UNIVERSITATEA REGELE FERDINAND I" DIN CLUJ - SIBIU

BIBLIOTECA VIATA $1 CULTURA

.

SERIA:
PROBLEMA TRANSILVANIEI

FASC. 3

ARTA ROMANEASCA DIN

TRANSILVANIA
de

CORIOLAN PETRANU
Profesor la Eacultatea de Filosofie si Were

SIBIU
TIPOGRAFIA ,CARTEA ROMANEASCA DIN CLUJ

1943

www.dacoromanica.ro

LECTIILD-DE SINTEZA
ale Univeraitillii ,,Regele Ferdinand I" din Cluj-Sibin cuprinse In
Biblioteca Vista rii Culturii"
anua
organIzate de DI Rector $ Prof. Dr. Julia Hatleganu
sl fipOrite sub ingrilirea: Prof. Dr. loachtin Cractun

www.dacoromanica.ro

UNIVERSITATEA REGELE FERDINAND I" DIN CLUJ- SIBIU

BIBLIOTECA VIATA SI CULTURA
SERIA:
PROBLEMA TRANSILVANIEI

FASC. 3

ARTA ROMANEASCA DIN

TRANSILVANIA
de

CORIOLAN PETRANU
Profesor la Facultatea de Filosofle 0 Diere

SIBIU
TIPOGRAFIA ,CARTEA ROMANEASCA DIN CLUJ'

1943
www.dacoromanica.ro

Arta romnease din Transilvania

Arta poporului roman din Transilvania, inainte de unrea
cu regatul Romanie in 1918, este arta unu popor subjugat. Pentru

istoricul de arta, obisnuit a se ocupa cu arta popoarelor libere,

este extrem de interesant a studia cum, prn ce mijloace, ppate
fi oprimat un popor in desvoltarea lu artisticA si a cerceta ce
aspect si caracter are arta lu, pentru a lumina partea principiala
a problemei poafe avea
popor oprmat in genere aria si
daca da, ce valoare istorioo-artistica reprezinta ea. Poate avea
caracter national ? Insfarsit poate aduce o contrbutie reala in
istoria artei un popor subjugat ?
Despre oprimarea ungureasca ce au sufert-o Romanii arde-,

lent exista destuIe dovezi pe terenul artelor. Daca un popor ar

avea Genial sau, care ar pu tea exprima si deplane toate barbariile suferte, ce cantec de jale sgudutor am auzi dela Geniul
poporului roman 1" (Wenn ein Volk seinen Genius hate, welcher
aussprechen und klagen kiinnte die erduldeten Unmenschlichkeiten,
welches herzerschatternde Klagelied wiirden wir vom Genius des
rumanischen Volkes hOren I") scrie prof. G. von Rath in cartea

sa Siebenbirgen", aparuta in 1880 la Heidelberg. Poporul roman a fost desconsiderat si oprirnat de LInguri din cauza religiei
sale ortodoxe, el a fost considerat ca schismatic si tolerat humai.
Snodul episcopilor catolici din Buda interzice in 1279 schismaticilor de a ridica biserci ori capele, iar credinciosilor de a
ntra in acestea. Regele Sigismund amenintd in 1428 pe Romani
eu confiscarea averlor, daca isi boteaza copal la preoti schissnatici 2 min aceste masuri si a/tele nobilli romani cu avere au
3
www.dacoromanica.ro

trecut la catolcism; astfel inteun mediu neromanesc s'au des-,

nanonalizat nu au ma jucat rol ca mecenati roman. Au fost
destule cazuri, cand nobilii maghiari or maghiarizati au luat in posestine bsericile romanesti oil au impiedecat construirea acestora.

Au exstat in mal multe randurf incercar de a converti populata romana /a religa catolicA ori reformata.: in acest caz Romanii ortodocs isi plerdeau biserica, cedand-o fonat converttilor. Inainte de 1848 Romanii nu aveau dreptul de a construt
biserici la orase (sec. 18 este o excepne). Mai multI Romanii
fost isgonin ori exclusi din orase, cari pretutinden sunt centrele
principale ale vieni artstice. Congregata nobililor din Turda
decs la 1711 si 1772 ca Romanii sa fie alungati i extirpan. La
Targu-Mures consillul orasulu hotareste in 1759, ca nci un locuitor de neam romanesc sa nu poata cumpara teren, ca.
nimeni sa nu le dea loc sa se aseze i sa nu- primeasca la?
lucru. /koalas caz s la Dej. La Fagaras Romanii cer inzadar la
1:774 aprobarea pentru edifcarea une bserici, aba la 1782 primesc aprobarea lui Iosf II, totusi orasul protesteazA, din caua
c biserca avea fundament mare, turn, clopote toaca, tucruri
neadmse Romani/or. La Cluj consiltil orasului a protestat In 1790,
contra rdicArii une bisercute ortodoxe romane in afara de zidurile orasulu, dei Cancelara din Viena o aprobase. Biserca greco-

catolica din Cluj a Romanilor a fost edificata, conform tradinei,

In 1801-3 prn nducerea in eroare a autoritaplor, declarandu-se
ca magazie de grane i rdcandu-se numai ulterior turnul.
O veche plangere a Romanilor a fost, ea' ei nu puteau intra
In bresle i corporani artistice; de aceea nu s'a putut desvolta
clasa de arhitect, pictori, meserasi romani la orase. Pentru a arata
saraca bisercii mecenatele principal
inainte de 1848, ajunge
a aminti, a in repetite randur episcopii roman' au fost constranst
de a amaneta oblectele de valoare, oblectele de cult. Sa nu
uitam apoi, ca in cursul tulburatilor, rasboaielor, un numar de
obiecte de arta a fost dstrus, ca la ordnul imperial generalut
Bukow a dstrus in 1761 biseric i manastiri. Dupa 1867 Ro.manii au fost impiedecan sa colecteze ban pentru statuia eroulu national Avram Iancu i sa plaseze un _bust romanesc, al lui
4

www.dacoromanica.ro

Baritiu, in *a unui oras, jar Piatra Libertati" din Blaj, ridicata

de Romani a fost disttusa de Ungur. Artistii romani nu s'au btycurat de sprijinul statului unguresc, nci operele lor de un
ajutor, cu singura exceptie : Smigelschi, spriiinit cu scopul de a-1
desnationaliza. Ma mult 1 Tabloul lu B. Hojda s litografille lui
M. Pop, reprezentand poezia lui Andrei Muresanu Desteapta-te
Romanea, au fost confiscate de autoritatile ungurest, Hojda a
lost chiar acuzat de agitatie. Opresiunea este ilustrata, de altfel, in
pictura nava a bisericilor de lemn dela sate : acolo unde se
zugraveste judecata de apoi pedepsele, pretori, haiducii

,nobilii ungur sunt reprezentati in iad in costume ungurest ea

drac ori condamnati 4 exempla avem in biserca din Chisen
si din jud. Satmar. In pctura murala a biserldi din Petrova pretorii

unguri torturali de drac trag o trasura incarcata cu suflete rete

In iad, unde vor fi judecat. lata o pagina din psihologia
porului subjugat. In pictura bisercilor de lemn maramuresene,
in scena care reprezinta invngerea lu Lie de catre SI. Nestor,
pictorul popular se razbuna prn aceea, ca pe Le il reprezinta
ca nobil ungur, lar pe Sf. Nestor ca ;Aran roman.
Care sunt consecintele imprejurarilor atat de nefaVorabile
asupra arte ? Clasa nobila romana bogata, pentru a-si salva ave.
rea, a trecut la religa dominanta strana , desnationalizandu-se, a

pierdut rolul de mecenate al artel romanesti. Cunoastem aceste

familii nobile de origine romana, car au devent mecenat al
artei straine, inclusive unguresti Huniazii (loan guvernatorul,

gale Matta Corvinul, cei mai marl mecenati ardelen) apoi

miliile Drgfi, ksika, Barcsai, Nopcsa, Kendefi, Nalczi, Zeyk,
Fith, Majlth, Gerliczi, Sztoka, Cski, Ncolaus Olahus, etc.
No credem in mostenrea particularitatilor de rasa si una din
ecestea este iubirea l aptitudinea pentru arta a Romanilor. Prin
impiedecarea intrarii Romanilor in orase arta lor nu prinde acola

teren, ci la sate, arta romaneasca din Transilvania fiind emina--

manta o arta a satului. Aid s'a desvoltat o arta taraneasca de

valoare superoara, de traditii stravechi, care se manifesta intru
toate : in casa, biserica, imbracaminte, unelte, broderii i esaturi,
ceramica si oua de Past. Prin impedecarea intrarii Romanilor
5
www.dacoromanica.ro

