Manifestarile aparatului urinar

Anamneza afectiuni genitourinare

Simptome majore
Modificarea aspecdtului urinei (haematuria)
Modificarea volum urinei sau jetului urinar
Poliuria
Nocturia

Colica renala
Disuria (mictiune dureroasa)

Anuria

Polakiurie, mictiuni imperioase

Slabirea jetului

Febra, durere lombara

Ezitarea (dificultate initiere jet urinar)

Scurgere uretrala

Intreruperea jetului
Retentia de urina
Pis-en-deuxdubla-golire (golirea
incompleta a vezicii)
Incontinenta de urina

Simptome sugestive de BCR

(uremia)

Menstre

Oliguria, nocturia, poliuria

Regularitatea

Anorexia, gust metallic, varsaturi,

fatigabilitate, sughit, insomnie

Ultima menstruatie (data)

Prurit, edeme

Disfunctia erectila

Varsta la debut

Dismenoreea, menoragia

Pierderea libidoului
Infertilitatea
Sarcini: numar si complicatii
Scurgeri uretrale sau vaginale
Rash genital

Pacientul cu afectarea sistemului urinar se

incadreaza n una dintre categoriile
urmtoare:
1. Simptome clare de afectare a rinichi, uretere, vezica sau uretra
ca: edeme, hematurie, oligurie, durere colicativa, disurie, etc.
2. Simptome sistemice ale insuficientei renale si uremiei.
3. Simptome ale bolilor sistemice care incrimineaza rinichii ca
diabetul zaharat, boli ale colagen vascular, sepsis, cancer, etc
4. Fr simptom referibil la organele excretorii, dar afectarea lor
este detectata incidental in cursul unui examen medical de
rutina pentru alte boli sau al unei persoane aparent sanatoase
ca proteinuria persistenta, creterea ureei serice sau prezenta
anomaliilor la ultrasonografie.

A. Simptomele referibile la rinichi includ:

a. Edem facial

f. Febra cu frisoane

b. Alterarea debit urinar - oliguria g. Durere in abdomenul inferior

sau poliuria
h. HTA si complicatiile ei
c. Modificarea culorii si
i. Simptome ale insuficientei
transparentei urinei
renale - acute sau cronice i
uremie.
d. Hematuria
e. Tumora abdominala

B. Simptome referibile la uretere:

Colica ureterala

Hematuria

Intreruperea brusca a flux

urinar
Anuria reflexa

Metoda palparii rinichilor

C. Simptome referibile la vezica, prostata si

uretra:
a. Durerea:
Durerea care poate fi identificata ca durere vezicala,

prostatica sau uretrala

b. Alte simptome ale tract urinar inferior:

Disuria, polakiuria i mictiuni imperioase

Anomalii ale actului mictiunii ca obstructia sau
incontinenta
Anomalii ale urinei ca hematuria, piuria, calciuria si
pneumaturia (bule de gaz in urina).

Modificari ale debitului urinar (diureza)

Debitul urinar normal (diureza) variaza intre 700 si 2500 ml n 24 h
si depinde de ingestia de lichid, activitatea fizica i conditiile
atmosferice ca temperatura si umiditatea.
i. Anuria: diureza < 50 ml n 24 h.
ii. Oliguria: diureza < 400 ml in 24 h.
iii. Poliuria: diureza > 3000 ml in 24 h.

Important: diureza normala nu indica neaprat ca rinichii

funcioneaz normal. De ex., in primele stadii ale IRC i
ale sindromului nefrotic, diureza poate fi n limite normale.

Oliguria
Poate fi datorata cauzelor prerenale, bolilor renale primare sau
altor boli sistemice.
Cauzele prerenale includ reducerea ingestiei de fluid, hipo-TA
tranzitorii i folosirea de droguri care rein lichid. Poate fi asociata
cu pierderi de lichid prin transpiratii excesive, gastroenterita,
hemoragie, primele stadii ale soc sau datorita sechestrarii lichid in
corp ca in peritonita, crush syndrome.

Cauzele renale includ glomerulonefrita acuta, necroza tubulara

acuta, necroza corticalei renale, sindrom nefrotic, etc

Boli sistemice ca insuficienta cardiaca congestiva, ciroza

hepatica si hipoproteinemia sunt asociate cu contractia volumului
intravascular i se prezinta cu oligurie chiar dac rinichii sunt
normali.

