1) Relatii de definitie si calcul pentru

porozitate, compactitate si indice de

goluri.

Compactitatea reprezinta gradul de

umplere al volumului materialului cu
substanta solida. Este raportul dintre
Volumul absolut si Volumul total. C =
Vabs/V = (V v)/V Porozitatea
caracterizeaza gradul de neumplere al
volumului unui material cu substanta
solida. Este raportul dintre volumul de
pori si goluri si volumul total. P = v/V Din
C = (V-v)/v = 1 v/V = 1-P => C + P =
100% ( c si p sunt marimi
complementare). Indicele de goluri este
raportul dintre volumul de pori si goluri
si volumul absolut. Ig = v/(V-v) => Ig =
P/C

2) Umiditate si capacitate de
absorbtie
Continutul de apa dintr-un materiale se def
prin umiditatea acestuia(absorbita sau
relativa).
Umiditatea Abs, Ua = (mumed- muscat) /
muscat * 100 | => Ua > Ur
Av /Am=a; Umiditatea Rel, Ur = (mumedmuscat) / mumed * 100 |
Detereminarea consta in incalzirea mat. la
105'C pana la masa constanta. Capacitatea
de absorbtie a apei in materiale este definita
prin cantitatea max de apa ce poate fi
absorbita de un material.
Am (in functie de masa) = (msaturatmuscat) * 100 / muscat; AV (in functie de
volum) = (msaturat - muscat) * 100 / V;
Absorbtia de apa se poate determina prin
inversare in apa: prin fierbere, sub vid, sub

presiune si variaza in limite largi, de la 0.5%

pt granit pana la 100%
pt materialele poroase hidrofile.
Influenta apei asupra prop.mecanice se
exprima prin coeficientul de inmuiere:
= fcsaturat / fcuscat > 0.80 (fc =
rezistenta la compresiune)
3) Capilaritate si Permeabilitate
Capilaritatea:
-proprietatea unor material poroase,
hidrofile de a absorbi apa prin suctiune
capilara;-este favorizata de porii fini;cantitativ se exprima prin coeficientul de
absorbtieprin capilariate; c=Q/T; -apare in
constructii datorita neizolarii fundatiei;
-explica aparitia igrasiei;
Permeabilitatea:
-proprietatea unor materiale de a fi
traversate de un fluid sub o
diferenta de presiune;
-pt materialele de constructii se studiaza
permeabilitatea la apa, gaze;

-la apa se exprima prin coef de filtratie al lui

Darcy
K=Q*h/S*p*t (cm/s) Q-debit de lichid, hgrosimea probei, S-suprafata
p-dif de pres
In betonul de ciment cel mai impermeabil
component este gelul tabermolitic de
hidrosilicati (k=10^-14cm/s), in betoane
hidrotehnice k=10^-10cm/s

4) Rezistenta la gelivitate si la inghetdezghet

Gelivitatea
- proprietatea materialelor de a fi
distruse prin ciclul de inghet-dezghet; materialele care nu rezista la ciclu de
inghet-dezghet se numesc gelive
Rezistenta la gelivitate se determina in
laborator si se refera la comportarea
materialelor in conditii de exploatare

Un ciclu de gelivitate presupune

mentinerea probelor 4h in camera
frigorifice la -17o,-20oC urmate de
conservarea in apa la 20oC
Rezistenta la gelivitate se determina
prin gradele de gelivitate notate:G50
G100 G150
Gradele de gelivitate reprezinta nr max
de cicluri i-d la care rezista probele.
a) fc/fc *100 25% fc= Fc mortar-fc
gelivitate
Edin=V2L3a(1+d)(1-2d)/(1-d)
b) Edin /Edin *100 15%
Edin=Emortar-Edin gelivitate = coef
lui Poisson dynamic 0.22
4) Rezistenta la gelivitate si la inghetdezghet
Prin ciclul de inghet-dezghet sa amplifica
sistemul de microfisuri si fisuri cu
afectarea rezistentelor mecanice.

Rezistenta la inghetdezghetcaracterizeaza comportarea

materialelor la cicluri i-d in conditii de
exploatare.
In conditiile Romaniei, pt beton, un ciclu
de gelivitate dureaza 3-5 ani.
Pt masurarea rezistentei la inghetdezghet a betonului se utilizeaza aditivi
antrenori de aer care introduce in masa
betonului bule de aer uniform
destribuite care actioneaza za rezerve
de descarcare a tensiunii externe
datorate inghetarii apei.

5) Rezistente mecanice la solicitari

statice

a) rezistenta la compresiune fc =
Fmax/A (daN/cm3)
-este specifica materialelor care lucreza
la compresiune
-depinde in functie de forma si
dimensiunea epruvetei
fcilindru = 0.80(pt acelasi A) fc10 > fc15
> fc20 > fc30
dozele de beton sa noteaza Cfc
cilindru/fck cub
C4/5.C50/60..C100/115 cubul
are l=15cm, cilindrul are d=15cm,
h=30 cm
b)rezistenta la intindere ft= Fmax/A
-este caracteristica materialelor ductile
si a materialelor fragile;
-se poate determina prin:
Metoda directa:
Metoda indirecta:

Rezistenta la tractiune prin incovoiere

Rezistenta la tractiune prin despicare
fd=2F/A
-pe cilindru(metoda braziliana) A=D*h
- pe cub (metoda suedeza) A=l^2
-pe cub(metoda ruseasca) A=l^2 * radical
din 2
Rezistenta la intindere a otelurilor conform
UE se exprima prin schema:
Ruperea materialelor fragile se realizeaza tot
prin efort de intindere.
Rezistenta de intindere a betonului este cea
mai mica rezistenta a lui.
Prezinta principalul dezavantaj ft beton=(1/6
->1/20)*fc

c) Rezistenta la incovoiere, finc

-specifica materialelor fragile ;-se
determina pe epruvete prismatice
c) Rezistenta la rasucire prin aplicarea
fortei de rasucire pana la ruperea
eprovetei
d) Rezistenta la
despicare se determina pt lemn fd = F/A

