de fotbal, 2
terenuri de tenis pe zgur, 1 teren de baschet, o sala de
sport ), picnic, vntoare i pescuit sportiv, agrement nautic,
cunoatere instruire .
Resursele turistice majore sunt n principal
urmtoarele:
peisajul montan cu mare valoare estetic i funcional

favorabil odihnei dar mai ales activitilor recreative att
iarna ct i vara;
clima montan de tip subalpin, similar celei nregistrat

de staiunile turistice prahovene;
potenial schiabil remarcabil n Munii Grbovei dar i n

Clbucetele Predealului;
fond piscicol i cinegetic valoros.
MONUMENTE ALE NATUR:
Fagul Secular din curtea Ocolului Silvic
Arborele Mamut ( Sequoia gigantea )
Bradul alb aflat pe poteca spre Grbova la 3 km, n Seaua

Mare.
REZERVAT NATURALE:
1.
Rezervaia natural botanic Poiana cu Narcise

Clbucetul Azugii 18,5 ha;
2. Rezervaia natural botanic Poiana cu Narcise Unghia

Mare 18,22 ha;
3. Rezervaia natural complex Valea Turcului 113,75 ha;
4. Rezervaia natural complex I Unghia Mare 42 ha;
5. Rezervaia natural complex II Unghia Mare 50 ha;
6. Rezervaia natural complex III Unghia Mare 78,75 ha;

7. Rezervaia natural complex Valea Cazacului 257,75 ha;
Rezervaia natural geologic i geomorfologic Unghia Mic
139,75 ha.
ISTORIC
Valea Prahovei a fost dintotdeauna o permanent cale de
legtur ntre locuitorii vechii Dacii i mai trziu ntre romanii de pe
ambii versani ai Carpailor. Ea a fost locuit din cele mai ndeprtate
timpuri de oamenii care au gsit aici locuri favorabile traiului lor i
animalelor.
Iniial a funcionat ca han, fiind descris de Nestor Urechea n
lucrarea sa Drumul Braovului i de Nicolae Iorga n Scrisori de
negustori . Un document vechi din 1815 menioneaz hanul Cciula
Mare. Aceast aezare s-a extins treptat datorit unei intense viei
pastorale.
Hanul Intre Prahove , dup cum spune tradiia oral, a fost
construit pe la jumtatea veacului al XVIII lea, n Azuga la poala
Clbucetului Taurului, n dreptul Scolii Generale de azi, n apropierea
locului unde se vars prul Azuga n rul Prahova. Locul unde era situat
I-a conferit i numele, fiindc, pe vremuri, ambele ruri au fost socotite
izvoare ale Prahovei.
In preajma hanului, la nord i la sud, la rsrit i la apus nu se
gsea nici o locuin omeneasc, la nceputuri. Abia n primii ani ai
secolului al XVIII lea apruser, ici colo, cteva gospodrii rzlee,
cum a fost a ciobanului George Zangor.
Se pare c meterii care au nlat hanul au avut un model n
Slonul de Piatr. Ei au muncit mult, fcnd aici un han tot att de mare,
cel puin n ceea ce privete numrul ncperilor. Sopronul, cosarul pentru
fn i celelalte dependine erau dispuse n jurul cldirii principale
nlocuind zidul de piatr, astfel nct, prin nfiarea lui exterioar, Hanul
Intre Prahove era diferit de celelalte hanuri din Vale Superioar a
Prahovei.
Primul locuitor care s-a statornicit n Azuga a fost Gheorghe
Zangor, care avea 500 de oi i i-a construit primul casa n anul 1800. Casa
lui Zangor a fost o locuin simpl, rneasc i nu prea mare. Inainte de
aceasta cas mai exista un han vechi, care dup unele afirmaii s-ar fi
construit intre anii 1720 1725, care a fost ars n mai multe rnduri de
turci. Acest han se afl n locul unde este astzi Biserica Ortodox.
Casa lui Gheorghe Zangor a fost construit pe malul drept al
Vii Azuga, iar lng ea s-a construit mai trziu casa Blebea, care mbina
toate liniile de arhitectur romneasc.
n timpurile vechi, aceste inuturi erau acoperite de pduri
neclcate de picior de om. Documentele vechi vorbesc despre aceste locuri,
ca de nite pustieti lipsite cu totul de populaie. Primii locuitori au fost

pstorii de vite.
Prin mrimea i linia lor arhitectural, hanurile prahovene au
fost la acea vreme o nsemnat zestre edilitar urbanistic a Trgurilor
Ploieti i Cmpina, n timp ce altele, cele din Breaza de Sus, Sinaia,
Buteni, Azuga au constituit o atracie deosebit pentru cltori, fiind
mult vreme singurele aezri stabile din Valea de Sus a Prahovei.
n anul 1884, Predeal, Azuga, Buteni i Poiana Tapului s-au
dezlipit de Sinaia pentru a forma mpreun o nou comun sub numele de
Predeal, care se ntindea pn la apa Peleului.
n 21 aprilie 1889, reedina Primriei s-a strmutat de la
Predeal la Azuga, intr-un local ridicat pe un teren pus la dispoziie de
Mria Sa Regele Carol I, proprietarul moiei, aprnd astfel i avantaje
att din punct de vedere administrativ ct i pentru populaie, prin faptul
c reedina era la centru.
Primele nceputuri de industrie n Azuga, atunci ctun
aparinnd de comuna Predeal, dateaz din anul 1830 prin nfiinarea de
ctre Aslan, venit de la Rucr, a unei Fabrici de Sticl - Gljeria lui
Aslan . Dup ce a lucrat 2 ani la montarea ei, aducnd sticlari din
Bohemia, crora le-a fcut vreo 30 barci din lemn pentru locuit i dup ce
a adunat mult materie prim, nisip de siliciu, lut pentru oale de topit
furnizat de rnoveni, pe care l pltea cu sare de Telega , a produs
sticl suflat, sticl colorat i geamuri. A nchis-o n scurt timp, din
motive necunoscute nou, prsind toate investiiile sale, care s-au ruinat
fiind rmase fr stpn .
n decursul anului 1879 s-a construit Fabrica de sticl,
proprietatea d-lui S. Grunfeld, situat intre Vile Prahovia i Azuga, n
faa liniei ferate. Fabrica avea 250 de lucrtori, n mare parte din
Bohemia, iar produsele erau foarte cutate pe pieele romneti.
n 1882, Matei Mocanu a nfiinat Fabrica de Cacaval.
Cacavalul se fabrica n lunile mai i iunie iar de la Sf. Petru pn la Sf.
Maria Mare se fcea brnza. De atunci pn la plecarea oilor n muni se
fcea lapte de putin sau lapte gros .
Fabrica de Var hidraulic, a fost nfiinat n 1885, pe Muntele
Urechea, pe proprietatea familiei Blebea, de ctre francezul Leboeuf. Dup
doi ani a trecut n posesia firmei Taranget i Renard, iar n anul 1893 n
cea a firmei Renard & Co. Varul era de o calitate bun, obinnd medalia
de argint la Expoziia Universal de la Paris din 1889.
Fabrica de Ciment a inginerului Erler, a fost nfiinat n anul
1885, pe moia Sorica. n 1888, ing. Erler a nfiinat pe Valea Seac o nou
instalaie analog iar n 1892, a construit la Piatra Ars un cuptor
sistematic pentru var alb i toate aceste instalaii moderne erau n deplin
funciune, n timp ce produceau un ciment alb de calitate superioar.
Fabrica de Postav, nfiinat n anul 1887 de firma Rheim,
Scheeser & Co, se afla la locul unde Muntele Sorica se scald n apa
Azugii, pe un platou frumos, umbrit de o pdure deas cu arbori nali. Tot
n 1887, Carol Scheeser a construit Fabrica de salam, care funciona
regulat cu cinci maini speciale i producea salam i tot felul de afumate
i crnrie .
Fabrica de Cherestea de la Malul Ursului ( 1888 ) nfiinat de
Schender, producea la acea vreme 3000 mc cherestea de brad i molid
pentru construcii. Pentru exploatarea pdurilor din Munii Susaiului,
Ritivoiu i Fata Gvanei, Fraii Carol i Samuel Schiel din Buteni,
nfiinaser la poalele Susaiului dinspre Ritivoiu, lng Valea Azugii, o
fabric sistematic de cherestea i chibrituri sub conducerea ing. C.
Ganzert.
Mai amintim c n anul 1892 a fost nfiinat Fabrica de
ampanie, n 1908 Fabrica de amot. O alt ntreprindere este Fabrica de
Bere, care s-a construit ntre anii 1898 1900, de ctre firma Grundt,
Rdulescu & Co. ndustriaul Peter Schesser l-a convins pe maestrul berar
Grundt ( care n acea vreme fabrica n Braov cea mai bun bere ) s vin
la Azuga pentru a participa la nfiinarea unei fabrici de bere.
Datini si obiceiuri
Botezul - Noul nascut se scalda timp de 40 zile in apa sfintita. In seara zilei a treia
dupa nastere se facea de trei seri adica se invitau la masa trei neveste pe care
gazda casei le ospata si apoi le lasa peste noapte masa pusa si paharele pline cu
vin, precum si o paine intreaga si ceva bani, pentru ca venind ursitoarele sa
gaseasca toate cu imbelsugare si sa urzeasca copilului un viitor bun. In primele trei
zile de la nastere nu se dadea nimic din casa, iar daca intra cineva acesta trebuia sa
lase un lucru cat de mic pentru a nu lua somnul copilului. Cina intra in casa trebuia
sa apuce copilul de nas pentru ca noul nascut sa fie mantuit de toata necuratenia.
Nunta Taranii din localitate se casatoreau foarte tineri, baietii la 20-24 ani iar
fetele la 16-17 ani. Daca feciorul nu se insura pana la 30 ani el se numea burlac.
Casatoriile se faceau dupa alegerile tinerilor, parintii influentand de multe ori, dar
rolul lor se reducea mai intotdeauna la fixarea zestrei. Odata tocmeala ispravita
se facea logodna numita si invoiala. Cheltuiala logodnei cadea in sarcina
socrilor mici, adica parintilor fetei , iar feciorul platea lautarii .
In ajunul nuntii chematorii in haine de sarbatoare, cu flori la palarie sau la