Potentialii precipitanti ai AKI prerenale

HipoTA relativa = scaderea TA de orice cauza la pacient cu TA normala
Soc cardiogen
Depletia de volum intravascular
Pierdere de sange
Ingestie orala redusa Considera la pacient confuz sau la cel care nu are acces la lichide
Febra, transpiratii
Varsaturi, diareea Bolnavii cu sindrom de intestin scurt sau cu stome cu debit mare au risc
particular de depletie de volum
Poliuria Diuretice prescrise sau neprescrise, manitol
Poliuria centrala nefropatia cu pierdere de sare, diabet insipid
Disfunctia tubulara Boala Addison, diabet insipid nefrogenic, toxicitatea litiu, nefropatii care
pierd sare, hiperglicemia, diureza asociata area functiei renale

Potentialii precipitanti AKI prerenale

Redistributia lichidului cu perfuzie arteriala redusa

Ascita Boala hepatica

Acumularea de lichid in tractul GI Ocluzia intestinala, ileus postoperator

Edemul secundar sindromului nefrotic

Soc septic/anafilactic

Hipoperfuzia locala

Potentialii precipitanti ai AKI

prerenale
Hipoperfuzia locala

Ocluzia arteriala Emboli,cel mai frecvent dupa interventii

endovasculare; disectie arteriala dissection; infiltrare maligna
Stenoza arterei renale Poate fi sugerata de edemul pulmonar
crash, reducerea profunda a RFG post blocada reninaangiotensina
Obstructia venoasa Tromboza venei renale, considera in
asociere cu o stare procoagulanta (sindrom nefrotic; Post PBR
sau traumatism renal

Clasificarea si cheiele diagnostice ale cauzelor

renale intrinseci ale disfunctiei renale

Toxine endogene: rabdomioliza, hemoliza intravasculara,

sindrom de liza tumorala, mielom multiplu, hiperoxaloza enterica,
emboli de colesterol, hipercalcemia
Toxine exogene: Medicamente prescrise sau ilicite, remedii din
plante, toxice
Sepsis, muscatura de sarpe, agenti contrast I-V

Anuria
Toate afeciunile care produc oligurie pot progresa la anurie.
Anuria absoluta pacientul nu produce nici mcar un strop de urina
in 24 h are probabil obstruc ia totala a tract urinar i trebuie
confirmat sau exclusa.
n obstructia distala de VU, vezica destinsa poate apare ca
tumefiere suprapubiana cu matitate la percutie. Dac VU este
goala, obstrucia poate fi mai sus, in uretere sau pelvisul renal.
Obstrucia brusca unilaterala a pelvisului renal sau ureterului poate
duce reflex la stoparea produc iei de urina n rinichiul contralateral
si anurie. Cauze obinuite: cheag masiv, calcul sau opiramida
renala necrozata. Anuria absoluta poate apare n obstruc ia
bilaterala a ureterelor ca in carcinomul cervix sau in obstructia
ureterului rinichi unic functional.

Cauze de anurie acuta

Vasculare 1. Catastrofa arteriala: Disectia aortica sau eveniment
tromboembolic pe rinichi unic functional
Vasculare 2. Tromboza venoasa Tromboza venoasa bilaterala
(sindrom nefrotic sau ocluzia VCI)
Pierdere de urina Ruptura traumatica, ocazional dupa
instrumentare sau chirurgical
Boala cu anti-MBG Probabil unica boala renala intrinseca care
poate duce la anurie brusc instalata.

Cauze de anurie
Soc profund La pacient cu BCR
Obstructia Bilaterala sau obstructia rinichi unic functional,
obstructia gat vezical, obstructia chirurgicala
Page kidney Rinichi unic functional
Scurgere de urina Ruptura vezicii urinare, scurgere ureter
transplantat

Poliuria
Poliuria fiziologica apare ca rezultat al ingestiei excesive de lichid ca n
consumul de apa isteric sau compulsiv (polidipsia psihogenica) i
ingestia normala de apa cand temperatura ambianta este mica.
Poliuria patologica este adesea asociata cu afectiuni ca diabetul
zaharat, diabetul insipid, faza diuretica a glomerulonefritei acute i a
insuficientei renale acute, n timpul tratamentului tuturor afectiunilor
edematoase i dup ameliorarea obstructiei urinare = diureaza postobstructiva.
Paradoxal, obstrucia partiala a tract urinar poate produce poliurie pentru
ca back pressure rezultata din obstructie interfera cu reabsorbtia tubulara
a apei i electrolitilor. Folosirea de mai multe droguri poate fi asociata cu
poliurie.

Evaluarea poliuriei
Poliuria asociata cu sete
Datorata debitului urinar crescut: boli tubulare renale
congenitale sau dobandite
Diabetul insipid nefrogen Pacientii pot avea din copilarie istoric
de consum crescut de lichide
Sindromul Bartter
Boala chistica a medularei Nefronoftizia din copilarie sete si
poliurie.

