Calculul organologic

1.1. Blocul motor si chiulasa

Blocul de cilindri preia eforturile de explozie si fortele de inertie ale mecanismului biela
manivela. Conditia esentiala pe care trebuie sa o aiba un bloc este aceea de a asigura o
rigiditate maxima.
Blocul de cilindri se realizeaza prin turnare. In ce priveste constructia se recomanda ca
el sa fie realizat sub forma unui corp cu zabrele. Acestea vor fi constituite din nervurile piesei
turnate, iar peretii vor fi atat de subtiri cat permite tehnologia de fabricare.
In partea superioara a blocului se fixeaza suruburile pentru prinderea chiulasei.
Diametrul lor variaza in limitele F=(8-10) mm, iar adancimea de insurubare esre de (1.5-2)F
cand blocul este din fonta.
Daca eforturile ce trebuie preluate sunt mai mari, atunci se mareste numarul de
prezoane nu si diametrul lor
In jurul camasilor se va cauta sa se faca sectiuni pe cat posibil mai mici pentru trecerea
apei, cu scopul de a mari viteza de curgere. Aceasta nu trebuie sa depaseasca insa 3.5 m/s
pentru ca exista pericolul antrenarii depozitelor inevitabile ce pot astupa canalele.
Pentru a avea dimensiuni minime penru carter se descrie infasuratoarea conturului
bielei la o rotatie completa apoi se traseaza sectiunea carterului astfel ca locurile cele mai
strimte dintre perete si corpul bielei sa fie de minim (8-10) mm din cauza barbotajului si a
corpurilor straine
Din motive de rigiditate grosimea peretilor va fi de (4.5-5) mm pentru blocurile turnate
din fonta
Un indice de apreciere a calitatii blocului motor este greutatea acestuia. se recomanda
ca greutatea blocului sa nu depaseasca 25% din greutatea motorului.
Compactitatea motorului este determinata in principal de distanta intre axele cilindrilor ;
aceasta este determinata de arhitectura arborelui cotit, de lungimea fusurilor maneton si palier,
de tipul si grosimea camasilor de cilindru, de marimea interstitiului camerei de apa dintre
cilindri.
Blocurile de cilindri se confectioneaza din Fonta cenusie Fc 200; Fc210; Fc240; Fc250;
Fc280 STAS568-87 Daca blocul nu are camasile amovibile el se toarna din fonta de calitate
pentru cilindri.
Chiulasa se toarna frecvent din aliaje de aluminiu Un astfel de aliaj se compune din 5%
Si; 1.3% Cu; 0.5% Mg; restul aluminiu.
Chiulasele se toarna din aluminiu si nu se recomanda turnarea sub presiune
Capacele lagarelor arborelui cotit se toarna din otel pentru motoarele mai putin solicitate
si se forjeaza la motoarele mai intens solicitate.
Prezoanele se executa din oteluri aliate, de imbunatatire, cu crom ori nichel.
1.2.Calculul cilindrului motorului

Se alege solutia constructiva cu camasa uscata turnata din fonta aliata cu Cr-Mo. Aceasta
solutie ofera avantajul unei prelucrari usoare a blocului motor si cheltuieli minime la montaj.
Are avantajul ca blocul mtor nu trebuie turnat in intregime din fonta de calitate ceea ce ar
implica o oarecare crestere de pret.
Datorita acestor avantaje solutia s-a extins la motoarele actuale fiind foarte folosita
datorita faptului ca asigura o rigiditate mare blocului motor ceea ce duce la coborarea nivelului
de zgomot al motorului si ofera o racire foarte eficienta a cilindrului.

1.2.1.Calculul grosimii cilindrului

Grosimea cilindrului se determina considerindu-l ca un vas cu pereti subtiri supus la presiune
interioara.
In urma calculului termic am obtinut:
D :=84 mm

S := 84 mm

pmax := 9

MPa

In continuare se adopta pentru fonta cenusie: Fc250

t := 100 MPa

Distanta dintre axele cilindrilor

LD := 1.25 D
LD = 105
Se adopta

LD := 108
46 10

Rezistenta la ncovoiere minim

Se adopt:
R1 :=

D
2

R1 = 42

R2 :=R1 + 3

R2 = 45

R3 :=R2 + 7

R3 = 52

R3

R2
nc :=
R1

nb :=
R

nb = 1.156

nc = 1.071

b :=

5 daN
2

nb + 1
2

nb - 1

b = 6.965

c :=

nc + 1

c = 14.517

nc - 1

Tensiunile vor fi :
bi := b pmax

bi = 62.682

MPa

ci := c pmax

ci = 130.655

MPa

:=

bi + ci

Interferenta cotelor:

= 161.114

E := 1.2 MPa

MPa

:= 2 R2 10

-6

= 0.015

Tensiunea sumara totala nu trebuie sa depaseasca 170 MPa

mm

1.3.Calculul pistonului
Calculul de rezistenta al pistonului se face dupa stabilirea principalelor sale dimensiuni
pe baza datelor statistice ale motoarelor existente si care s-au comportat bine in exploatare
Materiale pentru pistoane, conditii tehnice si de exploatare
Datorita conditiilor de lucru materialul pentru pistoane trbuie sa satisfaca o serie de
cerinte si anume : rezistenta ridicata la temperatura inalta si sarcini variabile , densitate mica ,
conductibilitate termica , coeficient de dilatare redus , rezistenta la uzura , prt de cost redus si
prelucrabilitate usoara .
Materialele utilizate pentru pistoane sunt aliaje de aluminiu fabricate prin turnare in cochila (
procedeu ieftin si productiv ) . Dupa prelucrare se supune unui tratament termic ( calire ,
imbunatatire ) care le ridica propietatile mecanice . Se mai aplica cositorire , grafitare .
H :=D 1.1

