Planuri de Îngrijire Ale Pacienţilor Şi

PLANURI DE ÎNGRIJIRE ALE PACIENŢILOR ŞI
TEHNICI DE LUCRU
CAZUL I
PLAN DE ÎNGRIJIRE
I. CULEGEREA DATELOR
DATE GENERALE
Iniţiale: H.S.;
Vârsta: 56 ani;
Sex: F;
Stare civilă: căsătorită;
Nr. copii: 3;
Religie: ortodoxă;
Naţionalitate: română;
Lb. vorbită: română;
Ocupaţia: pensionară;
Domiciliul: localitatea Oneşti; locuieşte cu soţul şi cu copiii.
DIAGNOSTICUL: HTA ESENŢIALĂ stadiul III
OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ:

alcool, tutun, cafea: nu consumă
greutate: 72 kg; înălţime: 1,52 cm; TA = 240 / 130; puls = 77 bătăi / min.;
resp. = 20 r / min.; tº = 36,5 ºC.
COMPORTARE FAŢĂ DE MEDIU: orientat temporo-spaţial.

MOTIVELE INTERNĂRII:
- valori tensionale = 230 / 130 mm Hg;
- cefalee (predominant occipitală);
- vertij;
- dureri precordiale.
ANAMNEZA:
Antecedente heredo-colaterale: mama = HTA;
Antecedente personale:- PM = 14 ani, UM = 51 ani, S = 5, A = 2, N = 3
- 1954 (9 ani): HVA (hepatită virală acută)
- 1982 (37 ani): astm bronşic alergic;
- 1987 (42 ani): HTA ESENŢIALĂ.
ISTORICUL BOLII:
Pacienta cunoscută cu antecedente de HTA ESENŢIALĂ de aproximativ 15 ani (TA max =
240 / 140 mm Hg).
În urmă cu trei ani este internată la Spitalul Oneşti şi primeşte tratament cu ENAP,
NIFEDIPIN, CAPTOPRIL (pe care îl urmează).
De aproximativ 5 zile relatează apariţia unor episoade de durere precordială însoţită de
cefalee occipitală, vertij, valori tensionate crescute (200 / 140 mm Hg); de asemenea,
menţionează apariţia unei dureri subscapular dr. cu iradiere stângă.
Se internează pentru diagnostic şi conduită terapeutică.
EXAMEN CLINIC GENERAL:
- stare generală relativ bună. Afebrilă;
- tegumente şi mucoase normal colorate;
- ţesut celular subcutanat: bine reprezentat;
(T = 1,52 cm; G = 72 kg: OBEZITATE gr.II)
Pacienta: HS, 56 de ani
Diagnostic clinic: HTA ESENŢIALĂ stadiul III
ANALIZA DATELOR
Din studiul obiectiv efectuat asupra pacientei am constatat că aceasta are perturbate
următoarele nevoi:
Nr.
crt. Nevoi perturbate Probleme rezultate din nevoile perturbate Manifestări
1.
A respira şi a avea o bună circulaţie - circulaţie şi respiraţie inadecvată Valori crescute ale
tensiunii arteriale
2.
A se mişca şi a avea o bună postură - poziţie antalgică Dificultate în a se deplasa şi în
modificări de postură
3. Nevoia de a dormi şi a se odihni - dificultatea de a se odihni - ore insuficiente de somn
4 – 5ore /noapte
4. Nevoia de a învăţa - cunoştinţe insuficiente - cunoştinţe insuficiente asupra bolii.

Surse de dificultate:
- de ordin biofizic: vârsta, sexul, organismul predispus, alimentaţie;
- de ordin psihologic: stres, nelinişte faţă de diagnostic;
- de ordin sociologic: schimbarea modului de viaţă, imposibilitatea de a urma dieta;
- lipsa cunoaşterii: cunoştinţe insuficiente despre boală şi complicaţiile în cazul
nerespectării regimului igieno-dietetic.
Diagnostic de nursing:
1. HTA manifestată prin dureri precordiale, dispnee, cefalee, palpitaţii. Pericol de AVC
dacă nu se intervine pentru scăderea tensiunii arteriale;
2. Pacienta prezintă circulaţie şi respiraţie deficitară cauzată de vârstă, moştenire
genetică;
3. Dificultatea de a se odihni, cauzată de dureri precordiale, manifestată prin ore
insuficiente de somn 4-5 ore /noapte.
Diagnostic posibil:
Dacă pacienta nu respectă regimul şi tratamentul medicamentos boala poate avea
complicaţii grave (AVC).

FUNCŢII VITALE ŞI VEGETATIVE

Data Tempera-tura
d. s. Puls
d. s. Respira-ţia
d. s. Tensiunea
Arterială
d. s. Diureză Scaun Greutatea
23.01 36,5 36,7
°C 72 74
p/min. 16 18
resp/min 23/13 22/12
mmHg 2100 ml 0 72 kg
24.01 36,2 36,6
°C 76 72
p/min. 16 16
resp/min 18/11 18/11
mmHg 2000 ml 1 | 71 kg
25.01
36,7 37
°C 70 74
p/min. 17 16
resp/min 17/10 16/11
26.01
36,5 37
°C 76 74
p/min. 16 15
resp/min 17/9 17/9
mmHg 1800 ml 1 / 70 kg
27.01
36,5 36,6
°C 96 76
p/min. 15 18
resp/min 16/9 16/8
mmHg 1700 ml
1 | 70 kg
GRAFIC
Ziua 23.01 24.01 25.01 26.01 27.01

Zile de boală
1
2
3
4
5
Resp. T.A. Puls Temp.
D
S
D
S
D
S
D
S
D
S
35
30
160
41
30
25
140
40
25
20
120
39
20
15
100
38
15
10
80
37
10
5
60
36

EXAMENE PARACLINICE ŞI DE LABORATOR
Data Analize solicitate Valorile analizelor pacientei Valori normale

ale analizelor
24.01 TGP
Glicemie
Uree
Creatinină
Colesterol
HDL col
LDL col
calcemie
Hematocrit
VSH
Trombocite
Hemocultură:
Reacţie
Albumină
Sediment
E.K.G.
EX. F.O.
EX. radiologic cardiopulmonar
Ecografie cardiacă şi renală.
11 UI
1,02 g ‰
590 mg %
1,4 mg/100mL
204 mg/100mL
44 mg %
138,2 mg %
4.650.000/mm3
41%
22 mm / 1 h
210.000
acidă
absent
Sub 10.000 0-40 UI
70 – 120 mg/100mL
20 – 140 mg/100mL
0,6 – 1,1 mg/100mL
120 – 200 mg/100mL
8,5 – 10,5 mg/100mL
4.200.000-5.000.000./mm3
41+5%
2 – 12/h
150.000 – 300.000/mm3
absent
25.01 Uree
Creatinina
Na 490 mg %
1,35 mg %
4,48 m moli / l