caciula, cu plosti pline cu vin sau rachiu, trimisi de ginere, de mireasa sau de nasi,
invitau satenii la nunta, salutand toti oamenii in orice timp al zilei cu buna
dimineata .
In dimineata zilei de nunta, mirele impreuna cu chematorii si invitatii sai se ducea la
nasi, apoi la mireasa. Ea ii astepta la masa impreuna cu alte fete, urmand sa
ingenuncheze de trei ori in fata socrului mic, care le dadea binecuvantarea
parinteasca. La iesirea din casa mireasa punea piciorul in pragul usii de trei ori,
impotrivindu-se sa iasa, iar ginerele trebuia sa I ia in brate sau o incingea cu fraul
calului pentru a iesi.In curte era inaltat, in varful unei prajini, la 10-15 m bradul de
nunta , un colac si o basma. Cand ginerele si mireasa ieseau din casa, lautarii
cantau, feciorii si fetele din sat se prindeau in hora, iar unul din pocanzei ( asa
se numeau prietenii si rudele ginerelui ) se urca pe prajina, luand bradul de nunta,
basmaua si colacul ramanand ale lui.
De la poarta, ginerele se inapoia la soacra ii spinteca ia la gura lasandu-i in san
bani de argint.
Pe timpul casatoriei religioase, dupa cantarea Isaia dantuieste se arunca in
biserica cu bomboane, afara lautarii cantau si feciorii si fetele se prindeau a juca
hora miresei
In casa ginerelui se intindea masa unde luau loc nuntasii, urmand sa vina si
terfarii ( rudeniile si invitatii din partea miresei ).
Superstitii Batranele stiau a interpreta semnele cerului, fenomenele naturii,

jocul si cantecul pasarilor, miscarile deosebite ale animalelor, latratul
cainelui. Credeau ca exista vrajitorii care pot lega si dezlega de dragoste si
de multe altele, credeau ca exista balauri cu aripi, varcolaci care mananca
luna si soarele , precum si feti-frumosi , si mai credeau in puterea
descantecelor
Descantecul Se descanta pentru boalele din de vant si din deochiu cam

singurele cunoscute atunci. Poporul zicea ca deochiul provine dintr-o privire
patrunzatoare a unei persoane necurate asupra bolnavului si mai cu deosebire cand
acesta era invidiat din cauza frumusetii.
Obiective
Biserica Catolica " Sfantul Nicolae"
Capela
Edificiul a fost dat in folosinta cu titlu gratuit de catre Consiliul Local Azuga pentru oficierea slujbelor
religioase,in anul 2005, iar prin stradania Preotului Capelan Moraru Constantin Mugurel, hirotonit pe
seama acestei Capele la 03.09.2006 a fost dotata cu toate obiectele necesare savarsirii cultului si a
Sfintei Liturghii.Pe data de 21 septembrie 2006 s-a facut sfintirea mica.
Prin contributia Preotului capelan, a Domnului Primar al orasului Azuga Purcaru Adrian si a Doamnei
Manager Dr. Rajnoveanu Lidia s-au continuat lucrarile de extindere a vechiului edificiu.In anul 2011 s-a
impodobit cu pictura murala in tehnica tempera acrilic " a secco " de catre pictorul Stefanita Gabriela.
Pe data de 28 iulie 2011, cu binecuvantarea Preafericitului Parinte Patriarh Daniel s-a tarnosit acest
Sfant Locas, de catre Preasfintitul Parinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar Patriarhal.
Biserica Adormirea Maicii Domnului

Biserica Sfanta Treime
Educatie
- Gradinita pentru copii: str. Valea Azugii, nr. 3, tel. 024432654
- Scoala generala : str. Victoriei nr. 67, cod 105100, tel. 0244326274
- Liceu Teoretic Azuga : str. Independentei nr. 55, tel. 0244326801
Divertisment
Festivalul Azuga
In fiecare an, la inceputul lunii octombrie , in Parcul " Ecaterina Teodoroiu " din Azuga, se desfasoara "
Festivalul Azuga ", manifestare cultural - artistica si sportiva, menita sa sublinieze valorile si traditiile
locale.
Festivalul a devenit o traditie printre manifestarile de gen din tara, fiind apreciat atat pe plan local cat si
national.
In cadrul Festivalului au loc competitii sportive ( fotbal, baschet, cross ), concursuri de cultura generala,
recitaluri de muzica pop ,rock, dance si muzica populara.
Evenimentul se incheie cu un superb foc de artificii.
O localitate tipica de munte, cu un potential turistic natural si antropic deosebit,

Azuga invita iubitorii zonelor montane catre relaxare, divertisment si explorare, prin
intermediul facilitatilor de care dispune in vederea petrecerii unei vacante inedite.
Formele de turism predilecte in aceasta zona cu peisaje divine sint drumetiile,
practicate pe trasee montane de la foarte usoare la foarte dificile, sporturile de
iarna, de vara, agrementul nautic, odihna totala sau activa, dar si vinatoarea sau
pescuitul sportiv.
Situata in partea de nord a judetului Prahova, la confluenta riului Prahova cu piriul

Azuga, localitatea Azuga este o asezare urbana, cu 5.213 locuitori. Teritoriul sau
administrativ, de 8.304 ha, se suprapune atit Muntilor Clabucetele Predealului (N
V), cit si Muntilor Girboveti ( SE ), orasul propriuzis desfasurinduse in lungul vaii
Azuga, pe circa 3 km, pina la confluenta cu Prahova. Pozitia si accesibilitatea sint
avantaje pentru orasul Azuga, acesta fiind situat pe cea mai circulata vale
transcarpatica a Romaniei Valea Prahovei.
Relieful specific este datorat alcatuirii geologice si actiunii factorilor exogeni: din
punct de vedere geomorfologic se distinge un nivel al culmilor si un nivel al vailor.
Relieful major este reprezentat de culmile celor doua unitati muntoase mai sus
amintite; cu toata diferenta altitudinala, au multe asemanari fizionomice. Muntii
Clabucetele Predealului, inconjurati de masive mai inalte (Postavarul, Piatra Mare si
Girbovei, care au peste 1.8001.900 m, si Bucegii, care ating 2.505 m in Vf. Omu),
se infatiseaza ca o arie coborita, ale carei altitudini scad treptat.
Clima este de tip subalpin; temperatura medie anuala a aerului este de circa 5,5
grade C, media de vara fiind de 14,5 grade C, iar cea de iarna de 7.
Reteaua hidrografica este reprezentata de riul Prahova si piriul Azuga. Exista, de
asemenea, o serie de piraie colectate de Azuga: Valea Urechea, Valea Sitei, Valea
Glodului, Valea Casariei, Valea Marului sau Limbasel.
Vegetatia specifica apartine celor doua zone cunoscute in aria montana, respectiv
zona forestiera si zona alpina. Vegetatia forestiera apartine subzonei fagului si
subzonei molidisului si se intinde cam pina la 14001500 m altitudine. Zona alpina
se dezvolta dincolo de limita superioara a padurii, de la 1.6001.650 m altitudine in
sus pina la cele mai mari inaltimi, cu tufisuri de ienupar, anin sau teposica. Sint
frecvente finetele si pasunile alpine. Ca planta lemnoasa, cultivata de catre
locuitori, gasim marul, care rodeste, insa fructele nu se coc suficient. Dintre plantele
cultivate care cresc bine amintim cartoful, varza alba,
conopida, morcovul, fasolea, pastirnacul, patrunjelul, mararul, tarhonul.
Fauna este bogata si variata din punct de vedere al efectivelor. Sint de remarcat
exemplare de cerb carpatin, caprior, urs, mistret, lup, vulpe, jder, bursuc, dihor,
vidra, iepure, ris sau cocos de munte. In fagetele din zonele mai inalte gasesc cele
mai bune conditii de viata mamifere rozatoare precum soarecii si veveritele.
Fauna piscicola este reprezentata de pastrav si zglavoaca, daca ne referim la
piraiele si riurile de munte. Mentionam existenta pe Valea Azugai a unei importante
pastravarii.
O localitate incarcata de istorie...