6) rezistente mecanice la solicitari

dinamice
-forta intergala se aplica brusc, prin soc.
Vinc
>> 100 N/(mm*s)
La solicitari dinamice se obtin
a) rezistenta la compresiune prin soc cu
dispozitivul Foppe
fc soc=W/V (daJ/cm3)
b) rezistenta la incovoiere prin soc
(krezilienta)
cu dispozitivul Chorpyla metale sau
Dynstodt la polimeri.
specifica metalelor si polimerilor
kCU(V)=W/S (daJ/cm^3)
c) rezistenta la intindere prin soc
Determinarea de rezilienta prezinta
important apt comportarea otelurilor la
temp negative

Otelurile la care k(rezilienta) nu scade cu

temperatura se num criogene
7)Metode de incercare nedistructiva
a materialelor
Metodele nedistructive sunt metode ce
determina caract. materialelor fara a
recurge la distrugerea acestora.
Avantaje:
1)Se pot utiliza direct pe constructie 2)Pe
acelasi material se pot det mai multe
caracteristici 3)Incercarile pot fi repetate in
mai multe puncte ale materialelor 4)Sunt
rapide si economice
Dupa natura lor metodele nedistructive se
clasifica in :
1)Metode mecanice de suprafata , care
coreleaza rezistenta la compresiune
cu duritatea superficiala(precizie 30%):
a)Metoda amprentei
b)Metoda Reculului

2)Metode acustice-utilizeaza ultrasunete

(vibratii elastice cu frecventa= 20
KHz)Se utilizeaza in 2 variante:
a)Metoda cu impuls ultrasonic b)Metoda de
rezonanta
8)Roci magmatice, roci metamorfice
Roci magmatice
- s-au format prin racirea magmei la diverse
nivele ale scoartei cu variatia
vitezei de racire.
Dupa viteza de raciere, rocile magmatice
cuprind:
a) Roci de adancime(rezultate prin racirea
lenta a magmei). Ele cuprind:
-granitul ( 3000kg/m^3, fc350MPa )
-gronodiorit
-gabron
Sunt caracteristice prin compactitate mare
structura cristalina
Categorii de roci

- Roci filoniene (porfilice) - s-au format prin

crapaturi ale scoartei
- Roci de suprafata (efasive) rezultate prin
racirea rapida a magmei
-au structura cristalino-vitroasa si
compactitate ridicata
bazalt= 3300 kg/m^3 fc= 500 Mpa

b) Roci cu structura integral vitroasa prin

racier rapida in atmosfera in
prezenta vaporilor de aer. Ele cuprind:
-scoria bazaltice
-piatra ponce
-tufuri vulcanice
Utilizari : surse de agregat, material de
placare, de pavaj, aggregate usoare.
Rocile metamorfice s-au format din roci
preexistente sunb actiunea
teperaturii si a presiunii inalte.
Principalele roci metamorfice utilizate in
constructii sunt:

-gneisurile provenite din metamorfozarea

granitului
-curatitele din gresiile silicioase
-marmura metamorfozarea CaCO3
-ardezia metamorfozarea argilelor
9) roci sedimentare cu utilizari
S-au format din roci preexistente sub
actiunea agentilor fiziologici.
a)roci de origine mecanica s-au format prin
actiunea agentilot fizico-chimici
cu sau fara transport
-ele pot fi necimentate: grohotis, prundis,
pietris, nisip, prafuri
Cimentate cu lianti minerali: brecii,
conglomerate tip beton din prindis si
pietris, gresiile din cimentarea nisipurilor,
loess din cimentarea prafurilor,
argile
b)roci de precipitatie s-au format din
precipitarea unor solutii suprasaturate ale

unor substante: calciu (CaCO3), ghips,

dolomit(CaCO3-MgCO3), magnezit(MgCO3)
c)roci reziduale: bauxite, argile d)roci
organogene au rezultat din tasarea si
cimentarea de microorganisme si plante
acvatice: calcare cochilifere, diatomite,
keisselgur/ pamant de infuzori.
10) Priza si intarirea liantilor minerali
Priza este prima etapa de intarire, si reprez
intervalul de timp de la prepararea pastei
pana cand aceasta se rigidizeaza, se
manifesta prin cresterea vascozitatii in limite
standard..
Este caracterizata prin inceput de priza,
sfarsit si interval.
Timpul de priza se determina cu ajutorul
aparatului Vicat pe paste de consistenta
standard.
Intarirea e procesul de crestere a rezistentei
mecanice in timp.

Var gras - -

Ipsos de constructii >4 minute - <30 minute

Cimentul Portland >o ora - <10 ore

11) Materii prime: penrtu var, ipsos,

ciment, ceramica, fonte si oteluri
Varul liant mineral nehidraulic artificial
obtinut prin arderea pietrei de var
(calcare minim 95% CaCO3) la temperaturi
de 1100-1200'C
Nestins: CaCO3 <-- 1100-1200'C ---> CaO +
CO2
Reactia este endotermina (energia inglobata
la obtinurea varului este de 1300kW*h/t.
Varul nestins poate fi livrat sub forma de
bulgari sau macinat (la obtinerea BCA in
general). Decarbonatarea calcarului incepe
la cca 600'C, reactia se accelereaza cand
pCO2 depaseste presiunea atmosferica.

Ipsosuri
Lianti din ghips unt lianti nehidraulici
artificiali obtinuti prin arderea ghipsului
la diverse temp. Ghips = roca sedimentara
de precipitatie, CaSO4 2H2O. In stare pura
se numeste alabastru.
Ipsosul de constructii este cel mai important
liant din ghips care se obtine prin hidratare
partiala a ghipsului la 160-170'C
Contine semihidrat si mici cantitati de ghips
sau de anhidrit solubil.
Semihidratul prezinta 2 forme polimorfe,
semihidrat, specific ipsosul de mare
rezistenta, se obtine prin deshidratarea
partiala la 110-130'C si presiune ale
vaporilor de apa de 1.3 atm.
semihidrat specific ips. de constructii, se
obtine prin deschidratarea partiala la 160170'C si presiune atmosferica.
Cimentul Portland
Este cel mai important liant prin rezistenta
mecanica si caracterul hidraulic.