TRATAMENT MEDICAMENTOS
Data Medicaţia Doza /24 h

şi / priză Calea de
administrare Acţiunea
medicamentului
23.01.
1.ASPACARDIN
2. NIFEDIPIN
II cp. 1+1+1
III cp. 1+1+1 -per os cu un pahar de apă
-per os cu apă 1.scade excitabilitatea crescută a inimii

2. betablocant, antihipertensiv
24.01. 1, 2,
3. Diazepam
1 tb ora 20
- per os
3. sedativ
25.01. – 27.01.
1,2,3
4.Piafen
1 fiolă
inj. i.m.
4.analgezic

ALIMENTAŢIA
Data Regimul alimentar Alimentaţia pacientului Aportul de calorii/zi Modul de servire
23.01
Regim hiposodat P: O felie pâine prăjită

100gr. Carne de vită slabă
150gr. Morcov fiert la abur
1 ou fiert moale
ora 16: 100gr. iaurt
2 biscuiţi
C: 250 ciorbă de zarzavat
o felie de pâine graham
50 gr. budincă
1920
Pacienta serveşte masa activ la sala de mese.
24.01
Regim hiposodat D: 200 ml lapte

o felie de pâine integrală
50 gr. unt
ora10:budincă de vanilie100g
P:200ml supă de carne,
felie de pâine
100 gr. orez fiert
1432
Pacienta serveşte masa activ la sala de mese.
25.01-
26.01
Regim hiposodat Ora 10: 4 biscuiţi

100ml iaurt
P: 250 ml supă de perişoare
o felie de pâine neagră,
un ou fiert.
Ora 16: felie de pâine prăjită
50 gr unt, 100 ml ceai
C:100 gr. brânză de vaci
o felie pâine prăjită
un măr fără coajă.
Pentru noapte i se pregătesc pe noptieră 2 felii de pâine prăjită.
1978
Pacienta serveşte masa activ la sala de mese, iar seara în salon.
Data Nevoia perturbată Probleme şi manifestări Obiective

Intervenţii autonome şi delegate Evaluare parţială
23.01 - 24.01
Nevoia de a avea o bună circulaţie şi respiraţie
Nevoia de a se odihni Pacienta nu respiră corespunzător, prezintă dispnee, polipnee,

circulţie sangvină perturbată, dureri precordiale, palpitaţii, sufocări, cefalee, tulburări de
vedere şi de echilibru.
Pacienta prezintă durere in regiunea retrosternală, cefalee, disconfort, este anxioasă.

Pacienta să respire normal, să nu mai prezinte sete de aer, să nu mai aibă dureri
precordiale, palpitaţii, cefalee, ameţeli, să prezinte TA in limite normale. Asigur repaos in
poziţie semişezândă, înregistrez funcţiile vitale, administrez tratament medicamentos
(Aspacardin,Nifedipin), asigur confortul fizic şi psihic, o pregătesc pt EKG.
Fac toaleta cavităţii bucale, tratez rănile de la nivelul gingiilor, ajut pacienta să se
alimenteze, înregistrez funcţiile vitale, administrez tratamentul medicamentos, fac
educaţie sanitară cu pacienta. În urma administrării tratamentului, TA a mai scăzut. Nu
mai prezintă dureri şi palpitaţii.
25.01
-
26.01
Nevoia de a se alimenta şi hidrata
Nevoia de a comunica
Pacienta prezintă inapetenţă, are anumite leziuni la nivelul gingiilor. E irascibilă,
anxioasă, nu doreşte să se alimenteze.
Pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic, să nu mai prezinte răni la nivelul cavităţii
bucale. Pacienta a înţeles importanţa informaţiilor în ceea ce priveşte alimentaţia şi
urmează cu stricteţe regimul alimentar.

EVALUARE FINALĂ
Pacienta H.S. în vârsta de 56 de ani cu domiciliul în Oneşti, s-a prezentat pe data de

23.01.2006 la Serviciul de Urgenţă din cadrul Spitalului Oneşti, unde, în urma
consultului, s-a decis internarea în Secţia Cardiologie cu diagnosticul clinic: HTA
ESENŢIALĂ stadiul III, prezentând următoarele manifestări de dependenţă: valori
tensionale = 230 / 130 mm Hg, cefalee (predominant occipitală), vertij, dureri
precordiale.
După investigaţiile efectuate i s-a administrat tratamentul medicamentos constând în:
antihipertensive, analgezice, sedative precum şi regim de hiposodat; starea pacientei s-a
îmbunătăţit, tensiunea arterială a revenit la normal, respectă regimul alimentar
neconsumând alimentele interzise; anxietatea pacientei s-a diminuat.
Pacienta rămâne în continuare internată urmând tratamentul prescris.
APORTUL PERSONAL – am recoltat sânge pentru examenele de laborator,

urină, am înregistrat funcţiile vitale şi vegetative;
- am comunicat cu pacienta ajutând-o să se acomodeze la mediul spitalicesc;
- am pregătit pacienta fizic şi psihic în vederea efectuarii examenului endoscopic;
- am administrat delegat medicaţia prescrisă de medic;
- am ajutat pacienta să-şi învingă teama, să nu mai fie anxioasă şi neliniştită, să respecte
regimul alimentar de cruţare gastrică.
- am creat un microclimat favorabil prin aerisirea salonului şi schimbarea lenjeriei de pat.
Tehnică de lucru: ÎNREGISTRAREA TENSIUNII ARTERIALE
Definiţie: Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant

asupra pereţilor arteriali.
Valori normale: 20 – 50 ani: 115 – 140/ 75 – 90 mmHg; peste 50 ani: 150/90 mmHg.
Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare, sistolice (maxima) şi diastolice (minima)
Pregătirea materialului: - tensiometru cu manometru, stetoscop biauricular, tampon