H = 92.4

mm

L := 0.66 D

L = 55.44

mm

h := 0.1 D

h = 8.4

mm

l1 :=0.565 D l1 = 47.46

mm

l2 :=H - l1

l2 = 44.94

mm

:= 0.1 D

= 8.4

mm

c1 := 0.15 D

c1 = 12.6

mm

ri := 23 mm
Se adopta urmatoarele valori:
H :=100 L := 75
h := 10

l1 :=46

l2 :=54

:= 8

1.3.1. Verificarea capului pistonului:

Capul pistonului se verifica la rezistenta ca o placa circulara incastrata pe contur si incarcata
cu o sarcina uniform distribuita. Solicitarea capului pistonului e data de formula:
ri
f := 0.1875 ( pmax - 1)

a = ( 25..60)

MPa

f = 12.398

MPa

af := 30

MPa

1.3.2. Verificarea sectiunii slabite:

Pistonul se verifica la compresiune in sectiunea x-x, deoarece forma constructiva, cu
gauri in dreptul segmentului de ungere, duce la slabirea acestei sectiuni
mm2

Aa := 5281.017

-aria sectiunii in dreptul segmentului de ungere:

D
c := pmax
c = 9.444
MPa
4 Aa
Efortul unitar admisibil la compresie este sac=20-40 MPa

1.3.3. Verificarea mantalei:

Suprafata de frecare (ghidare) a pistonului se verifica la uzura
Nmax := 5310.65
Aev :=5153

mm2

-forta normala
aria de evazare:

D
Nmax = ( 0.08..0.12) pg
4

Nmax
p = 1.031 MPa
Aev
Valoarea maxima a presiunii nu trebuie sa depaseasca 1.5 MPa
p :=

1.3.4. Determinarea diametrului pistonului la montaj:

Diametrul pistonului la montaj se determina in asa fel incit sa asigure jocul la cald necesar
functionarii normale
a= coeficienti de dilatare
- pentru aliaje din aluminiu
-pentru fonta
-6

p :=17.5 10

- pentru racirea cu apa

1
K

-6

c := 10.7 10

1
K

Tc := 370 K temperatura cilindrului

Tp := 200

K temperatura pistonului

T0 := 288

- jocul pistonului la partea superioara

s :=0.184 mm

- jocul pistonului la partea superioara

i := 0.125 mm

D [ 1 + c ( Tc - T0) ] - s
1 + p ( Tp - T0)

Dp = 84.019 mm

D [ 1 + c ( Tc - T0) ] - i
1 + p ( Tp - T0)

Di = 84.078 mm

Dp :=

Di :=

1.4.Calculul boltului de piston

Boltul de piston este solicitat in timpul lucrului de o sarcina mecanica variabila ca
valoare si sens iar in unele perioade de functionare a motorului caracterul solicitarii se
apropie de cel de soc. Miscarea oscilanta si temperatura relativ ridicata de la umerii
pistonului determina conditii nefavorabile pentru realizarea unei frecari lichide : de aici si
uzura accentuata a boltului. Aceste conditii impun ca boltul de piston sa aiba miez tenace
si strat superficial dur, cu un grad de netezime foarte mare. in functie de otelul din care
se executa, boltul de piston se cementeaza la suprafata pe o adancime de (0.5-2) mm ori
se caleste superficial prin C.I.F. pe o adancime de (1-1.5) mm Duritatea stratului
superficial trebuie sa fie HRC=58-65 , iar a miezuluiHRC=36
Pentru calculul boltului se considera o grinda pe doua reazeme incarcata cu o forta
uniform distribuita
pe lungimea piciorului bielei. Schema de incarcare se vede in figura. Conventional forta ce
actioneaza asupra boltului se considera a fi forta maxima de presiune a gazelor diminuata
de forta de inertie data de masa pistonului.
Boltul se verifica la uzura in piciorul bielei si in umerii pistonului, la incovoiere in
sectiunea mediana, la forfecare in sectiunile dintre piciorul bielei si partea frontala a umarului
pistonului si la ovalizare
1.4.1. Verificarea la uzura:
-se face calculind presiunile specifice de contact, care caracterizeaza conditiile de ungere, atit
pentru piciorul bielei cit si pentru umeri
db := 0.28 D

db = 23.52

mm

dbi := 0.6 db

dbi = 14.112

mm

l :=0.9 D

l = 75.6

mm

Se adopta: db := 26 dbi := 16
l :=75
lp :=20

lb :=34
j := 1 b := 31

Presiunea pe suprafata piciorului bielei

Fmax := 36638.52 N
Fmin :=131.48

pb :=

Fmax
db lb

pb = 41.446 MPa

Presiunea pe suprafata umerilor pistonului

pp :=

Fmax
2 db lp

pp = 35.229 MPa

La motoarele existente presiunea specifica variaza in limitele: pb=(40-90) MPa si

pp=(25-54) MPa
1.4.2. Verificarea la incovoiere:
Efortul unitar maxim la incovoiere este
imax :=