In bresle arta lor are un caracter popular, rustic in sens bun

In afara de cazurile cand s'a recurs la mesteril din Princpatel
romane, uneor la strain, or la aceia cari lucrau in ascuns,
in afara de bresle. In absenta unei clase de mecenan bogan si in
saracia emotionanta a satelor s a clerulu roman, lipsesc proportiwnile mari si materialele scumpe in arhitectura, lar orfevraria este
rara. Din cauza saracie si a mediulu geografc plin de paduri, biserca de lema este cea dominanta; arhitectura de zd e relatv
redusa, lar acolo unde o gasm trebue sa ne gandim la &mid&
unu domn muntean sau moldovean, or la pupil nobil romani inca neinstrainati, la efortul clerului nostru superior,
uneori la mifloacele negustorilor macedo-romani din Transilvania.
Imprejurarile acestea explica ciar, pentru ce nu au avut Romanii
ardelen palate, castele, edificii publce vechl. A aduce acuze

pentru lpsa acestora, cum o fac und scriitori unguri, se aseamana cu procedeul barbar de a scoate ochii cuva i apoi a-s1
bate joc de el, ca nu vede.
Dupa revolula din 1848, care a adus libertan parnale Romanilor ardelen, pictorli academia roman fara mecenati bine
stuat, fara public pricepator, au iticat rolul unor martiri. N. Popescu, din cauza mizeriei s a Oerantelor spulberate, devine
alcoolic, Zaicu manierst, M. Pop uniform. C. Lecca, G. Lemen,
S. Henna, S. Muresan, C. Pop de Satmar, N. Bran, I. Salajan, C.
Georgescu, E. Popea, C. Medrea au trecut in Regatul roman, Rusu,
Mata, Poppovits s-au stablit in Germania or Austria, A. Pal in.
ton ca sa-si asgure dxstenta. Cand in jumatatea a
America,
doua a sec. 19 s'a constituit in Ungaria Comisiunea Monumentelor
Istorice, aceasta a neglijat conservarea monumentelor romane; astfel

au disparut o suma de monumente vech romanesti, cum este

bserica din Barsau din sec. 14, pictura murala din timpul lu Miha

Vteazul la Thrgu-Mures, biserica de leran din Rosod (Veresmod) reprodusa in manualul lui A. Springer (vol,. 11). Invatan
unguri ne confirma disparitia monumentelor romanesti; ba char
cele ungurest dspareau in lpsa de fonduri", precum ne dovedesc mernori si articole maghiare.. Cele romanest se ruinau
dispareau la fel ca s cele rutene; gunoastem. vandalismu1
6

www.dacoromanica.ro

fostei conducen i unguresti, care pentru accelerarea politicei sale

de maghiarizare obisnuia sa distruga dinadins ramasitele valo-

roase ale antichitatilor ucrainene stravechi din Carpati" scrie

Shusko in The Art Bulletin" din Nel, "York, 1933. Neputand
justifica aceste pacate ale trecutului, un istoric de arta ungur ki
permite ca scuza, fara baza reala, sa acuze chiar stapanirea romana

de 21 de ani cu distrugeri sau alterari de monumente unguresti.

Din cauza religiei sale ortodoxe si a legaturilor continue Cu
Principatele romane, poporul roman s'a atasat artei religioase a
Principatelor romane, si nu artei asupritorilor, la fel cum Polonezil
de sub stapanirea ruseasca s'au atasat in arta bisericeasca nu
asupritorilor, ci in temeiui religlei Ion, artei italiene si. apusene in
genere. Din timpurile cele mai vechi au existat raporturi refl..
gioase si culturale intre Romanii ardeleni si cei din Principatele
Munteniei si Moldovei. Mai multi episcopi, protopopi si preoti
romani ardeleni au fost sfintiti in Principate, functionand apoi
in Transilvania. Preotii din Brasov au avut adeseori misiuni pe
langa Principii romani. Un numar insemnat de Voevozi romani
din Muntenia si Moldova au fondat in Transilvania biserici si
manastiri,

ori le-au sprijinit cu bani si donatiuni. 0 suma de

preoti, calugari, artisti au venit in Transilvania de acolo. Pastorii

romani isi duceau vitele in Principate, de unde se intorceau cu
obiecte de cult. Intense raporturi comerciale existau intre acestea
si Transilvania. Fondatiunile de biserici si manastiri ale voevozilor
din Muntenia si Moldova sunt bine cunoscute prin documente si
monumentele pastrate incepand cu 1383, cand Radu I a edificat
biserica din Rasinar. In lipsa de spatiu renuntam la enumerarea

lor, cetitorul le va gasi in lucrarea autorului: L'Art Roumain

de Transylvanie", Bucuresti, 1938, (p. 10-11). La fel trebue sa
renuntam la insirarea bisericilor vechi de zid, incepand cu sec.
12, fondate de ctitori roman' ardeleni ; ele sunt enumerate cu
data Ion In aceeasi lucrare, (p. 13-17). Aceste simple conspecte
vor convinge pe oricine cat de neintemeiata este propaganda
maghiark care afirma ea Romanii ardelent ar avea putine monumente, cand in afara de acestea de zid, mai existau in 1927
nu mal pup de 1274 biserici de temn, apoi un numar consi-.
derabil de picturi murale, icoane, obiecte liturgice, etc.
7

www.dacoromanica.ro

SA vedem ma intai arhitectura in material solid.

Voevozil romani earl au edificat in Transilvania isi aduceatt
cu ei mesteril, sunt cazuri insa, cand presupunem colaborarea

mesterilor sasi. Ca stil bisericile de zd stau mai aproape de cele

din Muntenia, decat de cele din Moldova. Ctitorii/e Romanilor
ardeleni sunt solutii de compromis intre stilul bizantn si cele apusene, ori sunt aproape curat apusene. In general arhtectura relgioasa de material solid poate fi impartita dupa sill in urrnatoarele
grupuri : L bizantina-roman, II. Intermediar intre stlul bizantin
si cele apusene, III. aproape pur apusean. Majoritatea cladirilor
cade in grupul II si III. Influentele occidentale au venit dela Sasii
ardeleni, car au jucat un rol primordial in arta culta a Transilvanei, apoi dela alti straini. Ungurii arde/eni nu au contribuit cu
nimic la monumentele romanesti, fiindca in trecut el nu au avut
aproape de/oc mester national', si chiar pentru cerntele lor antistice au recurs la Sasi si la alp nemaghiari. Stilul bizantin nu
este o aparitie izolata in Transilvania, din contra frecventa, e/ se
manifesta in introducerea cupolei, (care lipseste la Sas si Unguri),
apoi in planul treflat, in impartirea - bisercii, in marele numar
de picturi murale si icoane, intocmite dupa iconografa bizantina
si in obiectele st cartile liturgice.- Caracterul popular roman, ce
se manifesta in cadrele stilului bizantin, departe de a fi un pejorativ, inseamna o calitate, el este o dovada in plus, ca nu avem
a face cu un stil stern, cu o schema intepenita, ci cu unul plin
de viata si varietate. In interior caracterul bizantin este mal pro-,
nuntat, decat in exterior. Bolta este deobicei cilindricA (Tonnerpgew6lbe), pe care se rdica cupola. Imps:ilia-ea este intotdeauna :
naos, pronaos si altar. Elementele apusene in exterior sunt :

turnul de vest, arcul frant, forme/e decorative de toate stilurile, stilul renasterii flind aproape inexistent.

Sa instant cateva din cele mai vech biserid: cea din Densus, sec. 12 si inc. sec. 13, cele din Santamaria-Orlea, Gurasada,
Streu, Ostrovul-mare din jum. ILa sec. 13, cele din Barsdu,
Criscior, Strei-Sangeorgiu, Warne; din sec. 14, cea din Ribita dela
incep. sec. 15. Din sec. 15 sunt bisercile din Prslop si Hunedoara. Toate acestea sunt din jud. Hunedoara, in sudul Transil8

www.dacoromanica.ro

vaniel, unde nobilimea romana bogata, Inca nedesnationalizata

atunci, %idea biserci de piatra $i caramida. In restul -provinciei sa
mal amintrn drept cele mal vech, cea din Remetea (Bhor) sec.