de vată, alcool, pix albastru, foaia de temperatură a pacientei.
Pregătirea psihică a pacientei: - anunţ pacienta şi îi explic tehnica, îi cer acordul.
Pregătirea fizică a pacientei: - repaus de 15 minute înainte de măsurare, o rog să se

aşeze în decubit dorsal, cu braţul stâng în extensie, verific integritatea tegumentului.
Tehnică:
- mă spăl pe mâini cu apă şi săpun;
- dezinfectez olivele şi membrana stetoscopului cu un tampon de vată îmbibat în alcool
sanitar, aplic manşeta tensiometrului pe braţul pacientei, fixez membrana stetoscopului
pe artera humerală sub marginea inferioară a manşetei, introduc olivele stetoscopului în
urechi, pompez aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc, până la
dispariţia zgomotelor pulsatile;
- decomprim progresiv aerul din manşetă, prin deschiderea supapei, până când percep
zgomotul arterial (TA maximă), reţin valoarea indicată de acul manometrului, în
momentul când zgomotele dispar, acestea reprezintă TA minimă;
- mă ocup de pacientă şi o învelesc.
Reorganizarea locului de muncă:

- notez pe foaia de temperatură valoarea obţinută 115/70mmHg;
- dezinfectez olivele şi membrana stetoscopului după care mă spăl pe mâini.
Accidente şi incidente: - întreruperea circulaţiei prin strângerea prea tare a manşetei;

- dacă pacienta este agitată şi nu stă în repaus duce la modificarea reală a valorii.
Tehnică de lucru: RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU VSH
Definiţie: sedimentarea reprezintă aşezarea progresivă a elementelor figurate din sângele

necoagulabil lăsat in repaos (fenomen fizic).
Scop: explorator.
Materiale necesare:
sterile: - seringă de 2 ml;
- ace pentru puncţia venoasă;
- soluţie de citrat de Na 3,8%;
- mănuşi şi tampoane de vată;
- alcool sanitar.
nesterile: - garou;
- scaun cu spătar şi pernuţă;
- recipient de colectare a sangelui (sticluţă).
Pregătirea psihică a pacientului: aduc la cunoştinţă pacientului de această tehnică, îi

explic necesitatea ei şi îi cer acceptul.
Pregătirea fizică a pacientului: poziţionez pacientul în şezut pe scaunul cu spatar,
îndepărtez pijamaua de pe braţul stâng şi îl aşez în extensie pe spătarul scaunului.
Urmăresc integritatea tegumentelor.
Tehnică: mă spăl pe mâini şi îmbrac mănuşile sterile. Pregătesc seringa de 2 ml şi un ac
steril. Fac stază venoasă cu garoul şi dezinfectez locul de elecţie. Rog pacientul să
strângă pumnul şi puncţionez vena. Desfac garoul, rog pacientul să desfacă pumnul aspir
1,6 ml sânge (fără stază venoasă), aplic tamponul cu soluţie dezinfectantă şi scot acul.
Introduc sângele în flaconul cu 0,4 ml citrat de Na şi agit uşor.
Reorganzarea locului de muncă: etichetez sticluţa şi o trimit la laborator.
Accidente şi incidente:
1. Agitarea excesivă a recipientului duce la distrugerea hematiilor;
2. Nerespectarea raportului dintre sânge şi substanţa coagulantă duce la obţinerea de
rezultate eronate.

Tehnică de lucru: PREGĂTIREA PACIENTEI HS PENTRU EKG
Scop: explorator. Ajut bolnava în vederea efectuării electrocardiogramei. Îi cer

permisiunea şi îi explic necesitatea efectuării acestei înregistrări. Conduc bolnava cu
căruciorul rulant în camera unde se fac explorarile funcţionale cu 15 minute înainte
pentru a se acomoda cu sala de înregistrare.
Pregătesc bolnava din punct de vedere psihic pentru a-i înlătura factorii emoţionali.
Pacienta a mai făcut EKG şi cunoaşte etapele tehnicii. Ajut bolnava să se dezbrace, să se
aşeze în decubit dorsal pe pat şi o rog să stea relaxată.
După terminarea examenului electrocardiografic, ajut pacienta să se îmbrace şi o conduc
înapoi la salon pe căruciorul rulant.
- eventuala stare de nelinişte sau anxietate a pacientei poate avea ca rezultat vicierea
rezultatelor
CAZUL II
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR
DATE GENERALE
Iniţiale: U.E. ;
Vârsta: 72 ani;
Sex: M;
Stare civilă: căsătorit;
Nr. copii: 1;
Religie: ortodoxă;
Naţionalitate: română;
Lb. vorbită: română;
Ocupaţia: pensionar;
Domiciliul: localitatea Oneşti; locuieşte cu soţia.
Gr. Sangvin AII, RH (+). Alergic la penicilină.
Data internării: 7.04.2006 (prin Urgenţă)
Diagnostic: HTA stadiul III
Motivele internării: dureri precordiale, vertij, cefalee, dispnee.

Stabilirea legăturii cu pacientul: în prima zi de stagiu şi a doua zi de la internarea
pacientului.
Mod de comunicare: comunicare verbală eficientă. Poate da toate relaţiile necesare.
Semne subiective: dureri precordiale, sufocare, ameţeli, cefalee.
Semne obiective: TA=180/100 mmHg, stare generală alterată, tegumente palide, edeme
gambiere.
Antecedente personale:
HTA din 1977
Angor instalat din 1995
Bypass coronarian 1996
Diabet zaharat tip II 1995 (tratament cu insulină din 2002)
Fibrilaţie atrială 2000
AVC embolic 2000
Antecedente heredocolaterale
Mama decedată la 55 ani de cancer gastric.
Tatăl decedat la 42 de ani.
Condiţii de viaţă: locuieşte la bloc într-un apartament cu 2 camere cu soţia în condiţii
bune.
Comportament: nu a fumat niciodată. Consumă cafea şi a renunţat acum 8 ani la alcool.
Obişnuinţe alimentare: regim hipoglucidic şi hiposodat.
Aspect fizic: T=1,67m, G=80kg
ISTORICUL BOLII:
Pacientul suferă de HTA din 1997, este anginos, diabetic şi cu obstrucţie obliterantă din
1995 cu bypass aorto-coronarian, în fibrilaţie atrială cronică din 2000 cu un AVC emolic
din 2002 cu severe decompensări cardiace în ultimii 2 ani, cu crize anginoase prelungite.
Se internează în 7.04.2006 prezentând dispnee de decubit, durere precordială, ameţeli,
cefalee. Are şi o viroză respiratorie.
Pacientul: UE, 72 de ani