Fmax ( l + 0.5 lb + 4 j )

dbi 4
1.2 db 1 -

db

3

imax = 194.687MPa

imin :=

Fmin ( l + 0.5 lb + 4 j )

dbi 4
1.2 db 1 -

db

3

imin = 0.699 MPa

In continuare se calculeaza efortul unitar mediu si amplitudinea eforturilor unitare

a :=

imax - imin
a = 96.994 MPa
2

imax + imin
m = 97.693 MPa
2
Se verifica valoarea simax<sa=(25-50) MPa
In continuare se calculeaza coeficientul de siguranta c2max=(1-2.2)
m :=

k :=1

coeficientul efectiv de concentrare la sarcina variabila

:= 0.8

factorul dimensional

:= 1.1

coeficientul de calitate al suprafetei

:= 340

rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de incovoiere

MPa

0 :=1.5 0 = 510

MPa

rezistenta la oboseala pentru ciclul pulsator de incovoiere

 :=

c2 :=

2 - 0
= 0.333
0

k a + m

coeficientul tensiunilor
c2 = 2.381

1.4.3. Verificarea la forfecare:

Efortul unitar de forfecare se calculeaza cu relatia urmatoare:

dbi dbi 2
0.85 Fmax 1 +
+

db
db

:=
4
dbi
2

db 1 -

db

= 107.246

tadm=150-220 MPa otel aliat

1.4.4. Calculul la ovalizare:

In ceea ce priveste calculul la ovalizare se pleaca de la ipoteza ca boltul este incarcat cu o
sarcina distribuita sinusoidal. Pentru a corecta inexactitatile ipotezei rezultatele obtinute se
majoreaza cu coeficientul k
Solicitarile maxime apar la diametrul interior al boltului. Valorile acestor eforturi se
calculeaza astfel:
h1,h2,h3,h4,k sint coeficienti care depind de
1 := 9.8 2 := 7.2
4 := 8.8

3 := 3.6

kov := 1.38

1 :=

Fmax
1
l db

1 = 184.132

MPa

2 :=

Fmax
2
l db

2 = 135.281

MPa

3 :=

Fmax
3
l db

2 = 135.281

MPa

4 :=

Fmax
4
l db

4 = 165.343

MPa

Valorile maxime admisibile pentru

aceste eforturi sunt sa=(150-300) MPa

dbi
db

1.4.5. Calculul jocului de montaj

3

l + dbi
0.09 Fmax
db
max :=

kov
5
dbi
l 2.1 10 l
db

max = 0

mm

Se recomanda ca deformatia de ovalizare sa

fie mai mica decit jocul radial la cald D1
1 := 0.0005 db
1
= 0.007
2

1 = 0.013
max

1.4.6. Calculul jocului la montaj:

aol - coeficientul de dilatare al materialului boltului
aal - coeficientul de dilatare al materialului pistonului

-6 1

ol := 12 10

-6

al := 20 10

tb - temperatura boltului

tb :=423

tp - temperatura pistonului

tp :=450

t0 - temperatura mediului ambiant

t0 :=293

:=

1 + db [ ol ( tb - t0) - al ( tp - t0) ]
1 + al ( tp - t0)

k
1
k

= -0.028 mm

1.5.Calculul segmentilor.
In ansamblul lor segmentii realizeaza etansarea pe baza efectului de labirint, cu alte
cuvinte spatiile dintre segmenti permit destinderea treptata a gazelor si prelungesc drumul
parcurs de acestea. astfel in zona ultimului segment viteza de curgere si cantitatea de gaze
scad pina la valori practic neglijabile
Se considera o eficienta normala, daca presiunea gazelor dupa ultimul segment
reprezinta 3-4% din valoarea presiunii in cilindru, iar volumul de gaze scapate este cuprins
intre 0.2-1% din volumul incarcaturii proaspete admise in cilindri. Aceste valori se determina
experimental

Calculul segmentului urmareste stabilirea urmatoarelor obiective: determinarea presiunii medii

elastice pentru stabilirea formei segmentului in stare libera si montata: determinarea celor doua
dimensiuni de baza a segmentului: verificarea eforturilor unitare ce apar in segment la
deschiderea lui astfel incat la montaj sa nu depaseasca valoarea admisibila:determinarea jocurilor
la rece si la cald precum si verificarea rosturilor la cald pentru a preveni impactul intre capete in
timpul functionarii.
Materiale pentru segmenti , conditii tehnice si de exploatare :
Experienta dovedeste ca exista o stransa legatura intre eficienta eficienta etansarii
realizata de ansamblul de segmenti , functionarea motorului si durabilitatea acestuia . In cazul
in care sunt compromise functiile segmentilor , arderea se desfasoara la un nivel scazut de de
presiune deci puterea scade iar consumul creste .
Fata de conditiile impuse segmentilor fonta s-a dovedit ca fiind cel mai bun materal
pentru segmenti . O metoda productive de realizare a segmentilor din fonta este turnarea
individuala si obtinerea elasticitatii prin termofixare . Pentru durabilitate se realizeaza
cromarea poroasa ( duritate 570 1250 HB ) , rezistenta la uzura , buna ungere .