13-'-14, cea din Cavaran (Banat) sec. 13, cea din Cosma (jud.
Cluj) sec. 14, biserica din Vad (Somes), Lupa (Turda), Zlatna
si Teius (Alba),
umig. (Banat) din sec. lo. In secole/e urmatoare lista monumentelor de material solid creste. Nmic mai fals
decat afirmatia, ca Romani nu ar fi luat nota de sti/urile apusene, cum pretinde propaganda maghiark Nu numa, ca ei au
monumente de stil amestecat, de ex. biserica sf, Ncolae din Bra-6
sov (plan bizantino-roman treflat, cupola, in schimb insa arcuri
ogivale la cupola, turn gotic de vest), dar et au destule biserici curat apusenei de ex. Sill romanic z Streiu, SantarnariaOrlea ; stil de tranzitie : Cosma; sill gotic: Zlatna, Roscani,
Criscior ; stil baroc : Lugoj, Caransebes, Blaj, Oradea. La, obiectele de cult si mobilierul bisericilor chiar dela sate de atatea ori

vedem stilurile apusene rustifcate, cum cu drept cuvant a ob-

servat prof. P. Weber : Cu cat mai mult se lumineaza limbajul artistic al unor astfel de provincii de tranzitie, despicate
culturalceste, cum este Transilvania (s de ex. Lituania), cu atat

mat clara va deveni regularitatea mare, cu care se indeplineste

In imprejurari identice, aproape identic, transpunerea unui limbaj
artistic inalt, vechiu, In lmba populara primitiva... Din aceasta
rezulta cele mal valoroase larnurri de psihologa timpului i popoarelor". (Denkmalpflege", 1929, p. lb). Stilul Renasterii II
gasim in Evanghelia cu invatatura" a lui Coresi, 1581, si in Trepetnicul" din 1639, apoi in cladirile lu fefan Majlath, loan
Dragfi si ale altor nobili de origine romana.
Valoarea artstica a bsericilor de zid este inferioara' acelora
din Principatele romane, totusi nu sunt lipsite de aria si au un
caracter aparte fata de cele sasest unguresti curat apusene.
Cercetatorii unguri inainte de 1918 aveau o parere buna despre ele, dar interesele revizionismului au impus o schimbare de
atitudine. Prof. *tefan Groh dela coala superioara de arta industriala din Budapesta scria in 1915 in revista de specialtate
Magyar Iparmilvszet" urmatoarele : In Transilvania arta me9

www.dacoromanica.ro

dievala si bizantina a creiat in mnunata sa arhitectura I pietura capodopere pentru cart vom fi invidiati in strainatate, daca
ele vor fi cunoscute..." G. Supka considera monumente/e bizantina-romane din Transilvania ca plne de interes". Dupa un alt
ungur I. Szendrei (Chefs d'oeuvres d'art de la Hongrie", 1902,

p. 83) poporul roman a ntrodus din sec. 15 prn religia sa un

element nou in arhitectura religloasa : formele bizantne s maniera particulara de a construi in lemn." Dupa C. Lyka biserca
romana este alta decal cea reformata or catolca. De acea noi
avem dreptul de a spune, ca aceasta regiune are un alt caracter
artistic, decat pusta ungureasca."
Pentru arhtectura romaneasca din Transilvania pana in sec.
19 nu arhitectura de zd, et aceea de lemn e caracteristica: in lemn
s'au cladt bisericile romanest in general. Ultima statistica din
1927 arata pe un teritoriu de 102,260 Km2 in 4083 -sate 1274
biserici de lemn romanest; astfel Transilvania cu partite
marginase este una din acele putine provincii ale Europei, care
poseda cele mai numeroase monumente de arhitectura religioasa
In lemn. Si azi se mai cladesc biserici de lemn ; cauza este bagatia In lemn qi predilectia Romanilor pentru operele in lemn.
Prof. P. Henry sale despre arhitectura in lemn cA ea nu inseamna
o inferioritate silita de impreturart. Exista o civilizatie a lemnului,
cum exista o civilizatie a pietrei. N'ar fi exact a spune, ca a 'doua
ar fi invins pe cea dintai". Mai ales, daca avem in vedere calitatile
artistice. Biserica de lemn este asezata de obcei pe o colina, in
mitlocu/ cimitiru/ui si este izolata de case. P/anul este un drept-

unghiu cu apsda poligonala, se imparte in naos, pronaos

altar. Intre altar si naos este iconostasul. Adeseori planului i se
ataseaza la vest sau la sud sau de ambele parti un portic deschis.
Bolta navel este semicilindrica (Tonnengewlbe), pronaosul are
tavan simplu pe care se ridica turnul. Dimensiunile sunt maximum
de 19X8 m. Peretii sunt formati din &Arne orizontale (Blockbau).

Decorul principal il formeaza turitul cu galeria de arcade, coif

inalt, uneor cu patru turnulete; din jos de galere: scandurile cioplite, apoi usile sculptate i crestate, potticul cu arcade sculptate,
ferestrile
cordonul de funte. Acopersul este inalt din cauza
L

10

www.dacoromanica.ro

clime'. In toed Transilvania domineaza acelasi tip de biserica cu

Yariatiuni locale; la aceasta unitate contribue faptul, ca daca
o parohie creste i biserica devine prea mica, ea este donata
or' vanduta unui alt sat. Cunoastem numeroase cazuri de soiul
acesta, uneori biserica ajunge astfel la o distanta de 60-70 Km.
de locul pentru care s'a cladit originar. Mesterii sunt tarani locali
.ori ambulant'. Interiorul este acoperit in intregime cu picturi
murale conform iconografiei bizantine, parohiile sarace se mullumesc cu decor de xilografii pe pereti.
Din cauza materialului nedurabil bisericile de lemn existente
nu sunt mai vechi decat sec. 17, cea mai veche datata este cea
din Almasul mIc (jud. Hunedoara) din 1624, apoi cea din Budestijosani (Maramures) din 1643. Ele sunt insa repetitil ale unor
prototipuri vechi. Constituirea tipului cu coif gotic apare in sec.
14., ceeace nu inseamna, ca Romanil ardeleni nu ar fi avut cu
mult inainte biserici de lemn. Din cauza abundentei lemnului,
arhitectura in lemn este autohtona i straveche in Transilvania.
Ca stil bisericile reprezinta un stil rezultat din material, aptitudinile poporului i cerintele cultului. Este gresit a vedea in ele
transpunerea stilului gotic in lemn. Numai la coiful svelt si de.osebit de inalt am putea presupune asa ceva. Caracteristicele
turnului le gasim insa mai inainte atat in arhitectura sacra a apusului (de ex. in Saintes sec. 11), cat si in cladirile de aparare ale
apusului, de unde probabil prin Sasii ardeleni au venit la no'. Biserica ev. saseasca din Harman, sec. 13, a avut galerie de lemn
si are 4 turnulete, la fel si blserica ev. saseasca din Reghin (1330).
Crearea tipului de turn nu este opera Sasilor, dar el I'au impamantenit in Transilvania. Dela Sasi au preluat motivul Ungurii
Romanli, acestia din urma i-au dat insa o infatisare proprie,
deosebita de a Sasilor i Ungurilor, recunoscuta chiar de
acestia din urma.
Exista o inrudire stricta intre bisericile de lemn ale Romanilor
din Transilvania si cele din Muntenia si Moldova, astfel, c putem vorbi despre un sta. romanesc al arhitecturii in lemn. Deose-

birea o observarn numai la turnul de vest; dar turnuri de vest

gasim si in cele cloud Princip ate, de ex, la Turburea (Goa Zatreni
1 1,

www.dacoromanica.ro

(Valcea), chiar st arcade, de ex. la Farcasa (jud. Neamt) st Polana

Uzulut (Bacau) atat numal, ca cele ardelene sunt superoarea ca
arta. Dintre celelalte tart, ale caror biserici de lemn arata multe
inrudirt, dar 0 deosebri fao de ale noastre, trebue sa mentionam
Silezia I Podkarpacka Rus invecinata. Celelalte tart au un alt gen
de a constru in lemn. Dar ce deosebire mare exista intre o biseric&

de lemn cu cupole din Ucraina ori Rusia, sau una din Norve.gia cu barne verticale si una romana transilvana 1 Cu drept
vant Wesser a format in cartea sa asupra arhitecturit in lemn,.
inainte cu 41 ani, un grup independent al bisericilor de lemn romanesti in cadrele arhitecturit in lemn din Europa (Der Holzbau..
Berln, 1903, P. 66). Acest tip romanesc de biserica a influentat
pe cele de lemn din Podkarpacka Rus ale Rutentlor pana la co--

piere, in afara de cele ridicate chiar de Romani pentru Rutent.

