GL Code: *1909%179*
Elemente de rationament logic 1
29 de intrebari
‘Concurs admitere INM
lunie-septembrie 2015
LW) D> ah
partea a Hla GL partea a Il-a
Lipea tot de ineredere a multor persoane In cficienla remedilor natuiste sia efeetelor lor
terapeutie, inclusiv in Tnsinatqea bolnavlor, decuge adesea din necuncasteres nsignior curve
tle actor remedii Prin uemate, medic ucbule si promeveze tatamentul feielor maledii cu
autora planer medicinal
1. Care din wmitoarele enunpur, dock este adevirat, sprint cel mai tre concuria argument de
(A) Pregitea vitrlor medici webuie si includa si trtamental_ malilor cu sjtorl_platelor
medicine
(B) Malte mediamente obsinute pe cale chimicd contin adit yi, fn Joe SB vinlece, au produs alte
fect.
(©) Derive medicsmentesitticepreparate In fabri specilizate conn factor activ dn plant.
(D) Medicamentele naturist ma sunt preszrise de medic care nu eunscefetl lor cura
(&) Ceretaren medical a probat cB, in mod cer, multe mala pot fi vindecate cu preparte din plane
mediinle
‘Un jurnalist: Conform celor mai recente sais, in Ravonia fumatel omeard 3.000 de persoane pe
an. Peste 70% dite acestia mor inte 35 51 69 de ani, Fumatul dituge ait sina ta, ct si pe cea a
Cclor din jurl iu, acest vieiu dusind Ta apa maltor bol, dine care cea mai gava este cancer de
‘lima, Nu isa giles ard visa, ci adevirata vial pote Inepe dup ce eve sa de fumat
2. Cre dine uematozeeenunjuri ed ce! mai bine cneluzia din argumental de mai sus?
(A) Tn Revonia, din ea famatli, aa moral este rica,
(8) Vicia fumattfavorizeaza dependenfa de igi
(©) Non distr vag din cauza funatu,
(D) Pumatl daneazd gray si
(Doar liste de frat vei pute sk dei o vist adevarat
Rezutele unui studiv reaizat cu pesoane native din Ravonia arti e& dow teimi dite copii au
rmanifestat © form sufcient de avansatS de miopie duph ce au inceput geoala. Pe de ath parte, print
$i bunii for care nu au put benefciadeselarizare, nau manifesta seme ale acest mala
3. ack informapile de mai sus sunt adevatate, care dite urmitoarele enunfri este 68! ma putemic
saint de acetes?
(A) Miopin la. copii este cauzath de manifestiren acess} maladii la print sau bunsii copillor
respect
(8) Persoance care nu au benefciat de solarizae sunt singurele cre nu suf de miop
(©) weime dite cop participant a sttiv nu au benefeiat de eoarizare
(D) Miopn i copi ese cauzat de soictareavizuald neceser petro ecu alte activi solr,
(&) Persoanele ere au benefciat de coerzare sunt singuree ear sufes de miopie
Coneurs admitere INM
sunie-septombrie 2015
a) as ee eh ta NI i
Gi partea a Ila
Hesoré dy Bala. Setinentl po caw oma W spor col wal gu pasivn, capi gi stiri, Vieutea
este unol dite Iueurile ee se alt tn suletAsadar, virutea este © pasune, 0 capitate sau o stare, Nu
Suniem considera buni sau ri pe baza pasiunor noastre, ci pe taza vistjlor. Prin ume, vires rm
fest © pasiune. Suntem natural tzestaji cu capaci. Nu surtem buni sau ri prin voia natu, Suntem
‘ej bun de edie natura dct i numa dack aver viru naturale. Dar aver vit maa,
6. Care dine urmaoarele premise, dacd este adevarat, sprint cel mai mult enunful “Prin urmare,
viettea mu esteo pasiune™”
(4) Viratea mu este 0 tare
(B) Afi bun sou edu este o stare.
(C) Virtuten ete I rani dint suet mint
{D) Singin pasunle fra s le alegern
(6) Sunem considera is say bun doar pe baz capil:
7. Liccae dite urntoarle conclu conduc ratonamentl de ma sus?
(A) Virutea eto stare
(B) Nu aver pasiuni naturale,
(©) Nucsuntem natural inzestai cw wa
(D) Viren poate fo capaci
(6) Nu sumer fu ri deere nat
Pagans
‘Concurs admitere INM
snnie-seplembrie 2015,
pl ws partea a Ia
Fema X a avut cheltueli Injumatiite anul aceta penta asgurrile de sinsate (8 de anol trent, cfnd
ei de angajtt au fost interna in spitale sau au avut nevoie de asistega medical la domiviliu, In ena
redueeit financire consistente, sinatatea angaalor sa Imbunfigt anul acea, judecind tot dup
solicited intemare n spt sau de aise medicala la domiciliu
9% Toate enunfurite urmatoare pot expicasitajin parsdoralé de mai sus, CU =XCEPTIA uni Care
(A) Arenal frmei au ava mai pune probleme de sinatate anu aces, lima fin mai bland
(B) Firma Incheat aul acesta contaceealiativ na avaniajoase pivind sigue de sina
(©) Avtontiile guvemamentale a impus cost mat_mici
medicals
si calimte crescud pent asistena
(D) Angsaitfirmei X sunt stimuaji eu prime Iunare pentru a se alimenta siritos gia face exerci
Tice deitrejnere
(6) Asistenya medicals asiguririe de sndtate nu sunt priori ale polite X.
Mihai este un mare cittor de edt de Olosofe. Flsoft sunt inbitri de tneepciune Deci, Mia este
un mare ibitor de injelepeiune
Coneurs admitere INM
lunie-septembrie 2015
“Tpsloarpe Pasta Tan
aon 2s nese ees enna ye Neer NES tS
Gl partea a I-a
10, Care dine umitoaele argumente comite 0 eraare aseméndtoare cu cea din rjionamentul dé mai
(A) Orice mare actor se dedicd integral rolului pe care joach Alexandra este pasionatt de arta
sectacol, Deei Alexandra se dedi total olurlr sale
(B) Oricine nue apiultor cumpara mierea de sbine. Dinu este un mare creseStor de abine. De acess,
ina nu comp nciodats miee de aine
(©) Diana iubeyte Marie, Orie om care iubeste lorile are un suflet bun, Prin unmare, Diana este un
om bun
(D) Octavian este procuor, Orice magistat care mu ste procuror este judeesior Desi Octavian nu
poate conduc un comple de udecat
() Orice sporty care st antenescd congincios devine msi performant. Alexandn mu se antenexz’
riciodatt. Dei Alexandr nu va ajunge vreodat a peformani
Povestle despre —si cu lenesi inundl litermturile lumii i credinele oameniler obiguiti. Eu ain
propia mea parere despre lenei, de 0 banaitate eras. Dach eu ered despre cineva 2& este lene, atunci
potrviterdine mele ~ ees persoana nu ar trebui s fac mimic tos ius
11, Care dine urmitowrle enunjurt ese asumat ca © premish tai pentru ratinamentl din textul
de mat sus?