ANALIZA DATELOR
Din studiul obiectiv efectuat asupra pacientului am constatat că acesta are perturbate
următoarele nevoi:
Nr.
1.
De a evita pericolele Circulaţie şi respiraţie inadecvată Valori crescute ale TA, glicemiei
2.
De a avea o bună respiraţie şi circulaţie Circulaţie deficitară, HTA Vertij, cefalee,
oboseală, dispnee
3. De a elimina Eliminare deficitară Edeme ale gambelor
4. De a se deplasa şi a avea o bună postură Circulaţie inadecvată Dureri la nivelul
membrelor inferioare, deplasare îngreunată
5. De a se alimenta Regim hiposdat Inapetenţă
- de ordin biofizic: vârsta, sexul, organism predispus, efort fizic, alimentaţie, boli
preexistente, retenţie de apă în organism;
- de ordin socio-cultural: lipsa cunoaşterii;
- de ordin psihologic: stress, situaţie de criză.

= Diagnostic de nursing =
1. a.Actual
HTA cauzată de efortul fizic manifestată prin dureri precordiale, dispnee, cefalee,
palpitaţii.
b.Potenţial
Pericol de şoc respirator, AVC dacă nu se intervine pentru scăderea TA.
2. a.Actual
Dificultatea de a-şi păstra sănătatea cauzată de cresterea glicemiei peste valorile
normale şi HTA manifestate prin vertij, cefalee, oboseală, hiperglicemie.
b.Potenţial
Pericol de comă diabetică dacă nu se intervine pentru scăderea glicemiei.

Data Tempera-tura
d. s. Puls
d. s. Respira-ţia
d. s. Tensiunea
arterială Diureză Scaun Greutatea
8.04 36,8 36,3
°C 75 72
p/min. 17 18
resp/min 18/10 17/10
mmHg 2100 ml 1 | 72 kg
9.04 36,5 36,8
°C 77 77
p/min. 16 17
resp/min 15/8 14/8
mmHg 2000 ml 1 | 71 kg
10.04
36,7 37
°C 74 70
p/min. 19 17
resp/min 13/7 13/8
11.04
36,8 37
°C 73 74
p/min. 19 16
resp/min 13/8 13/7
mmHg 1800 ml 1 / 70 kg

GRAFIC
Ziua
8.04 9.04 10.04 11.04
Zile de boală
1
2
3
4
D
S
D
S
D
S
D
S
35
30
160
41
30
25
140
40
25
20
120
39
20
15
100
38
15
10
80
37
10
5
60
36

ale analizelor
8-11.04 Glicemie
Ionogramă serică
Na
K
TGP
Uree
Creatinină
Colesterol
HDL col
LDL col
calcemie
Hematocrit
VSH
Trombocite
Hemocultură:
Reacţie
Albumină
Sediment
E.K.G.
EX. F.O. 216 g ‰
135,4
6,41
11 UI
590 mg %
1,9 mg/100mL
204 mg/100mL
43 mg %
129,2 mg %
4.890.000/mm3
27%
21 mm / 1 h
160.000
acidă
absent
Sub 10.000 70 – 120 mg/100mL
137-152 mg/100ml
3,8-5,44 mg/100mL
0-40 UI
20 – 140 mg/100mL
0,6 – 1,1 mg/100mL
120 – 200 mg/100mL
8,5 – 10,5 mg/100mL
4.200.000-5.000.000./mm3
41+5%
2 – 12/h
150.000 – 300.000/mm3
absent


medicamentului
8 – 11.04 1.FUROSEMID
2. DIGOXIN
3.TROMBOSTOP
4. PIAFEN 1 f
1+1+0
1tb
1+0+0
½ tb
3tb
1+1+1 intravenos
oral
oral
oral
1.diuretic
2. tonicardiac
3. anticoagulant
4. analgezic

ALIMENTAŢIA
8.04
Regim hiposodat, hipoglucidic 730: O cană cu ceai, două felii de pâine cu margarină
13: Supă de legume cu fidea, sarmale de post
16: 250 ciorbă de zarzavat
50 gr. budincă dietetică
1920
Pacientul serveşte masa activ la sala de mese
9.04
Regim hiposodat, hipoglucidic 730: O cană cu ceai, două felii de pâine cu margarină
12: Supă de zarzavat cu fidea, pilaf cu carne de pui
1432
10.04 Regim hiposodat, hipoglucidic 730: O cană cu ceai, o felie de pâine cu margarină
1130 Supă de zarzavat, varză
1100
11.04 Regim hiposodat, hipoglucidic 730: O cană cu ceai, o felie de pâine cu margarină
13: Ciorbă de fasole
1200


8.04 – 9.04
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a elimina Circulaţie deficitară, HTA manifestată prin cefalee, vertij, dureri
precordiale, palpitaţii.
Dificultatea de a-şi păstra sănătatea manifestată prin valori crescute ale TA şi glicemiei.
Eliminare deficitară manifestată prin edeme, dureri la nivelul membrelor inferioare.
Pacientul să prezinte TA în limite normale. Pacientul să aiba o respiraţie normală.
Pacientul să prezinte glicemia in limite normale
Pacientul să nu mai prezinte edeme şi dureri Asigur repaos in poziţie semişezândă,
înregistrez funcţiile vitale, administrez tratament medicamentos, asigur confortul fizic şi
psihic, o pregătesc pt examenele fiziologice
Tratez rănile de la nivelul gambelor, ajut pacientul să se alimenteze, ajut la crearea unui
regim corespunzător, înregistrez funcţiile vitale, administrez tratamentul medicamentos,
fac educaţie sanitară cu pacientul. În urma administrării tratamentului, TA a mai scăzut.
Nu mai prezintă dureri şi palpitaţii, pacientul stă în poziţie semişezândă. Persistă
edemele.
10.04
-
11.04
Nevoia de a se alimenta şi hidrata
Nevoia de a avea o bună postură Dificultate în a se alimenta manifestată prin inapetenţă.
Circulaţie inadecvată manifestată prin edeme şi dureri ale membrelor inferioare. Pacientul
să fie echilibrat hidroelectrolitic, să nu mai prezinte răni la nivelul gambelor. Pacientul a
înţeles importanţa informaţiilor în ceea ce priveşte alimentaţia şi urmează cu stricteţe
regimul alimentar. Prezintă FV în limite normale. TA=13/8, P=66, R=17
EVALUARE FINALĂ
Pacientul UE în vârstă de 72 de ani a fost internat in 8.04.2006 prin serviciul Urgenţă