Lemnarit Romani au lucrat s pentru Unguri i Secui, fapt de.
spre care avem atatea dovezi.
Calitatile artistice ale 'bisericilor de lemn romane din Transit vania sunt remarcabile 0 in general recunoscute. Inca din 1866,
cand arhitectul Fr. Schulcz le-a studiat inteo monografte, cetim

Daca privim aceste cladiri atat ca executie arhitectonica, cat

tehnica, trebue sa recunoastem, c aceste cladiri in lemn perfecte
sunt in felul lor capodopere arhtectonice"; Impresia acestor
seric de lemn e stapanitoare, neobisnuta". El le gaseste
roase, de infatisare foarte seribasa, dar si curioasa l gratioasA,
intru toate se tine seama strict de ceaace se poate exprima prin
lemn, elevatia constructiet o numeste foarte interesanta, bolta
extrem de originala, in decor vede poezie popular& Dupa Schulci
aceste biserc intrec arhiteetura in lemn mult laudata

din

Elvetia si pe cele din Norvegia. Manualul de istoria artei al lui

Springer gaseste de cuviinta sa redea in imagine in vol. II. biserica
de lemn romaneasca din Rosiort (Veresmort), numnd turnul tot
w de gratos cat- si elegant". Dintre invatati ungur Ladislau
Gabriel Sznte, V. Myskowszk, I. Szendrei si I. Balogh le adue
elogi.

Dar mal multe laude li s'au adus bIsericilor noastre de

lemn in ultimii 12 an. Cart sunt calitatile laudate Puritatea

esentiala in snteza spatiului, a materialului 0 a forme' de cla-12

www.dacoromanica.ro

dire' contopirea in mod incantator cu peisajul solutionarea

problemei in mod demn I coresptmzator scopului" aspectul
constructia, elevatia" (Platz). Steinbrucker admira for-

inarea artistica a intregului si a partilor singuratice, clarltatea

liniilor, proportiile, soliditatea cladirii, desenul ingrijit, schimbul

de umbra si lumina, contopirea armonica cu imprejurimea, puterea si gratia intregului. Este cu - neputinta a continua citatel,
ejunge a cita numele admiratorilor competenti Erixon, Focillon,
Alazard, Dhuicque, Curman, Adler, Roth, Ciernen, Weber, Ginhart, Treiber, Hielscher, Brhier, Perdrizet. Numai recent ungurul
Gerevich vrea sa le vada simple", incercand totusi sa le derive
dela Unguri, pe cand caracterul national roman al bisericilor noastre

de lemn a fost recunoscut expressis verbis de Weber, Steinbrucker, Platz, Bloch, Strzygowski, Birchler, Meyer, Weden,
Roth, Treiber, Erixon, Anderson, Pocillon, Alazard, Henry,
Romier, Rau, Zakavec, Terreros. Bisericile de lemn ale Romanilor ardeleni sunt emanatiunea personalitatil masselor, a spirttului popular roman. In Transilvania numai Romanii au biserici
-de lemn, Sasii i Ungurii nu au, cele putine unguresti despre
.cari exista insemnari, ne arata cladiri de necesitate, mai ales de
-nuiele, cele de barne fiind executate ori influentate de Romani.
Tratand calitatile artistice ale bisericilor de lemn romanesti
sa spunem cateva cuvinte despre cele mai decorate 00. : usile.
Alaturi de cele din Norvegia-Suedia cele romanesti sunt cele
mai bogat decorate, in aceasta privinta ele intrec pe cele ucrainene,

pe cele din Prusia de est, Silezia, cari sunt simple, cum ne arata
albumurile V. Chtcherbakivsky, V. Si6insky si L. Burgemeister.
Inafara de cate un rar arc in acolada ale noastre sunt pure creatii
iaranesti, independente, pe cand in Silezia i Ucraina influenta
-stilurilor istorice este adeseori evident& ele nu au un stil unitar;
cele din Podkarpacka Rus sunt influentate ori create de Romani,
far cele din Ucraina sovietica difera prin ornamentatie culta sau
vegetal& i prin ferecaturi ce lipsesc la no'. Numal cele din prile
nordice se pot compara ca bogatie cu cele romanesti; deosebirea este insa uriasa : 1. cele nordice sunt de un caracter
fantastic, asimetric, incarcat, complicat, pe cand ale noastre sunt
18

www.dacoromanica.ro

dare, simetrice. 2. in cele nordce predomina impletiturile geometrice 1 vegetale, animate prin figuri animalice, omenesti qi
prin coloane, pe cand la noi motvele geometrice-lineare-unghiwlare varate prin rosete ; la no' lipsesc impletiturile, animalele, figurile omenesti, coloanele, lar decorul vegetal este extrem de rar..
E fec t ul interiorului unei biserici rom&nesti se bazeazd in
primul rand pe pictura murald. Regula generala a fost ea toatg.
bserica (peretii, bolta, iconostasul) sa fie decorata cu picturi, cart
acopera, ca un covor, toatA suprafata. Avem de fapt destule
biserici in intregime pictate; cele mai sdrace rdmaneau totusi
nepictate, ele trebuau sa se multumeasa cu pctura iconosta-

sului,

sau numal a unei pri, su cu acoperirea pereti/or

cateva icoane i xilografii. Unele biserici erau pictate si in exterior. Scenele sunt asezate dupa iconografa bizantino-romana.
Traditia, experientele propri si cartile de pcturd
au ajutat artistii. Avem cunostint, c i zugravii din Transilvania erau in posesiunea erminiilor. In comparatie cu arhitectura,
pictura e mai bizantinA, dar nu lipsesc elementele apusene
locale. Groh Oseste pe cele de caracter bizantin superioare celor
apusene. Cele mal vechi, din jud. Hunedoara, aratd intalnirea
unor curente din Italia meridiona1A, din Orient, din Serbia si Bulgaria. Un al doilea curent se ataseaza Principatelor romane. Efectul
intregului este adeseori excelent, culorile sunt vii, scenele de obicei
bine compuse, proportiunile bine observate. Scopul picturii este

inaltarea sufleteascg, dar si instruirea celor inculti (biblia pauperum). Astfel se explica claritatea i tonul popular, moralizator.
Adeseori gasim costume romanesti, far la anumite figuri de condamnati

draci, costumul asupritorilor unguri. Tonul moralizator

culmineazd in scenele din lad. Oricat de naive si grosolane ar

fi aceste pcturi, ele nu dovedesc mai putin un anumit gust pentru

artele frumoase la Romani, pentrucA ele sunt executate de larani simpli. AceastA dispozitie a Romanilor sta evident in lega-

turd cu originea tor romana", sole ungurul M. I. Boldnyi in.

cartea sa asupra Ungarie, in 1851. Cele mal vech picturi murale
se gdsese in ud. Hunedoara i sunt datate de I. D. Stergnescu
astfel : cele din Streiu sunt din prima treime a sec. 13, cele din
14

www.dacoromanica.ro

Santamaria-Orlea dela sfarsitul sec. 13. ori inceputul sec. 14 s

jura. I a sec. 15, cele din Criscior din ultinaii ani al sec. 14, cele
din Ramet dela sfarsitul sec. 14 sl mijlocul sec. 15, cele din
Densus din al doilea sfert al sec 15, cele din Cncis si Ostrovulmare din sec. 15, cele din Gurasada dela inc, sec. 16 ori sfarsitul
sec. 15, cele din Coltiu s cele vechi din Hunedoara dela inc.
sec. 16. In Bihor straturile mai vechi ale picturii bisericii din *e-

ghiste sunt din sec. 15-16, cele din Remetea din sec. 14-16.
Primul strat al picturii din biserica unitd din Zlatna e din sec.
15 (1404). Pictura votiva datata 1408-9 din Strei-Sangeorgiu reprezinta pe ctitorul Latcu Candea si familia lu, cea din Criscior
este din 1417. Din sec. 17, dar mal ales din sec. 118 avem un

numar considerabil de picturi murale, ele stau in legatura, in

multe cazuri, cu cele din Principatele romane; la insirarea lor
trebue sa renuntam.
Cea mal veche icoancl datata este un Sf. Nicolae al mandstirii
Vadulu din 1531, in posesiunea Episcopiei rom. cat. din Alba-Iula.