Evaluarea poliuriei
Boli tubulare renale dobandite
Recuperarea din IRA (AKI)
Medicatii: Litiu, diuretice, etc.
Patologie medulara dobandita: Pielonefrita, uropatia obstructiva,
HbS, nefropatia indusa de analgetice, lanturi usoare
Hipercalcemia, hipokalemia
Diureza osmotica: Glucoza, manitol, substanta de contrast
radiologic

Evaluarea poliuriei
Cauze endocrine: Diabetul insipid neurogen, boala Addison,
hipoaldosteronismul hiporeninemic
Ingestie crescuta de lichid: Xerostoma (Sicca syndrome),
medicatie anticolinergica

Poliuria fara sete

Polidipsia psihogena:

Post-incarcare cu lichid: Bere, administrare IV de lichid

Durerea vezicala
Vezica supradestinsa a pacientilor cu retentie acut de urina
produce durere agonizanta n zona suprapubiana. Durerea
suprapubiana constanta fr legtura cu actul urinarii nu este de
natura urologica.
Pacientul cu retentie urinara cronica sau cu vezica neurogenica
poate prezenta mic disconfort sau s fie asimptomatice chiar cnd
vezica ajunge la ombilic.
Cea mai frecventa cauza de durere vezicala este infectia; durerea
de obicei nu este resimtita deasupra vezicii, dar este referita la
uretra distala i este legat de mictiune. Disuria terminala poate fi
plangerea majora in cistita severa.

Durerea prostatica
Durerea direct din prostata nu este frecventa. Ocazional, cand
prostata este acut inflamata, pacientul poate resimti un disconfort vag
sau plenitudine n zona perineala sau rectal (S24). Durerea
lombosacrata este ocazional prezentata ca durere referita din
prostata, dar nu este simptom al prostatitei.
Inflamatia prostatei poate produce:
disurie

polakiurie

mictiuni imperioase.

Durerea testiculara
Durerea testiculara datorata traumatism, infectiei sau torsiunii
cordonului spermatic este foarte severa i resimtita local, de i
poate iradia de-a lungul cordonului spermatic n abdomenul inferior.
Hidrocelul neinfectat, spermatocel si tumora testiculara nu produc
durere. Varicocelul poate produce durere surda in testicule, care se
intensifica dup efort fizic intens. Uneori, primul simptom al unei
hernii inghinale indirecte poate fi durerea testiculara (referita).
Durerea din calcul inclavat n ureterul superior poate iradia n
testicul.

Durerea epididimala
Infectia acuta a epididim este unica afectiune dureroasa a acestui
organ i este chiar frecventa. Durerea incepe in scrot si oarecare
grad de reacie inflamatorie de vecinatate incrimineaza testiculul
adiacent, agravand i mai mult discomfortul. In stadiile precoce ale
epididimitei, durerea poate fi resimtita mai intai in coapsa sau fosa
iliaca. (In dreapta, poate simula apendicita). Aceasta poate fi un tip
de durere referita, dar poate fi secundara inflamatiei asociate a vas
deferent.

Polakiuria, nocturia, mictiune imperioasa

Capacitatea normala a vezicii urinare = 400 mL.
Polakiuria poate fi produsa de reziduu urinar, care scade
capacitatea functionala a vezicii. Cnd mucoasa, submucoasa si
chiar musculara sunt inflamate (ca in infectie, corp strain, calculi,
tumora), capacitatea vezicii scade brusc. Aceasta scdere este
datorata:

durerii care rezulta din destinderea vezicii

pierderii compliantei vezicii rezultata din edemul inflamator.

Cnd vezica este normala, urinarea poate fi intarziata dac sunt

circumstane, dar aceasta nu se ntlnete n cistita acut.

Dup ce este atins capacitatea diminuata a vezicii, orice

distensie poate fi agonizanta, pacientul poate urina
involuntar dac golirea vezicii nu apare imediat.
n timpul infectiilor acute severe, dorina de a urina poate
fi constanta i fiecare golire poate produce numai c iva
ml de urina (tenesme vezicale).
Polakiuria pe durata zilei fr nocturie cu durata de
numai cteva ore sugereaz tensiunea nervoas.

Bolile care produc fibroza vezicii sunt insotite de polakiurie.

Exemple de boli care produc fibroza vezicala:

tuberculoza

cistita de iradiere

cistita interstitiala

schistosomiaza.

Prezenta calculilor sau a corpilor strini produc iritabilitatea vezicii,

dar infectia secundara este aproape totdeauna prezenta.