Prin potentialul natural deosebit, Azuga sa remarcat printre localitatile Vaii
Prahovei, fiind locuita din cele mai indepartate timpuri de oamenii care au gasit aici
locuri favorabile traiului lor si al animalelor. Initial, aici a functionat un han, fiind
descris de Nestor Urechea in lucrarea sa Drumul Brasovului si de Nicolae Iorga in
Scrisori de negustori.
Primul locuitor care sa statornicit in Azuga a fost Gheorghe Zangor, care avea 500
de oi si sia construit primul casa in anul 1800. Casa lui Gheorghe Zangor a fost
construita pe malul drept al Vaii Azuga, iar linga ea sa ridicat mai tirziu casa
Blebea, care imbina toate liniile de arhitectura romaneasca.
Inainte de a fi construita casa lui Zangor, mai exista un han vechi, care, dupa unele
afirmatii, sar fi construit intre anii 1720 si 1725, fiind ars in mai multe rinduri de
catre turci. Acest han se afla in locul unde este astazi Biserica Ortodoxa.
Prin marimea si linia lor arhitecturala, hanurile prahovene au reprezentat, la acea
vreme, o insemnata zestre edilitarurbanistica a tirgurilor Ploiesti si Cimpina, in timp
ce altele, cele din Breaza de Sus, Sinaia, Busteni, Azuga, au constituit o atractie
deosebita pentru calatori, fiind multa vreme singurele asezari stabile din Valea de
Sus a Prahovei.
In anul 1884, Predeal, Azuga, Busteni si Poiana Tapului sau dezlipit de Sinaia pentru
a forma impreuna o noua comuna sub numele de Predeal, care se intindea pina la
apa Pelesului.
In 21 aprilie 1889, resedinta primariei sa stramutat de la Predeal la Azuga, intrun
local ridicat pe un teren pus la dispozitie de Regele Carol I, proprietarul mosiei,
aparind astfel si avantaje atit din punct de vedere administrativ, cit si pentru
populatie, prin faptul ca resedinta era in centru.
Statiune cu... "fler" turistic

Potentialul turistic aferent teritoriului administrativ al orasului Azuga se afla cu
predilectie in Muntii Bucegi si Muntii Baiului. Aici, potentialul antropic consta in
trasee de alpinism, cu grade de dificultate de la I la VI, sporturi de iarna (schi alpin,
fond, randonee, snowboard, sanius), sporturi de vara (doua terenuri de handbal
volei, un teren de fotbal, doua terenuri de tenis pe zgura, un teren de baschet si o
sala de sport), picnic, vinatoare si pescuit sportiv, dar si agrement nautic.
Pot fi mentionate, in acelasi timp, manifestarile care au loc pe pirtia de schi
"Serbarile Zapezii", concursuri nationale de schi fond, concursuri de schi alpin si
snowboard. Vara, pe traseele marcate, se fac plimbari cu mountain bike, drumetii,
paintball sau plimbari cu ATVuri.
Devenit deja o traditie, in fiecare an, la inceputul lunii octombrie, in orasul Azuga se
organizeaza Festivalul Azuga, manifestare culturalartistica si sportiva, menita sa
sublinieze traditiile si valorile locale.
In plus, pentru a descoperi arta producerii vinului spumant dupa metoda traditionala
"champenoise", Cramele Halewood au introdus in circuitul turistic vitivinicol
Pivnitele RheinAzuga.
Turistii care aleg statiunea Azuga pentru petrecerea timpului liber, a vacantelor sau
a concediilor beneficiaza de servicii prompte si de calitate in pensiuni turistice de 1,
2 si 3 stele, hoteluri de 2, 3 si 5 stele, restaurante, club, pizzerie, cofetarie, pub,
complexuri de agrement (fitness, sauna, bowling, spa, piscine).
Locuri de interes deosebit pentru iubitorii sporturilor de iarna:

Complexul de sporturi de iarna este compus din:
Pirtia Sorica: dificultate medie, printre cele mai bune din Romania, avizata de FIS,
cu instalatie de iluminat nocturn si zapada artificiala;
Pirtia Cazacu: dificultate medie, inclinare medie 33,8%;
Azuga Sud: usoara, diferenta de nivel 154, teleschi 900 pers./h;
La Stana: usoara, diferenta de nivel 154 m;
Telegondola: capacitate 2000 pers./h, lungime 1.800 m, durata de parcurs 17
minute, diferenta de nivel 550 m;

Teleschi: diferenta de nivel 166 m, altitudine plecare/sosire 974/1.140 m,
capacitate 600 pers./h, durata de parcurs 4 min.;
Miniteleschi: diferenta de nivel 116 m, plecare la altitudinea de 1.114 m,
capacitate 290 pers./h, durata de parcurs 2 min.;
Babyschi: diferenta de nivel 22 m, durata de transport 2 min., capacitate 290
pers./h;
Alte pirtii: schi fond si randonee, precum si un traseu de snowboard, pe trasee ce
insumeaza 10 km.
Pentru iubitorii de drumetii:

Rezervatia naturala botanica Poiana cu Narcise Clabucetul Azugii;
Rezervatia naturala botanica Poiana cu Narcise Unghia Mare;
Rezervatia naturala complexa Valea Turcului;
Rezervatia naturala complexa I Unghia Mare;
Rezervatia naturala complexa II Unghia Mare;
Rezervatia naturala complexa III Unghia Mare;
Rezervatia naturala complexa Valea Cazacului;
Rezervatia naturala geologica si geomorfologica Unghia Mica.
Pentru cei care doresc sa se familiarizeze cu zona:

Pastravaria, aflata la confluenta piriului Limbasel cu piriul Azuga;
Cabana de vinatoare Azuga;
Casaria Ghimbasanu, inregistrata pe lista monumentelor de arhitectura;
Cimitirul Eroilor din Primul Razboi Mondial;

Monumentul Eroilor de la 1877, amplasat in curtea Bisericii Ortodoxe;
Monumentul inchinat Ecaterinei Teodoroiu;
Capela de pe Muntele Sorica, inchinata luptatorilor din Al Doilea Razboi Mondial;
Crucea de pomenire de la Genone;
Fagul secular din curtea Ocolului Silvic;
Arborele Mamut (Sequoia gigantea);
Bradul alb aflat pe poteca spre Girbova, la 3 km, in Seaua Mare.
Munii Bucegi
De la Wikipedia, enciclopedia liber
Pagina Bucegi trimite aici. Pentru alte sensuri vedei Bucegi (dezambiguizare)
Munii Bucegi
Munii Bucegi vzui de pe vrful Cristianu Mare din Munii Postvarul
Altitudine
2.505 m
Localizare
Romnia
Lan muntos
Munii Bucegi
Hart
Modelare 3D a Bucegilor
modific
Masivul Bucegi, cu o suprafa de circa 300 km2, se afl la extremitatea estic a Carpailor
Meridionali, desfurndu-se ntre Valea Prahovei la est i culoarul Branului i Valea Ialomiei la
vest; cade brusc spre nord ctre depresiunea Brsei i spre sud, pn la contactul cu Subcarpaii
de curbur. Se ntinde pe teritoriul judeelor Dmbovia, Prahova i Braov. Fiind de o mare
complexitate structural i morfologic, masivul apare ca o cetate natural, cu incinta suspendat