Ea e pictata pe lemn si montata in argint aura cu smalt filigranat

(Drahtemail). Icoana altarului bisericii Sf. Ncolae din Brasov
e din 1564 intr'un cadru sculptat de un preot. Fecioara Hodigitria
din Prislop e dela mijlocul sec. 16. Fecioara din Nicula din 1681
este opera preotului Luca din Iclodul-mare. Icoane mai recente
ni s'au pastrat in mare numar in multe biserici. Pictura infloritoare din Nicula este executata pe sticla (Hinterglasmalerei) s poate
fi adusa in legdturd cu icoana miraculoasd din Nicula; primii artisti

erau preoti si calugari, apoi tarani. Cele mai vechi icoane pe

sticld datate sunt din sec. 18 (Ribicioara de jos 1778). Ele repreziuta o arta religioasd tdrdneascd extrem de rdspanditd in toatd
Transilvania, atat in biserici, (dintre car une/e poseda pana la 30
bucati), cat si in casele taranesti. Ele se vindeau cu ocazia pelerinajelor, dar 9"1 la tdrguri s prin vahzdtori ambulanti. Al doilea
centru al icoanelor pe sticla era Brasovul, al treilea in jud. Alba,

Sibiu, Fagaras. Icoanele pictate pe lemn sunt rar acoperite cu

piad de metal, fondul de aun este reliefat prin ornamente in gips.
Cei mai vechi pictori au venit probabil din Italia si Balcan,
dar curand observam in jud. Hunedoara o notd local& Ca
15

www.dacoromanica.ro

ocupatie pictorli romani erau preoti, calugari, cantareti t Aran'.

Erau i zugravi" de meserie, in majoritate ambulant!, in afar&
de bresle, cari parcurgeau toate provincille romanesti. Cunoastem
pana acum aproximativ 200 maestrii, cei mai multi din sec.
18-19. Cei din Principatele romane figureaza in numar respectabil.

Obiectele liturgice, ca qi icoanele, pot fi impartite in doua

grupuri ; unele apartin artei culte, altele artel taranesti. Romanii nefiind admisi in bresle, grupul prim cuprinde opere importate din Principatele romane, dela Athos, orl din alte tad cu
cultura bizantina, sau dela maestri' sasi. Este natural, ca numai
bisericile mai bogate aveau orfevrarie, (Brasov, Alba-Iulia, Lipova,

Lugoj, Bodrog). Cele mat vechi obiecte de cult ce le cunoastem

sunt : potirul bisericii sf. Nicolae din Brasov, o patera din argint
aurit a manastirii Bodrog, sfarsitul sec. 15 ori inceputul sec. 16.

Din punct de vedere national cu mult mai importante sunt

operele executate de tarani

cruci portative, cruci marl, tetrapoade, staluri, lazi, policandre, proscomidiere, potire, sfesnice etc.,
cnl _adeseori sunt capodopere ale artei populare, opere sculptate, crestate, pictate. Acestea ori nu sunt alterate debe de stilurile istorice ori daca da, ele ofera exemple curioase cum a interpretat si modificat taranul roman stilurile istorice. bate stilurile
istorice sunt reprezentate dela cel gotic pana la Biedermeyer.
In acest cadru trebue sa mentionam macar arta cartilor religioase si xilografilie religloase populare. Intre manuscrisele Huminate trebue sa remarcam Liturghierul scris la 1481 in manastirea din Feleac (in apropierea Cluiului) cu initiale colorate; Evangelia dela Prislop din 1517 cu initiale colorate si cu cate un desen
in diferite cubr deasupra fiecarui evangelist ; fragmentul unei
Psaltiri romanesti din sec. 16 cu initiale mari rosii, decorate cu flor1
si fructe. Miniaturistii precum i tipografii erau in majoritate ca-

lugari, cari au invatat meseria lor in Tarile romane". CentreIe

tipografice din Transilvania erau oraFle Brasov, castle, Sebe,
Balgrad. Relatiile lor cu tipariturile din Targoviste (Muntenia)
sunt evidente ! ele reproduc aceleasi frontispicii, de ex. Evangeliarul romanesc din Brasov 1561. Colaborarea maestrilor sal
16

www.dacoromanica.ro

e certa. La Evengelia cu Invatatura din Brasov (1581) fronti-.

spiciul se indeparteaza de traditia bizantina prin elementele
nasterii ; cornul abundentei crcel. Avem date positive despre
tipografi t xilografi venind din Principatele romane. Nu lipsesc
niel Romanii ardeleni, dintre earl cel mai celebru era Istvanovici, nobilitat de imparatul Carol VI in 1717. Tipariturile
lene in general sunt inferioare .celor din Principate, ele arata
mai multe elemente occidentale, desi se ataseaza artei car-.
tilor din tattle ortodoxe. Legaturi de call mai bogate sunt rare
a Liturghierului din Feleac 1498, cea din Balgrad 1680., In afara de

aceste produse trebue sa mentionam xilografiile populare, exe-.

cutate de taranii din Hajdate (jud. Somes), cart indeplinesc
acelas rol ca I icoanele, firad insa mal eftine. Taranii au inva..
tat tehnica dela calugari, s'au inspirat din cartile bisericesti si din
icoane. Subiectele sunt religioase, uneori i lumesti (cocosi,

seri). Ele erau vandute cu bucata la targuri. Unele sunt usor

colorate. Ele dovedesc Inca odata aptitudinea taranului roman.
Cele mai vechi cunoscute sunt -din sec. 18 (Alun 1782).
Prin revolutia din 1848 se sterge iobagia, starea poporuluL
roman ramane insa i dupa aceea lamentabila. Totusi observarn
unele Imbunatatiri. In arta romaneasca ardeleana apar primii
pictori academici, educati in apus, cart rup cu traditia bizantina si
se ataseaza curente/or apusene. Primul, M. Velcelean (t 1864) a
studiat la Milnchen, Nic. Popescu, cel mai insemnat, la Viena
Roma, Misu Pop la Viena, Lecca la Roma si Viena, Zaicu la Viena,

C. Pop de Satmar la Roma, Viena, Paris. In afara de caracterul

apusean apare modest si pictura profana. Cauza ruperii cu traditia este parerea nefavorabila, ce exista in jum. II. a sec. trecut
asupra picturii bizantine, la academiile de pictura precum 1 la
istoricii de arta din Austria si Germania; modestii zugravi dela
sate au ; Ozut In disgratia publicului fata de pictorii academic!
culti. In pictura, arhitectura sculptura profana se mentin nesChimbate curentele apusene pana azi, in pictura arhitectura
gioasa s'a revenit insa la sfarsitul sec. 19 la arta bizantina. Capela
cimitirului din Brasov (1874), biserica Adormirii Maicii Domnulut
(-1895-6) tot acolo sunt in stil neobizantra. In pictura religioasa
2

17

www.dacoromanica.ro

Octavian Smigelschi este indrumatorul, avand ca ideal o 'pictura

monumentala romaneasca pe baza traditie bizantino-romne
a artei taranesti. Idealul acesta este atins in pictura Iconostasului cupole catedrale din Sibiu in 1905. Pictura neobizantina
a fost imbratisata, nu WA influinta lu, de catre V. Smonescu, care
astudiat la Mtinchen, 0 de Gh. Rusu, educat tot acolo. In arhitectura
Dim. Boitor s'a inspirat in biserica din Cacova (Banat) dela arhitectura bizantina. Pictura profana s'a marginit mal ales la portrete
la subiecte nationale-istorice. In lipsa de mecenati ea nu a putut
lua o desvoltare ma inse. mnata, lar arti0ii au fost
caute
existenta in afara Transilvanlei. Valoarea artei romane0i ardelene
poate fi masurata prn aprecierea art0ilor sal aflat in alte tart Arhitectul Cesar Poppovts stabilit la Viena, a jucat un rol in arhitectura vieneza, Alexandru Popp a ajuns profesor la Scoala superioara de arta industriala din Budapesta, Smigelsch a fost apreciat
mult la Budapesta, C. Pop de Satmar i Aurel Pop in Ungaria
Romania, G. A. Matthdy (Matei) in Germana, sculptorul I. Paslea
ca profesor la Scoala industriala din Campulung (Bucovina). Un

mare numar a jucat un rol in arta Romania libere s C. Pop de

Satmar, S. Henta, L Salajan, C. Lecca, N. Bran, M. Pop, E.
Popea, C. Georgescu, C. Medrea. i altii. In imprejurari prielnice,
alta ar fi fost desvoltarea lor in Transilvania.
Liberarea Romanilor ardelen de sub jugul unguresc a dus, in
cele doua decenli, o desvoltare si inflorire uriap a vietil artistice
culturale: Un numar insemnat de catedrale i biserici cu plctura lor, edificil publice 0 nu mai putin de 120 bustur i statui
publice. Numarul muzeelor l colectionarilor a erescut, dar mai
mult al arti0ilor i expozitiilor. Contributia romaneasca este vizibila pretutndeni, la orae 0 la sate. Despre aceasta se va trata
intr'un alt studu.
Al doilea capitol mare al artei romane0i din Transilvania

