Professional Documents
Culture Documents
I
O Arteriograma
este o radiografie
care, prin injectarea
unei substan,e de
contrast in fluxul
sanguin poate
detecta ingustarile
arterelor. Aceasta
arteriograma la
plaman este
normala -nu se
vad obstruc,ii.
O Dupa ce a dat
oxigen ~i substan,e
nutritive ,esuturi-
lor, sangele se
reintoarce prin
vene in inima. De~i
venele realizeaza
un sistem
asemanator cu al
arterelor, exista
deosebiri esen,iale
intre ele. Pere,ii
venelor sunt mai
sub'iri. dar lumenul
interior este mult
mai spatios decat
arterele: in multe
vene exista clape.
Aceste clape din
interiorul venelor ,
produse prin
impaturirea
mucoasei sub
forma de semiluna
sau buzunare, au
rolul de a orienta
sangele intr-o
, singura direc,ie: de
la ,esuturi spre
, Imma.
Nici o ma~ina nu funct;ioneaza turilor, care acumulandu-se devin toxice - sangele 1n plam~ni, unde se oxigeneaza. De
cum ar fi bioxidul de carbon. Aceasta circula- aici sangele ajunge 1n partea stanga a inimii ~i
fara combustibi1. De la aceasta tie In dublu sens nu se poate opri niciodata; de aici prin circulatia mare impanze~te tot
Intr-un adult destatura medie circula circa 5 I organismul. Sangele oxigenat circula prin
regulli nu face exceptie nici artere. Aceste artere se impart in ramuri mai
de sange In care se gase~tecam 1 I de oxigen,
organismul nostru; principalul cantitate care In conditii de repaus este sufi- mici, numite arteriale, care au pereti muscu-
cienta pentru patru minute ~ In caz de efort lari, ~i care prin contractie ~i prin relaxare
combustibil al organismului intensnumai pentru un minut -pentru menti- regleaza fluxul sanguin. Aceste vase se tot
uman, oxigenul, este transpor- nerea vietii. in plus nu tot oxigenul ajunge In subtiaza pana cand se termina in capilare.
tesuturi, sangele permite trecerea unei oare- Diametrul capilarelor este de numai o sutime
tat de siinge la diferitele care cantitati de oxigen ~i I~i continua drumul de milimetru, dar ele sunt singurulloc 1n care
tesuturi cu ajutorul unui pentru a colecta noi "Incarcaturi". lucreaza sangele.
Capilarele -spre deosebire de toate partile
sistem circulator bine organi- Sistemul circulator sistemului circulator -au o buna difuziune ~i
Sangele nu ar putea ajunge In toate partile prin peretele lor se face schimbul 1ntre oxi~
8 zat, cu un randament deosebit. organismului nostru fara existenta sistemului gen, substante nutritive, respectiv bioxid de
circulator, sistem de transport de o mare carbon ~i substante de balast. Suprafatatotala
S angele care circul:l prin vasele sanguine capacitate. in centrul acestui sistem circulator a capilarelor organismului uman depa~e~te
transport:l nu numai oxigenul ci ~i alte se afla inima. 6000 m2, iar volumul lor este atat de rnare
substante nutritive indispensabile func- Inima are doua pompe musculare -una incat nu se pot umple toate 1n acela~itimp cu
tion:lrii organismului ~i in acela~i timp trans- dreapta ~i una stanga. Pompa din partea sange. Capilarele, cand se relaxeaza, cand se
P°rt:l substantelede balast de la nivelul tesu- dreapta, prin a~azisa circulatiemica, 1:ndruma contracta, in functie de necesitati.
39
CIRCULATIA SANGELUI
O William Harvey
(1578-1657) medic
eng'ez. a fost unul
din pionierii medi-
cinii moderne. In
1628 a demonstrat
ca sangele nu este
imobil in organis-
mul uman. el
circula. In imaginea
alaturata. Harvey
demonstreaza
modul de curgere
a sangelui -
~ multumita clapelor
~ din interiorul vene-
I 6 lor -intotdeauna
I:E intr-un singur sens.