Bazele obtinerii au fost formulate de Vicat in

1818 si a fost brevetat in 1824.
Se obtine prin macinarea fina a clincherului
de ciment Portland cu 3 5% ghips pt
reglarea prizei (incetinirea ei).
Clincherul de ciment Portland se btine prin
arderea la 1450'C a unui amestec fin
macinat de calcar si argila ( raport masic
3:1), urmata de racirea brusca in urma
careia se obtine un produs granular, dur si
compact.
12) Componentii mineralogici ai cimentului
Portland
Componenti mineralogici sunt responsabili
de proprietatile acestuia si se
obtin in urma reactiilor in faza solida si faza
lichida.
In Faza Lichida cei 4 componenti
mineralogici sunt silicat tricalcic C3S, silicat
dicalcic C2S, aluminat tricalcic C3A, ferit si
aluminat tetracalcic C4AF.
Faza Vitroasa: 20 25 %, CaO: sub 2%, MgO:
sub 3%, Alcooli: 1.3%.

In prezent compozitiile mineralofice se

considera formate din alit, belit si faze
belit-aluminatice.
Compusii mineralogici nu rezulta sub forma
chimica pura, ci sub forma de
aliaje: C3S alit, C2S belit, C3A silit, C4AT
ferict / brown minerit.

13) Proprietatile componentilor

mineralogici ai cimentului Portland
Functii aditive de proportia componentilor
mineralogici
p = %C3S + %C2S + %C3A + %C4AF
, , , = coeficienti experimentali pt
fiecare proportie.
Principalele proprietati:
a) Viteza de reactie b) Caldura de hidratare
c) contractia
d) rezistena la compresiune

C3S cel mai valoros component are

rezistenta mare si deformatii mici.
C3A viteza mare de intarire, rez mica,
deformatii mari
C2S rez initiala mica, dar care se dezvolta
in timp.
La tratament termic, cea mai:
- buna comportare: C2S
- slaba: C3A, C4AF
La coroziune, cea mai: - buna comportare:
C4AF, C3A - slaba: C2S si C3S
14) Priza de intarire a cimentului
Portland
Cimentul Portland este un liant nehidraulic
cu prize de intarire normale, caracterizat
prin
(tau) 1 > 1 h, timpul de incepere al prizei
2 < 10h, timpul de sfarsit de priza
3 28 zile, timpul de intarire

Procese fizice: variatiile de temperatura si

umiditate, contractie plastica si hidraulica si
contractie termina.
Procese chimice: reactiile de hidratare si
hidroliza ale componentilor mineralogici
A+B- + mH2O ---hidratare ---> A+(H2O)x +
B- (H2O)y
---hidroliza----> A+OH- + B-H- + pH
3CaOSiO2 + mH2O = xCaOSiO2 + nH2O +
(3-x)Ca(OH)2
2CaOSiO2 + mH2O = xCaOSiO2 + nH2O +
(2-x)Ca(OH)2
3CaOAl2O3 + 6H2O = 3CaOAl2O3 + 6H2O
4CaOAl2O3Fe2O3 + 7H2O = 3CaOAl2O3 +
6H20 + CaOFe2O4
Ghipsul are rol de intarzietor de priza, iar
CaCL2 de accelerator.
15) Structura si coroziunea pietrei de
ciment (PDC)
Piatra de ciment, numita si microbeton
rezulta prin intarirea pastei de ciment.

Piatra de ciment are o structura cristalingelica ale carei proprietati depinde de

raportul gel/cristale
In conditii obsinuite se hidrateaza 60% si
40% sunt nuclee nehidratate.
Piatra de ciment reprezinta un sistem
microeterogen, polifazin, microporos si
microfisurat.
Faza solida este constituita din nuclee
nehidratate si hidrocompusi
Faza gazoasa : aerul din pori si microfisuri
Coroziunea PDC reprez degradarea structurii
de rezsitenta sub actiunea
agentilor fizico-chimici. Dupa mecanismul de
producere, exista 2 tipuri: - prin decalcifiere:
eliminarea Ca(OH)2 numit portlandit. Se
produce sub actiunea apelor moi (duritate
mica si putere dezovalnta mare) sub
actiunea apelor carbogazoase (cu
transformarea Ca(OH)2 => CaH(CO3)2, sub
actiunea solutiilor acide si apei de mare. Prin expansiune datorata sulfatiilor si
clorurilor

16) Tipuri actuale de ciment

1) Dupa compozia chimico-oxidica: Kufl,
Nichaelis, Albert, Ferrari
2) In functie de copozitia mineralogica,
varietatile cimentului Portland:
CP fabricate in Romania si pe plan european
se clasifica dupa:
a) compozitia chimica
b) rezistenta la compresiune pe mortare
standar.
a) Dupa compozitia chimica
Se impart in 5 grupe, notate I V:
I CP unitare fara adaisyru = CEMI
II CP compozite obtinute din clincher si
diverse adaosuri hidraulice activel
Ex: II A S 32.5
S slag (zgura), 32.5 clasa de rezistenta a
cimentului pe mortarul
standard.
Principalele adaosuri: S (slag = zgura), V
(cenusi zburatoare de la volant), P

(puzzolane naturale), L (calcar), D (silice

ulltra fine SUF), W (cenusi calcice),
T (sisturi calcinate), M (amestec de zgura,
cenusa, puzzolane si calcar).
III Cimenturi de furnal. Se noteaza III A, B,
C. Sunt cu zgura.
IV Cimenturi puzzolonice. IV A, B
V Ciment cu zgura si cenusi. V A,B
In categoria I trebuie incluse si CP speciale:
cim. hidrotehnice HI de tip ferit
aluminat belitic.
Cim. rezistente la sulfati SRI cu continut
limitat de C3A
Cim. hidrotehnice se pot obtine cu adaosuri
de zgura: HII/A-S si HII / B-S so
cjoar HIII / A
b) Dupa rezistenta la compresiune pe
mortare standard.
La 28 zile comenturile se clasifica in 3 clase:
32.5, 42.5, 52.5 N/mm2 Si 3 subclase 32,5R,
42.5R, 52.5R, R = rezistenta rapida evaluata
la 2 zile.