(A) Pentru mine o persoan se defineste uneor singudprin cee ce ee,
(GB) Pov eredinei mete, lenea mu are rime dea face eu hanicia.
(©) In mintea mea, lume poate lel dest pare.
(D) Potrivi eredinfe mele in ra face mie toa iva lene
(&) Periz mine, emal important ceca ce cred dee ees ee vid sau aud
Divectorul departamentulsi de resurse wmane- lon nu fost Iuat tn conslerare la momentul
llimelor promovési in postr si, prin umare,colegi ui de serviciu au considerat eA motiv principal
8 fost vista inainta® a [ui fon comparativ cu eee @ potential sti coneureng. thst adevirul este o&
‘uli inte angst mai virstie decd Lon au fst recent ava
12, Argumentul directorate depertament este vulnerabil mai les pent c8 mu ia in consderae
posite ca
| (A) aneniai ma vérsnicidect fon care au fost promovai st nu i avut contracandidai atin
(B) lon imran perfect oat condi de promovare cerute pentru posal pe cae af candidat,
{© angnsi mai tneri deck lon 8 corelezevirsta eu expeiena puterea de dscemimént
(0) directo de departament si doit plstarea secretuli In cazal sitar de promovxe
() vrata tom sie singurul impediment care nu -a permis promovares
Recent, mnitiplicarea genetic in labortoare specilizate a celulelor din cordorul ombilicsl 3 fst
folosté cu succes in tatarea antnalelor de experiment bolnave de leucemie,inieit eelulele cezutate
rin aceasti-multplicare au ceupt =i sopeze in proporie de 60-85% migarea celulelor eanceroase
Nous deseoperre $i noua tehnologie genetics de muliplicare a celuelor din cordon! ombilial
| epreznté un pas dosebit de important in dezvolarea unr tatamenteefcente ale lucene la om
Pens
_— Concurs admitere INM
| tunie-seprembrie 2015
: Sa, teatime min Rint RA A Te
Gl partea a II-a
13, Care din urmitoarele enungr, ack este adevirat, diminucazd cel mai mult crediiitatea_celor
suite ma sus?
(A) Cellele obyinute tn labortor din cordonul ombilial prin mulplicare geneted au o natré total
ie de cena esullorcanceroase
(B) Doar anumigigeneticies folosese tence de muliplcare genetick a celuletor in cordon
combi!
(©) Folosires celulelor derivate prin multpicare genetict din cordonul ombilcs! al animelelor este
aplicbil de o mantra specific in tatarea leucemie a om
(o) live organismal animal si-cel uman sunt diferenfe eseniale, astfel medt watumentul eficint al
snimalelor nu poate fi flosi gla oameni.
(6) Succesele obfinte de mulipiarea genetich in tetarea leucemiei la animale este un punet de
ornge pentru tratarea leucemil fa om,
M. Eminescu: Omenirea ar purezi in coruptie,specull gi pornoerjie dac8 oar existe inte popdre
eosebiri de culturs gi mai cu) seami degseiri de vies Marea near face vali 3t mar aves absolut
hilo migeare dae temperatura ea i pretutindeni ex
1M Ce rol joaed in agumentres tui Eminescu enunjul ,Marea n-ar face vari si mar aver absolt
| ico migare dacs temperatura ei arf prettinden’ egal”
| (aye © conctuzie susinata de ideea ct Ine popoare wcbuie si existe deosbiri de cultura i de
| vit,
| (B) Este oexprimare plastic ce nu intrest cunimieconeluzia argument
| (©) Este 0 analogie invocath pentru susine ideea ch fre popoare tebuie si existe deoseiri de
| culture vst.
(©) Este o premist ce sustine idea tacit e8 popoarele se comport descr precum value mii
(6) Este © generdizae nepermish cu prvire Ia temperatura mfrii ce susie all generalize
reper cu privie La corupyia poperelor
Tipper Pataaiia (a
mens
Concurs admitere INM_
suni-sepiembrie 2015
Je WAZ o GL partea a I-a
Domaal Tonesew: Un sudiu rent efectat de o cohiph de neurlogi ait co Iezune pe lobul Fontal
creer, un hemtom de pil, poate provoca Ia unit oameni ipsa discemaminulu, incpaciatea
dea ditinge tne bin gir
Domnal Davidesca: Nu este adevieat Am citt undeva ck SH, cel mai cunoscutfzcian contemporan
si care a fost el inughafetat de o boald sistemului nerves, a decarat c& ici © umoare st nici un tip
‘dehematom dep eeier nu poate dstrugecapaitates omul de a dstinge ze bine Bu
16, Cate dite wmatoarlerprerint es mai pueric rite a repli ui Davidese!
(A) No indi procs unde anume et desarpiaFacianau
(B) Face 0 confine Inte afeenumie sistemului nervos fh general gi afeeunile provocate de anumite
Jezin peri
(©) Recurge in contraargumentare I sutrtates Uni cian, cre mu ese g specialist fn rerolgie
(D) Nu aduce insu probe ca st infme conclu tdiull pomenit ded Tonescu,
(&) Nueplit ce nsearan8imposibiliateadstrugri capaci omuli dea distinge inte bine su
(© reclama Legumele sunt obligtorit tn farfurie! Ne ofech aproape toate vitamiele si mineralele de
care avem nevoie. Aw atit de pune calori Tact putem practic si le consundm 18 imi inclusiv in
Ait. Cel mai important ete st Te alegem pe cele culese fn sezonul lor Congelate, tsi, sunt Ia fet de
une
17. Care dnt woareleargumente are un mod de raion asemnstor cu ce dn relma ?
(A) Perseverenja este cheia succesluil Orce om care se dedict unei cauze 31 mu renun In ex dup
primal ege are gnse de a reugi in vist ehir dacd mu se simle Utotdauna Ili Agadar, nu te
Test pad nmin,
(8) Joaca nu trebue sé lpsease din vista de 21 cu 24 a un cop, Chior si elvis, a le fer, mle
‘consumenergia de care au nevoie pentru pregitirea Tefilr, In acest eaz, problematic € ea joaca
‘si fe bine devas mei les su forma jocurlr video.