1.5.1. Presiunea medie elastica:

E := 1.2 10

MPa

g_elast := 0.196
S0
t

S0 := 10

t :=3.4 mm

0.425
E
pe = 0.163 MPa
3
3 - g_elast
D - 1 D
t
t pe=0.1..0.4 MPa segmenti de compresie

Realizarea unei anumite repartitii a presiunii segmentului asupra oglinzii cilindrului

impune o curbura variabila a fibrei medii a segmentului in stare libera. trasarea fibrei
medii a segmentului in stare libera se poate face luind in consideratie deplasarile relative
radiale si unghiulare.
pe :=

1.5.2. Tensiunea la montarea pe piston:

La montaj prin desfacerea segmentului in sectiunea opusa capetelor apar tensiuni
unitare maxime care trebuie calculate pentru a preveni ruperile
p := 2

m - coeficient care depinde de metoda de montaj a segmentului

1
S0
1

2
( 3 - g_elast ) t

'max := E
2
p

D - 1

'max = 142.239 MPa

Valorile admisibile pentru s'max=230 MPa

1.5.3. Grosimea radiala t:

kn := 1.742
x := 0.5 + 0.815

a := 150
a
kn pe

MPa

x := 26.125 t := D t = 3.215
x

x=D/t=22-24 pentru D=50-100 mm

1.5.4. Tensiunea maxima:

max :=

S0
t

2 kn
E
2
( 3 - g_elast)
D - 1
t

max := 32.25

MPa

Tensiunea maxima admisibila smax=30-45 MPa

1.5.5. Jocul la capetele segmentului in stare calda:
'3 := 0.0015 D '3 = 0.126

mm

1.5.6. Jocul la capetele segmentului :

3 := 0.0030 D 3 = 0.252

mm

1.6.Calculul bielei
In timpul functionarii biela este solicitata de fortele de presiune a gazelor si de fortele de
inertie variabile ca marime si sens. Datorita acestor forte, biela este solicitata la compresiune,
intindere si incovoiere transversala

Materiale pentru biele , conditii tehnice si de exploatare :

Biela se confectioneaza prin matritare din otel carbon de imbunatatire . Se folosesc
oteluri de tipul OLC 45 si OLC 60 . Suruburile de biela se confectioneaza din aceleasi
oteluri aliate de imbunatatire . Bucsele din piciorul bielei se confectioneaza din bronz cu
aluminiu . In timpul functionarii practice biela nu se uzeaza cid oar difertele piese care
depend de functionarea corecta a bielei ( cuzineti , fusul maneton , bucsa bielei , boltul ) .
1.6.1.Calculul piciorului bielei
Dimensiunile principale ale piciorului bielei se iau orientativ conform datelor din literatura
de specialitate
Ochiul bielei este solicitat la intindere de forta de inertie a ansamblului pistonului, la
compresiune de forta de presiune a gazelor.
Pentru a efectua calculele de rezistenta se considera piciorul bielei ca o bara curba incastrata
in regiunea de racordare C-C cu corpul bielei.
Forta de inertie se considera ca actioneaza uniform repartizara pe jumatatea superioara
apiciorului bielei
In sectiunea periculoasa C-C va apare momentul incovoietor
Masa pistonului:

mp := 0.882 Kg

Masa bielei:

mb := 1.434

Kg

m1b := 0.275 mb

Masa piciorului:

m1b = 0.394

Kg

m2b := 0.725 mb

Masa capului:

m2b = 1.04

Kg

Masa capacului de biela: mcp := 0.3 m2b

mcp = 0.312

Raza manetonului:

-3

r :=27.1 10
Unghiul de incastrare:
c := 120

Forta de intindere:
n := 4200

rot
min

:=

Kg
m

180

1
3.6

n
Fjp := mp r
( 1 + )
30

Fjp = 5908.116

Modulul de elasticitate al materialului bielei: EOl := 2.2 105

MPa

Aria sectiunii piciorului: Ap :=150 mm2

Grosimea radiala a piciorului: hp := 6

mm

Latimea piciorului bielei:

mm

a := 34

Raza corespunzatoare fibrei medii:

Solicitarea de intindere:

rm := 19 mm

M0 := Fjp rm ( 0.00033 c - 0.0297)

M0 = -3256.365

Nm

N0 :=Fjp ( 0.572 - 0.0008)

N0 = 3374.716

Momentul incovoietor si forta normala in sectiunea de incastrare sint:

Mi :=M0 + N0 rm ( 1 - cos ( c) ) - 0.5 Fjp rm ( sin ( c) - cos ( c) )
Mi = 16251.99 Nm
Ni := N0 cos ( c) + 0.5 Fjp ( sin ( c) - cos ( c) )
Ni = 2347.96

Tensiunile in sectiunea de incastrare in fibra interioara si exterioara sint:

Kb :=1 in cazul in care nu exista bucsa in piciorul bielei
ii :=2 Mi

6 rm - hp
1
+ Kb Ni
hp ( 2 rm - hp)
a hp

ie := 2 Mi

6 rm + hp
1
+ Kb Ni
hp ( 2 rm + hp)
a hp

ii = 101.135 MPa

ie = 83.934 MPa

Tensiunile trebuie sa se incadreze in intervalul 150-450 MPa

K - coeficient prin care se ia in considerare ca o parte din forta normala N este preluata de
piciorul bielei iar restul de bucsa
Solicitarea de compresiune:

Piciorul bielei, asa cum s-a precizat este solicitat si la compresiune de forta Fc.
2

D
Fc :=
pmax - Fjp
Fc = 43967.809 N
4
In ipoteza ca aceasta se repartizeaza dupa o lege sinusoidala pe jumatatea inferioara a
piciorului bielei, se vor obtine niste eforturi unitare de compresiune in fibra interioara si
exterioara cu o varitie precizata.
In sectiunea de incastrare C-C va apare un moment incovoietor M'c calculabile cu
urmatoarele relatii:

M'0 := Fc rm 0.0011

M'0 = 918.927

N'0 := Fc 0.003

N'0 = 131.903 N

Nm

sin ( c) c
1
sin ( c) - cos ( c)