la 1600 2500 m, sprijinit de abrupturi puternice.
Cuprins
1 Etimologie
2 Geografie
3 Resurse naturale
4 Clima
5 Puncte de interes
6 Flora i fauna
o
6.1 Flora
6.1.1 Speciile ocrotite
6.1.2 Zonarea florei
6.2 Fauna
7 Zone protejate
o
7.1 Rezervaii floristice
7.2 Parcul Natural Bucegi
7.3 Rezervaia Cheile Orzei
8 Cabane de altitudine i refugii

o
8.1 Cabane
8.2 Refugii
9 Trasee marcate
10 Sport i staiuni
o
10.1 Activiti sportive
10.2 Azuga
10.3 Bran
10.4 Buteni
10.5 Predeal
10.6 Sinaia
10.7 Sanatoriul Moroeni
11 List vrfuri
12 Rol religios i legende
13 Localiti de acces i transport

o
13.1 Localiti de acces
13.2 Transport
14 Referine literare
15 Note
16 Bibliografie suplimentar
17 Legturi externe
18 Vezi i
Etimologie
Articol principal: Toponimia Bucegilor.
Panorama Munii Bucegi
Unele denumiri toponimice ntlnite n aceti muni ridic interesante probleme de filologie.
Numele de Bucegi are o form arhaic de Buceci. Forma Buceci este identic cu a
antroponimicului Buca[1] sau c numirea ar fi o variant a lui Bugeac "un complex de mai multi
muchi care formeaz un covor verde si moale"[2]. n actul ctitoricesc din 1695 al Mnstirii
Sinaia, se spune c mnstirea a fost ridicat "la pustie sub muntele Buceciul". Numele de Buceci
n loc de Bucegi mai este dat masivului, n zilele noastre, de ctre unii btrni din Branul de Sus.
Oamenii de pe versantul nordic, estic i cei din partea de miazzi a munilor, ca i locuitorii
Branului de Jos, i numesc cu toi n zilele noastre Bucegi. Lingvitii spun ca huceagul sau
buceagul este un pduri des i jos, ori covorul de muchi verde i moale, sau chiar pmntul
pustiu, lipsit de pduri, doar cu buruieni i ierbrie. Localiti cu numele Bugeac sau Buceag
existau in judeele Constana, Ialomia i Teleorman, Bugeacul istoric din Basarabia, teritoriu
aparinnd regatului dacic al lui Burebista. Poate c tufele joase de jnepeni, numite i buceag, au
dat numele Bucegilor. Lingvistul Sextil Pucariu susine chiar c Bucoiul, unul din braele
stelei de muni ce se intlnesc n vrful Omu, i are numele derivat de la Buc, Bucur (nume
autentic dacic), tot aa cum i Buceci, Bugeci, se deriv de la Buc cu acelasi sufix ca n Mneciu
sau Moeciu[3].
Geografie
Articol principal: Geografia munilor Bucegi.
Panorama Munilor Bucegi
Masivul Bucegi are o form de potcoav deschis spre sud, din centrul creia izvorete rul
Ialomia. Ramurile principale ale potcoavei se ntlnesc n extremitatea nordic chiar n Vrful
Omu, punctul culminant al masivului. n afara celor dou ramuri principale, tot din zona vrfului
Omu se mai desprind culmi scurte i abrupte. Ctre est pornete muntele Moraru, spre nord-est
Bucoiu formeaz parte din cumpna apelor, iar ctre nord Padina Crucii separ cldrile
glaciare Mlieti si igneti.
Situat ntre Valea Prahovei i cea a Ialomiei, culmea principal a Bucegilor este caracterizat n
primul rnd prin formele sale de relief puternic contrastante: versantul prahovean (abrupt i
stncos, cu o diferen de nivel de 500900 m) i platoul Bucegilor (podi nalt, avnd altitudini
cuprinse ntre 16002400 m i o nclinare de la nord ctre sud).
Lacul igneti (pe Valea igneti)
Cascad spumoas
Masivul Bucegi s-a format odat cu sectorul Carpaiilor Meridionali i cu ntregul lan carpatic,
n timpul orogenezei alpine. Carpaii Meridionali i grupa Bucegilor s-au nlat cu cca 1000m la
sfritul Neogenului i nceputul Cuaternarului.
Masivul Bucegi reprezint un larg sinclinal, de direcie nord-sud, cuprinznd depozite

sedimentare mezozoice, aezate n transgresiune peste un fundament de isturi cristaline. Aceste
depozite sunt formate n cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi i
gresii micacee. Ctre marginea rsritean a masivului, n poriunea inferioar a abruptului
prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeam pe formaii ale fliului cretacic inferior,
cuprinznd stratele de Sinaia, precum i depozitele de marne i gresii aparinnd etajelor
Barremian i Apian. Relieful carstic este legat de masa calcarelor de pe latura vestic a
rezervaiei, n sectorul Strunga-Grohoti-Guanu, iar local de unele blocuri cu dimensiuni mai
mari incluse n masa de conglomerate. Specific este exocarstul cu Japiezuri n forme si
dimensiuni variabile, unele coline i avene. Dezolvarea se mbin sezonier cu ngheul i
dezgheul, contribuind la dezvoltarea reliefului ruiniform de pe abruptul calcaros.
Avenul de sub Babele
Petera de pe Piciorul Babelor
Petera Ialomiei
Petera Ursului
Petera Onici
Petera Pustnicului
Petera Rtei
Petera Ttarului
Avenul Vnturi
Platoul carstic Lespezi
n munii Bucegi se ntlnesc 2 forme principale de dovezi glaciare: forme de eroziune i

forme de acumulare. Conformaia masivului n form de potcoav determin n mod evident
dispunerea i direcia de curgere a rurilor. Principala ax de colectare a apelor din interiorul
masivului este Rul Ialomia, care are un bazin simetric. Ea este alimentat din zpezi i ploi,
izvornd la mare nlime de sub Vrful Omu. Curgnd n lungul axului sinclinalului, ea este
alimentat i din subteran, pentru c apele infiltrate pe flancuri se scurg spre albia Ialomiei
conform nclinrii stratelor. Numeroi afluenti cu obria pe/sub podul Bucegilor converg spre
bazinetele amintite, contribuind la mrimea debitului rului colector. Menionam printre ei
Doamnele, Horoaba, Ttaru, Mircea, Bolboci, Znoaga pe dreapta; Sugari, Cocora, Blana,
Oboarele, Scropoasa i Orza pe stnga. In general, afluenii sunt seci n cursul mediu i superior
dar n timpul averselor de ploaie au un regim torenial.
Cheile Znoagei
Cheile Ttarului
Cheile Coteanului
Cheile Orzei
Lacul Bolboci - lac de acumulare
Lacul igneti - lac glaciar la altitudinea de 2050 m
Lacul Scropoasa - lac de acumulare
Resurse naturale
Bucegii au puine bogii naturale, folosindu-se pentru piatr de construcii sau fiind folosii ca
puni pentru oi, parte din transhuman.
exploatri forestiere, Fabrica de Hrtie Buteni - desfiinat n 2008
calcare, cariera Lespezi ce alimenteaz Combinatul de la Fieni
calcare, n 1878 Azuga avea o fabrica de var
ape, 1899 fabrica de bere Azuga (n prezent nchis)
Clima
Articol principal: clima munilor Bucegi.
Clima se caracterizeaz prin temperaturi medii de 2-6 Celsius i 0-2 Celsius la peste 1800 m
altitudine, precipitaii abundente de 8001200 mm/an i vnturi puternice. Pe platoul Bucegi se
ntlnete climatul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2 Celsius, precipitaii puine i
vnturi foarte puternice. n Bucegi, ca pe orice alt munte, vremea se poate schimba foarte repede,
existnd chiar zile n care cel puin trei anotimpuri sunt prezente n timp relativ scurt. Numrul
mediu de zile de iarn, cu temperaturi mai mici de 0 Celsius, este de 47 zile/an, iar numrul
mediu de zile cu temperaturi peste 25 Celsius, este de aproximativ 16 zile/an.
Puncte de interes
Crucea Eroilor Neamului
Creasta Bucoiu
Munii Bucegi - Vedere de la Cabana Diham