(©) Prezenja parlamentrlor unui pati Ia vot este oblignorie ick vor si fle afopate proiectle de
legi prose de parti pe cate il eprezind. Chia aga succesl vot for nu ede garni,
(D) Alimenteazite corect! Dar pentu a te bucura de o siniate excelent gi penta a rimine sinitos pe
thrats ives visi Uebuie 4 uma a8 alegi mincérrt mai stnbioase, ci a folvatt gi
suplimental musiional Q-Life
(6) Muzica ave efecte benefice asupra sii noesve de spin Ea ne Incnth sufleul gine thmaduieste
trupul In orice susie ne-am af chie tig ind sau ez tn necazun, eictle et benefice mu
‘ot fi gnorate, De acoea nu ptem remuna I e
‘Un aualist polite: In timp ce numirul contrbuablilor este aproape sce, alocile de la bugetul de
stat la bugetul de pens erese, Defiitul bugetuly de pensi a erescut de Ta an la an. Anul trecut a fost
fe 1,5 milarde de euro, in anul aceta ne agtptio lan defieit de 1,7 milarée de euro, ar aul vitor
fstimatea este a unui deficit de 31-36 muliarde de euro. Diept umare, presunea pe care o punem
‘eum aouprasetorlu privat, festa de erin economic, devine deja nsuportabil
‘Concurs admitere INM Tinpaocm pan Pease
jumie-septembrie 2015
fw) Be GI partea a Ia
18. Care intr enunurile de mai jos red premise asumat In argumentare de alist pelt?
(A) Crea economic feces actualmente gsectrul de stat, mu numa el privat
(Deft bugetulu depen este suport ati ma ales de setorl privat,
(© Presiuneassterul de pesi supa sector privat era pn acum suporabil
(Dy Deficit buget de pens freistreaza teins de crestre din te in ei ai
() Bugetul de psi depinde se numiralcontibvabiilor la bugetl desta
Psihanaliza, 2 domenis ale clei notin sunt greu testable din punctul de vedere al rigonlor
‘igifiee, se vea ttupi un domeniy de cunoastere, tn idea e& stuazA o parte imporanté a psticlas
Uuman ~ incongientul. Un domenia de cunoasere ebuie sd al macar reautate practice, ir reals
fwactce ale disciplinelor psitologice se vid de obicei in terapie. Tout psitaalza are rezltate
‘actcevidite nterpie, rau c.
19, Un dint sratoree enuntur eto concuzie eer de mai sus. Care este acest
(4) Paitaaliza studi incongtintl, ca pate a psibicul uman.
(@) Psiharaliza opereac cu noun reu testable din punct de vedere gin
(©) Poitsnaliza este un domeni de cuncatee.
() Psihanalia ese recunoseus penta rezultatee oi practice tn erapie.
(6) Psitanalia este sab riguroas din punt de vedere tiie
CCercettorii att ajuns la concluzin c& manele ar tebui 32 aibs tneredere tn betlugit lor privitor Ia
canitatea de hrand pe care acegtin vor 88 o consume gi chiar sii linteased dindule de mincare alune
tind pling. Mamele ar webut =i evite inst jocurile pentru a+ convinge pe cei mii si mindne dupd un
fora presabilit In mod tadional, copii sont rigs duph un orar destul de stret, n general, © dah lt
‘ate ore. Aci, name sunt suite si neasc bebelusi de te oi een ce,
20, Unul dine urmatoarle imperative, luste ca prinipi, subsumeazd remstaul ceretitrilor, Care
este sees?
(A) Foames: cel mai bun nutitons al opin!
(B) Nuterorza copit cu mincres
(©) Nu v8 joeai at timpul eu cop!
(D) Fest copi de obezitat!
() Informa tnainte de brani opi
Daniel $-2 probet fri puts de tigadh 8, deqi universul fic ar putea fit contin schimbare,
cplicajile asi pentrs fenomensle din Univers se dovedese una elie una incorce, oeea ce ne
Spune ed explieile oferite de noi universal zc sun tn oalitate false
‘Mihai Explictile ‘obtinte de noi pe baza invesigrs universulei fcc ne rev aspecte tt mal
profunde $1 mei extnse ale Universulii. De pid, dacs, Ia vremea lui, Newton explca corect mijearea
‘mecanid terest, dou secole ma rei Binsein nea dezvalut clea clstorilirextrateste,
‘Concurs admitere INM “Tp moa Fase
eeeceers
E a
be PO» SS ee
Gi partea a I-a
Ce
21. Cae din umatoarele enunfur reds cea ce sustne Daniel dar contest Mihai?
(A) Suporiia univers ice sa fain continu schimbare
(B) lees cd nu exist cierenfe Inte concepfile despre Univers,
{C) Faptl ed Univeral e schimb mai rapid deci eunoatereanoast
{(D) Ides ct fenomenele uriversuli fie nu po utente cuneate
(E) Afirmaiac explicja unor aspect ale Uiverslu este cores
Prodeitorit de publictate ce privese actvitatea lor doar ca pe 0 simplaafacere fabieA deseo imagini
favorable unor produse daunitoure sini, manipulind pubicul si le schnioneze. Compania. de
publicitate X sia impus Inca de Ta infinjre un cod deontologic drastic, astfel tit tn clpurile sale
Publica no fabrica imagini favorable produslor dlunstoare sana, Drept urmae, se poste spune
oh
22. Unul diate urmitorele enunri reprezin& 0 consecin logict a celor de mai sis Care este
‘vest?
(A) Compania de publicitse X nu este un producitor de publiciate ce privete sctntaten st doar ca pe
afacere
(8) Compania de publictte X elaborear doar cipuripubiitareconforme coduli shu deonolog
{C) Produettori “de publietate -maniplenz8 publicul prin fabriearea nor imegini favorabile ale
sproduselor
(0) Fabricarea nor imagin’ favorabile pentru produse daunttoare sinaagii reprecindi 0 afacer:
profitabi
(6) Compania de publicitate X consider’ cd nici un prodvettor de publictate nu ar trebui sf farce
‘maginifavorabile nor produse daundtoare sini
La colegul najionsl X sumirul clevilor care se accideneara Ia rele de educate fied setzut
conaiJerabil in ullimol semestra, Conducerea colegiuiuistnbuie neett8 sctdere doar noulut
Cchipament eu care a fost dott sala de spot, care a imibunbit mult condiile de desfiurare a olor
de eda fcc.