17) Exprimarea compozitiei mortarelor

Este caracterizata prin raportul liant/nisip.
Cantitatea de apa se adauga in functie de
consistenta impusa mortarului. Raportul
liant/nisip poate fi masic, volumic sau mixt.
a) Raportul masic se utilizeaza in laborator
si in scopuri de cercetare. Ex, pt clasa de
rezultate a cimentului raportul masic
liant/nisip este 1:3.
b) Raportul volumic este mai comod de
utilizat pe santiere. Ex: pt M5 raportul
volumic ciment/pasta de var/nisip este
1:0.4:5, iar cu var hidratat este 1:0.66:5
c) Raportul mixt exprimat in kg ciment/m3
nisip uscat este specific mortarelor de
ciment care utilizeaza ca plastifiant pasta de
var sau argila.
Calculul de dozaj ciment se poate calcula cu
ajutorul unor formule empirice. Mortare de
zidarie: Dc = Mm / KMc * 1000; kcoeficient=0.7, Mm marca mortarului, Mc
clasa de rezistenta a cimentului
Dp = 170 ( 1- 0.02Dc) l pasta/m3 nisip

Mortare tencuiala: Dc = Radical ( Mm/2Mc) *

1500 Kg ciment/m3 nisip

18) Proprietatile mortarelor proaspete

si intarite
Mortarele sunt materiale compozite obtinute
din amestecuri bine
omogenizate de lianti, nicisp, apa si
eventuali aditivi.
Proprietatile se determina in stare proaspata
sau intarita.
Pe mortare proaspete se determina:
- consistenta cu con etalon sau masa de
raspandire
- densitatea aparenta cu vase de 1,2dm3,
am = (m2-m1)/Vvas
- tendinta de segregare exprimata prin
coeficientul S = (/48) * (Cs2 Ci2) cm3
La mortare de zidarie S<50cm3, la tencuiala
S<40cm3
- tasarea la amestecare: reducerea
volumului mortarului in raport cu suma

volumelor componentilor. T(%) = (VcVm)/Vc * 100; Vm = mm / am < Vc

- dozajul real: Di = (mi/mm) *am (kg
component/m3 mortar)
- volum de aer antrenat, det prin metoda
volumetrica cu presiune
Pe mortare intarite se determina:
- densitatea aparenta, determinata pe
epruvete destinate incercarilor
mecanice
am=m/V. La mortare grele >1500Kg/m3 iar
la cele usoare <1500 kg/m3.
- aderenta la suport, determinata prin
metoda smulgerii si metoda forfecarii.
Rs=Fmax/Arie
- rezistenta mecanica: det in epruvete 4 x 4
x 16 cm
- absorbtie de apa prin capilaritate
- conductibilitate termica
- rezistenta la gelivitate

19) Clasificarea betoanelor de ciment

1 Densitatea aparenta dupa 28 zile
- Betoane foarte grele a>2500 kg/m3 pt
cemtrale nucleare
- Grele a = 2201 <> 2500 pt constructii
civile
- Semigrele a = 2001 <-> 2200
- Usoare a<2000 kg/m3 care includ si
betoane foarte usoare de tip BCA
(a<1000)
2 Lucrabilitatea. Se clasifica in mai multe
clase dependente de metodele de
determinare (4)
- M. Tasarii: 5 clase
- M. Gradului de compactare Waltz: 4 clase

- M. remodelarii Ve-be: 5 clase

- M. raspandirii: 4 clase
3 Rezistenta la compresiune exprimata prin
rezistenta caracteristica,
exprimata prin fck
- Cfck cilindru / fckcub : C4/5, C50/60,
C100/115 (N/mm)
Rezistenta se determina pe epruvete cubice
cu l=15cm sau epruvete
cilindrice cu h=30, d=15, la 28 zile.
Garantata cu un risc de max 510%.
#Grafic
4 Impermeabilitatea la apa
5 Rezistenta la gelivitate: G50, G100, G150.
Cifrele reprezinta nr maxim de
cicluri la care a fost supusa proba cu
respectarea 2 conditii. (fc/fc)*100 <=
25% si (edin/Edin)*100<=15%.
6 domeniul de utilizare

- Betoane grele obisnuite pt CCIA si poduri; Hidrotehnice pt baraje, diguri, ecluze, canale
colectoare
- Rutiere pt strazi, autostrazi, piste aviatie; Cu destinatie speciala (de inalta
performanta); - Refractare (cu cim
aluminos); - Betoane din pulberi ultrafine
20) Metode de determinare a
lucrabilitatii betonului proaspat

Lucrabilitatea este proprietatea tehnologica

cea mai importanta a betonului proaspat
constand in umplerea tiparelor si inglobarea
armaturilor cu un consum minim de energie
si tendinta mica de segregare. Un beton
foarte vartos sau foarte fluid nu este
lucrabil.
Pentru determinarea lucrabilitatii (inclusiv a
consistentei) sunt standardizate 4 metode:
a) M. Tasarii (slump-test) cea mai utilizata
b) M. de compactare Waltz
c) M. Remodelarii Ve-be

d) M. raspandirii (flow-test)

21. Rezistentele mecanice ale betonului

Se refera la :
-rezistente mecanice la solicitari statice
(compresiune,tractiune, incovoiere)
- rezistente mecanice la solicitari dinamice
(compresiune prin soc)
- rezistente mecanice la solicitari variabile
pentru determinarea rezistentei la oboseala
Rezistenta la compresiune este principal
caracteristica la betonul intarit.
Se poate determina pe eprubete cubice,
cilindrice sau prismatice. Rezistenta
caracteristica a betonului se etermina pe

eprubete cubice cu l=150 mm sau cilindrice

cu h=300 mm d=150 mm.
Clasele de beton se coteaza cu Cfccil/fccub
(N/mm2 ) : C4/5 , C50/60
Rezistenta medie B250 (daN/cm 2 ) C16/20
(N/mm 2)
La betoane rutiere principal caracteristica e
rezistenta la incovoiere.
Rezistenta la intindere a betoanelor este cea
mai mica rezistenta si principalul sau defect.
De aceea el se armeaza in zona intinsa. Ft
=(1/6 .1/20)fc
Rezistenta la tractiune se poate
determina prin metode directe sau indirecte
(mai practice)
Metode indirect : intindere prin incovoiere si
intindere prin despicare.
Prin incovoiere finc =(3/2)* (F*l)/(Bh^2)
Fti =Finc /1,7=3,5 * Fl/bh^2
Prismele standardizate conform E.N L>=d,
d=10,150,200,250,300 mm; d = dim
sectiunii transversal.

