Scoala

Centrala

Motoare termice

Stefan

DeClasa
Maiovschi
a-X-a E
1 4.01.2010

Cuprins
Scurt istoric
Cum functioneaza?

Alcatuire(Componente)
Ciclul Carnot
Ciclul Otto
Exemple de motoare termice
Legi fizice (de functionare)
Randament

Cu ce ne ajuta?
Bibliografie
2

Motorul termic
Scurt istoric

Otto si-a inceput viata profesionala in postul de comis-voiajor

pentru o bacanie din Cologne, dar a devenit tot mai preocupat de
tehnologiile care abia apareau in epoca respectiva - mai exact
gazele si aburul. Cea mai mare noutate a vremii a fost inventia lui
Jean-Joseph-Etienne Lenoir - un motor care ardea gaze naturale.
Acesta a fost atasat unei carute si, desi vehiculul se putea misca
astfel "pe cont propriu", motorul era extrem de zgomotos si
ineficient. Otto s-a gandit ca ar putea imbunatati situatia folosind
un combustibil lichid si a inceput sa faca experimente in acest
sens. El a construit primul motor cu gaz in anul 1861 si a format
un parteneriat cu industriasul german Eugen Langen. Cunoscuta
initial sub numele de N.A. Otto & Cie, compania respectiva
functioneaza si in prezent, sub numele de Deutz AG. In urma unui
accident fericit, Otto a ajuns sa recunoasca valoarea compresiei
mixturii de combustibil cu aer inainte de arderea combustibilului
respectiv. Astfel s-a nascut ideea ciclului in patru timpi - numit si
astazi "Ciclul Otto". Otto si-a petrecut urmatorii cinci ani punand la
punct acest proiect, care i-a adus in final medalia de aur pentru
'motorul cu gaz atmosferic' la Expozitia de la Paris, din anul 1867.
3

Cum functioneaza?
Alcatuire(componente)
Motorul este dispozitivul ce

transforma combustibil(prin
ardere,cedand caldura)in
lucru mecanic.
Componentele unui
motor cu ardere intern cu
ciclu n patru timpi:(E)
Cam de acionare a
supapei de evacuare, (I)
Cam de acionare a supapei
de admisie, (S) Bujie, (V)
Supape , (P) Piston, (R) Biel
, (C) Arbore cotit, (W)
Cma de ap pentru
rcire.
4

Ciclul lui Carnot

n termodinamic, ciclul Carnot este un ciclu teoretic, propus n 1820 de inginerul

francez Nicolas Lonard Sadi Carnot, ciclu destinat comparrii randamentului termic al
mainilor termice. Este un ciclu reversibil efectuat de o main Carnot legat la dou
surse de cldur de temperaturi diferite (sursa cald i sursa rece). Folosete ca
agent de lucru un gaz perfect prin transformrile cruia se obine lucrul mecanic.
Ca orice ciclu termodinamic, i ciclul Carnot poate fi parcurs n sens orar, fiind n acest
caz un ciclu motor, sau n sens antiorar (trigonometric), fiind n acest caz un ciclu
generator. n cele ce urmeaz va fi descris ciclul Carnot motor.
Ca orice ciclu termodinamic, i ciclul Carnot poate fi parcurs n sens orar, fiind n acest
caz un ciclu motor, sau n sens antiorar (trigonometric), fiind n acest caz un ciclu
generator. n cele ce urmeaz va fi descris ciclul Carnot motor.
Este un ciclu n patru transformri:
Destindere izoterm reversibil a gazului la temperatura sursei calde, T . n
aceast transformare destinderea gazului este determinat de absorbia de cldur la
temperatur constant de la sursa cald, iar gazul efectueaz lucru mecanic asupra
mediului. Cantitatea de cldur absorbit de la sursa cald este notat n lucrrile n
limba romn cu Q.
Destindere adiabatic reversibil (izoentropic) a gazului. n aceast
transformare (B-C n diagrama T-s) gazul continu s se destind efectund lucru
mecanic asupra mediului. Deoarece transformarea e adiabatic (fr schimb de
cldur), prin destindere gazul se rcete pn la temperatura sursei reci.
Comprimare izoterm reversibil a gazului la temperatura sursei reci, T0. n
aceast transformare (C-D n diagrama T-s) mediul efectueaz lucru mecanic asupra
gazului, determinnd evacuarea cldurii din gaz la temperatura sursei reci. Cantitatea
de cldur evacuat la sursa rece este notat n lucrrile n limba romn cu Q0.
Comprimare adiabatic reversibil (izoentropic) a gazului. n aceast
transformare (D-A n diagrama T-s) mediul continu s efectueze lucru mecanic asupra
gazului. Deoarece transformarea e adiabatic (fr schimb de cldur), prin
comprimare gazul se nclzete pn la temperatura sursei calde.
5