23, Unmitoaele enunjuri spriind din punct de vedere logic sustneile de mat sus, CU EXCEFTIA
‘una, Care est nesta?
(Ay ScSdereamumiruui de levi care se aesidenteaza la orele de educa finick se datorearh
introducer oul eehipament nsla de sport
(8) La colegio! nafional X numiral de clevt cae pariciph ta orele de sport este into sotdere
considera,
(©) Nou! echipnment din dotarea sii de sport conferd mai mult sigurani cesfigurrit orelor de
speciale
(D) Evista 0 dependenj2 consderabili tre sccidenele survenite la sala de_sfort si echipamentete
existent in sald
() Aceidertele de In sala de sport sunt determinate fnt-o| mai mic misurd de ali fston deest de
stare echipamentult din sl
ee ————
Concurs admitere INM
iunie-seprembrie 2015
Lew) aw .. (3S) Siatnt Aho Ariens ama Pate Ite
Gl
Fachirit sunt descoriprezentati in stare de levitate, pen a artta ct et dispun de capaciaea de a se
ridiea de la sl side aplut th ser prin simpla voinis sau cedig, fb @ ave vieur contact ca terenul de
De care s-au desprins. La fel, adepii meditaies anscendenale declart cd 3i ei an capciatea de a se
Fidia in aer, tntuedt printro concenvare special pot deveni mai ujor deci: aerulAgadar. ese
posbil ca uni cameni spout levita
26, Care dinre urmioarele proponti, ack este adevirath, sldbeste cel mai are conslcia
sygumentulu de mai ss?
(A) Levitaia pluie prin aer sunt o simple opti
(8) Rica nse a oamenilor poate presupuneflosres unor magnet sau fing inv zibile
(©) Oamenisintelgenti considers e& declraile fechinlor sau ale adepilor mectajiet transcendentale
sunt simple ingelaort
(D) Levit este un fenomen care mu dispune inc de o explicate unanim accept
(Data int gravity, meni nu se poate dia tn ar fir miloace tence adecvate
Rada: Amo simplt riceall si dept urmare, mi voi recupera imediat cv cesiri medicine si bi
‘e-bint gma vo nso in maxim du ile
Dan: Ai conracat de fapt o grip, aicd © boalt viroich, deci infection, iar genta recupeare este
necesar consul cel pujin un farmacist.
Concurs admitere INM
dunie- septembrie 2015
kK hoe Pa
Tapa ears The e
ag 0025 GI partea a II-a
27. Care din wrmatoueleenunur ted deca principal prin cre Dan conrazicespusele ui Rad?
(A) Radu eva nsindtog cel mult dou ze
(@) Radu are grip de care pose seapapint-un consult avizat.
(©) Radu a sufr deo bola neiferpoas, da sever.
() Simplarccala exe o problema grava de snaiate
() Insinatosivea ui Rad eva face cu csi Ba cade.
Un vegetarian: Deseoi,putem auziInsebiri de genul: Dar nue oare natural penrs om si se frneasct
feu came? Oare organismal uman nu are nevoie de protene de origine animala? Raspunsul It seesie
innebiri este Nu! In fond, numeroase clemente din srvctura anstomicd a organisnulut uman ~ din,
raxiaree, sternal digesiv ga. sunt adaptate mai mult pert consumul de hrand de origine vegetal
decit de origine animal. Tn. plus, toxinele relate din camea consumath Imbonfvest organismal
mal.
28. Care intre urmatoarele enunjuri, ach esto adevirt, explich cel nai bine rispunse
vegetarians?
(A) Animaele carnivore au un intestin rlativ scut, de tet oct mal mic det Iugimes corp, prin
Care elimi rapid din organism oxinee recat din care
(B) Deoarece hrana vegealé = descompune mult mai leat decdt carea, animlele ebivore ay un
intestin mi ung det lami s de sae or mai lng ded propria! corp.
(C) iran enimalelor eesoute pentru came conine substante chimice care, ind inroduse doar penta
amir products de came, pot i imbolni pe oe cele consums,
(D)Consumul excesiv de fete Gi legume poale diuna si el organismului man deomece sistem!
digestiv al omului nu este ine adapta rrr mura la hrana de orgie vegetal,
(©) Om ave un inesin tang care, tunci cind consuma care, refine tovnele ce slopeazd rinchi si
cla apciia ae, eumatsmults, gue i cia cancer
[Nutrtionistv recomand consumul a eit mai multe fucte gi legume comestible de culoarea roe ~
aya cum ar fi cépgunile, creel, fdguele, pepenele, viinle, ardeul ros, tomstele si sfecla copie ~
Tues susin aes, consumul acestor ct $1 lepume ne wl, prin eoufutl lor, 58 ne conserva
Coneurs admitere INM ~The a 1 n
sunie-septembrie 2015 a ns
LO PP 9, GI partea a Ika
29. Care dine enunjrile de mai jos, ack ete adevdrat, sprint cel mai mult cosa ce sustin
ution?
(A) Fructele gi legumele comestble de culoarea rope sunt bune la gust, aag ata cumpirtorilor
sunt preerate de cop
(B) Froctele 1 legumele comestibile de euloarea rose comin vitamisa C si alli compusi natural care
Intros i contliesz sstemolimunitar.
(© Froctele si legumele comestible de culoaren rope, desi sunt hrtnitoare, mu asigurd un surplus de
‘vtamine dedt perry organismele cae le pot asimila.
(D)Froctele sf legumele ‘comestble de ‘culoares rosie confi substanye benefice inuoduse si de
industria firmaceat in medicameate
(©) Fructele gi legunele comestible de culoaen rosie aflate in pieje au un aspect pleut si sunt
totdeauna proaspete
‘Concurs admitere INM Tapaoa pom atta adm
fue-zeptembrie 2015 agi 24025 eet
Elemente de rationament logic 2
29 de intrebari
Concurs admitere INM “Tapaosyonn nate
tunie-septembrie 2015 ag 25
+ w0\ 4 GL partea a II-a
Domaul X: Ce tnseamnd ch 8 Marte ee Zisa femeit? Poote foptl cA toate eesahe alle sunt zilele
bitbapr, Zisa femeit este disriminatrie, Inrucét femeile tebue prvite pe acelgh plan eu barbaii ~
Fine independenie ce ocupi seelagi loc tn sociale. Cine ponte si spunk ch pony flea sa nu are
cla aspraiea penta ul su?
30, Care dintre urmtereleenunjuri re punetul de vedere sl donut X?