Prin despicare: s-a determinat pe epruvete

cilindrice(metoda braziliana) pe cuburi sau
capete de prisma(metoda suedeza) sip e
cuburi despicate pe generatoare.
Rezistenta la Incovoiere se determina pe
prisme cu L>=3,5d pt determinare
rezistentei la intindere a betoanelor de
constructii civile sau ptdet rezistentei de
incovoiere la betoanele rutiere,
Rezistenta de incovoiere la betoanele
rutiere se determina cu schema care implica
2 forte concentrate.
22. Deformatiile betonului.
Pot fi solicitari de scurta durata(sub 3
minute) sau de lunga durata.
La solicitari de scurta durata tipul
deformatiei depinde de valoarea incarcarii
si de viteza de incarcare.
In domeniul elastic se palica legea lui Hook:
=* E, E- modulul de elasticitate de
rezistenta la compresiune

Modulul de elasticitate al betonului se poate

determina cu prese electrinice
prevazute cu dispositive extensometrice sau
cu ajutorul ultrasunetelor.
La solicitari de lunga durata betonul prezinta
deformatii complee de tip
elastic-vascos-plastice.
Componenta vascos plastic insotita de o
deformatie elastica se numeste
curgere lenta sau fluaj.

23. Factori care influenteaza proprietatile

betonului
Proprietatile betonului proaspat si/sau intarit
sunt influentate de o
multitudine de factori care dupa natural or
se grupeaza in 3 categorii:
1. Factori legati de compozitie :
- Ciment
- Apa si raport apa/ciment
- Aggregate

- Aditivi
2. Factori legati de preparare transport si
punere in opera
- Calculul ocmpozitiei; - Dozare
- Omogenizare
- Transport
- Punere in opera
3. Factori legati de conditiile de intarire si
exploatare
- Umiditate; - Temperature; - Intarire
accelerate; - Timp
- Maturitate
24. influenta cimentului si a apei
asupra proprietatilor betonului
Prin compozitia chimico-mineralogica , dozaj
si finetea de macinare. Compozitia chimico
mineralogical impune domeniul de utilizare.
Cimentul hidrotehnic trebuie sa fie de tip
ferit-aluminat-belitic cu caldura mica de
hidratare(<270 j/g) Cimentul rutier trebuie
sa fie ferit aluminat alitic care sa imprime
betonului rezistenta mare la incovoiere

impermeabilitate si rezistenta la inghetdezghet. Pentru elementele tratate termic

sunt indicate cimenturile alitice si belitice.
Dozajul de ciment influenteaza proprietatile
in stare proaspata si intarita. Marirea
dozajului imbunatateste lucrabilitatea
betonului.
Influenta apei si raportului apa ciment:
Apa in beton indeplineste triplul rol:
- Participa la reactiile de hidratare hidroliza
ale componentilor cimentului.
- Asigura umectarea agregatelor
- Asigura lucrabilitatea necesara punerii in
opera.
Pt hidratarea cimentului se consuma 25%
din apa utilizata.
Pentru umectare si lucrabilitate minima circa
35%
Apa excedentara(40%) se evapora in timpul
intaririi creand in beton porozitate capilara.
Volumul porilor depinde de raportul apa
ciment si nu de continutul total de apa
utilizat. De aceea influenta apei de

amestecare se exprima functie de raport.

Dependenta rezistentei la compresiune fc de
rap a/c este exprimat prin formule de tip
Bolomey-Skramtaev.
Fcb = k1 fc cim (c/a +0.5) pt a/c<0.40
Sau
Fcb=k2 fccim (c/a -0.5) pt a/c > 0.40.
K1 depind de natura agregatelor : - 0.55 pt
agregat rau
0.65 agregat concasat;
K2: depinde de natura agregatelor 0.37
agregat de rau
0.45 agregat concasat
Raportul a/c trebuuie sa fie minim posibil cu
asigurarea lucrabilitatii. Raportul a/c optim
depinde de mijloacele de compactare.
Pentru reducerea rap a/c se poate mari
dozajul , se pot utilize aditivi plastifianti,
superplastifianti sau hiperplastifianti si
mijloace energecice de compactare.
25 influenta agregatelor si a aditivilor
asupra proprietatilor betonului.

Agregatele reprezinta component majoritara

masic si volumic in beton cu efecte tehnice
si economice.
Tehnice poti realize rezistenta. Economice in
loc de ciment. Influenteaza propr betonului
prin continnutul in impuritati(corpuri
straine , carbine, humus,saruri solubile)
forma granulelor(cat mai rotunda) gradul de
sfericitate se apreaciaza prin a) b/a >0.66,
c/a >0.33
b) coeficientul vol mediu Vgran/Vcfc =
1.91 Vreal /a3
c) indice de forma: procent de granule
necubice cu a/c>3
d) coef de aplatizare: %granule plate
Infoierea nisipului numai la dozare
volumetrica. Corectia de volum datorata
infoierii
Vum =Vusc * agusc/agum
Ranulozitatea din punct de vedere al
granulozitatii agregatul trebuie sa fie
caracterizat printr-un volum de goluri

intergranular minim, corespunzator zonei

granulometrice favorabile.
Rezistenta la compresiune a rocii de
provenienta
Fcagr =(1,5-2)Fcb pentru an u se pafona
rezistenta datorita ruperii prin agregat.
Influenta aditivilor.
Aditivii sunt substante chimice sau produse
tehnice care in cantitati mici (<5% masa
ciment) modifica proprietatile betonului in
stare proaspata si/sau
intarita.
Dupa mecanismul lor:
1) aditivi pastifianti si superplastifianti
pentru imbunatatirea lucrabilitatii ,
reducerea dozajului de ciment si cresterea
rezistentei mecanice .
2) aditivi andternori de aer pt marirea
impermeabilitatii si rezistentei la
3) aditivi micsti cu effect plastifiant si
antrenori de aer
4) aditivi acceleratori de prize si intarire.