"Ciclul Otto".
Timpul I Admisia;
Timpul II Compresia;
Timpul III Detenta

(arderea) i destinderea
Timpul IV Evacuarea

 Timpul I: Absorbtia. Supapa de admisie este

deschisa iar supapa de evacuare este inchisa.

Cand pistonul se trage in cilindru, aspira amestecul
exploziv de aer si benzina din carburator.
Timpul II: Compresia. Supapa de admisie se
inchide si pistonul care intra in cilindru comprima
continutul.
Timpul III: Aprinderea . Pistonul a ajuns in capatul
de sus al cilindrului. In acest moment, o scanteie
electrica se produce in bujie si aprinde amestecul,
facandu-l sa impinga pistonul in jos datorita
cresterii bruste a volumului amestecului ce tocmai
a explodat.
Timpul IV: Evacuarea. Pistonul a ajuns in capatul
de jos al cilindrului. Supapa de evacuare se
deschide iar pistonul, in virtutea impulsului
capatat, se intoarce si evacueaza gazele de ardere
prin supapade evacuare.
7

Legea fizica ce sta la baza

functionari motorului termic
Motorul cu ardere interna
Un amestec de aer si de vapori de benzina sau de alti
combustibili lichizi explodeaza atunci cand vine in
contact cu o flacara iar forta de expansiune a gazelor
formate prin ardere poate deveni forta motoare (lucru
mecanic). Pe acest principiu se bazeaza diverse tipuri
de motoare cu explozie. Motoarele termice cu
piston,transforma energia chimica a combustibilului
in energie mecanica si in energie calorica
disipativa,energia mecanica manifestandu-se sub
forma miscarii rectilinii si alternative a
pistoanelor,care este modificata in miscare de rotatie
a arborelui cotit cu ajutorul mecanismului
biela-manivela.
8

Timpul motor
In Timpul III (3->4) Detenta

(arderea) i destinderea (timpul

motor):supapele sunt
inchise,bujia produe scanteia si
amestecul carburant
arde=>caldura ,folosind primul
principiu al
termodinamici,caldura este
transformata in lucru
mecanic,provocand coborarea
pistonului;
Schimbul de enrgie, prin arderea
unui combustibil ,din caldura in
lucru mecanic sta la baza
functionari motorului termic .
9

Masinile termice au la baza lor de functionare principiile I si II

ale termodinamicii.
Intr-un sistem perfect izolat, suma energiilor de orice fel pe care le
contine ramane constanta.
Din caldura Q data corpului o parte se va transforma in L care se
manifesta ca lucru mecanic exterior, o parte U se absoarbe si
produce o variatie a energiei interne. Expunerea matematica este
urmatoarea:
Q = U + L
Principiul I stabileste numai cantitativ cat lucru mecanic se
poate obtine dintr-o cantitate de caldura.
Principiul al II-lea este si calitativ, deoarece se ocupa de
calitatea energiilor, adica de posibilitatea unei transformari a lor in
lucru mecanic util si arata ca aceasta transformare nu este integral
posibila pentru caldura.
Acest principiu se enunta astfel: Daca doua S.T. aflate in stare
de echilibru (incalzire) diferite, sunt puse in contact termic dupa un
timp in care fiecare dintre ele isi modifica starea de echilibru initala
(unul se incalzeste, celalalt se raceste) vor ajunge la o stare comuna
de echilibru, diferita de cele doua stari initiale.
Deci, toate masinile termice care functioneaza intre aceleasi
limite de temperatura au acelasi randament maxim, adica acelasi
coeficient economic ideal.
Principiul al II-lea al termodinamicii ne arata ca pentru ca o masina
termica sa poata functiona este absolut nevoie de doua surse de
caldura(una calda si alta rece).
10