(A) Sicbitrind Zinn femeii pe 8 mare, Se last tate celelate zie le dspozijia brbatuleipentu a le
strbitr
(©) Femeile mu au acelgistatutsocal ca i barat, deci Ziua femeit ar trebui eampenstprint-o Zi
a birbapor
(© Pirin ar tedui sk aibh aosleagt asprapi pentru fii si penny fcele lo, gi ar webui st i
Aiferenieze doar dupa mente
(©) Penis elimina discriminaree femeilor, bhai nu ar tebui s& acepte sAbitntes Zed femei
pe Smart
(&) Sisbitorind Ziv feel pe 8 mart, fee sat deft discriminate in cada societi
Insestele dtunttoare plantlor gi flrlor din spuile wane secret un ulei care se scurge din copacl pe
capoele auoturemlor parcate si este exvom de grew de Tnltrat. Pentru combsterea acesior iste
se folosese pesticide chimice, care disuug inelsiv inseetle si vienitoarcle folostoue vegeta
lubane 91 afecteazh totodath snreapsihiea a locutrlor din zond. Pe de alti pars, glrgisle consum
fu prdiecic oulle si lnrvele insectelor daunttoae i nu sunt aftcate de efecele novive le
‘estilo, dar prezei lor in 20n0 wlan este total nesemrifcativa
531, Care inte vematotee propor ar eprezenta cea mai bund eoneluze a celor de ml sus?
(A) Pentru protejarea sini price locuitorior gi a vegetaei urbane trebuie schimbatt_ plea
svologid
(8) Pentaa protejaes eutoturmelor de scuerile de ulei prvenit de le insectle dtunitoare gi grew
eure de pe eapota main ar rebu ca autonurismele 8 nu ma fe parca sub cpa.
(© Pentru protejarea vegeaei din parcrh si gySdini $i a sintajit pshice populajet urbane se
imponecesarea numrlu irgtiflo, nc pin haere oe in one ale iar andl
(©) Pen prowjareavesctiei parcurlor si griinlor urbane si a siniitit pihice a louitorilor,
folosieapesticidelor chimive webu tS numa a plantele aes de insectele damdtoare
(2) Penis proteere autotursmelor se mpune constites uno pei sabterane
‘Un ficcian; Mersul in siguranj8 cu picioarele goale peo suprafi incandescent se explick tne
print) condutvitte foarte redust ine cicbunit tncing! gi elple picicaelor. Conform explicit de
frdin péranormal, ei care pracich mersul prin foc it Tntwun soi de vans ce formeazi un cémp
energetic de fri in juratrpulu, care previne ardrea pili. Dar desi susinitort acest: expliait de
fordin paranormal cfed c8 mintea’aflatS int-o sare special potjeazh picoaree, legile fiziit sunt
snguree care opeexz In timpal merult pin fc.
‘Concurs admitere INM Tp ears
iunie-septembrie 2015 I in25
hed Aa, GI partea a I-a
32, Urmitoarele enunjuri, daca sunt adevirate, vin Th spinal argumentajei fzicianulai CU
EXCEPTIA unuia Cae est acest?
(A) Nu fii zi picioarele mergind pe cirbuni tncingi inrust mergi pe nisle copuri cu 0 siract
conduciitate temic gi cu capactate setzuta de ied
(©) Atunci cind te afin stares mentala potrivt, singele ctela prin tiple pieioalor tale, reducing
‘emperatura jsut iprevenind asl aunt
(©) Chiar dacd se ald ao temperatrd nat, clrbuni nu au o energie att de mite pe eit s-ar putea
ede inci nu sunt foarte bun no directions spe iciorul unui om.
(D) Atupei sind pigesti pe carbuni ining! avind convingerea ea nu iti vei arde picioaee, nime din
mersul prin foe nu are vieo lepiturs eu psbiul, ei este exclusiv stimulat de parameti fest ai
fii.
(6) Umezeala de pe tipi st de pe picioare proveniti din transpraie sau din iarb8 se evapors
instantane la contact cu chi ning ered un strat de abur protector inte pico" arbune
Purtitor de cwvint al Asocitiei Transportatorilor Marini: Siseml compusriat de avertiare
are va 1 insalat a bord vapoareloc de transport marfi va rezolva practic problema tutu civeniiloe
pe apt sle vapoarelor.Sistemul de avertzare poste primi semnale de la sistemel unui alt vapor, anumite
Semnale radio prin care se transmite taseul vaporului vor permite, afader, determinares, probabiltiit
tune losin recomandarea unor modifier in tase de urns.
33. Toate enunjurile urmitoare reprezinid premise atumate pentra argument putitorului de cuvin,
CCU EXCEPTIA unin Care este acest?
(A) Sistemul de avertiare se va insala duph ce va fi flcuth © prepiire a persoaluut de ta bordul
‘vapouelor de transporte clan
(B) Comandanit vapoarelr or urmatnotdeauns recomandiiesstemulu de avertizare,
(©) Sistemul de avertzare se va instal a bord tur vepoareos
(D) Comandanjt vapourelor mu vor avea nimic alceva de fleut pentru a evita cioniie decdt st
urmireaseactivitatea si recomandie sistem de avertizare
(8) Sistemul de averzare va function intotdeauna cores, iri nciun fe de ecoare
34, Rationamentul purtitoruui de cwént este vulneabil deoarece me ia in considrare niciuna dine
posibilijile de majo, CU EXCEPTIA uneia. Care este aceea?
(A) Uni comandanti de vapoare au mai mare ineredere in propre rajionamente cecit in cele ofeite
de sistemele de aveizare
(B) Ciocnitle vapoarelr au ile eauze fn afar de cleull greg al traseulu vapoareor
(©) Sernalete radio sunt ecepate de toate sistemele de avertizar in dotarca vaporel
(D)Instalarea sistemulur computerzst de avertzare mu va rezolva 9i problemele legate de ciocniie
‘apoarelor de transport de elton,
(&) Comandaojt vapourlor de transport marf& au si alte indstrisi de seviciu pe ling cele legate de
caleulul traseulu vapor
‘Concurs admitere INM Tinpsocs youn Panna He ht at
partea a Il-a
‘Mihai cede ca o afore seamand co 0 partd de jah. Pent a cljiga parti, tebuie & Ti eu o mutare
In avons 9a antcipezi mtacea pe care urmeazS sh o fach adversrul. Dac8 nu pot fice ata, jcul ©
pietdt Mita are ins succes in afiacer.
35, Care dinre urmitoarele enunturi, daci © adevirat, ar putea funciona ea explicaa cea mai bund
penta succes lui Misi in fice?