Nocturia
Nocturia poate fi simptom de boala renala legat de scderea parenchim
renal functional cu pierderea capacitatii de concentrare a urinii.
Nocturia poate apare in absenta bolii la persoane care consuma cantitati
excesive de lichid seara trziu. Cafeaua i bauturile alcoolice, din cauza
efect diuretic specific, produc frecvent nocturia dac sunt consumate
nainte de culcare.
La varstnici, poate apare retentie de lichid secundara insuficientei
cardiace uoare sau venelor varicoase. Decubitul dorsal din timpul nop ii
mobilizeaza lichidul i determina nocturie (cre te fluxul sanguin renal).
pH urinar foarte mic sau foarte mare poate irita vezica i produce
polakiurie.

Disuria
Mictiunea dureroasa este legat de obicei de inflamatia acut a
vezicii, uretrei sau prostatei. Durerea este descrisa ca arsura la
urinare i este localizata n uretra distala la barbat. Femeile
localizeaza durerea la uretra. Durerea este prezenta numai la
evacuarea vezicii si dispare imediat dup completarea mictiunii.
Uneori apare durere mai severa in vezica imediat la sfritul
evacuarii (disurie terminala) i sugereaz inflamatia vezicii.
Durerea poate fi mai marcata la nceputul (disurie initiala) sau pe
toat durata mictiunii.
Disuria este frecvent primul simptom al infectiei urinare i se
asociaza frecvent cu mictiuni frecvente i imperioase.

Simptome tract urinar inferior

barbat
Unul sau oricare combinatie dintre:

Polakiurie

Nocturie

Mictiuni imperioase, cu/fara incontinenta

Dificultate in initierea jetului

Jet urinar slab

Disurie

Senzatie de evacuare incompleta a vezicii

urinare

Picurare pot-evacuare sau terminala

Simptomele tractului urinar inferior pot fi impartite in

simptome legate de:

Stocare
Evacuare
Post - mictionale

Jet urinar slab percepere reducerii flux urinar in

comparatie cu cel basal
Jet intermitent sau intermitenta = fluxul urinar care
incepe si se opreste
Ezitare = dificultate in initierea evacuarii
Evacuare cu efort = efort muscular crescut pentru
initierea, mentinerea sau cresterea jetului urinar
Evacuare incompleta = senzatia ca vezica nu s-a
golit dupa evacuare
Incontinenta urinara continua = scurgere continua,
de obicei picurare, de mici cantitati de urina.

Simptome ale stocarii

Simptomele de stocare, prezentate in timpul
umplerii vezicii si in faza de stocare, cuprind:

Urgenta: dorinta brusca de a urina care este

dificil de amanat.

Polakiurie diurna

Nocturie

Incontinenta urinara: scurgere involuntara

insotita sau precedata imediat de dorinta de a
urina.

Simptomele evacuarii
Sunt simptomele prezentate in timpul mictiunii :

Jet slab

Jet intermitent sau intermitenta

Dificultate in initierea mictiunii, care duce la o intarziere

in aparitia evacuarii.

Efort pentru efectuarea evacuarii cu scopul de a

ameliora jetul urinar.

Pierderi terminale - Prelungirea partii finale a mictiunii,

cand fluxul a diminuat la scurgeri/picurari.

Disurie - Durere, senzatie de arsura sau disconfort

general pe durata trecerii urinei.

Simptome post-mictionale
Simptomele post-mictionale includ:

Senzatie de evacuare incompleta dupa trecerea

urinei.

Picurare post-mitionala - Pierderi involuntare de

urina la scurt timp dupa terminarea urinarii, de
obicei dupa parasirea toiletei.

Incontinenta urinara

Scurgere involuntara de urina, ramane nedetectata

si netratata in ciuda impactului substantial pe
persoanele afectate.
In US, numai 45% din femeile care au raportat
incontinenta urinara cel putin o data/saptamana au
primit tratament.
La femeile varstnice prevalenta este mare: 17 55%
Femeile tinere si de varsta medie: prevalenta este
12 42%.

Incontinenta urinara
Incontinenta urinara poate prezenta o varietate de
simptome:

Mictiuni imperioase

Polakiurie diurna

Nocturie

Enuresis nocturn - nocturia + incontinenta

Cauze genitourinare de incontinenta urinara

La femeile varstnice apar mai multe modificari fiziologice in
tractul urinar inferior care pot cauza incontinenta:
contractii involuntare ale detrusor sau hiperactivitate

contractilitate scazuta a detrusor

niveluri mici ale estrogen

modificari ale excretiei lichidelor

scaderea presiunii de inchidere a uretrei.