In timp au existat si alte motoare termice de exemplu:

Maina lui Watt
La maina sa inventat n 1769, aburii treceau ntr-o camer separat
pentru condensare. Deoarece cilindrul nu era ncalzit i rcit alternativ,
pirderile de cldur ale mainii erau relativ sczute. De asemenea,
maina lui Watt era mai rapid, pentru c se puteau admite mai muli
aburi n cilindru odat ce pistonul se ntorcea n poziia iniial. Aceasta
i alte mbuntiri concepute de Watt au fcut ca maina cu aburi s
poat fi folosit ntr-o gam larg de aplicaii.
n perioada victoriana, locomotive cu aburi puternice revoluionaser
deja cltoria pe uscat. Mainile cu aburi au fcut posibile i tiprirea
ziarelor, torsul i esutul textilelor i acionarea mainilor de splat n
"spltoriile cu aburi". Mainile cu aburi puneau n micare caruselele,
iar unii fermieri foloseau energia de abur pentru a ara pmntul.
Antreprenorii de curtorii aveau aspiratoare cu aburi, i la cele mai
bune frizerii din orae existau chiar i perii pentru masarea capului
acionate cu aburi.
Motoarele Diesel moderne
Motorul Diesel este un motor cu combustie intern, mai exact
este un motor cu aprindere prin compresie, n care
combustibilul se detoneaz doar prin temperatura ridicat
creat de comprimarea amestecului aer-carburant, i nu prin
utilizarea unui dispozitiv auxiliar, aa cum ar fi bujia n cazul
motorului pe benzin.
Motorul opereaz utiliznd ciclul Diesel.
Motoarele Diesel sau pe benzin sunt n 2 timpi sau n 4 timpi.
Majoritatea motoarelor sunt n 4 timpi, dar unele motoare mari
11
funioneaz n 2 timpi, n principal cele de pe nave. Majoritatea

 n mod normal, cilindrii sunt multipli de doi, dar se pot folosi orice numr
de cilindri, att timp ct sunt eliminate vibraiile excesive. Cea mai
folosit configuraie este cea de 6 cilindrii n linie, dar sunt folosii i 8
cilindrii n V sau 4 n linie. Motoarele de mic capacitate (n special cele
sub 5000 cmc) au de obicei 4 (majoritatea lor) sau 6 cilindrii, fiind
folosite la autoturisme. Exist i motoare cu 5 cilindrii, un compromis
ntre funcionarea lin a unuia de 6 cilindrii i dimensiunile reduse ale
unuia de 4 cilindrii. Motoarele Diesel pentru ntrebuinri curente (brci,
generatoare, pompe) au 4, 3 si 2 cilindrii sau un singur cilindru pentru
capaciti mici.
n dorina de a mbuntii raportul greutate/putere s-au adus inovaii
privind dispunerea cilindrilor pentru a obine mai mult putere per
cilindree. Cel mai cunoscut este motorul Napier Deltic , cu trei cilindri
dispui sub form de triunghi, fiecare cilindru avnd 2 pistoane cu
aciune opus, ntregul motor avnd 3 arbori cotii. Compania de
camioane Commer din Marea Britanie a folosit un motor asemntor
pentru vehiculele sale, proiectat de Tillings -Stevens , membru al
Grupului Rootes, numit TS3. Motorul TS3 avea 3 cilindri n linie, dispui
orizontal, fiecare cu 2 pistoane cu aciune opus concectate la arborele
cotit printr-un mecanism de tip culbutor . Dei ambele soluii tehnice
produceau o putere mare pentru cilindreea lor, motoarele erau complexe,
scumpe de produs i ntreinut, iar cnd tehnica supraalimentarii s-a
mbuntit n anii 1960, aceasta a devenit o solutie viabil pentru
creterea puterii.
nainte de 1949, Sulzer a construit, experimental, motoare n doi timpi
supraalimentate la 6 atmosfere a cror putere era obinut cu ajutorul
unor turbine acionate de gazele de evacuare.