1. Pietrele de la Omu - importan geomorfologic, se gsesc pe Vrful Omu din
nordul masivului, cel mai nalt punct din munii Bucegi, fiind al optulea vrf
din Romnia, cu o altitudine de 2.505 m.
2. Crucea Eroilor Neamului, de importan istoric i turistic, este un

monument construit ntre anii 1926-1928 pe Muntele Caraiman, pentru a
cinsti memoria eroilor romni czui n Primul Rzboi Mondial.
3. Cascada Urltoarea - importan hidrologic, situat la o distan de 1 ore
de mers de Buteni.
4. Avenul Vnturi - importan speologic
5. Cascada Vnturi - importan hidrologic
6. Colii lui Barbe - importan geomorfologic
7. Claia Mare - importan geomorfologic
8. Portia Caraimanului - importan geomorfologic
9. Ogaul Spumos - importan geomorfologic
10.Peretele Vii Albe - importan geomorfologic
11.Colii Morarului - importan geomorfologic
12.Ceardacul din Valea Cerbului - importan geomorfologic
13.Avenul din Bucoiu - importan speologic
14.Mecetul Turcesc - importan geomorfologic
15.Hornurile Mlietilor - importan geomorfologic
16.Circul Glaciar igneti - importan geomorfologic
17.Arcada din Valea Gaura - importan geomorfologica
18.Valea apului - importan geologic
19.Popasul Strunga - importan geologic
20.Punctul Fosilifer de pe Vf. Gaura - importan paleontologic
21.Cascada Doamnei - importan hidrologic[4]
22.Sfinxul - importan geomorfologic i turistic
23.Babele - importan geomorfologic i turistic
24.Petera Avenul de sub Babele - importan speologic
25.Platoul cu ciuperci de gresie - importan geomorfologic

26.Cheile Horoabei - importan geomorfologic
27.Ponorul din Horoaba - importan geomorfologic
28.Cheile Urilor - importan geomorfologic
29.Petera Ialomiei - importan speologic i turistic
30.Calcarele de la Strungulia - importan geologic
31.Izbucul din Horoaba - importan hidrologic
32.Turnul Seciului - importan geomorfologic
33.Izbucul Coteanu - importan hidrologic
34.Cheile Ttarului - importan geomorfologic
35.Cheile Znoagei - importan geomorfologic
Flora i fauna
Flora
Articol principal: flora munilor Bucegi.
Covor de muchi n Bucegi, posibil surs etimologic pentru numele de Bucegi
O floare de munte la altitudinea de 2200 m
Toate studiile botanice efectuate n zona masivului Bucegi, au reflectat bogia i varietatea de
specii i familii reprezentate, specific att pdurilor de conifere i foioase ct i pajitilor
alpine, susinnd necesitatea protejrii i ocrotirii acestui complex de forme, asociaii i peisaje.
n 1935, o parte din masiv este inclus n lista ariilor protejate din Romnia, cu statut de Parc
Naional. La acesta se adaug nc doua rezervaii din bazinul Ialomitei i cteva puncte
Speciile ocrotite
Printre speciile ocrotite trebuie amintite:
Leontopodium alpinum (floarea-reginei, sau floarea de col)
Rhododendron kotschyi (bujorul de munte, sau smrdarul)
Daphne blagayana (iedera alb)
Angelica archangelica (angelic)
Nigritella rubra sau Lathyrus odoratus (sngele voinicului)
Dryas octopetala (arginica)
Papaver pyerenacium (macul galben)
Botrychium lunaria (iarba dragostei)
Silene acaulis (iarb roioar)
Deasemenea, sunt ocrotite unele specii de arbuti:
Pinus montana (jnepenii)
Juniperus nana (ienuprul)
Zonarea florei
Floare de col
Iarb roioar
Teritoriul Parcului Naional Bucegi include trei etaje de vegetaie[5].