40
in caz de eneIVaresau de efort mai mare,
tensiunea poate cre~te, dar dupa: lncetarea
cauzeirepede se relntoarcela valoareanormala:.
in afara: de aceste cauze, multe boli produc
cre~tericonstantede tensiune~i tensiuneacre~te
In paralel ~i cu 1naintareaIn varsta:. Dupa:
al:lumite pa:reri tensiunea este crescuta:dacl
valoarea sistolica:depa:~e~tevaloarea ob1;inuta:
prin adunareavarstei cu 100. Dar dupa:pa:rerea
medicilor dep~irea valorilor de 160 mmHg
pentru presiunea sistolica:~i 100 mmHg pentru
presiunea diastolica:~i la persoanelevarstnice
esteo indicatie pentru tratamentmedicamentos.
La persqanele adulte valoarea minima: a ten-
siunii, compatibila:cu viata este 80/40.
Hipotensiunea -sca:derea valorilor tensio-
00 Angiograma nale sub valori normale, pe langa:pierdere de
arterei priricipale sange sau atac de cord (inirna:) mai poate fi
cerebrale -imagi- provocata:de fazele terminale ale mai multor
nea radiologica a boli. Tensiunea prea rnica: lnseamrul ca: nu
vaselor sanguine, in ajunge suficient sange la organele vitale, ~i
stanga -ilustreaza aceastamai repede sau mai tarziu conduce la
sistemul venos care moarte. Pentru a evita acest lucru se adrni-
transporta sangele nistreaza: medicamente care obliga: peretele
din cap. in imagi- vaselor sa: se contracte ~i astfel sa: creasca:
nea microscopica tensiunea pana: cand se reu~e~teinla:turarea
(figura de sus), se cauzelbr ca:derii tensiunii -de exemplu la
poate vedea sec- pierdere de sange prin transfuzie.
,iunea transversala Tensiunea anormal de crescuta:-hiperten-
dintr-o vena ~i o siunea, poate fi produsa:~i de tumbarea g1an-
artera -vena spre delor suprarenale a~ezate1 deasupra rinichilor,
stanga, iar spre debarece un hormon nurnit adrenalin~ este
dreapta, artera cu secretatIn exces de aceasta:tumoare. Adrena-
lumenul regulat, lina stimuleaza:activitatea inirnii, cre~tetensiu-
circular. nea ~i cre~tecantitatea de sange ce trece prin
mu~chi.intr-un organism sa:na:tos acesthormon
este produs In excesnumai In caz de efort fizic
nivelul creierului exist:l un sistem special de intotdeauna noteaz~ dou~ valori: in cazul unui excesiv sau declan~atde o sperietura:;daca:pro-
"autoreglare" care mentine circulatia sangelui In tan~r s~na:tosde exemplu 120/80, unde 120 ducereaIn excesdevine continua:,tensiuneaar-
creier la un nivel acceptabil chiar $i atunci cand este tensiunea sistolic~, iar 80 este tensiunea teriala:va avea valori constant ridicate. ~i bolile
alimentarea cu sange a altor tesuturi scade diastolic~, m~suratein milimetri de mercur. renale pot produce tensiune mare daca:enzima
dramatic -de exemplu In hemoragii (sangernri).
Cheaguri de singe
Sistemul circulator este un sistem inchis, In care
cantitat~a de lichid trebuie s~ raman~ mai mult
sau mai putin neschimbata. Dac~ din sistem, de
exemplu printr-o leziune, se pierde sange,
imediat intra in actiune procesul de coagulare a
sangelui pentru a sc~dea cantitatea de sange
pierdut. Acest proces pome$te imediat in clipa
in care o celul~ sanguin~ ajunge in contact cu
aerul, de asemenea in cazul lez~rii unui tesut,
dar se poate declan~a ~i singur In interiorul
sistemului circulator. Aceste coagul~ri "gre~ite"
produc cheaguri de sange, in termen ~tiintlflc
denumi~ tromb()z~. Dac~ lumenul unui vas
este inchls de un cheag, singele din fericlre
g~se~te c~1 ocolite pentru a ajunge la tesuturlle
al c~ror vas este blocat de cheag -aceasta se
cheam~ clrculatle colateral~ -alteori cheagul se
dlzolv~, dar dac~ din aceste procese nu se
produce nlcl unul, cheagul poate fi eliminat
numai prin interventle chlrurglcal~.