5) aditivi incetinitori de prize si intarire

6) aditivi antigel si antigelivi.
7) aditivi impermeabilizati

26. Metode de compactare a betonului

Trebuie sa asigure umplerea cofrajelor si
inglobarea armaturilor cu consum minim
de energies i tendinta minima de segregare.
Principalele metode: vibrarea,
revibrarea, presare, laminare, torcretare,
injectare.
Vibrarea e caracterizata de
frecventa de vibrare(f=k/ D aprox 3000
oscilatii/min)
- amplitudinea de vibrare (0.06-0.6 mm)
viteza de vibrare (v=0.105*f*a)
acceleratia de vibrare =a*f/250 g, optim
este intre 3 si 5g)
timp de vibrare.
Mijloace de vibrare: pervibratoare,
vibratoare de interior, vibratoare de placa,

vibratoare de cofraj, mese vibrante, platform

vibrante.

27. Influenta umiditatii si temp asupra

prop betonului.
Apa trebuie pastrata in beton in perioada
initiala pt hidratarea cimentului si marirea
rezistentei la intindere astfel incat rezistenta
la intindere sa fie mai mare decat efortul de
contractie. Pt pastrarea apei in beton acesta
trebuie protejat cu nisip umed, emulsie
speciala, stropire periodica(dupa priza).
Infl Temperaturii: sub 5grade betonarile
sunt interzise fara masuri special de evitare
a inghetului apei din beton. Efectul
inghetului apei din beton este nesemnificativ
pt fc>5MPa. La temperature mici positive
intervine hidratarea avansat => rezistente
initiale mici.
La temp >30grade apare efectul accelerator
al intaririi insa trebuie asigurata o atmosfera

saturate in vapori de apa. Pt a acelerarea

intariri in aceste conditii se utilizeaza
aleurirea si autoclavizarea. Aleurirea-are loc
la 80-90grade, hidrocompusii fiind aceeasi
ca la intarirea normala. Autoclavizarea se
face la 180-200grade, 12 atm, obtinadu-se
sporuri de rezistenta. La temp >400grade
are loc dehidoxilarea portlanditului care face
ca betonul Portland sa nu fie utilizat ca
material refractor.
28. Betoane grele speciale
Au domenii specifice de utilizare; se refera la
betonul de inalta si foarte inalta performanta
fc>60MPa. Se realizeaza cu ciment de inalta
rezistenta, cu agregate concasate, cu
superplastifianti sau hiperplastifianti cu
adaos de silice ultrafina. Betoane de pulberi
reactive au fc=200-800Mpa.
Exemple: Betoane hidrotehnice, rutiere,
autonivelante/autocompactante(betoane
fluide foarte coezive), refractare, cu armare
dispersa, de protectie contra radiatiilor.
29. Betoane usoare

Au densitatea aparenta < 2000 kg/m3. Se

clasifica in 3 grupe:
1)betoane usoare macroporoase realizate cu
agegate usoare. 2)betoane macroporoase
real cu agregate usoare sau grele fara
fractiune fina. 3)betoane celulare cu
porozitate totala de cca 70% realizata in
subst spumogene sau cu subst generatoare
de gaze; Clasificare dupa domeniul de
utilizare:
a)betoane usoare de
rezistenta pt structuri, b)betoane usoare de
rezistenta si izolatie, c)betoane
termoizolatoare.
30. Alotropia fierului si anizotropia
lemnului
Alotropia este propietatea elementelor
chimice de a prezenta mai multe forme
cristaline.
Fierul are 3 forme alotropice: Fe <
770grade , Fe< 1493grade ,
Fe<1538grade.
Transformarea : Fe-> Fe prezinta
importanta practica pt ca se obtin oteluri in

combinatiile Fe cu C oteluri de constructii

metalice ( C<0.77)
oteluri de scule (C 0.77-1.5)
Anizotropia lemnului: Lemnul este un
material de constructii de natura organica
cu structura fibroasa tipic anizotrop. In
lungul fibrelor exista legaturi puternice de
tip covalent si perpendiculare pe fibre,
legaturi slabe de tip intermoleculare.

31. OBTINEREA FONTELOR SI

OTELURILOR

Se obtin prin procedee siderurgice specifice.

In furnale inalte in prima etapa se obtin
fontele din minereuri de fier, cocs si
fondanti.

Otelurile se obtin din fonte albe in

comeertizoare tip Bessener sau cuptoare
Martin
sau electrice prin reducerea procentului de
carbon si a impuritatilor
daunatoare( sulf si fosfor)
Oteluri: Fe+(0,02-2,11)%C
Fonta: Fe+(2,11-6,67)%C

32. DIAGRAMA FIER-CARBON.TIPURI DE

OTELURI.
Prezinta importanta practica pentru studiul
proprietatilor aliajelor Fe-C in functie de
compozitie si temperatura.
Din diagramele Fe-C prezinta interes practic
doar subsistemul Fe3C(ferita cementita)

Pe-perlita(entectoidul diagramei Fe- Fe3C)0,77%C

Au-austenita solutie solida de C in
Fe,constituent de baza al otelurilor.Poate fi
utilizata la temperaturi de ambient prin
adaugare de mangan.
Le-ledelurita(entecticul diagramei cu 4,3%C)
Ce1-cementita primara rezultata prin
cristalizarea din topitura; Ce2-cementita
secundara rezultata din transformarea in
faza solida a austenitei
Tipuri de oteluri
Considerate materiale elasto-plastice
Pana in prezent otelurile se clasificau dupa
rezistenta la intindere,iar in prezent se
clasifica dupa limita de elasticitate
conventionala asimilata cu limita de curgere.
Clasificarea otelurilor:
1.Dupa limita de elasticitate conventionala:
-S235; -S275; -S355; -S420(slab aliat);
-S460(slab aliat)

2.Dupa pozitia in diagrama Fe- Fe3C:

-oteluri hipoentectoide %C<0,77(toate
otelurile de constructii metalice si mecanice)
-oteluri entectoide %C=0,77
-oteluri hiperentectoide %C=0,77-2,11
3.Dupa compozitia chimica:
-oteluri - carbon(contin o serie de elemente
insotitoare ca siliciu,mangan,aluminiu in
procente foarte mici)
-oteluri aliate cu 3 subgrupe:
-slab aliate ( procentule elementelor de
aliere<5%)
-mediu aliate( 5-10%); -inalt aliate( >10%)
4.Dupa duritate legata cu %C -de la foarte
moi la foarte dure
5.Dupa domeniul de utilizare
-oteluri de constructie-laminate; -turnate;
-pentru tevi
-aliate; -oteluri de scule
33.TRATAMENTE CHIMICE SI TERMOCHIMICE APLICATE ALIAJELOR Fe-C