Alte afectiuni urologice sau ginecologice care pot produce

incontinenta urinara:

Fistule urogenitale
Cistita interstitiala (sindromul dureros vezical): la femei tinere
incontinenta poate fi manifestare atipica a cistitei interstitiale, care
este caracterizata prin mictiuni imperioase si golire frecventa cu
cantitati mici de urina, adesea asociate cu disurie.
Prolaps organe pelvine (cistocel)

Potentiale cauze reversibile de

incontinenta urinara
Alte incontinentei urinare includ:

Medicatii ( -blocante, estrogen)

Mobilitate scazuta (post-operator)

Modificarea status cognitiv sau mental

(sedare medicamentoasa)

Factori de mediu

Impactarea fecala in rect

Ingestie de alcool si cafea

Prostatita bacteriana cronica

Clasic, barbatul prezinta simptome ale infectiei urinare

recurente:

polakiurie

disurie

mictiuni imperioase

discomfort perineal

subfebra cu repetate izolari ale aceluias

microorganism in urina.

Este intalnita la o minoritate de bolnavi.

Prostatita bacteriana cronica

Unii bolnavi pot fi asimptomatici si au numai incidental

bacteriurie persistenta sau recurenta.
Alte simptome:

durere (in perineu, abdomenul inferior,

testicule, penis, la ejaculare)

iritatia vezicii urinare

uneori sange in lichidul seminal.

Disfunctia sexuala poate insoti prostatita

bacteriana cronica.

Prostatita bacteriana acuta

E. coli 58 - 88%

Proteus species 3 6%

Alte Enterobacteriaceae:

Klebsiella,

Enterobacter,

Serratia species 3 11%

Pseudomonas aeruginosa 3- 7%

Prostatita bacteriana acuta

febra

frisoane

mialgii

disurie

simptome urinare iritative (polakiurie, mictiuni

imperioase, incontinenta urinara),

durere pelvis sau perineala

urina tulbure.

poate exista durere la varful penis.

Prostata tumefiata din cauza inflamatiei acute poate produce

simptome la evacuarea vezicii, pana la retentie acuta de urina.

Retentia de urina
Globul vezical

Retentia acuta de urina

Cea mai frecventa urgenta urologica

Apare cel mai des la barbati > 60 ani

Este cel mai des rezultatul hipertrofiei benigne de prostata.

Istoria naturala a HBP este cu progresie clinica in timp. Intr-o

perioada de 5 ani, RAU apare la

~ 10% din cei > 70 ani

la ~ din cei > 80 ani.

Retentia acuta de urina

Cel mai des este secundara obstructiei, dar

poate fi legata de traumatism, medicatie, boala
neurologica, infectie, cauze psihologice
(uneori).
La pacientul varstnic pot interactiona mai multi
factori pentru a precipita RAU

Cauzele RAU

HBP
53 %
Constipatia
7,5%
Cancer de prostata
7%
Strictura uretrala
3,5%
Postoperator
5%
Afectiune neurologica 2%
Medicatii/droguri
2%
Infectia tractului urinar 2%
Urolitiaza
2%
Diverse
16%

Cauze predispozante ale retentiei

acute de urina

Constipatia
Durerea post-operatorie
Sofatul prelungit
Deteriorarea simptomelor tract urinar inferior
pentru o perioada

Care sunt semnele si simptomele

pacienti cu BCR avansata?

Simptome
Pierdere sau scaderea
apetit
Fatigabilitate
Astenie generalizata
Scadere ponderala
involuntara sau crestere
in greutate (rezultata din
retentia hidrica)
Alterari mentale (letargie,
coma, dificultate in
concentrare)

Greata si varsaturi;
dispepsie
Gust metalic
Prurit generalizat
Convulsii
Dispnee

Manifestarile uremiei
Simptome generale: Letargie, confuzie, scdere ponderala
Sistem nervos: Neuropatie periferica, crampe musculare,
mioclonus, convulsii epileptice, coma
Sistem cardiovascular: Hipertensiune, pericardita, aritmii,
insuficienta cardiaca congestiva
Sistem respirator: respiraie Kussmaul, revarsat pleural,
pneumonie, edem pulmonar

Manifestarile uremiei (2)

Tegument & unghii: Hiperpigmentare, paloare, piele uscata,
promoroaca uremica peste fata, prurit, papule hiperkeratozice;
unghii half and half
Sistem gastrointestinal: Greata, anorexie, varsaturi, hematemeza
din ulceratii gastrice
Hematologice: Anemie, tendinta hemoragica
Modificari metabolice & endocrine: Osteomalacie, osteodistrofie
renala, impotenta, amenoree, complicatii n timpul sarcinii

Sindromul Alport

Sindromul Alport este o afectiune generalizata, ereditara a

membranelor bazale prin mutatii care afecteaza proteine
specifice ale familiei colagenului tip IV (membrana bazala)
Caracterele majore sunt:
Hematurie

Nefrita progresiva cu proteinurie si declinul functiei renale

Surditate sensorineurala

Anomalii oculare.