(A) Mihai ¢ un om de succes in aficeri tried sia angaat pe post de conslier principal un mare
sahistreeunoseu pentr sin isiguang cu care aeagtigm mute partde jute
(B) Desi Mibai ji gestionearA de fecare dat afaerle ca pe nite partde de seh, presale sale mu 1
conduc dest la un fl deremize finance, adica la stagrarea ete de ace
(©) Swovesul lui Mihai in affceri se datoreazi faptlut cd lie nu mumal si aniipeze mutirile
versal ci tle gi devanseze,
(D) Mihai nu # few totdeauna after de succes baxindu-se pe princpiol .Dae ns pot juen sah, mare
rost se ocup de face"
Intrsit Mia este un bun gahist, 1 erede ck in conducerea une aftcert mu © nevoie si de seroase
cunogtge mangeriale.
Folosres teefoanelor mobil, care a devenit © moda de prin anii 2000, reprints un pericol pera
tlizator truett, prin microundele degajte in timpul funfindri, tv asta serios sindttea 1
conduc treat la afeciuni grave ale sistemului cerebral. Ca stare, wilizaree tlefoanelor mobile ectuale
trebuie dust drastic su chiar elimina,
an ins
CConcurs admitere INM Tae
sunie-septembrie 2015
AD PG Gi partea a Ia
37, Cre din umitoaele enuntut, dacd este adevarat, pune cel mai mult 2 indoild, concluzia
scgumentulu de mai sus?
(A) Organizajia Mondial6 9 Sinstii 8 init studi teminice privind eftctele teleoarelor mobile
supa sini, majritateanefinalizate,
(B) Unelearcoe din are sts 8 eefoaele mobile actual ar putea afta snatatea tliat
(C) Folosies fcevents a telefonului mobil afectes2s doar conexiuile dizte newonii_ implica
indirest In coordonarea activi cerebral,
(0) lca de a apr or, utlizatordetelfoane mobile au sufrit de felt bony.
(©) Medici reputayi declrt ct studile referitoare Ia efecele telefeanelor mobile asupra organismal
‘man rebuie connate
Din moment ce persoanele care aleteA zinc ajung <8 ig dezvote abiltiile Fiice si sip Sneaset
sintates, exe de It sine Iles cel eaenualeargh fn fecare zinici no ty deavolé able fice
nici aug consolideaz sindtaten,
| 38 cue din umttonlearumene are exact acenisrucr ca gift punta de mi
(A) gle eh che sear dup do cpa mu pide nici cum aces indi ouch a el pin
par joaet de nore eigen a ler, horara cf elm va ee nici dn pee
robbs
(@) Deck he de tesa lest ete uf nan oi, en va detent rig, a acta ile
tne ase at cfd tn eh i vas gh ode cea. Des mvs
conta
(oy 6ei cae cies ete chi sing she ck ai mule da com seston efi sistem ot
Sel once crc heaved doe apetl chiioni de coro
(oy boca el wat de ian ee apa de uh avo fore ba, nc va faa Com
ink eal fos dag conclr veal cae apt ra fo ore
|e) Dp tum se fe, mullet ou font evo eum aces arin «fo on eae bin
plot tmp eu deal oes mond dtu cha ot ie
Pentru multe femei csitoite cu birbati care muncese mult, nivel setzut sl apetiuiui sexual al
partenerlui poate fF © problems. Concluzia unui studiy recent rezolv’ problema din dormitor: pentru &
‘4a mai mult randament fn pal baba au nevi de-un somn foarte bun nospte, In cal uni bibs care
dame mai putin de cinci ore pe noaple, timp de mai multe siptiméni, seria de testosteron,
responsabila de apetital sexual, ate un nivel mult mai redus dec atunci cind persoana th cauza se
‘odihnajte cl putin opt ore pe noape
539, Cave dint umtoarele red priniplul puncte vedere expus mai ss?
(4) Birt care muncesepuyin av un apesit sexual rica
(8) Un som odtntor este nul de peste opt oe.
| (©) Femeile castor cu arbi care muncese mult au probleme sexu
{(D) Barba trebue 3 doarma mat mult de op ote pe neape
|) Lipan de smn sade port de sex
“Tp copa Pose
‘Concurs admitere INM
funie-septembrie 2015 Gl partea a T-a
Picnit copilor de I colegial maional VL. dorest eliminates fondului ool Acest fond al oli
permite conducert colgilui st plfetcA conexionea Ia intemet a caleulaoarelor din fecare clash i,
foteati, slariul nar al angsjailor firme de parh care ssigurd secuitateaelevilor de la VILL. nue
tceste servic sunt necesire bunului mere al actvitiilor scolar, umeaza e& elimimea fondului sol)
va conduce necesar In 0 ctegtere a ficirui fond al clase, plait individual de fecare prime elie
comiteal de prin al clase
40, Car dine umstoarcle enunjur este opremist.asumati de concluis argument dem sis?
(A) Paring acoepth cv rou si plteasea nu numai un fond pentu clas In care copitul lor Inv cts
un fond generic, ayo
(@) Firma de securtate poste furniza servile de paza doar acd acestea sunt pitt integral In vans
(©) Valoates adivonalt a fondulut clasei tebuie caleuathastel cit pin eolectaea acestor sume de
la tof elvis poatt plait service de internet paz
(Dy Creterea fondu clases ete neces ded onal sol este menfinut a valoarea iia.
() Creterea fondulu clase 94 eliminarea fondului geoli vor face ca sevicile de internet si pack st
oat i pli
Stesul este aces afectiune care exe determina de un efort intelectual ee depigeyte constant
capecitjile naturale le nei persoane. Prin -urmare, accasth efecjupe este exclusiv psiicd st se
‘manifesta ca semn a unor posible boli Ia cet care fe un efortitlectal mai mare dect cel suport
de creiera lo.
41, Care dire enungurile de mai jos, dac8 este adevirt, sprint cel mai tre concluzis argument
de mai sus?
(A) Stresul este rispunslereirui ao tension emoyioala constants.
(8) Strsul ete genera de problemele de consti
(© Siresul poate fprovorats de consul suplimentelor muive
(D) Strsul conic dice nea 9 afecteazaeapactatea de ge
(6) Steesul poate pare tn cazuri de cit Indelunga
este 8000 de angajai din judeful X vor simane fk lori de munca tn prioade urmitoare, c& wrmare
‘8 erzei economiee intemafonae, asl ch somaya va crete de la 1% anul recat la 15% anu itor
(Cu toate scestea, alontile spun cd acess situate nu va eonduce Ia o strive © zone ci, dimpotiva,
va fi-un pelle) Je rlansere economia, una chiar mai putemich dectt pant acum, prin sosires mor
inves stain imeresate de fort de muned etn.