prezentând cefalee, ameţeli, TA=180/100.
Este cunoscut cu afecţiuni cardiace, cu operaţie de bypass aortocoronarian, HTA esenţială
stadiul III, AVC embolic, diabet zaharat tip I.
Pe parcursul stagiului practic am urmărit evoluţia pacientului începând din data de
8.04.2006 până pe 11.04.2006. În urma tratamentului medicamentos şi a intervenţiilor
specifice pacientul prezintă stare ameliorată stabilă. Edemele s-au diminuat, durerile s-au
estompat.
Pacientul ramâne internat pentru tratament şi supraveghere medicală.
Aport personal:
- înregistrarea funcţiilor vitale;
- administrarea tratamentului medicamentos;
- însoţirea pacientului la examene paraclinice;
- recoltarea sângelui pentru examene de laborator;
- educaţia sanitară a pacientului;
- alimentaţia pacientului;
- supravegherea pacientului.

Tehnică de lucru: INSTRUIREA PACIENTULUI PRIVIND
REGIMUL HIPOSODAT
Definiţie: Reprezintă modul de tratare al pacientului prin alimente corespunzătoare, care

favorizează procesul de vindecare şi cu rol în prevenirea complicaţiilor.
Scop: - alimentarea pacientului activ la sala de mese, cu regim corespunzător bolii.
Pregătirea materialelor: - halat de protecţie, bonetă;
- faţă de masă, şerveţele, tavă, tacâmuri, farfurie, alimentele: pacheţel de 50 gr
margarină vegetală, 2 felii de pâine prăjită 100gr; cană cu ceai 250ml.
Pregătirea psihică a pacientului: - anunţ pacientul să vină la sala de mase după ce l-am
întrebat de preferinţele alimentare şi explicându-i totodată alimentele permise.
Pregătirea fizică a pacientului: invit pacientul să se spele pe mâini.
Tehnică:
- mă spăl pe mâini cu apă şi săpun, pregătesc masa la sala de mese, pe care aşez faţa de
masă, la mijlocul mesei o vază în care am pus o floare; aşez farfuria cu 2 felii de pâine,
cuţitaş, linguriţă, cană cu ceai, pacheţelul cu margarină, dulceaţă aşezându-le cât mai
estetic şi plăcut;
- după ce pacientul a terminat de servit îi recomand să se spele pe mâini şi să facă puţină
mişcare, plimbându-se pe hol.
- observ alimentele pe care pacientul le-a consumat şi notez în foaia de alimentaţie
cantitatea ingerată; transport vesela la oficiu, aerisesc şi curăţ sala de mese.
Accidente şi incidente
- servirea alimentelor prea reci sau prea fierbinţi creează refuzul pacienteului;
- nerespectarea condiţiilor de igienă prin servirea mesei de către pacient cu mâinile
murdare poate duce la hepatită sau alte boli digestive.
Tehnică de lucru: ÎNREGISTRAREA TENSIUNII ARTERIALE
Definiţie: Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant

asupra pereţilor arteriali.
Valori normale: 20 – 50 ani: 115 – 140/ 75 – 90 mmHg; peste 50 ani: 150/90 mmHg.
Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare, sistolice (maxima) şi diastolice (minima).
Pregătirea materialului: - tensiometru cu manometru, stetoscop biauricular, tampon

de vată, alcool, pix albastru, foaia de temperatură a pacientului.
Pregătirea psihică a pacientului: - anunţ pacientul şi îi explic tehnica, îi cer acordul.
Pregătirea fizică a pacientuli: - repaus de 15 minute înainte de măsurare, îl rog să se

aşeze în decubit dorsal, cu braţul stâng în extensie, verific integritatea tegumentului.
Tehnică:
- mă spăl pe mâini cu apă şi săpun;
- dezinfectez olivele şi membrana stetoscopului cu un tampon de vată îmbibat în alcool
sanitar, aplic manşeta tensiometrului pe braţul pacientului, fixez membrana stetoscopului
pe artera humerală sub marginea inferioară a manşetei, introduc olivele stetoscopului în
urechi, pompez aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc, până la
dispariţia zgomotelor pulsatile;
- decomprim progresiv aerul din manşetă, prin deschiderea supapei, până când percep
zgomotul arterial (TA maximă), reţin valoarea indicată de acul manometrului, în
momentul când zgomotele dispar, acestea reprezintă TA minimă;
- mă ocup de pacientă şi o învelesc.
- notez pe foaia de temperatură valoarea obţinută 115/70mmHg;
- dezinfectez olivele şi membrana stetoscopului după care mă spăl pe mâini.
Accidente şi incidente: - întreruperea circulaţiei prin strângerea prea tare a manşetei;

- dacă pacienta este agitată şi nu stă în repaus duce la modificarea reală a valorii.
Tehnică de lucru: INJECŢIA INTRAVENOASĂ
Definiţie: Injecţia intravenoasă constă în introducerea soluţiilor cristaline, izotonice sau