Evolutia sindromului Alport depinde de sex;

Barbatii tipic au boala severa

Femeile au manifestari mai usoare

Sindrom Bartter

Rar

Manifestat in copilarie sau in perioada perinatala prin:

Hipokaliemie severa
Alcaloza metabolica
TA normala-mica

Toate sunt cauzate de pierderea tubulara de Na+ si Cl.

Sindromul Gitelman
Afectiune autosomal recesiva caracterizata
prin:

Alcaloza metabolica hipokaliemica

+
Hipocalciurie
+
Hipomagneziemie

Sindromul Gordon

Este sindromul Gitelman invers din punct de vedere

clinic.
Este afectiune autosomal dominanta caracterizata prin:

HTA
Hiperkaliemie
Acidoza metabolica hipercloremica.

Sindromul Toni Debr - Fanconi

Combinatia:

Diabet renal

Glucozurie

Hipofosfatemie

Caracteristicile sindrom Fanconi

Anomalii metabolice

Glucozurie

Hiperaminoacidurie

Hipofosfatemie

Acidoza

Hipokalemie

Hipouricemie

Hipocarnitinemie

Caracteristici clinice

Rahitism,
osteomalacie

Intarziere in crestere

Poliurie

Deshidratare

Proteinurie

Cauzele sindrom Fanconi

Cauze ereditare
Cistinoza
Galactosemia
Intoleranta ereditara la
fructoza
Tirosinemia
Boala Wilson
Sindrom Lowe
Boala Dent
Glicogenoza
Citopatii mitocondriale
Idiopatic

Cauze dobandite

Medicamente: cisplatin,
ifosfamide, tenofovir, cidofovir,
adefovir, didanosine, gentamicina,
azathiopurine, acid valproic
(sodium valproate), suramin,
streptozocin (streptozotocin),
ranitidina
Disproteinemii: mielom multiplu,
sindrom Sjgren, proteinurie cu
lanturi usoare, amiloidoza
Intoxicatie cu metale grele:
plumb, cadmiu
Alte toxice: plante medicinale
chinezesti, diachrome
Altele: sdr nefrotic, transplant
renal, NTA

Manifestari clinice ale

sindromului Fanconi
Aminoaciduria

Caracteristica esentiala.

Aminoacidurie generalizata
Glucozuria

Este secundara disfunctiei tubulare proximale

care apare din cauza alterarii reabsorbtiei
glucozei.

Poate fi una din cheile diagnostice.

Rar produce simptome

Manifestari clinice ale

sindromului Fanconi
Hipofosfatemia

Rezulta din alterarea reabsorbtiei fosfatului

Hematuria familiala

HU familiala = grup de afectiuni renale genetice

caracterizate clinic prin debutul HU microscopice
persistente in copilarie
Caracteristica unificatoare este o anomalie in
colagenul tip IV din membrana bazala glomerulara.
Forme majore de HU familiala:

sindrom Alport
nefropatia cu membrana bazala subtire

Manifestarile dermatologice ale

bolilor renale
Xeroza sau uscaciunea pielii, in special pe
suprafetele extensorilor este frecventa la
pacientii sub dializa

Poate determina prurit generalizat

Produce disconfort important.

Manifestarile dermatologice ale

bolilor renale
Pruritul sau scarpinatul este simptom frecvent in IRC.

In cazurile severe poate fi continuu.

Poate conduce la complicatii:

excoriatii
lichen simplex cronic
(poate fi desfigurant in cazurile severe).

Prurit uremic
Excoriatii multiple

Manifestarile dermatologice ale

bolilor renale
Modificari ale pigmentarii - in particular,
hiperpigmentarea, atribuita nivelurilor crescute
ale MSH si depozitarii ulterioare a melaninei in
stratul bazal al epidermului

Unii pacienti pot avea paloare considerata

secundara depozitarii de lipocrom si de
carotenoizi in derm si tesuturile subcutanate.

Paloarea este frecvent asociata cu grade variate de

anemie ca rezultat al BCR

Promoroaca uremica se refera la depozitarea

ureei cristalizate excretata prin transpiratie in
epiderm.

Pigmentarea uremica.
Pigmentare difuza

Porfirie

Bule, eroziuni si cicatrici depigmentate pe fata

dorsala a mainilor (pacienta sub HD)

Manifestarile dermatologice ale

bolilor renale
Echimoze frecvent asociate cu disfunctia plachetara
uremica.
Unghii Lindsay, cunoscute si ca half and half nails, se
refera la albirea proximale a unghiilor

Rezultatul edemului patului unghial si al

retelei capilare subiacente.

