8 cauze ale colesterolului marit

Generalitati
Conform statisticilor, aproape jumatate dintre romani se confrunta cu nivelul crescut al colesterolului. Cauzele
hipercolesterolemiei sunt variate, incluzand istoricul familial si alimentatia.
Nivelul de colestrol este masurat printr-un test de sange: Colesterol total (sange)
In cazul adultilor:
- Colesterolul crescut atinge un nivel egal sau mai mare de 240 mg/dl;
- Colesterolul la limita (borderline crescut) se situeaza intre valorile 200 si 239 mg/dl;
- Un nivel bun al colesterolului este mai mic de 200 mg/dl;
In cazul copiilor:
- Colesterolul crescut atinge un nivel egal sau mai mare de 200 mg/dl;
- Colesterolul la limita (borderline crescut) se situeaza intre valorile 170-199 mg/dl;
- Un nivel bun al colesterolului este mai mic de 170 mg/dl;
Cauze
1. Alimentatia
Optarea pentru un regim alimentar bogat in grasimi saturate (de exemplu un mic dejun bazat pe oua prajite) poate fi o
principala cauza a colesteroului marit.
Grasimile nesanatoase se regasesc adesea in: carne de vita grasa, carne de porc, lapte, oua, unt sau unele tipuri de margarina,
branza, si de asemeni in majoritatea alimentelor preparate, piscoturi, chipsuri si alte gustari de acest gen.
Pe de alta parte, grasimile monosaturate si polisaturate regasite in alune sau peste, pot ajuta la scaderea colesterolului LDL;
acelasi efect benefic il pot avea si fibrele solubile, regasite in fructe, ovaz, orz si legume.
2. Stresul
Numeroase studii demonstreaza legatura dintre nivelul de stres si cresterea colesterolului din sange, stresul afectand direct
anumite obiceiuri si stilul de viata in ansamblu.
Spre exemplu, in momente tensionate, unele persoane consuma in cantitati foarte mari alimente grase si/sau dulci, ajungand
astfel sa manifeste hipercolesterolemie. Hormonii de stres (adrenalina si cortizolul) favorizeaza producerea de colesterol,
substanta grasa produsa de ficat pentru asigurarea energiei necesare organismului si repararii celulelor degradate.
Problema care intervine insa este nivelul prea mare de colesterol care poate bloca arterele si conduce la o criza cardiaca sau
un atac cerebral.
In momente de stres, cortizolul are efectul aditional de a produce mai mult zahar - sursa de energie de scurt timp pentru
organism. In situatii stresante recurente insa, zaharul este in nenumarate situatii neutilizat, convertindu-se in trigliceride sau
alti acizi grasi. Cercetarile au indicat ca aceste depozite de grasime se localizeaza, de regula, la nivelul abdomenului crescand astfel riscul pentru afectiuni cardiovasculare sau diabet.
3. Greutatea
In mod normal, greutatea excesiva este in directa relatie cu nivelul crescut al colesterolului, avand in vedere faptul ca
organismul stocheaza calorii si trigliceride in exces. Supraponderabilitatea poate duce la cresterea trigliceridelor; aceasta
modificare din organism, favorizeaza micsorarea colesterolului bun (HDL). Scaderea in greutate cu macar 10% fata de
greutatea initiala contribuie considerabil la imbuntatatirea starii de sanatate si a nivelului de colesterol din sange.

4. Nivelul de activitate
Persoanele inactive sau cele care au un stil de viata sedentar, prezinta risc crescut de hipercolesterolemie sau boli
cardiovasculare. Sedentarismul poate creste nivelul colesterolului LDL - colesterolul rau si favorizeaza scaderea
colesterolului bun HDL.
5. Varsta si sexul
Dupa depasirea varstei de 20 de ani, nivelul colesterolului incepe sa creasca, in mod natural.
In cazul persoanelor de sex masculin, colesterolul incepe sa scada dupa varsta de 50 de ani; in ceea ce priveste sexul
feminin, colesterolul se mentine la nivel relativ scazut pana la menopauza, dupa care incepe sa creasca ajungand la un nivel
apropiat cu cel prezent la sexul masculin.
6. Starea generala de sanatate
Consultul medical anual este foarte important, iar medicul specialist trebuie sa fie informat corect cu privire la riscul de boli
cardiovasculare al pacientului.
Anumite afectiuni cum ar fi diabetul sau hipotiroidismul, pot duce la cresterea nivelului colesterolului.
Cresterea colesterolului total se poate intalni in:
- hipotiroidism;
- boli pancreatice: diabet zaharat, pancreatita cronica;
- sarcina;
- alcoolism;
- dieta bogata in grasimi si colesterol;
- obezitate;
- administrarea unor medicamente: progestative, steroizi anabolizanti, corticosteroizi, unele diuretice, levodopa, fenitoina,
amiodarona;
- nefroza: nefrita cronica, tromboza de vena renala, glomeruloscleroza diabetica;
- hiperlipoproteinemii tip IIb, III, V;
- hipercolesterolemia familiala de tip IIa;
- obstructie biliara: colestaza, ciroza biliara;
7. Istoricul familial
In unele situatii, hipercolesterolemia poate fi prezenta in cazul unor pacienti tineri, nu din motive ale unei stari permanente
de sanatate precara, ci din cauze genetice.
Unele afectiuni mostenite, precum hiperlipidemia sau hipercolesterolemia pot duce la nivele periculoase ale colesterolului
din sange, dificil de controlat. Din acest motiv, nivelul colesterolului trebuie mentinut constant, prin dieta si/sau medicatie.
Cu toate acestea, anumite anomalii genetice pot favoriza cresterea nivelului de colesterol, indiferent de stilul de viata sau
dieta adoptata de pacient - Hipercolesterolemia familiala este o conditie medicala cu transmitere genetica, care determina
cresterea anormala a nivelului de colestrol din sange.
8. Fumatul
Unul dintre efectele nocive ala tutunului il reprezinta scaderea nivelului colesterolului bun.
Fumatul duce la scaderea nivelului colesterolului HDL si este direct responsabil de aproximativ 20% dintre decesele cauzate
de afectiunile inimii.
In momentul in care o persoana renunta la fumat, in cateva saptamani - luni (in functie de caz) nivelul HDL atinge limitele
normale. HDL-ul este afectat nu numai prin fumatul activ, ci si prin cel pasiv.
Conform cercetatorilor, colesterolul crescut (LDL) in prezenta fumatului prezinta un risc crescut pentru anumite forme de
boli arteriale periferice.