este arta teiraneasat. Opresiunea ungureasca a putut

sau impledeca desvoltarea artei biserice0i i culte-profane, dar
nu a putut intru nimic impiedeca manfestarea geniului artistic al
laranului roman. Acesta a contribuit in mod insemnat la arta bisericeasca a satelor : bisericile de lemn, coanele din Ncula, xilo18

www.dacoromanica.ro

grafille din Hajdate, obiectele de cult si mobilierul, sunt opera

lui. In cele ce urmeaza ne vom ocupa numai de arta profana a Oranului : casa, mobilierul, uneltele, ceramica, si arta tarancei 1 portul,

tesaturile,broderlile 0 ouale de Pasti. Trebue sa accentuam inainte

de toate perfecta unitate intre arta taraneasca din Transilvania si cea
din celelalte provincii locuite de Romani, cea ardeleana nefiind,
decat o variatie regionala, acelas lucru ce-1 putem spune si

in privinta limbei romane. No de llte popoare, arta taraneasca

romana este mai arhaica, mai putin patrunsa de cultura ora.
Flor si cuprinde toate ramurile de activitate. Ramon de Basterra a
declarat in 1920,..ca Romanii au produs una din cele mal insem.
nate civilizatii taranesti ale lumii, iar I. Alazard sale in 1935g

Cand cineva parcurge Transilvania, chiar rapid, e frapat de

viata si stralucirea dvilizatiei romane" Desigur, ca tocmai aceasta
persisten ta a puternicilor traditii taranesti a fost aceea, care a impiedecat satele romanesti din Transilvania sa se maghiarizeze, iata
de ce au pastrat satele romanesti o atat de pronuntata originali-

tate alaturi de burg"-urile sasesti si ungurestia. Bste cu nepu.tinta a trata acest subiect altcum, decat printr'o soled caracterizare generala.
jannecke vede valoarea principala a easel romanesti in decorul ei. Acesta se refera atat la exterior, cat si la interior. Casa
dela munte e superioara aceleia dela es, ea este Blockbauw
in diferite variante, netencuita in exterior, cu arcade si pridvor
deschis, stalpi dopliti. Interiorul este pitoresc si atragator prin
covoarele viu colorate, prin icoanele si blidarul ce decoreaza
peretii, mobila cea mai decorata fiind lada 0 blidarul. 0 atentie
deosebita merita poarta de lemn monumentala la intrarea in
curte, in general raspandita la Romani si exceptionala la Sasi
si Unguri.

Obiectele de lemn : furci, fuse, prisnele, bate, linguri, cap.

cele, sararite, codoraste, lingurare, maiuri de batut rufe, spargatoare

de alune etc. sunt cu multa grija 0 arta decorate cu crestaturi.

Locul de frunte il ocupa furcile de tors executate de tined la
munte pentru -alma inimii lor. Crestaturile sunt geometrice :
rombul, steaua, crucea, serpentina, triunghiul, dreptunghiul, ro19

www.dacoromanica.ro

seta, perla, cercul, semicercul, elipsa, dupa principiul repetiliei, alternantel, simetriei, radiatiunei. G. TglAs gaseste In ele o verilabila poezie, manifestarea geniulu popular, nu se copiaza servil,

fiecare maestru imprima operei sale pecetea personalitatii. W.

jannecke releva formele decorative complet independente, ale
caror farmec nu-I putem indeajuns admira. Dupa M. Haberlandt
aceste creatii in lemn se numara printre cele mai interesante si
cele mal antice aparitii ale artei populare europene".
Portul este unul vertabil taranesc, nu orasenesc-rustificat,
el se poarta intotdeauna, nu numai la sarbatori i prn aceasta se
deosebeste de al Ungurilor l Sasilor, precum prn aceea, ca
numai lama are hane pe deasupra, in general consta irisa din
albituri. Taranimea romana da mare importanta costumului
calitatilor lui artistice, mai bucuros flamanzeste decat sa poarte
haine rete. CaMaple costumului femeesc, care e superior celui
barbatesc, sunt : bunul gust, smplitatea i nobleta, el nu este
stramt i totus reliefeaza formele corpului, iubeste lnille armoMoase, culorIle vii fail a fi strident, este decorat cu masura si pe
langa distinctia sa este comod 1 practic. At& broderia camasii
cat si a surtei are motive geometrce. In diferitele regiuni vedem variatiuni locale, asupra carPra nu putem insista : Saliste,
regiunea Padurencelor, Banat, Muntii apusen, Maramures, Cample.
Campul vast al activitati tarancei il formeaza tesaturile

broderiile pentru costum, stergare, batiste, cpvoare, traiste, etc.

Taranca e foarte harnca. Covoarele sunt destnate a acopeni
masa, patul, peretii, lar nu pentru jos. Tehnca lor e varlata, se
aseamana cu chelmurile din Asia-mica, materialul este lana colorata vegetal, lar motvele sunt i aid geometrice. Culorile principale sunt rosul, care domineaza, galbenul, verdele, albastrul, ne-.gut albul lane'. Valoarea covoarelor consta nu numai in va-

rietatea formelor, fneta desenulu, clartatea compoztiei, dar mal

ales in combnarea cu gust a culorilor. Originar covoarele se

executau numai pentru uz propru si nu aveau borduri, spre deosebre de Secu, la cari covoarele nu sunt in uz, ci numa oblecte
Broderiile se
de comer; si nu se produc decat in jud. Chic.
fac pe panza de in, canepa sau de bumbac cu fir de lana, matasa,

www.dacoromanica.ro

bumbac si aur. Firul de aur e mai recent. Motivele geometrice

sunt cele oblpuite, IIldi rar flori foarte stilizate. Broderiile romanesti sunt usoare, delicate, Laid de cele unguresti greoale si stri.gAtoare;

ele dovedesc un gust superior atat la desen, cat

si

la

culoare, am putea zice: stint neobisnuit de fine pentru o tarancO,

Sa vedem cum sunt apreciate aceste manifestatiuni ar.tistIce taranesti de specialistii straini 7 E. Kolbenheyer seria in

1912: Pentru el este o necesitate imperloasa a da difertelor

obiecte, in data de caracterul durabilitatil

sl

utilitaiii, un aspect

exterior artistic cu decor intotdeauna ales; eft arata just in acest do-.
meniu un simt artistic natural, o inteligenta innascut, pe care daca

o comparam cu intarzierea ce se manifesta in alte domenii ale

culturii, nu poate decat sa trezeasca uimirea si chiar admiraiia
noastre. E. Lam nu e mai putin entuziasmat4 Putem spune ctr
toata sinceritatea, ca invidiem pe Romani pentru mensul lor
tezaur de arta popular& pentru obiceiurile si datnele lor, care trdese
Inca si azi. Pe cand not trebue cu osteneala sa adunam st sa rein-.

viera din nou mostenrea prea mult risipita a inaintasilor, Romani}

chiar azi se bucura de o arta populara infloritoare". E. Sigerus

scrie i Aceste lucran executate cu arta pe o panza ca fond, sunt
atat de frumoase, atat de nobile, atat de plne de stil, incat par
a fi fost brodate in sec. 16 sub supravegherea une doamne din
familia Medici in Italia 0 nu de tarance romane cu manf aspre
dupa munca dura a campului". Dupa H. Focillon arta taraneasca
romana a ramas fidela unor forme foarte vech, dar nu se repet& pentruca artstii tarani sunt poeti. Asezata intre regiuni de
incarcare si de greutate, ea conserva acea tonaltate care nu se
defineste
gustul, si in viociunea cea mai upara, in expresia
cea mai inventiva, geniul masurii si secretul de a con/ine facili-.
tatea". Acestea sunt aptitudin eterne ale rasei". I. Alazard lauda
Vsim/u1 estetic al taranului roman in aranjamentul caselor de
lemn, eleganta vestmintelor, in care culorile se armonizeaza fericit".