1. Etajul montan superior ( Platoul Bucegilor ) - reprezentat pe versantul prahovean al
masivului numai n poriunea dintre Sinaia i Valea Morarului. Asociaia dominant aici este
fgetul cu brad specific Carpailor Orientali i Meridionali (pn la valea Oltului), cu ntreaga sa
compoziie floristic. Ptura ierbacee cuprinde elemente carpatice, cum sunt: colisorul,
vulturica, odoleanul, ttneasa, mierea ursului, piciorul cocoului, floarea patilor. Cu totul
remarcabil este arboretul secular de brad de la Sinaia (lng castelul Pele), care mai cuprinde
nc arbori monumentali de pn la 50 m nalime i diametre considerabile. De asemenea, unul
dintre cele mai frumoase arborete pure de brad din Bucegi, dei mai tnr, se gsete deasupra
localitii Poiana apului, pe drumul spre cascada Urlatoarea. ntre speciile cu rspndire
sporadic n Carpai i caracteristice acestui etaj de vegetaie menionm n primul rnd tisa ,
care se afl n exemplare izolate sau n plcuri n cteva staiuni, i anume la :stncile Sf. Ana (2
exemplare); valea Peleului; sub stncile de sub Poiana Stnci, la 1050 m, i deasupra carierei
de piatra Piatra Ars; pe Jepii Mici; pe valea Comorilor, la circa 1250 m; pe Caraiman, n
vlcelul Splat de sub colul Pictura, la 1280 m altitudine (circa 10 exemplare). O alt raritate
n cuprinsul masivului este salba moale, care se afl numai n cuprinsul acestei rezervaii, n
apropiere de stncile Sf. Ana, n pdurea Jepii Mari i pe valea Urlatoarea Mic din Jepii Mici.
Datorit poziiei lor adpostite i calcarelor titonice (glbui), stncile Sf. Ana de deasupra Sinaiei
au favorizat meninerea unor elemente rare ca liliacul, iedera alb prezente la o altitudine
excepional a unor specii lemnoase proprii regiunilor inferioare: prunul, lemnul, alunul, frasinul.
n lumea praielor i n cheile acestora se afla o vegetaie foarte bogat. Dintre numeroasele
specii, majoritatea de statur nalt menionm: lptucul oii, lopaeana, olandul, magul,
piciorul cocoului, iarba ciutei, ciulinul. Vegetaia lichenologic saxicol din etajul montan
superior este foarte variat n raport cu lumina, poziia i gradul de umiditate. Pe lng cele mai
rspandite specii, cum ar fi: ochii oarecelui, odoleanul, piuul, feriga de piatr, trsnicul, exist
unele endemisme carpatice: micandra de munte, ca i unele specii rare. Dintre speciile de
licheni prezente n masivul Bucegi enumerm reprezentani din clasa Ascolichenes, ordinul
Discolichenes.
Transhuman n Bucegi
2. Etajul alpin. Dintre arboretele remarcabile din acest etaj trebuie menionat arboretul de pe
Brul Furnicii, care cuprinde o serie de exemplare monumentale unice pe tot cuprinsul
masivului; arboretul de larice cu cimbru de pe Brna Mare a Jepilor, valea Jepilor Mari, la 1750
m altitudine, arboretele de larice de pe versanii nordici ai Jepilor Mici, precum i rariti de
larice, de pe flancurile nsorite ale vilor Seaca Jepilor i Seaca Caraimanului. Vegetaia pajitilor
de o deosebit bogie, prezint un caracter mixt, cuprinznd att elementele silvicole montane
ct i specii pe care le gsim i n etajul alpin inferior. Dintre specii mai deosebite amintim:
crinul de pdure, coada cocoului, mcriul, iarba moale, miliiana, omagul, nopticoasa, colunul
doamnei, tulichina, tevia - endemism carpatic, ciuboica cucului, geniana - endemism carpatobalcanic, iarba ciutei, margareta, cruciulia.
3. Etajul alpin inferior. Tufriurile de jnepeni, caracteristice pentru acest etaj, sunt foarte
rspandite mai ales pe versanii nordici ai abrupturilor dinspre valea Prahovei i dinspre Bran. De
asemenea, rezervaia cuprinde i o bun parte din jnepeniurile de pe platoul munilor Piatra
Ars, Jepii Mari i Jepii Mici. Jnepeniurile ascund uneori una dintre rarele specii de arbuti de la
noi, i anume Lonicera coerulea. Aceasta a fost gsit pe versantul nordic al Jepilor Mici, pe
Brna Mare a Cotilei, lng firul vii Albe, pe valea Gaura i muntele Grohotiu, toate aceste
zone fiind cuprinse n cadrul rezervaiei. Dar cel mai de seam reprezentant al florei lemnoase
din acest etaj este cimbrul (Pinus cembra), singura specie arborescent care se ridic n zona
alpin i care reprezint un relict cu rspndire limitat la noi. n cadrul rezervaiei principale,
Pinus cembra se afl n dou zone importante i anume: prima pe versantul nordic al Jepilor
Mici, sub Brna Mare a Jepilor, la 1750 m, n punctul Creasta cu Zimbri, i a doua n valea
Gaura, printre tufriurile de jnepeni, la 1800 1900 m altitudine, i pe muntele Guanu, ntre
valea Gaura i hornul apului; n afara de acestea, se mai gsesc cteva exemplare pe creasta
nordic a muntelui Bucoiu, deasupra vii Mleti, la circa 1700 m altitudine.
Dintre asociaiile de tufriuri pitice se pot aminti: firua, vielarul, salcia pitic, cornutul,
garofia, afinul, meriorul. Asociaia se ntlnete mai ales pe versanii nordici sau vestici, unde
zpada se aterne tot timpul iernii, dar se topete relativ repede primavara, pe soluri de tip podzol
alpin. La altitudini mai mici sau pe versani mai luminai, mai ntlnim paiuul, rotunjioara. n
etajul alpin propriu-zis se ntlnesc cele mai interesante asociaii din tot cuprinsul Bucegilor. Aici
sunt ntrunite majoritatea elementelor specifice masivului, precum i cele mai multe endemisme
i raritii floristice. Remarcabil din acest punct de vedere este vegetaia ce acoper brnele,
cmpurile nierbate ce nlnuie abrupturile stncoase. Crestele ierboase i brnele de pe versanii
abrupti i nsorii sunt aproape n ntregime acoperite de asociaii de graminee, caracteristice pe
soluri scheletice. Aceste specii sunt fcieul, piuul i ferua. Dintre speciile nsoitoare
amintim: limba (plant), ura (plant), lna caprelor, garofia - endemisme ale Carpailor
Meridionali. Se mai ntlnesc: cinci degete, sprceta - endemism carpatic, unghia psrii,
geniana, ghintura, cimbriorul - endemism carpatic, vrtejul pmntului, campanula, ochiul
boului.
Fauna
orecarul comun (Buteo buteo)
Vipera de poian (Vipera ursinii macrops)
Cerb
Cocoul de munte
Fauna este reprezentat de mistre, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, rs, cprioar, veveri. Dintre
psri apar aici cocoul de munte, ginua de alun, zganul, iar n apele reci de munte se gsesc
peti ca pstrvul, cleanul i mreana. n zona alpin se ntlnesc acvila de munte i capra neagr.
Al. Grotu, studiind fauna molutelor i gasteropodelor, a identificat n Bucegi peste 100 de specii
i varieti, dintre care multe endemisme: Daudebardia transsylvanica, Vitrea transsylvanica,
Helicigona banatica, Trichia transsylvanica, Alopia canescens, Alopia nixa.[6]
Fauna mamiferelor este nc bine reprezentat n pdurile de la poalele masivului, dei
activitile economice i dezvoltarea oraelor sunt principalele cauze ale dispariiei multor
exemplare din: cerbul carpatin, cprioare, mistrei, ri, lupi, vulpi, veverie, prul mare, prul
cu coada stufoas, prul de alun, oarecele scurmtor etc.
Fauna ornitologic, studiat n special de I. Ctuneanu, este reprezentat prin: cocoul de munte
(Tetrao urogallus), vulturul pleuv sur (Gyps fulvus fulvus), vulturul pleuv brun (Aegypius
monachus), acvila nclat (Aquila heliaca heliaca), orecarul comun (Buteo buteo), corbul
(Corvus corax), mierla de piatr (Monticola saxatilis), fluturele de piatr (Trichodroma muraria),
mierla gulerat alpin (Turdus torquatus alpestris), mierla de prau (Cindus cindus aquaticus),
forfecua glbuie (Loxia curviostra), fasa de munte (Anthus spinoletta), lstunul mare (Apus
apus apus).
Fauna herpetologic a fost studiat de I. Fuhn i este reprezentat prin aproximativ 16 specii,
ntre care se numr: oprla de nisip (Lacerta afilis agilis), oprla de zid (Lacerta muralis
muralis), oprla vivipar(Lacerta viviparia), viermele orb (Anguis fragilis), arpele fin
(Coronella austriaca austriaca), vipera comun european (Vivipera berus berus), vipera de
poian (Vipera ursinii macrops).
Fauna Bucegilor este una dintre cele mai cunoscute din ar, n primul rnd datorit studiilor
efectuate aici n cadrul Staionarului Zoologic Sinaia, ntemeiat n anul 1922 i care funcioneaz
pe lng Facultatea de Biologie a Universitii din Bucureti. Pentru o mai bun documentare i
pentru a facilita accesul specialitilor n mediul de via al animalelor din Bucegi, din anul 1927
apare Cabana Naturalitilor de pe Jepi, fondat de Societatea Naturalitilor din Romania.
Dintre cei care i-au dedicat mare parte din timp pentru studierea faunei Bucegilor amintim pe:
C. Bogoescu, Ecaterina Dobreanu, M. Ienistea, C. Ionescu, C. Manolache - care au studiat lumea
insectelor, pe Radu Codreanu - grupe de viermi, N. Botnariuc, M. Bcescu, Traian Orghidan,
Valentin Pucariu - care au studiat crustaceele, C. Motas si J. Tanasachi - care au studiat
hidrocarienii.[7]
Vnatul intensiv, turismul necontrolat i ptrunderea n masiv a mijloacelor de transport creeaz
probleme speciilor locale.
Zone protejate
Rezervaia Natural Bucegi Mlieti
Cheile Orzei 45.18 N 25.25 E
n cadrul Munilor Bucegi, pe teritoriul judeului Braov se gsesc cteva obiective puse sub
ocrotire, care au statut de rezervaie natural: Abruptul Bucoiului, Valea Mlieti i Valea
Gaura, unde, datorit faptului c afluena de turiti este mai redus, s-au retras cele mai multe
capre negre din acest masiv. Pentru asigurarea unor condiii optime de via pentru caprele negre,
numai n Valea Gaura spre exemplu, este pus sub ocrotire o suprafa de 63 de hectare din zona
golului alpin. n regim de ocrotire mai intr i zona superioar a pdurilor de molid, unde caprele
se retrag n timpul iernii. n afar de capre negre, n aceste areale mai sunt protejate i alte
animale: rsul, cocoul de munte i multe specii floristice rare[8]. Vezi i Parcul National Bucegi.
Rezervaia de jepi de lang Piatra Ars.
Rezervaii floristice
Cuprind obiective floristice i faunistice reprezentate n Abruptul Bucsoiului, Valea Mlieti i

Valea Gaura. Specii ocrotite: Daphne blagayana (iedera alb), Angelica archangelica (angelica),
Leontopodium alpinum (floarea-reginei, sau floarea de col), Nigritella rubra (sngele
voinicului), Dryas octopetala (arginica), Salix herbacea, Salix reticulata (salcia pitic), Papaver
pyerenacium (macul galben), Botrychium lunaria (iarba dragostei), Silene acaulis (iarba
roioar). Ca arbuti se ntalnesc Pinus montana (jnepenii), Juniperus nana (ienuprul),
Rohodendron kotschyi (smrdarul, bujorul de munte)[9].
Aniniul de la Sinaia este o rezervaie forestier complex reprezentat de o mic i interesant
pdure de foioase compus din anin (Alnus incana), paltin (Acer pseudoplatanus) i carpen
(Carpinus Betulus). n afar de arbori mai regsim aici i arbuti cum ar fi pducelul (Crataegus
intermedia) i alte plante ocrotite precum piciorul cocoului (Ranunculus carpaticus), crinul de
pdure (Lilium Martagon), snziene (Galium vernum), floarea patelui (Anemone nemorosa)[10].
Parcul Natural Bucegi
Suprafaa parcului este de 32663 ha, din care 60% fond forestier i 30% pajiti alpine.
Administraia parcului se afl n comuna Moroeni, judeul Dmbovia.
Vezi i: Parcul Natural Bucegi.
Rezervaia Cheile Orzei
Rezervaiile naturale mixte Orzea Znoaga i Znoaga Lucacil cuprind sistemul carstic
Znoaga: Cheile Znoagei Mari, Cheile Znoagei Mici, Cheile Orzei (monumente ale naturii),
pduri de molid (Pices abies); o vegetatie termofil compus din elemente floristice rare sudeuropene, sud-mediteraneene sau balcanice: secara de munte (Secale montanum), iris (Iris
dacica), scoruul (Sorbus cretica), spinul (Carduus candicanus), umbelifera (Athamantha
hungarica), timoftica (Phleum montanum), caprifoiul (Lonicera caerulea), cosaci (Astragalus
depressus), etc.
Cabane de altitudine i refugii
Panorama Munii Bucegi - Cabana Mlieti
Platoul Bucegilor cu Telecabina, cabana Babele, Sfinxul i Baba Mare de la stnga la