hipertonice în circulaţia venoasă.
Materiale necesare: manuşi sterile, taviţă renală, seringi sterile, ace sterile, tampon de
vată cu alcool.
Pregatesc pacientul psihic, explicându-i tehnica şi scopul acesteia şi fizic rugându-l să se
aşeze pe un scaun.
Tehnica: pentru alegerea locului în efectuarea puncţiei venoase examinez atent ambele
braţe ale pacientului pentru a observa calitatea şi starea anatomică a venelor; evit
regiunile care prezintă procese recuperative, dermite, eczeme, nevralgii. Aspir
medicamentul din fiolă după care schimbăm acul cu unul de lumen mai mic şi aplicăm
garoul; aleg locul puncţiei şi il dezinfectez; menţin braţul pacientului înclinat in jos;
patrund cu acul montat la seringă in lumenul vasului; după ce am patruns cu acul in
lumenul vasului, schiţez o uşoară mişcare de aspirare pentru a verifica poziţia acului;
desfac garoul cu mâna stangă.- menţin seringa cu mâna dreaptă fixând indexul şi
medianul pe aripioarele seringii, iar cu policele apăs pistonul, introducând soluţia lent.
Complicatii posibile
- durere = la înţeparea pielii, am grijă ca pacientul să nu mişte braţul;
- embolie gazoasă = introducerea de aer în cantitate mare duce la decesul pacientului;
- hematom şi revărsări sanguine = prin străpungerea venei sau retragerea acului
menţinând staza venoasă datorită garoului nedesfăcut;
- interzis a se puncţiona vena din nou după formarea hematomului;
- tumefierea bruscă a tesutului perivenos şi paravenos= revărsarea substanţei in afara
venei; pot rezulta necroze în regiunea injectării;
- flebalgia=injectarea rapidă sau efectul iritativ al soluţiei injectate asupra endovenei; se
manifestă prin durere vie;
CAZUL III
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR
DATE GENERALE
Iniţiale: N.C.; Vârsta: 79 ani; Sex: F;
Stare civilă: căsătorită; Nr. copii: 2;
Religie: ortodoxă; Naţionalitate: română;
Lb. vorbită: română; Ocupaţia: pensionară; Domiciliul: localitatea Oneşti; locuieşte cu
soţul
DIAGNOSTICUL: HTA ESENŢIALĂ stadiul II
OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ:

- alcool: neagă consumul de alcool;
- cafea: nu consumă;
- tutun: nefumătoare.
greutate: 85 kg; înălţime: 1,51 cm; TA = 160 / 120; puls = 74 bătăi / min.;
resp. = 18 r / min.; tº = 36,6 ºC
MOTIVELE INTERNĂRII:
- dispnee la eforturi mici;
- ortopnee;
- tuse seacă;
- durere la nivelul membrelor inferioare;
- ameţeală.
Antecedente heredo-colaterale:
mama = decedată la 90 ani – nu ştie cauza;
tata = decedat la 62 ani – afecţiuni cardiace ;
o soră: 66 ani – afecţiuni cardiace ;
2 copii aparent sănătoşi.
Antecedente personale:- PM = 14 ani, UM = 46 ani, S = 3, A = 1, N = 2
- 1938 (16 ani): apendicectomie
- 1962 (40 ani): HTA
- 1985 (63 ani): varice membrele inferioare
- 1990 (68 ani): HTA ESENŢIALĂ, angină pectorală
- 2000 (79 ani): HTA ESENŢIALĂ hipercolesterolemie, obezitate gr.III
ISTORICUL BOLII:
Pacienta în vârstă de 79 ani cu antecedente heredo-colaterale cardiovasculare patologice
şi diagnosticată cu HTA de aproximativ 40 ani; în ultima vreme prezintă dispnee la
eforturi mici, ortopnee, tuse seacă, durere la nivelul membrelor inferioare şi ameţeli până
la pierderea cunoştinţei, motiv pentru care a solicitat consultaţia medicală.
Pacienta: NC, 79 de ani

Diagnostic clinic: HTA ESENŢIALĂ stadiul II
ANALIZA DATELOR
Din studiul obiectiv efectuat asupra pacientei am constatat că aceasta are perturbate
următoarele nevoi:
Nr.
1.
A respira şi a avea o bună circulaţie - circulaţie şi respiraţie deficitară, HTA Valori
crescute ale tensiunii arteriale
2.
De a evita pericolele - dificultatea de a-şi păstra sănătatea Posibilitatea apariţiei
complicaţiilor
3. Nevoia de a dormi şi a se odihni - insomnie, agitaţie, nelinişte - Odihna insuficientă
calitativ şi cantitativ
4. Nevoia de a învăţa - cunoştinţe insuficiente - Cunoştinţe insuficiente asupra bolii.
- de ordin biofizic: vârsta, sexul, organismul predispus, alimentaţie;
- de ordin psihologic: stres, nelinişte situaţia materială, familia;
- de ordin sociologic: schimbarea modului de viaţă, imposibilitatea de a urma dieta;
- lipsa cunoaşterii: cunoştinţe insuficiente despre boală şi complicaţiile ei.

Data Tempera-tura
d. s. Puls
d. s. Respiraţia
d. s. Tensiunea
arterială Diureză Scaun Greutatea
8.05 36,8 36,5
°C 60 61
p/min. 18 18
resp/min 18/10 17/10
mmHg 1500 ml 1 /1 | 85 kg
9.05 36,9 36,3
°C 60 65
p/min. 19 17
resp/min 17/9 15/8
10.05
36,4 37
°C 65 62
p/min. 18 16
resp/min 13/8 14/7
mmHg 1500 ml 1 | 84 kg
11.05
36,5 36,2
°C 64 63
p/min. 18 1
resp/min 15/8 13/7
mmHg 1800 ml 1 | 85 kg

GRAFIC
Ziua
8.04 9.04 10.04 11.04
Zile de boală
1
2
3
4
D
S
D
S
D
S
D
S
35
30
160
41
30
25
140
40
25
20
120
39
20
15
100
38
15
10
80
37
10
5
60
36


ale analizelor
8-11.05 Glicemie
Ionogramă serică
Na
K
TGP
Uree
Creatinină
Colesterol
HDL col
calcemie
Hematocrit
VSH
Trombocite
E.K.G.
EX. F.O. 110 g ‰
115,4
5,42
28 UI
180 mg %
0,8 mg/100mL
210 mg/100mL
42 mg %
5,010.000/mm3
39%
20 mm / 1 h
1850.000
70 – 120 mg/100mL
137-152 mg/100ml
3,8-5,44 mg/100mL
0-40 UI
20 – 140 mg/100mL
0,6 – 1,1 mg/100mL
120 – 200 mg/100mL
8,5 – 10,5 mg/100mL
4.200.000-5.000.000./mm3
41+5%
2 – 12/h
150.000 – 300.000/mm3

medicamentului
8 – 11.05 1.FAMOTIDIN
2. TERTENSIF
3. CRADIL
4. ATENOLOL 1 cp
0+0+0
1tb
1+0+0
3tb
1+1+1
2tb
1+0+1 oral
oral
oral
oral
1. inhiba secretia acida gastrica
2. antihipertensiv
3. antianginos
4. antihipertensiv betablocant
ALIMENTAŢIA
8.05
Regim hiposodat, hipoglucidic,
hipolipidic 730: O cană cu ceai, două felii de pâine cu margarină
13: ciorbă de legume
16: iaurt dietetic
1450
Pacienta serveşte masa activ la sala de mese
9.05
Regim hiposodat, hipoglucidic,
hipolipidic 730: O cană cu ceai, două felii de pâine cu margarină
12: supă de zarzavat , peşte slab
1500
10.05 Regim hiposodat, hipoglucidic,
hipolipidic 730: O cană cu lapte, o felie de pâine cu margarină
1130 Supă cu găluşte. Fructe (un măr) 1200
11.05 Regim hiposodat, hipoglucidic,
hipolipidic 730: O cană cu ceai, o felie de pâine cu margarină
13: carne fiartă cu cartofi natur
1600