Coneurs admitere INM Tapia emanate
sunie-septembrie 2015 age 84025
bow OF a, | eRe NI
Gl partea a I-a
42, Care dine wimstoarleexplie8 cel mai bine situa paradoxall descrst mai ss?
(A) Angajatitdisponbilizati vor prim sjutor de soma, astfel c& vor avea o alll susi de venit in lou!
cele oferite de angajator
(8) Aurore da dovads de un optimise nejusifica, tn condi de cia economicd inte rajonal
(©) Invesitort strtini vor f stasi de for de munck neocupatd si ein, in cenifile in care pind
scum nu er disponibil
(©) In judeptX, auroral au incurjt spi acum ivestiile sting, latur de cee aatoone
(© Criza economies interayional este in mare parte efectlsloalizari actual.
CConsola de jocuri video Wil poate f (lost yi peri jocul de tenis, contole-ul wireless find fost
de jucttor ca racheth care deectezA si tansmite migearea in spia Un joc Wa de succes, t care
jctwrul jouca fmpociva computc-ulu, ar doved! fe ea o magi are alla sporwve, Ne ca tensut
‘nu implies abit spore. In oricredintecxzur, nojiunes de “sporty” ar seimba cu siguran
44 Greseala de afionare din argument de mai sus const fn Fpl
(A) inabiltates de 9 joes tenis pe computer este legatd| mai mult de lipsa de ocazi fvorabile acesul
la console Wii ded de lipsa de ability spore
() aplicdinadeevatnojunea de abiliti sportive din tenis la jocul de tenis mada pe computer
(© presupune ct computer-ul a fast flost eu succes in modelren ltr joss, precu shu
()pleacd de la ipoten <8 un jor de tenis Wit cu un succes adevérat my poate models nciodal un joc
e tenis el
(©) corcleazi, rds justice, nofunes de "sportv” cu cea de abit sportive”.
‘Concurs admitere INM “Tapcoar an Palla Hmm
lnie-seplembrie 2015
ON abe 445. Ceol joe primul enun tn pasju de mai sus?
(A) Este o informatie general, cu ro de premisa, ment explie jocurile Wi
(B) Esto ipoteza de la cae se pleacs in rajonament
(©) Este idea principals intregulu psa
(D) Este 0 paricularizare cae expla principle jocurilor pe cleustr
(€) Be 0 genecalizare care introdce principle jocurile pe clear
G. Thraileane (crite tera): Insuiile date integral de natrd, ce inteligenja sav talent, ce stimese
imediat admiraa, conferd mertele cele msi mari in ochitsemenlor, desi omul no ae nici un ment 8
le posed, pe ein tausirle pe care omul se un merit cf le posedd, eb virlea sau bundats, confers
ert mult mich
446. Care dine urmatoarele enurri, dact este adeviet, reprezntd cea mai burt explicae a cloc
spuse ma sus?
(A) Oameni fy spreciaztsemeati dup cali cre es cel mai ugr In evidengs
(B) Oameni pi apreciaz semen si dpa inteligen sa talent, i i dup virtute sau butte
(©) Oamenii confers cu ujurin merit semenilor lor, mai les in situ in care mectele le stimese
imediat diag,
(©) Oameni dobandese eu greu sur precum vinuts sau buna
{(E) Oameni care tg consrues ntelgena sau talent sont apreci ou uring de etre semen or
Dommat X: nck de siptimina ecu, cind am ajuns in aceasth locate, am fost soctt de
‘comportamentul deficit al cetjenilor ei, Pentru mine, ca si pent allt care au mab tecut pe ie dar
‘nu am cteas,este tot mai clared popuatia lecaliihi este complet tipi de aptudinile de
Sclaicare care ge cuvin unui ceijean ones
47, Cave dite urmitoarele enunjuri, dacd este adevirat, sabes cel mai mult corchnia din passul de
sai sus?
(A) Dornul Xa fost tients vind in acess localitate
{B) Cetieni acest localiti, ind iol de retl lum, ws deseori un comportanentnepoliticos
{C) Localtatea are peste $0,000 de cetten,
(D) Dornul X a avut ate atepatricuprivte la evenimentele sociale din loclitte,
(©) Domnul X 2 cunoscut do edtivacarent din localities respetiva
Noile exploatri miniere pot 1 deschise numat dacd fimele imteresate dispun de un aviz favorabil a
Serviciule de protecie @ mediulu, O reglementre de acest fel nu ae insi un tome satisfietor, daca
Secvicul de protect a mediului ~ a clrui principals obligate este conservana naturt — mu jp
findamenteacd decizile pe cereetiisimifice sistematice asvpra ambrntuhs obinute dela
instil specitizate In iestigarea medial natura
‘Concurs admitere INM
Junie-seprembrie 2015 ch ent nd A a REET i = AK RENAE ita MED BFE SN
Gi partea a IL
48. Care dint proposiile de msi jos ar putea 1 considera cea mai bund condluzie a celor de mai
ue?
(A) Cerestcile stingifice specialize in investigaea mediului sunt puse la dispociia serviciuli de
proteciea mela
(8) Servsil de protecte a mediui se cere sh evaluee opotunittea nolo exploats miniere.
(€) Ceretsortspecializai in probleme de protectie a mediul trebuie 8 sib un euvdnt de spus leat
se deschideea uno nt exploatr miniee
(Dy Cind sunt fundamentte pe ceroctirisifice sisematice asupraanbientuli, deczile
serviiuli de protectie a medi devin mai putenice.
(6) Rezultaele carcetirlor stinpfice ssupra medi) pot anule sau doar aména deschiderea unor noi
cexploatiri minere
Depanatoral de la firma de repratitclectecasnice mi-a spus cB am do ales: sau folosese detrtrantal
X, sau ti ge sted magina de spilt Am folost de fiecre dats detarantul X, pin urmare, masina de
spilt ute musa strict,
49, Care dintre urmatoarele rjjonamente ulizes28 sceeasi sucturd de rajiona: ca si cea de mai
ss?
(A) Doctoral ma averizt: sau merg la mare st fac ii de nmol, sau starea sini mele se va
[Nuam mers fac ba de namo, dec, trea meade sini a agravat,
(B) Mecanicul auto mica recomandat: sau vei conde mat pulin sports, sau mason se va defect. Nu
am condus mai puja sporty, pia umare, magna sa defects.