Ch. Diehl serie despre varietatea produselor acestei arte popu-.

lare care a excelat in particular in operele ceramice 0 in lucrul
lemnului..." Dar mal ales in broderille cad decoreaza costumele
populare, apare in felul cel mai caracteristic toata traditia nato-,
21

www.dacoromanica.ro

-nala... o varletate, o bogatie de culor viguroase, care se armonizeaza cel mal fericit din lume... i pretutndeni, in Muntenia ca
si in Bucovina, in Transilvania ca si in Banat, gasm gratia infinita
a acestor broderil originate si drOgute". L. Romier lauda geniul
particular si gustul innascut pentru eleganta. Dntre specialistii un-

guri FI. Rmer 0 L. peantitiir s'au pronuntat asupra broderiilor

noastre. Prmul ne confirma, ca Romanfi au ramas fidel motvelor Ion vechi, extrem de originate". Al doilea scrie astfel
despre broderiile romanest din ud. Arad : Prn simtul lor artistic
si efectul lor, ele intrec broderffle slave de forme dure s manotone si broderfile secuesti, care cu tot enormul lucru ce-I condi-tioneaza, fac mai putn efect. Ele le intrec pe acestea prn bogatia
lor, prin florile si frunzele lor plne de farmec, prn compozta al.,tistica s colortul lor. Armona decorului se manifesta cu o forta
surprinzatoare, aceste compoztii sunt vertabile opere de arta. Ale-

gerea culortor dovedeste abilitatea, masura dictata prn bunul

s'i proportia culorlor sunt totdeauna pline

stmt. Dstributa
de gust."

Nu mal putin elogioase sunt aprecierile calatorilor strani

din trecutul mat indepartat. Contele de Hauterve in 1785 este
de parerea, ca ducesele franceze chiar nu brodeaza mal placut,
mai frumos". Contele ungur Karaczay, gaseste in 1818 costumul
roman nu numa frumos, dar s curat, el remarca, ca pana s'i cers-

torii poarta costume brodate, si gaseste valul tarancelor de o fineta superoara. Pictorul Lancelot (1860) spune despre costumul femeesc, ca trezeste suvenrele fercite ale Greciei 0 Italieis pictat va

fi incantator prn cubr, sculptat va fi admirabil prn !Mille sale,

lasand sa se 'vada proportiile corpului sf- gratia taliei. Englezul
Ch. Boner observa in 1865, ca covoarele tesute in anumte regiuni ale Transilvanie de femeile romane sunt atat de fru-

moase, incat ele ar fi de sgur apreciate in orcare salon din

Londra OH. Paris".

Vechimea efectiva a obiectelor de arta taraneasca la not si

aturea in Europa nu atnge in general mai mult de 2-3 secole, dupa inscriptille databile. Aceasta nu inseamna, ca nu
exista oblecte mal vchi, insa nedatate. Traditionalismul si conser28

www.dacoromanica.ro

vatismul tar anului nostru, ferit mai lung timp, din cauza jugului
strain, de binefacerile culturii distrugatoare de arta, ne indreptaieste a admite o vechime incomparabil mai mare, care este confirmata prin vechile picturi, gravuri si descried ale artei noastre
laranesti. Dela inceputul sec. 17 pana azi calatorif straini ca M.
Opitz (1624), Tr6ster. (1667), Hohenhausen (1775), Sulzer (1781),
Griselini (1780), Wilkinson (1820), Lagarde (1828), Stilrmer (1830),
d'Haussez (1831), Paget (1839), de Gerando -(1845), Boldnyi (1851),
Poujade (1869), considera arta populara romaneasca ca foarte

veche, unele din genurile el aducandu-le in legatura cu Dacii

Romanii. Aceasta nu fart nici o baza, fiindca un numar din
invatatil de azi sustine acelasi lucru. Daca cornpardm de ex. cele
mai vechi reprezentari de costume romanesti, incepand cu Chro-nicon Pictum Vindobonense din 1358 cu picturile murale ale
bisericilor din Strei-Sangeorgiu (1409), Ribila (1417) cu cosiumul
de pe emblema giuvaergiilor din Brasov (1556) si din CostmeBilder aus Siebenbargen" (sec. 17) ne vom convinge, cat de
putin s'a schimbat pana azi, desi ce ar fi mai mult expus
model decat costumul Comparatia cu Dacii de pe columna lui
Traian convinge pe oricine despre originea tracica a costumului
-taranesc roman. Chiar ql in arta decorativa a costumelor, in caracterul abstract al stilisticei ornamentale, N. Iorga vede originea
traco-ilira. Ipoteza lui Iorga o confirma Kolbenheyer t invatatii
roman'.
Insemnatatea artei romaneti din Transilvania se poate aprecia

nu numai prin valorile artistice intrinsece, dar si prin influenta

ce o exercirci asupra pop oarelor conlocuztoare minoritare :

Secui, Onguri, Sap', chiar si asupra pofioarelor vecine. Este

natural, ca influenta aceasta se constata mai mult in arta taraneasca decat in cea culta. In cea din urma, pictura bizantina a
infruentat pictura ungureasca, caci biserici romanesti au trecut
fortat in posesiune ungureasca, de ex. Santamdria-Orlea, Turda,

Abrud, Remetea. Apoi artistii romani, nu odata au lucrat

pentru Unguri, de exemplu mitropolitul jorest, Campian, loan
Pop; opere de arta romanesti, icoane, au intrat in posesiunea bisericilor unguresti, de ex. Sf. Nicolae al Catedralei rom. cat. din
23

www.dacoromanica.ro

Alba-Tuna, icoana miraculoasa a Fecioarek din biserica Piaristilor

din Cluj. In arta taraneasca, influenta romaneasca nu este accf-;

dental a ori secundara, ci profunda, ea nu se limiteaza numai la

anurnite genuri, cl se exercita asupra intregului domeniu al artei
taranesti: tehnica cladirilor in lemn, artele decorative (costumele,
poezia, muzica, dansul). La Ciangai, Crasoveni, Secu, avem

dreptul nu numa de a vorb de influenta romaneasca, cl de

un fond romanesc al artei lor vechi, fond la care acestia nu
au adus decat nuante ori modificari de detalu.
In arta taranilor secui contributia romaneasca se explicA
prin puternicul amestec de sange; de fapt dupa Opreanu avem
a face cu Romani secuizati in proportie de 504, 164 pastrand
integral nationalitatea romana. Caracterul romanesc se manifesta
la Secui in arhtectura in lemn, in acoperrea suprafetei obiec-.

-telor cu ornament, in omamentata geometrica, in rolul redus

al ornamentatiei vegetale, atat de iubita de Unguri. Nu numai
In judetele secuesti de Est, dar si in Unghiul Caleatei (Kalotaszeg)

observarn acelasi lucru. Covoarele secuesti din Chic cu motive

-geornetrice, sculptura in lemn geometrica cu inscripta cirilica In

Muzeul Secuesc din $ft. Cheorghe o (male de Past sunt romanesti, sau de origne romaneesca. Marienburg ne asigura in
18Ig ca Secuii se imbraca romaneste.
Influenta romaneasca o gasim si in arta taraneasca a Sasilor
ardelen. Dr. L. Netoliczka si Dr. F. O. Stein au adus numeroase
dovezi. BI-Csch Gallee inseamna gulerul cu broderii romanesti
al SaOlor, Pe-dos-Stickerelen" ale Sasilor preiau nu numai tehnica
dar si aenumirea romaneasca. Harrasschurz",- Krizen" sunt un

sort si o menta cumparate dela Romani, la fel Zukema", su,rnanul Romanilor. Gluga" Kuschma", Jraistera, Stergar",

Koschok" sunt imprumutate dela Romani, nu numai ca obiecte,

dar si ca denumire. Motvele geometrice in arta decorativa, vestmintele de piele, cama purtata deasupra pantalonilor sunt asemenea de origine romaneasca.

In afara de Transilvania trebue sa mai relevarn influinta

romaneasca asupra Sarbilor din Banat si Jugoslavia, asupra
Bulgarilor, asupra Polonezilor, mat ales asupra Goralilor. asupra
Slavilor de vest pana in orava, Slovacia si Podkarpacka
24

www.dacoromanica.ro

Rus mai cu seama in arhitectura in lemn si decorul lucrarilor

in lemn. Subiectul acesta vast al influintelor romanesti a fost
tratat de autor in doua studii (1936 O. 1939).