8.05 – 9.05
Nevoia de a evita pericolele
Circulaţie deficitară, HTA manifestată prin ameţeli, dureri precordiale.
Dificultatea de a-şi păstra sănătatea manifestată prin valori crescute ale TA şi obezitate.
Pacienta să prezinte TA în limite normale. Pacienta să aibă o respiraţie normală. Pacienta
să prezinte glicemia in limite normale.
Pacienta să nu mai prezinte edeme şi dureri. Înregistrez funcţiile vitale. Administrez
medicaţia prescrisă famotidin, tertensif, cradil, atenolol). Pregătesc pacienta pentru
efectuarea EKG-ului. Însoţesc pacienta la plimbari, la sala de mese, urmăresc modul de
alimentare şi respectarea regimului.
Sfătuiesc pacienta să se acomodeze cu mediul spitalicesc, ajut la crearea unui mediu de
siguranţă.
Alcătuiesc un regim adecvat afecţiunii. În urma tratamentului medicamentos tensiunea
arterială a pacientei a revenit în limite normale.
10.05
-
11.05 Nevoia de a se deplasa şi a avea o bună postură
Nevoia de a fi curat şi îngrijit Deplasare greoaie şi postură inadecvată manifestată prin

dureri la nivelul gambelor.
Pacienta să încerce să mai slăbească şi să-şi respecte regimul pentru a avea o deplasare
mai bună Pacientul a înţeles informaţiile cu privire la alimentaţie şi prezintă interes
pentru sfaturile primite.

EVALUARE FINALĂ
Pacienta NC în vârstă de 79 de ani a fost internată in 7.05.2006 prin serviciul Urgenţă

prezentând dispnee, ortopnee, tuse seacă, durere la nivelul membrelor inferioare şi
ameţeli.
Este cunoscută cu cu antecedente heredo-colaterale cardiovasculare patologice şi
diagnosticată cu HTA de aproximativ 40 ani.
Pe parcursul stagiului practic am urmărit evoluţia pacientei începând din data de
8.05.2006 până pe 10.05.2006. În urma tratamentului medicamentos şi a intervenţiilor
specifice starea pacientei s-a îmbunătăţit. Pacienta se externează urmând să se prezinte
la control după 21 de zile timp în care ea va urma tratament şi regim igieno-dietetic.
Aport personal:
- înregistrarea funcţiilor vitale;
- adminstrarea tratamentului medicamentos;
- însoţirea pacientei la examenele paraclinice;
- recoltarea sângelui pentru examene de laborator;
- educaţia sanitară a pacientei;
- alimentaţia pacientei;
- supravegherea pacientei;

Tehnică de lucru: ÎNREGISTRAREA NR DE RESPIRAŢII PE MINUT
Scop: evaluarea funcţiei respiratorii a pacientei.

Materiale necesare: ceas cu secundar, pix de culoare verde, foaia de temperatură.
Pregătirea psihică a pacientei: nu o înştiinţez de această tehnică deoarece respiraţia este
un proces controlat conştient.
Pregătirea fizică a pacientei: poziţionez pacienta cât mai confortabil în pat, o las în repaos
fizic şi psihic şi îi sugerez să încerce să adoarmă.
Tehnică: Când pacienta este foarte linistită, mă aşez pe un scaun în apropierea patului.
Pregătesc ceasul cu secundar şi număr respiraţiile timp de 1 minut (număr inspiraţiile,
mişcările de ridicare a peretelui toracic).
Notez valoarea obţinută în foaia de temperatură cu pix verde, fiecare căsuţă
reprezentând doua respiraţii.
Reorganizarea locului de muncă: aşez foia de temperatură în foia de observaţie.
Mă spăl pe mâini.
Supraveghez în continuare pacienta.
Dacă informez pacienta despre tehnică aceasta şi-ar putea modifica numărul de
respiraţii.
Dacă pacienta nu este liniştită sau dacă înregistrez numărul de respiraţii după ce pacienta
a făcut un efort numărul de respiraţii pe minut va fi mai mare decât valoarea reală.
Dacă nu cronometrez exact un minut, valoarea obţinută va fi eronată.
Tehnică de lucru: ÎNREGISTRAREA TEMPERATURII CORPORALE

Scop: aflarea temperaturii corporale a pacientului comprataiv cu valoarea normală a
temperaturii.
Materiale necesare: termometru maximal, casoletă cu tampon de vată şi comprese
sterile, alcool sanitar, tăviţă renală, foaie de temperatură şi pix albastru.
Pregătirea pacientului: psihică: îi explic scopul şi necesitatea tehnicii şi îi cer acceptul.
fizică: poziţionez pacienta în decubit dorsal, urmăresc integritatea tegumentelor.
Tehnică: mă spăl pe mâini, iau termometrul din borcanul cu cloramină, îl sterg cu o
compresă sterilă, îl scutur şi verific nivelul mercurului. Şterg axila pacientei cu prosopul
personal şi aşez termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu
toracele. Rog pacienta să menţină termometrul 5 minute apoi citesc gradaţia la care a
ajuns mercurul pe care o notez în foaia de temperatură.
Reorganizarea locului de muncă: spăl termometrul cu apă şi săpun, îl clătesc la jet de
apă, îl şterg cu o compresă şi îl aşez în borcanul cu soluţie de cloramină 5%.
Prezenţa unui proces inflamator local (flegmon) poate da o hipertermie locală.
Spargerea termometrului dacă pacientul se ridică sau adoarme.
Dacă nu se verifică nivelul mercurului înainte de tehnică, poate da valori eronate.