Nc :=N'0 cos ( c) + Fc
Nc = 585.536

N
sin ( c) c
1
sin ( c) - cos ( c)

Mc := M'0 + N'0 rm ( 1 - cos ( c) ) - Fc rm

Mc = -7700.089

Nm

Eforturile de compresiune in piciorul bielei vor fi:

-in fibra exterioara
1
6 rm + hp
ce :=
-2 Mc
+ kov Nc
a hp
hp ( 2 rm + hp)

ce = 38.275

MPa

-in fibra interioara

ci :=

1
6 rm - hp
-2 Mc
+ kov Nc
a hp
hp ( 2 rm - hp)

ci = 46.425

MPa

Intervalul pentru valorile admisibile ale tensiunilor de comprimare 150-300 MPa

- Calculul deformatiei:
Deformatia produsa piciorului bielei sub actiunea fortei de inertie se determina astfel:
5

EOl := 2.2 10
a hp
I :=
12

N/mm2

I = 612
3

:=

8 Fjp rm ( c - 90)
6

= 0.019 mm

10 EOl I

1.6.2. Calculul corpului bielei.

Calculul la intindere si compresiune:
Calculul corpului bielei se face in cel putin doua sectiuni : in sectiunea mediana I-I, iar
daca sectiunea variaza pronuntat in lungul corpului bielei se face calculul si pentru
sectiunea II-II
Corpul bielei este solicitat la intindere compresiune si flambaj
Efortul unitar de intindere se calculeaza astfel :

mj := ( m1b + mp)

mj = 1.276

kg

-pentru sectiunea I-I

2

n
F := -mj r
( 1 + )
30
2

F = -8549.687
2

D
n
Fcp :=
pmax - mj r
( 1 + )
4
30

A :=394

mm2

Fcp = 41326.238N

aria sectiunii care se calculeaza

Efortul unitar de compresiune si efortul unitar de intindere se calculeaza astfel :

c :=

Fcp
A

i :=

F
A

c = 9.444

MPa

i = -21.7

MPa

sadm=150-300 MPa

Calculul la flambaj:
In sectiunea I-I forta Fc poate provoca flambajul bielei. Eforturile la flambaj in cele doua
plane
sunt aproximativ egale pentru dimensiuni ale sectiunilor judicios alese ; considerand corpul
bielei ca o bara articulata la capete eforturile de flambaj sunt:
f := 1.1

Fcp
A

f = 115.378

MPa

sadm=150-300 MPa

Calculul coeficientului de siguranta:

1t := 500 MPa

:= 1 := 0.65

:= 0.3

:= 1.12

max := f min := i
a :=

max - min
a = 68.539
2

m :=

c :=

max + min m = 97.693

2
1t

a + m

c = 4.621

MPa
MPa

c este recomandat 4-6

1.6.3. Calculul capului bielei.

Capul bielei se verifica la intindere sub actiunea fortei de inertie
Ipotezele de calcul sunt :
-forta de inertie se repartizeaza pe capac dupa o lege sinusoidala.
-sectiunea periculoasa se afla in dreptul locasurilor suruburilor de biela
-capul bielei este o bara curba continua, capacul fiind montat cu strangere.
-cuzinetii se deformeaza impreuna cu capacul bielei preluind o parte din efort
proportional cu momentul de inertie al sectiunii transversale.
In aceasta situatie efortul unitar de intindere in fibra interioara este :

n
Fjc := -r
[ ( mp + m1b) ( 1 + ) + ( m2b - mcp) ]
30

Fjc = -12364.826N

-momentul de inertie al capacului:

Icp := 5716.66 mm4

-momentul de inertie al cuzinetului:

Ic :=32.55

-aria sectiunii capacului:

Acp :=850 mm2

-aria sectiunii cuzinetului:

Ac := 82.5 mm2

mm4

-momentul de rezistenta al capacului: Wcp := 1216.66 mm3

-distanta dintre axele suruburilor bielei: lp :=68 mm
0.023 lp
0.4
+
Ic
Acp + Ac

1 + Wcp

Icp

:= Fjc

= -21.109 MPa

sadm=160-300 MPa
Calculul coeficientului de siguranta:
Coeficientul de siguranta pentru ciclul pulsator:
c := 2

1t
max ( 1 + )

c = 5.253

c recomandat 5-7

0.0024 Fjc lp
:=
EOl( Icp + Ic)

= -0

1.6.4. Calculul suruburilor de biela

Suruburile de biela sunt solicitate la intindere de forta initiala Fsp si de forta de
inertie a maselor in miscare de translatie si a maselor in miscare de rotatie care se afla
deasupra planului de separatie dintre corp si capac.
Pentru a asigura strangerea necesara cuzinetilor, forta de strangere initiala a
suruburilor trebuie sa fie mai mare decat forta de inertie care revine unui surub
:= 0.15
Fi
Fi :=Fjc Fi1 :=
z

z := 2

Fsp := 2 Fi1

-coeficient ce tine seama de elasticitatea surubului

Fi1 = -6182.413 N

Fsp = -12364.826
N

Fs := Fsp + Fi1 Fs = -13292.188

N

-forta de strangere prealabila

-forta maxima de intindere

Tinand seama de fortele ce solicita suruburile de biela, acestea se dimensioneaza in functie

de solicitarea la intindere si se verifica la oboseala
Diametrul fundului filetului se determina astfel:
cc := 2

coeficient de siguranta se afla in intervalul 1.25..3

c1 := 1.3

factor ce tine seama de solicitarile la torsiune

c2 := 1.2

factor ce tine seama de curgerea materialului

2
c := 1100 limita de curgere a materialului suruburilor apartine intervalului (600..1400) N/mm
4 c1 Fs
ds := -cc
ds = 5.774 mm
c2 c
Diametrul partii nefiletate
4 Fs
d's := -cc
d's = 5.547
c

mm

Calculul coeficientului de siguranta:

Aria surubului la diametrul fundului filetului:
ds
As :=
4
max :=

-Fs
-Fsp
min :=
As
As

max = 507.692
m :=

mm2

As = 26.182

MPa

max + min
2

m = 489.982

MPa

min = 472.272
v :=

MPa

max - min
2

v = 17.71

MPa

Pentru ciclul de solicitare de tip pulsator, coeficientul de siguranta se determina astfel:

:= 5.2

c :=

:= 0.85 := 1.2

:= 0.2 1 := 600 MPa

v + m c = 3.187 c recomandat 2.5-4

1.7 CALCULUL ARBORELUI COTIT.

Avand in vedere conditiile de functionare, prin calcul, arborele cotit se verifica la

presiune specifica si incalzire, la oboseala si la vibratii de torsiune.
Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptandu-se prin
prelucrarea statistica a dimensiunilor arborilor cotiti existenti.
Materiale pentru arboreal cotit , , conditii tehnice si de exploatare
Fata de materialul pentru confectionarea arborelui cotit se impugn urmatoarele
cerinte : rezistenta la oboseala inalta , posibilitatea obtinerii unei duritati ridicate a
suprafatelor fusurilor buna prelucrabilitate . Se utilizeaza otelurile carbon de calitate OLC
45 , OLC 60 aliate cu Mn , Mo , V. Duritatea fusurilor se obtine prin calirea C.I.F. ,
adancimea fiind 34 mm . La arborii cotiti turnati trebuie sa se acorde o atentie deosebita
conditiilor de montaj deoarece nerespectarea acestor prescriptii pot sa conduca la
deformatii de natura sa produca ruperea arborelui .
1.7.1. Verificarea fusurilor la presiune si incalzire
Pentru apreveni expulzarea peliculei de lubrifiant dintre fusuri si cuzinet trebuie sa se limiteze
presiunea maxima pe fusuri.
Presiunea specifica conventionala maxima pe fusurile manetoane si paliere se calculeaza astfel;

mm -diametrul fusului maneton

dp := 62

mm

-diametrul fusului palier

lm := 38 mm -lungimea fusului maneton

lp :=40

mm

-lungimea fusului palier

dm := 45

b := 95 mm -latimea bratului
a := 29

h := 19 mm

mm

Rmmax := 11168

N -forta maxima ce incarca fusul maneton

Rpmax := 32823

N -forta maxima ce incarca fusul palier

pmmax :=

-grosimea bratului

Rmmax
dm lm

pmmax = 6.531 MPa

ppmax :=

Rpmax
ppmax = 13.235MPa
dp lp

Presiunea specifica medie conventionala pe fusurile manetoane si paliere se determina

cu relatiile:

Rmm := 9860.71 N

Rmm si Rpm reprezinta mediile aritmetice ale valorilor

fortelor care incarca fusurile paliere si manetoane

Rpm := 14408.62 N
Rmm
pm :=
pm = 5.766 MPa
dm lm

Rpm
pp = 5.81 MPa
dp lp
Verificarea fusului la incalzire se efectueaza initial pe baza unui ciclu simplificat si
acesta se refera la determinarea coeficientului de uzura.
pp :=

:= 1.06
dm n
Km := pm

60

Km = 2579915.464

dp n
Kp := pp
Kp = 4187969.93
60

Verificarea prin aceasta metoda nu ia in considerare factorii caracteristici ai

regimului hidrodinamic de ungere.
1.7.2.Verificare la oboseala.
Calculul arborelui cotit ca o grinda static nedeterminata implica dificultati. De aceea
calculul impune adoptarea unor scheme simplificate de incarcare si deformare care
considera arborele cotit ca o grinda discontinua alcatuita dintr-un numar de parti egal cu
numarul coturilor. Calculul se efectueaza pentru fiecare cot in parte in urmatoarele
ipoteze simplificatoare:
a) fiecare cot reprezinta o grinda simplu rezemata pe doua reazeme.
b) reazemele sunt rigide si coaxiale.
c) momentele de incovoiere in reazeme se neglijeaza.
d) fiecare cot lucreaza in domeniul amplitudinilor maxime ale momentelor de incovoiere si
de torsiune si a fortelor variabile ca semn.
e) In reazemul din stanga cotului actioneaza un moment de torsiune egal cu suma
momentelor coturilor care preced cotul de calcul
1.7.2.1Calculul fusului palier la oboseala.
Fusul palier este solicitat la torsiune si incovoiere dupa un ciclu asimetric. Deoarece
lungimea fusului este redusa, momentele incovoietoare au valori mici si in aceste conditii
se renunta la verificarea la incovoiere. Fusurile paliere dinspre partea anterioara a
arborelui cotit sunt solicitate la momentede rasucire mai mici decat acelea ce actioneaza in
fusurile dinspre partea posterioara a arborelui si mai ales asupra fusului final, deoarece in
acesta se insumeaza momentele medii produse de fiecare cilindru. Calculul trebuie
dezvoltat pentru fiecare cilindru in parte, ceea ce implica insumarea momentelor de
torsiune tinandu-se cont de ordinea de aprindere.