Tensiunea arteriali
Prln contractla ~i relaxarea inlmii se schlmb~
In mod periodic preslunea din artere ~i arteria-
le. Valoarea de virf, a~a numlta preslune sls.
tollc~ este reallzat~, cand Impulsul contrac-
tiilor iniml! ajunge in partea corespunz~toare
a arterei, dup~ care scade in mod constant,
pan~ cind atinge valoarea minlm~ dinaintea
sosirl! altul impuls de contractie (tenslune
diastolic~). Cind m~soar~ tensiunea, medicul
41
CIRCULATIA SANGELUI
O Cu ajutorul
termografiei se
observa bine cat
de mult se ingus-
teaza vasele san-
guine in timpul
fumatului. Culoa-
rea neagra ne
arata cea mai
joasa, iar culoarea
alba cea mai inalta
temperatura. Cele
doua fotografii au
fost facute la
aceea~i mana, una
inainte de fumat
(sus), iar cealalta
dupa fumat (jos).
numita renina, produsa la nivel renal, cu rol m tnorag.iecerebrala. Daca tensiunea mare este
menJ;inerea alimentarii normale a rinichilor cu tratata la timp, pericolul aparitiei complica-
sange, este m cantitate prea mare. in multe tiilor scade. Tumoarea suprarenala sau rini-
cazuri msa nu se gase~te o boala de baza chiul bolnav trebuiesc Inlaturate ~i astfel ten-
responsabila de cre~terea tensiunii arteriale. siunea se normalizeaza;1n alte cazuri Sf';poate
Independent de cauza hipertensiunii, ~i daca trata medicamentos.
se cunoa~te sau nu aceasta cauza, ea trebuie Locuitorii tarilor occidentale, din cauzavie-
tratata, deoarece poate scurta via1;a.Daca presiu- tii mai bune se pot Imbolnavi u~or de afectiuni
I1ea mare afecteaza peretele arterial, micile arteriale. ArteriosclerozaIncepe prin depunere
leziuni rezultate se vindeca prin cicatrizare de grasime -In primul rand colesterol -pe
ingustiind lumenul vascular. Consecin1;a este peretele interior al arterelor. Prin cre~terea
cre~terea m continuare a tensiunii ~i este afecta- cantitatii de grasime,..peretele interior al
ta alimentarea cu sange a tesuturilor,. ~i rinichiul arterelor devine neregulat ~i pe acesteneregu-
poate fi lezat, de aceea va produce mai multa laritati se pot depune celule sanguine.Peretele
renina, care la randul sau cre~te tensiunea arterial devine tot mai gros, mai rigicl, lumenul
arteriala. in sf~it poate aparea insuficien1;a interior scade, facand dificila trecerea fluxului
cardiaca, tensiunea crescuta producand o supra- sanguin. Acest proces contribuie la cre~terea
~.solicitare a inimii, astfel mcat inima nu reu~e~te tensiunii, dar cauza producerii ei poate fi chiar
~ sa pompeze cantitatea suficienta de sange m tensiunea rnare. Cauzaarteriosclerozeinu este
-g reductibila la o singur:l cauza; se poate mo~te-
0: plamani
A ~i m alte tesuturi ale organismului.
~ In urma tensiunii cu u~urinta I se poate ni, sunt atinse de obicei persoanele obeze,
-= sparge un vas m ochi sau in creier conducand sedentare, care consuma multe grasimi, sunt
I la tulburari grave de vedere, respectiv la he- foarte stresatesau fumeaz:1.