Arta BIZANTINA

Arta tine din Antichitatea tarzie pana in Evul Mediu

(Rasarit este Arta Bizantina si in Apus este Stilul romanic si gotic)
In mod conventional Arta Bizantina isi are inceputul odata cu fondarea Constantinopolului de
catre Constantin cel Mare, a carui imagina in mosaic este in Basilica Sf. Sofia o imagine ideoplasta.
Cpnstantin muta capital imperiului, iar Arta Bizantina decade odata cu cucerirea
Constantinopolului de catre turci -1453, sau dupa disparitia Despotatului Moreei.
Istoricul Nicolae Iorga a formulat o sintagma: ,,Bizants aprs Bizant sugerand faptul ca Bizantul
continua si dupa dusparitia sa.
Serbia, Bulgaria, Tarile Romana, Rusia au avut un fenomen prelungit mult pana in sec. XIX-lea,
producand o rupture in evolutia artei pe tot continental.
Secolul XV creaza in Europa Occidentala si Italia Renasterea. Primul secol al renasterii este
comparat cu ultima perioada a Artei Bizantina si totodata cea mai ampla- Perioada Paleologilor.
In vremea Paleologilor reapare un interes pentru pitoresc: elementele de dcor amintesc de
fizioplastia Antichitatii.
Invatatii bizantini aduc influenta culturii grecesti in Italia.
Etapa I
Constantin cel Mare sec. IV
Etapa II
Domnia lui Iustinian sec VI
Etapa III
Perioada iconoclasta 726-787 - Sub domnia lui Leon al II-lea Isaurul si al VII-lea
Concicliu Ecumenic de la Niceea (787)
Etapa IV
Triumful total al aparatorilor icoanei sub Imparareasa Irina 843
Sf. Ioan Damaschin si Sf. Teodor Studitul s-au implicat in luopta aducand
argument dogmatice
Etapa V
Dinastia Macedoneana
Etapa VI
Dinastia Comneana sec. XI-XII
Etapa VII
Dinastia paleologa sec. XII-XV
Imparatul Constantin cel Mare da Edictul de la Milan in 313, oferind libertate crestinismului si
muta capitala de la Roma la Constantinopol in 330 d. Hr., iar cu 5 ani inainte avusese loc I Conciliu
Ecumenic la Niceea, numindu-se primele randuri ale Crezului.
Istoria Bisericii rasaritene si a Artei Bizantine inainteaza in paralel si se modeleaza reciproc.
Hotararile dogmatice de lacele 7 Concilii Ecumenice construiesc Corpul Dogmatic al Bisericii Rasaritene.
In vremea Imparatului Teodosiu, imperiul este marit. El decreteaza ca singura religie a
imperiului sa fie crestinismul.

Arta Bizantina s-a manifestat in:

Arhitectura mostenitoare a arhitecturii romane

Picture nedezlipita de cultul crestin
Sculptura se retrage dintre artele majore, devenind una decorative.
Va avea o simpla functie decorative in edific iu architectural.
EX: Sculptura lui Constrantin cel Mare ideoplstie
Fildesul Barbelinii sculptura de mici dimensiuni
Dipticuri consulare placute de fildes cu insemnari
Manuscrisuri cu ilustratii- trecerea de la fizioplastie la ideoplastie.
La greci si romani este o tema referitoare la raportul anatomie-draperie.
La manuscrise insa anatomia este inexistenta, iar draperia este tratata decorativ.
Arta Bizantina la inceputurile ei este strans legata de experienta Artei Antichitatii si Artei Romane

Centre precum Alexandria si efes sunt adevarati piloni pentru Arta Bizantina. Cum Crestinismul este
preocupat mai degraba de desavarsire interioara a credinciosului, decat aspectele lumii materiale,
fizioplastia artei pagane va lasa treptat locul unei viziuni ideoplaste (specifica artei Bizantine).
Asistam in Rasaritul Europei, incuprinsul Artei Bizantine, la un fenomen de transformare a lumii
imaginii din mimetic in opusul acestui mimetism. Artta civilizatiei clasice a Antichitatii este o temelie
Artei Bizantine. In evolutia ei insa, arta se indreapta catre o viziune anticlasica.