Unghiile Lindsay (half-and-half nail)

Modificarile unghiilor asociate cu

bolile renale

Unghiile Lindsay (half-and-half )

Lunulae triunghiulare (nail-patella syndrome)
Hemoragii in flacara
Onicomicoza
Koilonichie
Onicoliza
Liniile Mees
Liniile Muehrcke
Liniile Beau

Liniile Mees

Cauze de leziuni genitale

Ulcerative

Non-ulcerative

Herpes simplex (vesicule urmate

de ulcere: sensibile)

Balanita din sindrom Reiter sau

igiena precara

Sifilis (nedureroase)

Negi venerici

Cancer (carcinom cu celule

scuamoase: nedureros)

Boala primara cutanata (psoriazis)

Chancroid (infectia cu Haemophilus

ducreyi : dureros)
Sindrom Behet

Manifestarile dermatologice ale

bolilor renale
Arteriolopatia uremica calcificata, sau calcifilaxia, este
caracterizata prin placi purpurice subcutanate si noduli
durerosi care devin necrozate in stadiile avansate

La extremitati leziunile au tendinta de a fi bilaterale si

simetrice descrise drept colorarea violacee, marmorata
similara livedo reticularis (din boala renala ateroembolica)

Factorii de risc care predispun la AUC:

Hiperparatiroidism necontrolat
DZ necontrolat
Sex feminin
Durata dializei
Folosirea de warfarina.

Leziuni calcifilaxie care au progresat la

ulcere necrotice cu escare

Arteriolopatia uremica calcificata (calcifierea mediei arterei)

Manifestarile dermatologice ale

bolilor renale
Fibroza sistemica nefrogenica se caracterizeaza
prin fibroza progresiva si ingrosarea pielii (similar
sclerodermiei), care este particular de dureroasa.

Leziunile apar ca placi, papule sau noduli

distribuite asimetric pe extremitatile distale.

Recent, rolul patogenetic al gadolinium

(substanta de contrast folosita in MRI) a fost
subiect de discutii. Intervalul dintre expunerea la
gadolinium si manifestarile FSN variaza de la 2
zile la 18 luni, (mobilizarea gadolinium din
depozitele osoase in timp.

Fibroza sistemica nefrogenica

Placi iIndurate si hiperpigmentate pe extremitati in

insuficienta renala

Simptomele tractului urinar inferior

Tulburarile diurezei si mictiunii

Tulburarile diurezei
Poliuria
Oliguria
Anuria
Nicturia
Opsiuria

Tulburari ale mictiunii

Polakiuria

Disuria

Mictiunea dureroasa

Retentia de urina

Incontinenta de urina

Manifestarile hipertrofiei benigne a

prostatei

Urinare
dificila

Mictiouni
imperioase

Jet slab

Mictiuni
frecvente

Intreruperea
jetului

Enuresis

Simptome obstructive
Ezitarea (intarzierea in initierea jetului)
Jet slab
Jet intrerupt (intermitent)
Pierderi de urina

Simptome iritative
Senzatie de arsura la mictiune (disurie)
Mictiuni imperioase
Polakiurie diurna
Nicturie
Incontinenta urinara de urgenta

Simptomele tract urinar inferior

Umplere/stocare
Frecventa = polakiuria
Urgenta = mictiuni imperioase
Nicturia = noaptea>ziua
Incontinenta de urgenta
Incontinenta de stress
Incontinenta nocturna
Durerea vezicala/uretrala
Senzatie absenta sau alterata

Simptomele tract urinar inferior

Golire/evacuare
Ezitarea = interval prelungit pana la initierea
voluntara a jetului urinar
Efort la mictiune
Jet slab
Mictiune cu intermitenta
Disurie
Terminal dribbling (legea a IV-a a dinamicii)

Simptome post-evacuare

Pierdere de urina dupa evacuarea vezicii

Golire incompleta a vezicii (reziduu vezical)

Retentie
Jet
intrerupt
Pantaloni uzi

Modificarile urinei
Urina normala este lichid de culoare galben deschis, fara miros si
limpede cand este proaspat emisa.
Densitatea urinei variaza de la 1002 la 1036 si este sterila.
Urina veche dobandeste miros amoniacal caracteristic si poate
deveni turbida.
Urina proaspat emisa cu miros urat sugereaza infectia tractului
urinar.

CULOAREA URINEI
Urina concentrata este in mod normal galbuie, datorita
prezentei pigmentilor urocrom si uroeritrina.
Urina veche se inchide la culoare din cauza oxidarii
urobilinogen in urobilina.
Urina diluata este decolorata.
In insuficienta renala cronica urina poate fi decolorata
(apoasa).
In afectiuni poliurice ca diabetul zaharat, diabetul insipid si in
timpul rezolutiei edemelor urina este decolorata.