dreapta
Cabana Caraiman
Cabane
Cabana Omu - 2505m; este cabana situat la cea mai mare altitudine n
Munii Carpai, fiind i cel mai nalt punct locuit permanent din Romnia.
Cabana Babele
Cabana Caraiman - 45.40837 N 25.48642 E Altitudine: 2041m
Cabana Diham 1320 m, reconstruit dup incendiu
Cabana Mlieti, include echip Salvamont, ars, apoi reconstruit funcioneaza la capacitate redus
Casa Schiel (Canton Jepi/Casa Naturalitilor) 1925m
Cabana Bolboci
Cota 1500
Cabana Furnica
Cabana Gura Diham
Cabana Padina
Hotelul Petera
Cabana Piatra Ars
Cabana Poiana Izvoarelor - ars in iarna 2005 - 2006. Reconstruit.
Cabana Scropoasa
Cabana Vrful cu Dor
Cabana Vrful Omu
Cabana Brdet, aflat pe drumul Sinaia - Cota 1400.
Cabana Cota 1000, aflat pe oseaua Sinaia - Trgovite.
Hotel Alpin, cota 1.400
Cabana Mioria
Cabana Valea cu Brazi
Cabana Popas Alpin
Cabana Valea Dorului
Cabana Cuibul Dorului
Complexul Turistic Znoaga (1.400 m)[11]
Refugii
Refugiul Salvamont Dmbovia
Refugiul Salvamont din Valea Spumoas
Refugiul Salvamont Cota 2000
Refugiul Salvamont Mlieti
Refugiul Cotila
Refugiul aua Strunga
Refugiul aua Btrna
Refugiul Salvamont Baba Mare Buteni[13]
[12]
Trasee marcate
Trasee marcate din Munii Bucegi
Cruce albastr: Pietroia - plaiul Lespezi - cabana Scropoasa - cabana

Znoaga - cabana Padina - hotel Petera - cabana Babele;
Cruce rosie: hotel Petera - cabana Padina - aua Strunga - sub Strungile Mari
- spre Moeciu, prin Vf. Pravalele i Vf. Bingaleasa;
Banda albastr: Cabana Omu - valea Ialomiei - hotel Petera - aua CocoraLptici - cabana Piatra Ars;
Banda roie: hotel Petera - vlcelul Lptici - aua Lptici - valea Izvorul
Dorului -cabana Vrful cu Dor;
Banda roie: Cabana Omu - Vrful Guanu - Vrful Btrna - aua Strunga sub
Strungile Mici - aua Buca;
Punct rou: hotel Petera - cabana Padina- aua Strunga - spre Moieciu de Sus
prin Muntele Grohotiu, Poiana Gutanu, Muntele Plesa;
Triunghi rosu: hotel Petera - valea Doamnelor - aua Btrna - spre Moeciu
de Sus, prin Poiana Gutanu, Muntele Plesa ;
Band galben : Cabana Babele - Cabana Omu - 2 ore[14]
Sport i staiuni
Activiti sportive
Schi
Escalad sportiv
Orientare turistic
Alpinism
Azuga
Staiune climateric i turistic important, Azuga este situat pe Valea Prahovei, la confluena
cu rul Azuga, la poalele Munilor Bucegi i Munilor Baiului, n vecintatea culmilor Sorica i
Cazacu.
Azuga posed prima prtie de schi din Romnia omologat de F.I.S. (Federaia Internaional de
Schi) - prtia Sorica. Din acest motiv, dar i datorit investiiilor masive n infrastructura de
turism care au avut loc n ultima perioad, Azuga s-a dezvoltat ca una din cele mai mari staiuni
de schi din ar.
Prtii de schi:
Sorica - lungime 2100 m, dificultate medie, diferen de nivel de 561 m,

instalaie de iluminat nocturn i tunuri de zpad pentru 700 m.
Cazacu - lungime 1920 m, dificultate medie, diferen de nivel 530 m.
Cazacu variant - lungime 400 m, dificultate medie, instalaie de zpad

artificial.
Cazacu bretea - lungime 715 m, diferen de nivel 163 m.
Sorica sud - lungime 770 m, dificultate uoar.
La Stn - lungime 910 m, dificultate uoar.
Staiunea Azuga dispune de o telegondol inaugurat la sfritul anului 2007, care ofer acces de
punctul superior ctre toate prtiile din staiune. Exist de asemenea i instalaii de teleschi,
miniteleschi si babyschi.
Bran
Prtia Bran - Znoaga a fost inaugurat n anul 2005, i este situat la mai puin de 4 km de
Castelul Bran. Aceasta prezint o dificultate medie, potrivit att schiorilor nceptori, ct i
celor avansai. Prtia are o lungime de 1000 de metri, i este dotat cu teleschi. Diferena de
altitudine este de 170 de metri. Pasionaii sporturilor de iarn se pot bucura de disponibilitatea
prtiei datorit tunurilor de zpad artificial, ce o fac practicabil i n iernile cu mai puin
zpad. De asemenea, prtia este dotat cu instalaie de nocturn, pentru cei care doresc s
schieze n timpul nopii. La baza prtiei, se afl mai multe centre de nchirieri ct i un centru de
prim ajutor.
Buteni
Staiune balneoclimateric i de odihn, se afl la o altitudine de 880 metri, la poalele

Caraimanului. Staiunea este denumit i Poarta Bucegilor, datorit poziiei sale, de aici
deschizndu-se numeroase ci de acces n munte, cele mai deosebite atracii fiind Piatra Ars,
Jepii Mari, Jepii Mici, Crucea de pe Caraiman i Cotila - renumit n mediul alpinitilor.
Staiunea Buteni face legtura cu platoul Bucegilor prin cel mai lung traseu de telecabin din
ar i dispune de numeroase prtii de schii cu diferite grade de dificultate, att pentru ncepatori
ct i pentru cei mai experimentai. Staiunea Buteni este strjuit de muntele Sorica, muntele
Zamora, muntele Cumptu, care sunt caracterizai printr-o panta lin, mpdurii pn la jumtate
i acoperii cu puni, fiind i locul unde rul Prahova se ntlnete cu praiele Valea Cerbului i
Valea Alb. Prtia Kalinderu - este astzi una dintre cele mai moderne din ar. Lungimea prtiei,
destinat agrementului, concursurilor i compeitiilor sportive, este de 1.500 de metri, cu o pant
medie de 37% i o lime de 40 de metri.
Predeal
Sporturile de iarn sunt principala atracie a acestei minunate staiuni de munte, dar i aici, se
ofer mai mult dect att. Sporturile montane dar nu numai, au fost ntr-o continu dezvoltare, iar
profesorii de sport i-au fcut ntotdeauna datoria. n afar de schi, n Predeal au loc anual, chiar
de mai multe ori, concursuri sportive montane. Printre sporturile preferate de pasionaii de
adrenalin se numr snowboarding-ul, alpinismul, tiroliana, mountainbikeing-ul i sporturile cu
motor precum cele cu ATV-ul.
n staiunea Predeal, orice turist poate beneficia de servicii de nchirieri material sportiv, lecii de
antrenament n toate aceste sporturi montane, chiar i lecii de not sau tenis de cmp. Pentru
ceilali doritori de distracie mai sunt n afar de prtiile de schi existente i prtii special
amenajate pentru sniu, patinoare sau terenuri pentru tenis de cmp.
Sinaia
Sinaia, "perla Carpailor", aa cum a fost adesea numit, se afl pe Valea Prahovei, la poalele
Bucegilor. Sinaia are statut de staiune turistic i balneo-climateric. Altitudinea oraului variaz
ntre 767 m i 1.055 m.
Staiunea este renumit pentru atraciile sale turistice. printre care: Castelul Pele, Mnstirea
Sinaia, Cazinoul etc.
n Sinaia exist numeroase faciliti pentru turiti i pentru amatorii sporturilor de iarn: hoteluri,
pensiuni, transport pe cablu (telecabin i telegondol) i prtii de schi amenajate.
Sanatoriul Moroeni
List vrfuri
Vrful Omu
Vrful Cotila (2490m)
Vrful Omu (2505 m)
Vrful Bucura (2503 m)
Vrful Bucoiu (2492 m)
Vrful Cotila (2490 m)
Vrful Obria (2480 m)
Vrful Caraiman(2384 m)
Vrful Babele (2294 m)
Vrful Jepii Mici (2143 m)
Vrful Jepii Mari (2071 m)
Vrful Piatra Ars (2044 m)
Vrful Furnica (2103 m)
Vrful cu Dor (2030 m)
Vrful Cocora (2191 m)
Vrful Lptici (1872 m
Vrful Blana(1875 m)
Vrful Oboarele (1707 m)
Vrful Dichiu (1713 m)
Vrful Grohotiu (2108 m)
Vrful Strungile Mari (2089 m)
Vrful aua Strunga (1909 m)
Vrful Ttarii (1998 m)
Vrful Deleanu (1901 m)
Vrful Luccil (1895 m)
Vrful Znoaga (1788 m)
Rol religios i legende
Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Munilor Bucegi, la 2216 metri altitudine,
msoar 8 metri n nlime i 12 metri n lime.
presupusul rol religios al formaiunilor naturale (Sfinxul, Babele .a.) i o