Sfanta Sofia de la Constantinopol

Este ridicata in tipul Imparatului Iustinian. Acesta va chema pentru edificarea ei 1 arhitect si 1
matematician: Anthemus din Rales si Izidor din Milet. Cei 2 vor opta pentru o cupola.
Panteonul este acoperit cu o cupola avand plan central, circular, pe cand Sf. Sofia are un plan
central cu 2 nave laterale.
Cupola circulara este sprijinita pe 2 sferturi de sfera la E si V pentru a lua din greutatea marii
cupole + contraforti la N si Sud. Exista o calota peste Sfantul Altar la Rasarit.
PLANUL are 4 pilastrii care suporta greutatea cupolei
Cupola are in plan un patrat = careu central
se creaza un artificiu intre planul circular al cupolei si plan patrat al careului => sferice =
PANDANTIVI. Pandantivul face trecerea de la cupola la sol.
La Panteon greutatea este luata de casetoane. El este luminat de opaion, in timp ce Sf. Sofia are
ferestre pe marginea cupolei pentru a lumina si a lua greutatea.

In apropierea Sf. Sofia era si biserica Sf. Apostoli (disparuta). Ambele sunt edificate in timpul
Imparatului Iustinian in sec. VI. Aceasta biserica era in cruce greaca libera, iar la Venetia este o copie a
sa: Biserica San Marco.

Sfanta Irina

 Plan central in cruce greaca inscrisa = 2 nave intersectate in < drept pot fi incadrate intr-un
patrat.
Intre pandantivi si cupola este un inel cu ferestre = tambur / turla bisericii. In vreme ce
turnul are o fundatie in pamant, turla se sprijina doar pe ziduri.

Centre de cultura bizantina

Sec. IV - Mausoleul Sfanta Constanta - fiica lui Constantin cel Mare

Plan circular
Coloane geminate suporta greutatea arcelor
Bolta este decorate cu mozaicuri: vita de vie, struguri, decoratie abstacta
Ravenna Mausoleul Gallei Placidia fiica lui Teodosiu
Plan in cruce greaca libera
In interior este o pretentioasa decoratie in mosaic. Mozaicul bizantin este detorat mozaicului
roman si este o forma de picture in tempera si fresco (specific ultimei perioade de dez. a Artei
Bizantine Perioada Paleologilor)
Dispozitia decorului: dcor abstract de origine romana ocupa un loc insemnat. Isi fac aparitia insa
elemente figurative: simbolurile celor 4 Evanghelisti pentru fiecare dintre cele 4 pandantive ideoplastie: vultur pentru Ioan, leu pentru Marcu, taur inaripat pentru Luca si inger pt. Matei.
Partea zenitala a cupolei este ocupata de semnul Sfintei Cruci, ca simbol pentru Mantuitor.

Program iconografic pentru Edificiul Crestin:

Programul urmaresrte dispunerea anumitelor secvente figurative in animate parti ale Edificiului
bisericesc, astfel incat intre simbolismul arhaic si al ictirii exista un raport logic, armonios.
Nu toate partile edificiului sunt marcate de acelasi coefficient de sacralitate, Sfantul Altar este cel
mai incarcat, opsul este vestibulul in partea dinspre apus. De aceea vestibulul sau pronaosul este
destinat celor care urmau sa primeasca taina botezului.
Programul se cristalizeaza treptat. Sec. IV-VI este un veac al incercarii.
Bolta, luneta dispre Altar il infatiseaza pe Iisus cu referire la Evanghelie, tanar pastor, imberg (fara
barba). Apare un peisaj stilizat.
Mozaicul cu porumbei care se adapa dintr-un havu (fantana) sunt elemente care vor disparea din
Biserica find elemte prea pitoresti.