(©) Anitenoral de fens: sou vei urma instuciunile mele de joc, sau vel piewe meciol umator. Nu am
respestat astrutiunile lide je, deci am pierdut urmtorul met
(B) Avot: sau ve respects lege a vei faretat Nu am respectat legea, deci am fst arestat
() Manager su vei-veni Ia timp Ia sevien, sau vet fh concedit, Am vent la timp Ia servic tn
fiecare 2, dei ru am fst concedat
‘Coneurs admitere INM
hunie-septembrie 2015 eee
Gl
Tnirebac
‘Sientice nu sunt enunfuri declarative care intodue propezitiy pentw 8 prin iniermediul
lor, mu se afirma si mii mu se nese ceva, Ca atare, in raport eu propoztile cre sunt adevarte sau
false, tnebirite corecte introduc mai molt sau mai putin imperativ ceriqa. de a da. un rdspune, care
Poate fi adevirat sau fas in finetie de sinceratea respondentului. Prin umare, dost rspunsunle Ia
Tntebile autentce sun propecii
51, Care din urmaoaree enunjur este conseinj logit a argurenti de mai sus?
(A) Ichi autetce, prin caracteal lor imperati, sunt un fl de ordinaresat respondent
(8) Scopul eu care este adres oinrebare poate i junfica stu nu doar in-an enum context
(©) Toate raspunsurite date laine’ sun propozii adeirae in vrtute continu lo,
(O) Raspunsucle la tiebarle corete sunt’ enunjuri declarative, indiferen de
sinceritatea respondent
(©) inwebsile urmarese. si stabieascd sincertatea respondentuli doar pe taza inforiajilor din
spun pe cae i ce.
informatile 51
Este gest ca mei st ru spund adevirul despre bolile pacienilor lor? Nu sunt medic In et 2 orice
até persoané pe care o angajim pentru a ne rezolva o problem? Cu siguranti mu am tolera ca inginral
angajat 88 ne repre calulsorl si mu ne spund adevérl despre sea acest, le fl cum mu am tlera
a electrician chemat si cemedieze e defectiune Ia. prize sf mu ne_spund’ cae este sarea neg
Instalat eletrice «casei nowsite. Exact la fel cum aces luerdtori ar fi considera vinovati de
Incileaea contactului de bunk eredinfé pe care tacit Iau semnat eu no, ezutd c& medicare nu at
| spume pscienilor adevarul despre bolle lor ar incslca i ei acese contract, ceca ce a fi, evident,
ses
| 5% Care dintre urmaioareleenunjr edi co mai exact coneluzi textuli de mei sus?
(4) Medi sunt doar nist Inrtor angaj, exact afl ea ingineri i letricen
(B) Medici ascund deseor pacienior adevtral despre boil lor
| (©) Este eronat ca medi st mu spund adevrl despre bolle pacienilor or
(D) La fel ca gi inginni si eletricient,stunei cid ii angi, medic semneazt tacit contacte de
bun eres,
| (©) Medicis care spun paciepior adevarut despre bolle Lor nu incaled conmeetul tacit de bund
| ereding
| Informatia ese omniprezents precum aerul,cildura sau apa, Dar diferd de acestea din urma prin faptl
8 de depate are 0 naturd mult mat mistrioass. Cu toute cf putem si spunem exact ce sunt ast,
dure sb apa, nimeni nu pare si gtie exact ce este informajia Asada, miter care inonjoard
‘scsulmente informatia va putea fi deslegat doar auunet end oamenii vor dobingi cunoyinje ta fl de
race despre ea ea cle pe care lau despre ar, dur a ph
Concurs admitere INM
lunie-sepiembrie 2015
Page 2 n2s ‘se tenon WN tt EN eNNEET a
GI partea a Ila
153. Ce rol jose, Im argumentul de mai sus, tera eX informajia este omniprezent® precum seul, educa
sau ape?
(A) Este © generalizae plesind de la care argumentul de mai sus sugereact pasibilitates dobindini
‘nor cunogine Ia fel de exacte despre informatie ca cele pe care le avem despre er, eildurl sau
aps
(8) Este o potezt pentru care argument oferd explicate cae so fac larg accept
(C)Este 0 sustinere refertoare la posible consecinge ale omniprezenjei informaye, sera,
calduis ape pent visi de 2 eu 28 oamenilor.
(D) Este ipotezd generals despre care argumentul de msi sus sugerench ef este apliabilé in prezent,
dar mu in vitor.
(E) Este 0 generalizare despre informatie care, conform concliziei, ete adv penta ore Ivory
You might also like
- Prescripția Răspunderii Penale: CCR, CEDO Și CJUE Statute of Limitations On Criminal Liability: Romanian Constitutional Court, ECHR and ECJDocument13 pagesPrescripția Răspunderii Penale: CCR, CEDO Și CJUE Statute of Limitations On Criminal Liability: Romanian Constitutional Court, ECHR and ECJIonut StuparuNo ratings yet
- Venitul Din Transferul de Monedă Virtuală Și Evaziunea Fiscală Revenue From Virtual Currency Transfer and Tax EvasionDocument18 pagesVenitul Din Transferul de Monedă Virtuală Și Evaziunea Fiscală Revenue From Virtual Currency Transfer and Tax EvasionIonut StuparuNo ratings yet
- Themis 1 2 - 2021 3Document245 pagesThemis 1 2 - 2021 3Ionut StuparuNo ratings yet
- DECIZIA CP 388-2018 Privind Validare Examen Absolvire 2018-1Document21 pagesDECIZIA CP 388-2018 Privind Validare Examen Absolvire 2018-1Ionut StuparuNo ratings yet
- Programa Analitica A Disciplinei Aspecte PracticeDocument1 pagePrograma Analitica A Disciplinei Aspecte PracticeIonut StuparuNo ratings yet
- Programa Analitica A Disciplinei Tehnici de Argumentare JudDocument1 pagePrograma Analitica A Disciplinei Tehnici de Argumentare JudIonut StuparuNo ratings yet
- Proces Verbal Solutionare Contestatii Punctaj August 2019 OKDocument1 pageProces Verbal Solutionare Contestatii Punctaj August 2019 OKIonut StuparuNo ratings yet
- Amendamente La Proiectul Codului CivilDocument9 pagesAmendamente La Proiectul Codului CivilIonut StuparuNo ratings yet
- Subiecte Drept Penal Si Drept Procesual Penal - Procurori14.02.21Document6 pagesSubiecte Drept Penal Si Drept Procesual Penal - Procurori14.02.21Ionut StuparuNo ratings yet
- Penalmente Relevant: Extraction ECHRDocument38 pagesPenalmente Relevant: Extraction ECHRIonut StuparuNo ratings yet