Mpmin := -311
dp
Wp :=
32

Nm Mpmax := 1210

Wp = 23397.797
3

Mpmin 10
pmin :=
Wp

pmin = -13.292
3

Mpmax 10
pmax :=
Wp
_1 := 180

pa :=

pmax = 51.714
pmax - pmin
MPa
2

:= 1.2

x := 2.5

pm :=

pmax + pmin
MPa
2

2 _1 - 0
0
Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia:
0 := 1.8 _1

Cp :=

r :=

_1

x pa + r pm

Cp = 2.577

Nm

1.7.2.2. Calculul fusului maneton la oboseala:

Fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune. Calculul se efectueaza pentru un cot
ce se sprijina pe 2 reazeme si este incarcat cu forte concentrate. Deoarece sectiunea
momentelor maxime ale acestor solicitari nu coincide in timp, coeficientul de siguranta se
determina separat pentru incovoiere si torsiune si apoi coieficentul global de siguranta.
Reactiunile din reazeme se determina din conditia de echilibru a fortelor si momentelor. Este
convenabil ca fortele ce actioneaza asupra fusului sa se descompuina in 2 directii: una in planul
cotului cealalta tangentiala la fusul maneton.
Calculul fusului maneton la torsiune.
Mtmax := 507350 Nm
Wpm :=

Mtmin := -259376

3
dm Wpm = 17892.352
16

max :=

Nm

mm3 -modul de rezistenta polar

Mtmax
max = 28.356
Wpm

Mtmin
min :=
min = -14.496
Wpm

-eforturi unitare de torsiune

:=2 r := 0.7 r := 0.1 t := 1.1 _1 := 180

a :=

max - min
max + min
m :=
2
2

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea la torsiune este dat de relatia:

C :=

_1

a + r m
t r

C = 3.195

Calculul fusului maneton la incovoiere se face pe baza urmatoarelor relatii:

Mimax := 485623
Wm :=

Nm

Mimin := -359376

3
dm Wm = 17892.352
16

max :=

Mimax
max = 27.141
Wm

min :=

Mimin
Wm

mm3
MPa

min = -20.085 MPa

:= 2 r := 0.7 r := 0.1
a :=

Nm

max - min
2

:=0.8 _1 :=280
m :=

max + min
2

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de incovoiere este dat de relatia:

C :=

_1

a + r m
r

C = 3.306

Coeficienul de siguranta global:

Cm :=

C C
2

C + C

Cm = 2.297

1.7.3.Calculul bratului arborelui cotit.

Bratul arborelui cotit este solicitat la sarcini variabile de intindere, compresiune,
incovoiere si torsiune.Coeficientii de siguranta pentru aceste solicitari se determina in
mijlocul laturii
mari a sectiunii tangente fusului palier unde apar cele mai mari
eforturi unitare.
In planul cotului ia nastere o solicitare compusa de incovoiere
Tensiunea totala se calculeaza astfel:
Bzmax := 74433

Bzmin := 62324

max := Bzmax

6 a
2

1
max = 418.882 MPa
b h

b h

6 a
1
min := Bzmin
+
min = 350.737 MPa
2
b

h
b h

max + min
max - min
a :=
2
2
:=1.1 := 0.1
x := 1.5
_1 :=280
m :=

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de incovoiere este dat de relatia:

C :=

_1

x a + m C = 3.296

Bratul arborelui cotit este supus si la solicitarea de torsiune

K :=0.27 Tmax := 23545
max :=

0.5 a Tmax
2

Tmin := -9854

max = 36.87

MPa

K b h
min :=

0.5 a Tmin
2

min = -15.431 MPa

Kb h
m :=

x := 2

max + min
max - min
a :=
2
2
t := 0.1 t := 1.1

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea la torsiune este dat de relatia:

Ct :=

_1

x a + t m Ct = 3.702
t

Coeficientul de siguranta global:

Cbr :=

C Ct
2

C + Ct

Cbr = 2.462

1.8. CALCULUL MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

Materiale pentru mecanismul de distributie
Avand in vedere conditiile functionale , organelle mecanismului de distributie sunt solicitate
in mod diferit , materialul trebuind sa asigure o rezistenta inalta la uzura .
Supapele materialul supapelor este otel Cr-Ni obisnuit , Cr-Si .
Ghidul supapei materil cu propietati antifrictiune rezistente la temperature inalte ( fonta
refractara si bronzul refractar )
Scaunul supapei - fonta refractara , bronz de aluminiu sau otel refractar .
Arcurile supapei oteluri aliate cu continut ridicat de siliciu ( elasticitate )
1.8.1.Parametri principali ai distributiei.

da := 34 mm
dca := 0.9da
dca = 30.6

-diametrul talerului supapei de admisie

- diametrul canalului de admisie

mm

de := 32 mm

-diametrul talerului supapei de evacuare

dce := 0.85 de

- diametrul canalului de evacuare

dce = 27.2 mm
:= 7 mm

-diametrul tijei supapei

Viteza de curgere a gazelor prin canal:

-3

S 10 n
Wm :=
30

Wm = 11.76

m
s

Viteza medie a pistonului

i :=1

numarul supapelor de admisie si evacuare

2

Wca :=

(dca2 - 2)i

Wm

Wca = 62.341

m Viteza de curgere a gazelor prin canalul de

s admisie

Wm

Wce = 80.075

m Viteza de curgere a gazelor prin canalul de

s evacuare

Wce :=

(dce2 - 2)i

Se recomanda urmatoarele valori ale vitezelor pentru regimul puterii maxime:

- admisie 40..90 m/s
- evacuare 70..110 m/s
Aria sectiunii efective de trecere:

2
2
Aca := dca -
4

Aca = 696.931 mm

2
2
Ace := dce -
4

Ace = 542.584 mm

(
(

Viteza de curgere a gazelor pentru hmax:

h := 7.5

inaltimea maxima de ridicare a supapelor

:= 45

Aria sectiunii de trecere a

Asamax := h dca cos

+ h sin 180 cos 180 gazului pe sub supapa

180

Asamax = 572.299 mm

Asemax := h dce cos

+ h sin 180 cos 180
180

Asemax = 515.652 mm

D
Wsa := Wm
4 Asamax i

Wsa = 75.917

D
Wse := Wm
4 Asemax i

Wse = 84.257

m
s
m
s

Se recomanda urmatoarele valori ale vitezelor pentru regimul puterii maxime:

- admisie 70..100 m/s
- evacuare 80..110 m/s

1.8.2. Determinarea profilului camei

Se foloseste o cama profilata dupa metoda polinomiala, care considera pentru fiecare
portiune a camei o variatie a acceleratiei de tip polinomial avind termenii polinomului de
grade corespunzatoare unei progresii aritmetice.
a := 8 p := a + 2
q := p + a r :=q + a
s := r + a
hm := 0.004
:=

n
30

180

:= -90

,-89
..
90
180
180
180

2 q r s
( p - 2) ( q - p) ( r - p) ( s - p)

Cq :=

-2 p r s
( q - 2) ( q - p) ( r - q) ( s - q)

2 p q s
( r - 2) ( r - p) ( r - q) ( s - r)

Cs :=

-2 p q r
( s - 2) ( s - p) ( s - q) ( s - r)

Cp :=
Cr :=

0 :=90

C2 :=

-p q r s
( p - 2) ( q - 2) ( r - 2) ( s - 2)

2
p
q
r
s

hs ( ) := hm 1 + C2 + Cp + Cq + Cr + Cs

0
0
0
0
0
p-1
q-1
r-1

vs ( ) := hm 2 C2 + p Cp
+ q Cq
+ r Cr
+ s Cs
0
0
0
0
0
0
p-2
q-2
r-2

hm
as ( ) := 2 C2 + p ( p - 1) Cp
+ q ( q - 1) Cq
+ r ( r - 1) Cr
...

0
0
0
s
2

+ s ( s - 1) Cs

510

hs ( )

2.510

-3

Ridicarea camei

-3

180

Viteza
3
2
1
vs ( ) 0
-1
-2
-3

Acceleratia tachetului

410

210

as ( )

- 210

1.8.4Calculul de rezistenta al pieselor mecanismului.

Masele reduse ale mecanismului.
md' := 40

g
2

cm

-2

md := md' Aca 10

md = 278.772

1.8.4.1 Calculul arcurilor supapei.

Arcurile trebuie sa mentina supapa inchisa si sa asigure legatura cinematica intre ea si
cama cand fortele de inertie tind sa desprinda tachetul de pe cama, la orce regim de
functionare.
Forta minima a arcului (F0) se deternina din conditia nedeschiderii supapei de
evacuare la depresiunea din cilindru
5

N/m2

ps := 1.5 10

pr := 1.25 10

- presiunea de supraalimentare

N/m2 - presiunea in cilindru in timpul evacuarii

- coeficient de rezerva

kr := 2

-3

dca 10
Fga :=
4

F0 := 25

)2 ( ps - pr)

Fmax := kr F0

Fga = 18.385 N
Fmax = 50

Dimensiunile arcului
Dr := 0.8 dca

Dr = 24.48 mm

Diametrul sarmei
:= 1.24

= ( 1.25..1.17)

:= 500 N/mm2

d :=

coeficient ce depinde de raportul diametrelor

- rezistenta admisibila pentru otelul de arc

8 Fmax Dr
d = 2.78

mm

Se adopta d := 3

mm

Numarul de spire active:

4

G :=8.1 10
ir :=

N/mm2 - modulul de elasticitate transversal

G d Fmax
Dr

i :=ir + 2 i = 7.152

ir := 5.152
- numarul spirelor active

Pasul arcului este:

min := 0.6 mm

t :=d +

- jocul minim intre spirele arcului = (0.5..0.9)

Fmax
+ min t :=5.251 mm
ir

Dr
d

1.8.4.2 Calculul arborelui de distributie.

Materiale:
Arborii de distributie se confectioneaza din otel, suprafetele care lucreaza la uzura (camele si
fusurile de reazem) se supun tratamentului termochimic de cementare HRC = (55..65)

Fr := 15.6 Fjmax :=16.5

ls
Ft := ( Fr + Fjmax + Fg)
lt
:= 0.418

Ft E
b r

Fg := 13.2

= 25.635

ls := 34

l1 :=30

lt := 105

N/mm2 - efortul unitar de strivire pe tachet plan

sadm=60..120 N/mm2
Sageata de incovoiere
l :=108

mm

d := 35 mm

( 2)
4
E l (d )
2

f := 6.8

Ft l1 1 + l1

f := 0.079

mm

- se admite f = (0.05..0.1) mm

1.8.4.3 Calculul culbutorului.

:= 0.418 Ft

lt E
ls b r

b := 18

:= 195.582 N/mm2

- strivire s < 200 N/mm^2

mm

i := 1.5

s-1

hm

E = 120000

mm