Tehnică de lucru: MASURAREA ŞI NOTAREA DIUREZEI
Definite: Diureza este cantitatea de urină eliminată în 24 de ore, cu valori cuprinse între
1200-1800 ml. Peste 1800 ml se numeste poliurie.
Se va urmări: aspectul, culoarea, cantitatea, densitatea, pH, numărul de micţiuni.
Scopul: -determinarea cantităţii de urină din 24 ore pentru a vedea dacă pacienta este
echilibrată hidroelectrolitic.
Materiale necasare: -materiale pentru toaleta organelor genitale: apă şi săpun, vase
cilindrice gradate, cu gât larg, foaie de temperatura, pix cu culoare albastră. Pregatirea
pacientei: -psihic: o informez despre scopul recoltării, manevrele de execuţie şi ii cer
acceptul.
-fizic: toaleta organelor genitale înainte şi după micţionare.
Tehnica propriu-zisă: - mă spăl pe maini !
-încep colectarea urinei după un program fix-ora 8 dimineata. După ce pacienta îşi
efectuează toaleta organelor genitale o invit sa urineze, măsor cantitatea obţinută după
care arunc produsul acestei emisii.
-începand cu a II-a micţiune o colectez în vasul cilindric gradat incluzând şi prima emisie
din ziua urmatoare.
-citesc gradaţia cilindrului=950 ml, culoarea inchisă, numărul de mictiuni-8
Notarea diurezei: -notarea grafica: pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatură;
se socotesc 100 ml urină.
-se notează grafic cu pixul cu albastru sub formă de coloană ce are haşurată numai
partea superioară ce corespunde cantităţii de urină a zilei respective.
Reorganizarea locului de muncă: -vasele în care se recolteaza urină se depozitează în
încăperi răcoroase pentru a preveni descompunerea urinei.
-la urină recoltata se adaugă cateva picături de Tymol pentru a împiedica procesele de
fermentaţie, dar nu modifică reacţia chimică.
Accidente şi incidente: -citirea greşită a gradaţiei care indică urină din 24 de ore.
-colectarea urinei folosind o tehnică greşită dă valori eronate ale cantităţii.
-spargerea vasului colector prin lovire.

Planuri de Îngrijire Ale Pacienţilor Şi

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Planuri de Îngrijire Ale Pacienţilor Şi

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

PLANURI DE ÎNGRIJIRE ALE PACIENŢILOR ŞI

DIAGNOSTICUL: HTA ESENŢIALĂ stadiul III

OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ:

COMPORTARE FAŢĂ DE MEDIU: orientat temporo-spaţial.

Pacienta: HS, 56 de ani

Pacienta: HS, 56 de ani

FUNCŢII VITALE ŞI VEGETATIVE

Ziua 23.01 24.01 25.01 26.01 27.01

Pacienta: HS, 56 de ani

EXAMENE PARACLINICE ŞI DE LABORATOR

Data Analize solicitate Valorile analizelor pacientei Valori normale

Pacienta: HS, 56 de ani

Data Medicaţia Doza /24 h

III cp. 1+1+1 -per os cu un pahar de apă

-per os cu apă 1.scade excitabilitatea crescută a inimii

Pacienta: HS, 56 de ani

Regim hiposodat P: O felie pâine prăjită

Pacienta serveşte masa activ la sala de mese.

Regim hiposodat D: 200 ml lapte

Regim hiposodat Ora 10: 4 biscuiţi

Data Nevoia perturbată Probleme şi manifestări Obiective

Nevoia de a se odihni Pacienta nu respiră corespunzător, prezintă dispnee, polipnee,

Pacienta prezintă durere in regiunea retrosternală, cefalee, disconfort, este anxioasă.

Pacienta: HS, 56 de ani

Pacienta H.S. în vârsta de 56 de ani cu domiciliul în Oneşti, s-a prezentat pe data de

APORTUL PERSONAL – am recoltat sânge pentru examenele de laborator,

Tehnică de lucru: ÎNREGISTRAREA TENSIUNII ARTERIALE

Definiţie: Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant

Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare, sistolice (maxima) şi diastolice (minima)

Pregătirea materialului: - tensiometru cu manometru, stetoscop biauricular, tampon

Pregătirea psihică a pacientei: - anunţ pacienta şi îi explic tehnica, îi cer acordul.

Pregătirea fizică a pacientei: - repaus de 15 minute înainte de măsurare, o rog să se

Reorganizarea locului de muncă:

Accidente şi incidente: - întreruperea circulaţiei prin strângerea prea tare a manşetei;

Tehnică de lucru: RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU VSH

Definiţie: sedimentarea reprezintă aşezarea progresivă a elementelor figurate din sângele

Pregătirea psihică a pacientului: aduc la cunoştinţă pacientului de această tehnică, îi

Pacienta: HS, 56 de ani

Tehnică de lucru: PREGĂTIREA PACIENTEI HS PENTRU EKG

Scop: explorator. Ajut bolnava în vederea efectuării electrocardiogramei. Îi cer

Diagnostic: HTA stadiul III

Motivele internării: dureri precordiale, vertij, cefalee, dispnee.

Pacientul: UE, 72 de ani

Pacientul: UE, 72 de ani

Pacientul: UE, 72 de ani

FUNCŢII VITALE ŞI VEGETATIVE

Pacientul: UE, 72 de ani

EXAMENE PARACLINICE ŞI DE LABORATOR

Data Analize solicitate Valorile analizelor pacientei Valori normale

Pacientul: UE, 72 de ani

Data Medicaţia Doza /24 h

Pacientul: UE, 72 de ani

Pacientul: UE, 72 de ani

Data Nevoia perturbată Probleme şi manifestări Obiective

Nevoia de a avea o bună postură Dificultate în a se alimenta manifestată prin inapetenţă.

Pacientul UE în vârstă de 72 de ani a fost internat in 8.04.2006 prin serviciul Urgenţă

Pacientul: UE, 72 de ani

Definiţie: Reprezintă modul de tratare al pacientului prin alimente corespunzătoare, care

Tehnică de lucru: ÎNREGISTRAREA TENSIUNII ARTERIALE

Definiţie: Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant

Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare, sistolice (maxima) şi diastolice (minima).

Pregătirea materialului: - tensiometru cu manometru, stetoscop biauricular, tampon

Pregătirea psihică a pacientului: - anunţ pacientul şi îi explic tehnica, îi cer acordul.