Fayum Nordul Egiptului portrete copte

- Populaia indigen a Egiptului, dup cretinare
- Ochi mari ideoplastie, asemeni portretuluisculptural

a lui Constantin cel Mare

Ravenna Sf. Apollinarie in Classe (din port) sec. XI Antichitatea tarzie

Plan longitudinal/ bazilical
Nava centrala este suprainaltata + alte 2 nave => ferestre pentru a lumina edificiul
Colonada separa in interior navele
Coloane corintice
Arhitrava inlocuita prin arce
Spatiu acoperit de o multime de grinzi = Sarpanta
Altarul este acoperit de sfera nimita conca Altarului
Altarul este precedat de un arc triumphal pe care se afla fata Mantuitorului, in chip de Atotiitor. In
dreapta si in stanga Sa sunt 4 simboluri: Ingerul, vulturul, taurul si leul.
Sub cruce este Sfantul Apollinarie cu bratele ridicate, rugandu-se. Fundalul este un peisaj stilizat
Paradisul
Chipul Mantuitorului nu mai apare in altar.

Ravenna Sf. Apollinarie Nuovo

Dispozitie identical
Nava centrala are casete si ferestre, iar navele laterale sunt mai joase
Pe margine este sirul figurativ de procesiuni = Dcor mozaicat ca o forma de pictura
Apare Maica Domnului cu Pruncul pe genunchi si 4 Argangheli alaturi = Nasterea Domnului
3 oameni se indreapta cu cadouri: cei 3 magi de la Rasarit aducand aur, smirna si tamaie
O serie de personaje feminine poarta cate o cununa, aceastea sunt mucenitele ce si-au dat viata
pentru Iisus si alcatuiesc Biserica triumfala. Ele au chipuri indivizualizate sau apare stereotipia?
Chipurile sunt indentice fiindca artistul este preocupat de starea sufleteasca a personajelor.
Individualizarea lor apare prin numele trecut sub tupuri, contrazicand stereotipia.
Pe celalalt perete este un sir de mucenici cu cununi. Peisajul este creat din palmieri, fara sugestie
spatiala. La picture pompiana apropierea si departarea exista, insa aici spatiul si timpul nu exista
=> imagini atemporale si aspatiale = Eternitatea
In fata este Mantuitorul tronand

In domeniul picturii se trece de la regimul fizioplast al reprezentarii catre regimul ideoplas.

Imaginea sufera o transformare puternica, desi radacinile ei raman in arta antichitatii clasice.
Transformarile au loc din cauza ideologiei crestine. Aceasta transformare datorata credintei crestine nu ar
fi fost posibila daca ar fi lipsit elementul supus transformarii -arta clasicitatii grecesti si romane- . Un
punct sensibil al acestei transformari il constituie perioada iconoclasta cand absolutizant o porunca a
decalogului -aceea care interzice faurirea unui chip cioplit- imaginea cu caracter sacru este practic
alungata din biserica si singura imagine tolerate este aceea cu functie decorative. Doar in Moscheia
Omeiazilor din Damasc.- peisaje realizate in mosaic-este ilustrata aceasta restricticie din perioada
iconoclasta.
De-a lungul intregii perioade iconoclaste cele doua tabere aflate in confruntare au avut cate ceva
de spus: tabara ostila icoanelor era aceea a Iconoclastilor, iar tabara aparatorilor icoanelor era aceea a
Iconodulilor. A II-a tabara a avut castig de cauza, iar restabilirea imaginilor sacre in biserica a devenit
posibila prin hotararile celui de-al 7-lea si ultimul conciliu ecumenic de la Niceea. Se considera ca
alcatuirea bisercii ca institutie divino-umana este incheiata.
In sprijinul apararii icoanelor au fost aduse argument de catre Sf Teodor Studitul, staret al
manastirii Sf. Ioan Botezatorul si Ioan Damaschin:
nu se opuneau poruncilor din Decalog, spunand ca cinstesc persoana pe care icoana o infatiseaza.
Ei nu se inchinau materialitatii icoanei, ci persoanei infatisate.
arg cel mai important a fost chir dogma crestina adusa dublei naturi a Mantuitorului Hristos. Iisus
a fost pe de-a-ntregul om, a trait pe pamant, a luat asupra Sa toate pacatele omenirii si apoi s-a
intrupat. De aceea merita reprezentat in icoane.

San Vitale