12

 Motoarele Diesel timpurii

Intenia lui Rudolph Diesel a fost aceea de a nlocui motorul cu aburi ca surs

primar de energie pentru industrie. Motoarele Diesel de la sfrtul secolului XIX

i nceputul secolului XX foloseau aceeai form i dispunere ca motoarele cu
aburi industriale: cilindri cu curs mare, supape exterioare, chiulase pentru
fiecare cilindru i arbore cotit fr carter, cuplat la un volant enorm. Curnd, vor
aprea motoare mai mici, cu cilindri verticali, n timp ce majoritatea motoarelor
industriale de mrime mare i medie aveau tot cilindri orizontali, i ntocmai ca
motoarele cu aburi, aveau mai muli cilindri. Cele mai mari motoare Diesel
timpurii erau replici ale celor cu aburi, cu lungimi impresionante, de civa metri
buni. Acestea funcionau cu viteze foarte mici, n special datorit motorinei
injectate cu ajutorul aerului comprimat, dar i pentru c trebuiau s corespund
majoritii utilajelor industriale construite pentru motoarele cu aburi, unde
vitezele normale de operare se ncadrau ntre 100 si 300 rotaii pe minut.
Motoarele erau pornite cu ajutorul aerului comprimat, care era introdus in cilindri
i rotea motorul, dei cele mai mici puteau fi pornite i manual.
n primele decenii ale secolului XX, cnd marile motoare Diesel erau montate
pe nave, acestea aveau forma motoarelor cu aburi, pistonul mpingea o tij
cuplat la o biel ce rotea arborele motor. Urmnd modelul motoarelor cu aburi,
s-au construit motoare cu dubl aciune, unde arderea avea loc n ambele pri
ale pistonului pentru a mrii puterea. Acestea aveau doua rnduri de supape si
dou sisteme de injecie. Sistemul permitea, de asemenea, modificarea
sensului de rotaie, prin modificarea timpilor de injecie. Prin urmare, motorul
putea fi cuplat direct la axul elicei, fr a mai fi nevoie de o cutie de viteze. Dei
aveau o putere mare i erau foarte eficiente, marea problema motoarelor cu
dubl aciune era etanietatea camerei inferioare de ardere i a segmenilor. n
anii 1930 s-a descoperit c montarea turbocompresoarelor era o soluie mai
uoar i eficient.

13

Randament

Arbore cotit i
pistoane

Randamentul caracterizeaza eficienta cu care un motortermic transforma

caldura in lucru mecanic intr-un proces ciclic .El e definit ca raportul

dintreceea ce se obtine(lucru mecanic util cedat exteriorului)si ceea ce
se consuma(caldura obtinuta,prin arderea unui combustibil).
Matemati se pote scrie
= L/Q

Cu ce ne ajuta?
In viata cotidiana motorul termic e folosit frecvent in
mijloacele de transprt(public sau privat)de exemplu:
automobil ,vapor, tren ,autobuz,etc.

14

Bibliografie
Gheorghe Fril, Mariana Fril, S. Samoil

Automobile, Editura Didactic i Pedagogic,

Bucureti, 2007
Doina Trcitu,Mihaela Iancu,Viorica Pop,Stelian
Ursu, Fizica manual clasa 7,editura radical 2005
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4
%83
http://portal.edu.ro/materiale_ael/DContent/fizic
a/C11/FIZ13/M6/index.html
Din caiet
Constantin Mantea,Mihaela Garabet,Editura
ALL ,clasa X editura didactica si pedagogica

http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_diesel

15