presupus locaie a muntelui Kogaion. Iat ce scrie Strabon, n "Geografia"
(VII, 3, 5): "Tot aa i acest munte a fost recunoscut drept sacru i astfel l
numeau geii; numele lui, Kogaion, era la fel cu numele rului care curgea
alturi".
autenticitatea plcuelor de la Sinaia.
despre numele celebrelor stnci, Babele, unii spun c ar veni de la legenda

Babei Dochia, care s-ar fi prefcut n stn de piatr, mpreun cu oile ei,
chiar pe locul Babelor de azi.
Localiti de acces i transport
Exist servicii de telecabin din Buteni pn la Babele, i din Sinaia pn la Cota 1400 i apoi
de la Cota 1400 pn la Cota 2000. n Parcul Natural Bucegi exist dou drumuri de acces auto
care parcurg aproape ntreaga suprafa, nlesnind accesul turitilor: unul din partea de sud, ce
ncepe din localitatea Moroeni i urc pn la barajul Bolboci i mai departe pn la hotelul
Petera, unde se intersecteaz cu drumul ce urc pe Platoul Bucegilor; altul din partea de est, ce
pleac din Sinaia, urc pe la Cuibul Dorului i mai departe n aua Dichiului i de aici fie n zona
de platou, fie pe Valea Ialomiei. n rest, accesul se face pe poteci i drumuri forestiere.
Localiti de acces
Accesul n localitile de unde se poate pleca n Masivul Bucegi este lesnicios, mai ales n
staiunile de pe Valea Prahovei, att pe DN1, ct i pe calea ferat magistral ce leag Bucureti
de Braov. De asemenea, se poate ajunge i prin partea de sud, pe DN71 (Trgovite-Sinaia)

pn n localitatea Moroeni, sau cu trenul pe calea ferat Bucureti-Trgovite-Pietroia.
Predeal
Azuga
Poiana apului
Buteni
Sinaia
Moroeni
Pietroia
Bran
Rucr
Zrneti
Potenialul turistic montan

Carpatii romnesti se impun ca o componenta de baza a potentialului turistic romnesc datorita
urmatoarelor caracteristici:
- sunt situatii n centrul tarii fiind usor accesibili locuitorilor din toate judetele
- ocupa aproximativ 30% din suprafata tarii
- ofera o diversitate de aspecte peisagistice
- prezinta o mare complexitate de potential turistic
- asigura multiple posibilitati de practicare a turismului (forme de turism)
Diferitele masive montane care compun sistemul carpatic se diferentiaza dupa valoarea si
complexitatea potentialului turistic si dupa predominanta anumitor componente care dau nota
dominanta n turism.
Geografie si statistici
Situat n partea central a Romniei, judeul Prahova are o
suprafa de 4.716 kmp. Populaia ocupat din jude are
urmtoarea structur: 27,2% industrie, 21,4% agricultur, 9,1%
construcii, 5,7% transport i depozitare, 14,5% comer cu ridicata
i cu amnuntul; repararea autovehiculelor i motocicletelor, 3,6%
nvmnt i 18,5% servicii. Reedina administrativ a judeului
este municipiul Ploieti, cu o populaiei de 222.461 locuitori. Situat
pe pantele sudice ale Carpailor, aproape de curbura acestora,

Judeul Prahova este caracterizat de proporionalitatea formelor de
relief - muni 26,2% (Vf. Omu - 2505 m), dealuri 36,5% i cmpii
37,3%.
Limita nordic desparte judeul Prahova de judeul Braov i
traverseaz toate formele de relief, de la muni la cmpie, iar la
vest de judeul Dmbovia, pornind de la vrful Omu pe culmea de
rsrit a Bucegilor cobornd spre cmpie pn la confluena
Cricovului Dulce cu Ialomia.
Limita sudic strbate cmpia pe direcia vest-est i desparte
judeul Prahova de judeele Ialomia i Ilfov.
Punctul extrem
Vecinii
NORD
Comuna Mneciu
judeul Braov
SUD
Comuna Poenarii Burchii
judeul Ilfov
EST
Comuna Boldeti-Grditea
judeul Buzu
VEST
Ora Sinaia
judeul Dmbovia
mprirea administrativ a judeului Prahova
din care:
Suprafaa
Numr
- kmp -
localiti
Numr
sate
Total jude
4716
104
municipii
orae
comune
12
90
total
405
Altitudinea oraelor
Localitatea
Altitudinea
Localitatea
-m-
Altitudinea
-m-
PLOIETI
165
COMARNIC
555
AZUGA
930
MIZIL
125
BICOI
310 / 285
PLOPENI
252
BOLDETI-SCENI
205 / 190
SINAIA
880
BREAZA
600
SLNIC
450
BUTENI
875
URLAI
142
CMPINA
435
VLENII DE MUNTE
350

Azuga Este o Staţiune Tânără

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Azuga Este o Staţiune Tânără

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Azuga este o staiune tnr, relativ nou pe piaa turistic din ara noastr.

Prtiile din Azuga

Prtia Sorica, Staiunea Azuga

Prtia Sorica, Staiunea Azuga

Prtia Sorica, Staiunea Azuga

Prtia Cazacu, staiunea Azuga

Prtia Cazacu, staiunea Azuga

Prtia Cazacu Teleschi

Prtia Cazacu Teleschi

Prtia Sorica Teleschi

Prtia Sorica Teleschi

Prtii pentru nceptori n Azuga

Prtia Cazacu baby schi

Prtia Cazacu baby schi

Urcare cu mini tele-schi de la Gondol spre Prtia Cazacu

Vedere de sus de pe coama de la Gondol

Tarife gondol valabile pentru sezonul 2012-2013

Cltorie dus 20 lei

Cltorie ntors 20 lei

Cltorie dus-ntors 30 lei

10 Cltorii -170 lei

20 Cltorii 310 lei

30 Cltorii 450 lei

40 Cltorii 520 lei

Abonament pentru o zi 135 lei

Copii sub 14 ani:

Cltorie dus 15 lei

Cltorie ntors 15 lei

Cltorie dus-ntors 20 lei

10 Cltorii 110 lei

20 Cltorii 200 lei

30 Cltorii 270 lei

40 Cltorii 330 lei

Abonament pentru o zi 90 lei

Copiii mai mici de 5 ani beneficiaz de gratuitate.

Trasee de drumeie n zona staiunii Azuga

Cele mai cunoscute trasee de var sunt:

Trasee: Munii Baiului - Valea Azugii - Cabana Susai (Predeal)

Trasee: Munii Baiului - Predeal - Clbucetul Taurului - Azuga

Prtia Sorica vara

Despre Azuga - prezentare, informatii, poze si recomandari

activitatilor recreative att iarna ct si vara;

Top hoteluri din Azuga

Azuga, Valea Prahovei, Romania

afiseaza ofertele disponibile

Pensiune Flora Alpina

Azuga, Valea Prahovei, Romania

afiseaza ofertele disponibile

Azuga, Valea Prahovei, Romania

Valea Prahovei, Romania

Valea Prahovei, Romania

Valea Prahovei, Romania

Bran Moeciu, Romania

Castelul Cantacuzino - Busteni

Valea Prahovei, Romania

Cheile Gradistei Si Cheile Moeciului

Bran Moeciu, Romania

Vezi cazare si hoteluri in apropiere

Parcul National Cozia

Valea Oltului, Romania

Castelul Iulia Hasdeu

Valea Prahovei, Romania

Rezervatia Naturala Arpasel

Marginimea Sibiului, Romania