Transparenta urinei
Urina normala devine turbida daca se invecheste din cauza
precipitarii uratilor si fosfatilor.
Contaminarea cu bacterii a urinei prezervate pentru cateva ore
determina opalescenta urinei.
Urina turbida la emisie se datoreaza prezentei cristalelor
(cristaluria), puroi (piuria), sange (hematuria), material necrotic sau
chilului (chiluria).
Piuria de obicei indica infectia tract urinar, dar poate apare in litiaza
urinara, neoplazii, rinichiul cu medulara spongioasa, necroza
papilara renala sau nefrita tubulo-interstitiala neinfectioasa cronica.

In chilurie, aspectul laptos dispare dupa amestecarea

urinei cu cloroform (lipidele sunt captate de stratul de
cloroform).
In glomerulonefrita acuta urina este smoky. Din cauza
prezentei eritrocitelor si sedimentului urinar anormal.

Cauze de culoare anormala a urinei

Rosie: Sange proaspat
Brun roscata: Hemoglobina, mioglobina
Medicamente: rifampicina, pyridium, PAS, rosu de Congo, desferoxamina, methyl-dopa, Ldopa, niridazol, nitrofurantoin, metronidazol
Oranj: Senna
Roz: fenolftaleina si fenindiona
Porpfiria- culoarea vinului de Porto
Ingestia excesiva de sfecla rosie (beeturia)
Galben sau bruna: Bilirubina, urobilina, nitrofurantion, acid homogentisinc in alkaptonuria
Negricioasa: Melanina care apare in melanoame metastatice
Albastra sau verzuie: Albastru de metil, colorant indigo-carmin, infectia cu Pseudomonas.

Cele mai frecvente afectiuni care pot produce modificari ale culorii
urinei sunt: hematuria macroscopica, hemoglobinuria sau mio
globinuria (urina roz, rosu, bruna, neagra); bilirubinuria (urina
galben inchis - bruna); cristaluria masiva cu acid uric (urina roz).
Cauze mai rare sunt: infectia urinara in special cu Klebsiella spp.,
Proteus mirabilis, E coli, Providencia stuartii, Enterococcus spp. la
pacientii cu cateter vezical permanent (urina purpurie, denumita
purple urine bag syndrome); chiluria (urina alba, laptoasa);
porfirinuria (asociata cu excretia in urina a porfobilinogen) si
alkaptonuria (urina rosie care se transforma in negru).

Principalele medicamente i alimente care

modifica culoarea urinei
Rifampicina (urina galben-orange la rosu); desferoxamina (urina
rozalie); fenitoina (urina rosie); cloroquina si nitrofurantoin (urina
bruna); triamteren, propofol si colorantii albastri ai alimentelor
enterala (urina verde); albastru de metil (urina albastra);
metronidazol, methyl-dopa, imipenem-cilastatin (urina se inchide).
Alimente:

sfecla rosie (urina rosie, beeturie)

senna si rubarba (urina galben-bruna sau rosie)

caroten (urina bruna).

Hematuria
Favorizeaza infectia tract urinar

Favorizeaza contaminare cu sange

Menstruatia

Disuria

Febra (prostatita, pielonefrita)

Favorizeaza nefropatia cu IgA

Durerea suprapubiana (cistita)

Durere moderata in flanc sau lomba

(pielonefrita)

Favorizeaza calculi renali

Durere severa in lomba

Favorizeaza sursa neglomerulara

Multiple episoade in decurs de luni

Favorizeaza traumatismul
Insertie recenta cateter urinar sau
procedura

Injurie recenta lombara sau abdominala

Favorizeaza coagulopatia
Utilizarea de anticoagulante

Cheaguri in urina

Densitate urinara de 1.000 - 1.003 = subisostenurie reprezinta dilutie

urinara marcata intalnita la pacientii cu diabet insipid sau intoxicatia cu apa.
Densitate urinara de 1.010 = urina isostenurica deoarece este similara cu
densitatea (si osmolalitatea) plasmei, si se intalneste in afectiuni cu alterarea
capacitatii de concentrare a urinei ca: necroza tubulara acuta (NTA) si BCR.
Densitate urinara >1.040 indica prezenta unui agent osmotic extrinsic ca
substante de radiocontrast.
Osmolalitatea este masurata cu osmometru. Osmolalitatea depinde numai
de numarul particulelor prezente si nu este influientata de temperatura sau
concentratia proteinelor in urina. Concentratiile mari de glucoza cresc
semnificativ osmolaritatea (10 g/l de glucoza = 55,5 mOsm/l).