Au rolul de a imbunatatii proprietatile

aliajelor Fe-C
Tratamentele termice imbunatatesc
proprietatile in masa, iar cele termochimice
numai in stratul superficial.
Tratamentele termice se fac in concordanta
cu diagrama Fe- Fe3C, urmand curbe de
tratament termic specifice.
Curba de tratament termic are coordonatele
temperatura si timp cu 3 perioade:
1.incalzire; 2.polier termic; 3.racire(lenta sau
brusca)
Principalele tratamente termice
sunt:recoacerea, calirea si revenirea.
Recoacerea
Tratament termic care are urmatoarele
obiective:
-eliminarea segregarii zonale de la turnare
-eliminarea tensiunilor interne datorate
turnarii si racirii
-afinare structurala

Poate fi completa sau incompleta in functie

de temperatura de palier si obiectivul
urmarit.
Recoacerea poate transforma structurile
lamelare rezultate din forjare in structuri
globulare maicompacte si mai rezistente.
Calirea
Are rolul de a mari duritatea pieselor din
otel. Structurile responsabile de marirea
duritatatii depind de viteza de racire.
AuPe(727C) Daca vr=30C/s
Ausorbita(pelita foarte fina 650C) Daca
vr=80C/s
Autroastila(600C) HB=350daN/ mm2
Revenirea
Se aplica otelurilor calite pentru reducerea
fragilitatii cu mentinerea duritatii.
In functie de tipul structurii de duritate
exista 3 tipuri de tratamente de revenire:
-de inalta temperatura
-de medie temperatura

-de joasa temperatura

34.IMBUNATATIREA PROPRIETATILOR
METALELOR NEFEROASE
Proprietatile metalelor neferoase se pot
imbunatatii:
1.prin tratamente termice tip recoacere
2.prin tratamente mecanice ecruisare
3.prin aliere cu alte metale
Aluminiul
Proprietatile Al sunt ameliorate prin
recoacere,ecruisare sau aliere HB aprox
250N/ mm2
Prin ecruisare atinge 550N/ mm2 si rezista la
intinderi de 250N/ mm2
Cele mai importante aliaje sunt:
-dur aluminiul(alire cu Cu 4%, manga 0,5%,
magneziu 0,5% si siliciu 0,5%) are rezistenta
la intindere 320N/ mm2, HB=900, alungire la
rupere 15%
-siluminiurile

-almelec(aliaje Al pentru fire electrice)

Al=95,8%, Mn=0,7%, Si=0,5%, Fe=0,3%
-aliaje ultrausoare

Cupru
Proprietatile cuprului se amelioreaza prin
ecruisare(ft=400-800N/ mm2,
HB=1000-1200,alungire la rupere<7%)
Cele mai bune performante se obtin prin
aliere:
Alamele Cu+10-45%Zn -moi 10-30%Zn
-dure 30-45%Zn
Bronz Cu+2-20%staniu -moi 2-10%
-dure 10-20%
Bronz+plumb(20-30%)
Plumb
Din plumb s-au obtinut aliaje
superplastice(20%staniu)
Zinc

Alierea cu titan ii mareste rezistenta si

reduce fragilitatea.

35.ROLUL USCARII SI RECOACERII

Tratamentele termochimice au rolul de a
imbunatatii proprietatile straturilor
superficiale in privinta duritatii,rezistentei la
coroziune si refractaritatii.
Constau in imbogatirea stratului superficial
in elemente precum C,N,C si N, aluminiu,
crom.
Aceste tratamente au urmatoarele denumiri:
-cementarea(imbogatirea stratului
superficial in C)utilizand medii gazoase,
lichidesau solide
-nitrurare(imbogatirea stratului superficial in
N) ameliorarea proprietatii consta
informarea de nitruri cu elemente de aliere

-cementare-nitrurare(imbogatirea simultana
a stratului superficial in C si N)
utilizandcianuri
-aluminizare(imbogatirea stratului superficial
in Al)pentru marirea rezistentei lacoroziune
-cromizare(imbogatirea stratului superficial
in crom)pentru marirea rezistentei
lacoroziune si refractanta.

36 )Materii prime si compozitia sticlei

minerale de constr:
Sticla miner pt constr are transparenta peste
95%, rez mecanice si cilndrice, dar este
fragila. Este de tip silico-calcosodic,
apartinand sist SiO2-Na2O-CaO.
Materii prime: -nisipul cuartos pur, care este
sursa de SiO2 cu rol vitrifiant cu pondere cca
75%;
-soda calcinata Na2CO3, care este sursa de
NaO2 si are rol de fondant (temp de topire a
cuartului: 1710oC).

Pt reducerea temp de topire a cuartului se

util Na2CO3, astfel temp scazand la 1250oC,
dar sticla obt in sist binar este solubila in
apa. Pt marirea stabilitatii la apa, se util
CaCO3 pur ca sursa de CaO (are rol de
stabilizator chimic).
Compozitia sticlei de constructii se poate
exprima molar sau in procente:
a) Compozitia molara: 2,5 SiO2 : 0,5Na2O :
0,5CaO
b)Compozitia procentuala: SiO2 = 74%
%Na2O +%CaO = 26%

37) Produse ceramice si din sticla

Produse ceramice pentru constructie in
functie de necessitate se refera la :
-produse ceramice de zidarie : caramizi,
blocuri, panouri ceramice(caramizile au
forma paralelipipedica si pot fi pline sau cu
goluri 240x115x63 format normal, blocurile

ceramice pot avea goluri orizontale sau

verticale)
-produse pentru invelitori:tigle, olane ,
coame.
Acoperisurile cu tigla sunt estetice ,
practice , dar grele.
-produse ceramice de finisaj : gresie, faianta,
zidarie aparenta.
-tuburi de canalizare , drenaj; -produse
refractare
-agregate usoare tip granulit.
Produse din sticla pentru constructie:
-sticla de geam obtinuta prin tragere
verticala( procedeul Fourcault) sau tragere
orizontala (procedeul Colburn cu varianta
Pittsburgh pentru oglinzi)
-sticla de protectie armata, obtinuta prin
turnare si laminare, produse presate din
sticla: dale tip Nevada,

38. Compozitia chimica si structura

fizica a bitumurilor

Este foarte complexa ca amestec de

hodrocarburi saturate si nesaturate, ciclice
sau neciclice si derivatii lor cu oxigen, azot,
sulf. Din cauza acestei complexitati, nu s-a
putut separa individual compozitia chimica,
nici prin distilare, nici prin dizolvare, de
aceea compozitia bitumurilor se exprima
prin grupele de solubilitate rezultate prin
dizolvare selectiva:
-1-a grupa: petrolene - subst uleioase
solubile in eter de petrol
-2-a categorie: maltene - subst rasinoase
solubile in benzen sau benzen alcool
-3-a categ: asfaltene - subst solide
macromoleculare solubile in CCl4
-4-a categ: carbene - subst solide
carbonizate cu sulf solubile in CS2
-5a categ: carboide -insolubile in orice
solvent
Proprietatile bitumurilor depinde de
proportia gradului de solubilitate. Pt
bitumurile romanesti proportia este:

-petrolene 50-55%, maltene 25-30%,

asfaltene 10-20%, carbene + carboide 1-2%
Structura fizica a bitumurilor poate fi de tip
sol. (bitumuri fluide) sau de tip gel (la
bitumuri semisolide/solide). Solii de bitum
pot fi cu dispersoid liofil sau cu dispersoid
liofob in functie de proportia acizilor
asfaltogenici din maltene. Unitatea
structural cinetica a solilor de bitum este
micela coloidala, avand nucleul format din
asfaltene pe care se absorb maltenele.
Transformarea gel-sol e reversibila sub
influenta temperaturiisi a cantitatii de faza
lichida.

39. Produse semifabricate din lemn.

Se obtin din busteni prin cioplire, taiere la
gater sau alte procedee, principalele
semifabricate sunt:
1) pene, capriori, grinzi
2)lemn de cherestea obtinut prin taiere la
gater: scanduri, dulapi, rigle, grinzi
3) furnirul obtinut din busteni de calitate
selectionata, in functie de grosime poate

fi:-de fata -de vaza -tehnic

4) placaj obtinut din foi de furnir montate la
90o impregnate si presate
5) panele obtinute din scanduri lipite intre
ele si placate cu furnir. Au rolul de a inlocui
lemnul masiv.
40) Diferentiere polimeri -mase plastice
Polimerii sunt substante polimoleculare
obtinute prin repetarea multipla a unor
grupari structurale, derivate din subst simple
numite meri(monomeri). Pot fi de
natura organica, anorganica sau mixta.
Masele plastice sunt materiale compozite pe
baza de polimeri, in care polimerul
joaca rol de liant. Ele mai contin in plus
pastifianti, materiale de umplutura (pulberi,
fibre, tesaturi), coloranti, stabilizatori, agenti
porofobi si materiale de uzura.

41)Ex de polimeri obt prin polimerizare,

poliaditie si policondensare.
Polimerii organici sunt cei mai raspanditi si
se obtin prin 3 procedee:
Pomerizare (monomeri identici) si
copolimerizare (monomeri diferiti)
nH2C=CH2

(-H2C-CH2-)

Poliaditie caz particular de polimerizare

insotit de aditie: ex: obtinerea rasinilor
metalice di izo cianati +di alcooli
Policondensare cand inlantuirea
monomerilor are loc cu inlantuire de subst
simple.
p<m la polimeri p=m.

Ex.:obtinerea stenoplastelor prin

policondensarea fenolilor cu aldehida
formica.
Polimeri anorganici: sulf, seleniu, silicati,
clorura de polifosfonitril -> cauciuc mineral.

42.Materiale de izolatie termica si

factori de influenta pentru
Materialele termoizolatoare sunt materiale
usoare poroase menite sa asigure confortul
termic al locuintelor, evitarea pierderilor de
caldura. Dupa natura lor materialele de
izolatie terminca se impart in 3 grupe:
minerale, organice, mixte.
Materiale minerale: betoane usoare tip BCA,
produse ceramice poroase si cu goluri, sticla
spongioasa, vata de sticla si vata minerala,
materiale granulare usoare tip granulit,
elemente de constructie din ipsos,
polimetilaluminiu.

Materiale organice: Panouri din PFL: a=300

kg/m3, =0,07; placi din turba
a=200kg/m3, =0,055, materiale termoiz.
din pluta a=100 kg/m3, =0,04;
materiale termoiz pe baza de poroplaste
polistiren expandat, PVC expandat; placi
din pasla, carton cofrat, polistiren expandat,
extrudat: a=25-30 kg/m3, = 0,030,043 W/mK
43 Materiale de protectie si finisaj:
-asigura rezistenta,durabilitatea si aspectul
estetic al constructiei.
In aceasta categorie:
-materiale de placare
naturala(granit,marmura)
-mat de placare artificiala(faianta
,tapet,mase plastice)
Tencuieli decorative pe baza de ciment albe
sau colorate,grunduri,lacuri si vopsele
44 Materiale de izolatie acustica:

au rolul de a se opune propagarii sunetelor,

zgomotelor, vibratiilor.
Sunetul este o senzatie auditiva produsa
printro variatie raportata cu presiunea
aerului.
Are 2 caract: 1)frecventa(Hz):grave 2040Hz,medii 400-1600Hz,1600-20kHz
2)nivelul sonor(dB). Pt constructii se
utilizeaza nivele sonore in dBA sau d(BA).
Zgomotele pot fi aeriene,de impact sau de
echipament.
Viteza de propagare a sunetului in materiale
depinde de natura mat.
Materiale de izolartie acustica. Dupa mec
atenuarii sunetelor si zgomotelor se
impart in 2 categorii:
1)reflectate
2)absorbate
Ei-energie initiala
Er-energ reflectata
Ea-energ absorbita

Ee-energ emisa
1.Mat reflect: caract prin coeficient de
reflexie si r ridicat.
r=Er/Ei ->1
Se utilize sticla,mat din piatra cu supraf
neteda.
2.Materiale fonoabsorbante: caract prin
a ridicat .
a=Ea/Ei ->1
Sunt materiale poroase cu
pori deskisi in kre sunetele si zgomotele se
atenueaza prin refl repetate in porii
materialului.
-tencuieli fonoabs din agregate usoare
-caramizi cu goluri umplute cu vata mineral