De incheiere, in baza celor expuse, putem constata, ca

,,geniul artistic al unui popor nu poate fi inneibuit prin oprimarea de ceitre alt popor strain sta pdnitor. Arta lui cult& poate
fi redusa ca extensiune i dimensiune, ca material ,pretios, ca
bogeitie, unelegenuri, de ex. castelele, pala tele, vor lipsi, allele

cum e orfevrezria vor fi rare, arta culta va /1 imbibata de

elemente popuRre (ceeace este insa numai in / avorul el). Aptitudinile artistice ale poporului totulsi ies la iveala . Nu se poate

deloc impiedeca prin oprimare strainei inflorirea artei faranegi i in acest domeniu geniul poporului romdnesc a creica
capodoberele artei sale; prin care In trece pe asupritori.
Cari sunt no tele caracteristice ale artei romanesti din TranEle pot fi rezumate prin urmatoarele: 1. caracterul de

silvania

oprimare. 2. oscilarea In/re est si vest. 3. caracterul popular

4. calita file artistice.
Arta culta a Romanilor ardeleni asa modesta cum apare ade.
seori, este o aria nalionala in sensul, ca ea are un caracter aparte,
special, este opera artistilor i comandatorilor (Besteller) romani. Mesterii straini sunt o exceptie. Ce deosebire mare MO
.de istoria artei ungare, care in genere este o insirare a operelormaestrilor strain' si numai exceptional gasim Cate un maestru
tingur de rasa, in consecinta ea nu poate avea pretentia de arta
nationala. Multi chiar din rnecenatii ei nu erau Unguri de origine.
Chiar specialistii unguri inainte de rasboi au recunoscut, ca nu

au o arta national& ca nu se poate vorbi de o istorie a add

unguresti i totusi dupa 1918, din motive politice-revizioniste

usor de inteles, ungurul" T. Gerevich indrazneste a scrie pentru necunoscatori despre arta nationala ungureasca din Transilvania", despre unitatea artei unguresti din Ungaria Transilvania", despre influente artistice unguresti din Ungaria in Transilvania" simai ales despre rolul conducator al artei unguresti in Transilvania". Toate aceste afirmatii sunt pure inventii. Transilvania are
25

www.dacoromanica.ro

In istoria artei rolul sat' aparte, arta minoritatii unguresti din Transilvania e alta decat cea din Ungaria, putinele asemanari ce apar rar
se atribue acelorasi maestrii strainf, nemaghiari, in majoritate Ger.-

mani, cart au lucrat pentru ambele tari. Ungurii au fost intot.deauna numai consumatori, nu producatori In arta. Daca eliminam tot ce e de origine germana ori slava in arta i tiinta ungara,
ramane disperat de putina scrie profesorul universitar Fr. v.
L6her in 1874. Arta lor este una germana provinciala, care a
primit cu mari intarzieri prin artisti nemaghiari stilurile apusene,
deci o arta fara originalitate si de mediocra valoare artistic&
Precum am aratat in mai multe studii i la Congresul international
al Istoricilor din Varsovia la 1933, rolul conducator l'au avut in
arta cuita Sasii arde/eni, far in arta taraneasca Romanii. In arta.
culta Romanii au rolul lor aparte. Este o nedreptate i ingrati.-tudine a degrada pe Sasii creatori de orase, cultura
mantenitori al stilurilur apusene in vasali ai artei unguresti
a dispretui meritele incontestabile ale Romanilor ardeleni in
istoria artei. Este egal cu exproprierea, a insira si reproduce in
imagini capadoperele artei sasesti i straine, lasand a crede ori
Armand ca sunt unguresti, intr'un studiu ce poarta titlul : Arta,
ungureasca din Transilvania". Tenclinta oarba politica i lipsa de
autoritate in materia artei ardelene a dlui Gerevich explica afirma,-

pile sale nedrepte, dar si nedemne pentru un om de stiinta. In ce

priveste pe Romani d. Gerevich lucreaza nu numai cu afirmatii
nereale, dar si cu monumente fictive, inventate de dsa : temple
rotunde i biserici de lemn de plan central" cari nu exista nici
macar intr'un singur exemplar l Sau se aventureaza in alte domenii,

cari nu apartin istoriei artei si in cari este incompetent. Pamfletul dlui G. a fost supus until examen amanuntit s't respins
intregime prim argumente de catre subsemnatul intr'o lucrare
germana, pentru a invedera prin ce mijloace nepermise se lwcreaza in Ungaria sub masca stiintei.

Insemncitatea artei ronainegi din Transilvania poate fi

judecata din trei puncte de vedere 1. in istoria artei romanest.
2. din punctul de vedere al istoriei artei ardelene si insfarsit 3
in cadrele istoriei universale a artei.
26

www.dacoromanica.ro

In istoria artei romnesti arta ardeleana are un rol In.

semnat, aparte, prin bisericile de lemn perfect desvoltate s de
calitatio artistce superioare, prn arhtectura sa de zd vche curioasa, (incepand cu sec. 12-13), care uneste elementele bizantino.-

romane cu cele apusene, apoi prn nota popular& laraneasca

unu tertoriu consderabil. Ea a creat in acest domenu tot ce
a fost posibil in imprejurarile extrem de nefavorabile ale unu
popor asuprt. Deosebrea monumentelor ardelene-romanest fata
de cele din Prncipatele romane consta in acea, ca in Principate
elementul apusean se margineste la detalii, la Romanl ardelen
insa cele doua stiluri apar paralel intr'un amestec in care cand
unul cand altul are rolul covarsitor. La formarea picturli romanesti culte de dupa 1848 contribup pictorilor roman' din Transilvania este insemnata (Lecca, Lemen, .Henta, C. Pop de Satmar,

M. Pop, Smigelschi, Popea, etc.). Nu mai pu/in insemnat este roluk

Transilvanie in arta taraneasca profana. Cu toata untatea artstied desavarsita a tuturor provincillor locuite de Romani, Transilvania se distinge prin anumte particulartati, prn caracterul
arhaic original al produselor sale. Daca bisercile de zd ale
Vechiului Regat roman sunt superoare celor romane din
Transilvania, bisercile de lemn ardelene sunt superoare, lar
celelalte produse ale arte taranesti sunt de acelas nivel.

Din punctul ae vedere al istoriei artei ardelene ci in

compara/le cu minoritatea sciseascei Si ungureascei,1 in arta
raneasca Romanif ocupa Orimul loe prn valoarea artistica a
produselor lor, prin vechmea numarul lor mare, prn nfluen/ele ce le-au exerctat asupra popoarelor conlocutoare
vecint. Dealtfel, ele au fost mai pu/in atinse, decat ale Saslor
Ungurilor, ele industria mare si de arta claselor superoare. Motvele
ornamentale ale celor tre popoare sunt usor de deosebt. Romani'
au predileclid pentru motvele geometrce, Unguril prefera deo.rul floral, Sasil ornamentul omenesc animatic. In arta culta
ntroducerea stilurilor istorce apusene se datoreste Saslor
1 In cele ce urmeazA dau rezultatul comuniarit mele dela Congresul
international al Istoricilor din Varqovia, 1933.
27

www.dacoromanica.ro

strdinilor, .cultivarea artei apusene Sasilor Ungurilor, a stilulifi bizantin se multumeste Romanifor. Stilurile occidenta/e au

venit in Transilvania inainte de toate din Germana si Austria;

stilul bizantin din Muntenia si Moldova, mal rar din alte proyincii
ale artei bizantine. Daca in arta culta minoritatea sdseascd siungureasca a cultivat stilurile occidentale, lar Romanii pe cel bizantin--

roman, e nedrept a trage din aceasta o concluziune asupra

perioritatii ori inferioritatii lor : pentru istoricul de arta in al cdrui
ochi opera conteaza si nu stilul, ar fi o judecata unitlaterala
fard valoare istoricd. Valoarea istoricd $i artistica a unei opere
nu depinde de stil. De altd parte atasarea RomaniIor la traditia
bizantina, in mediul de culoare occidentala al Ungutilor dominatori i al Sasilor privileglati, e semn de forta, independenta

.constientd. Ca vechime, cu excepia unor detain ale catedralei

TOM. cat. din Alba-Iulia, monumentele sasesti i unguresti exi-

tente in Transilvania nu sunt mai vechi, decat cele romanesti.

In arta occidentala a Transilvaniei Sasii au o importanta mal
mare, pentrucd monumentele lor vechi medievale sunt superioare ca numar i valoare celor unguresti; arta Sasilor mai are
fald de cea ungureasca intaietate i fiindcd monumentele ei
sunt nationale : comandate si executate de Germani, pe cand
cele ale Ungurilor sunt in marea majoritate opera nemaghiarilor
(strainilor) din fosta Ungarie sau chiar din a/te tad.
In afara de bogata i vechea lor arta ,populara, in afard de
introducerea stilului bizantin i crearea acelui amestec de stil apusean bizantin, Romanii ardeleni au mai produs o artd originala

prin arhitectura lor in lemn, in primul rand prin bisericile de

lemn, pe cad minoritatea saseasca l ungureascd nu le are, lar
acelea din trecutul indepartat, asupra cdrora suntem informati,
.sunt cu mult inferioare.
Privind arta romaneascd din Transilvania dinteun punct
de vedere mai larg al istoriei artei universale : bisericile de
lemn si arta tardneasca apar pe primul plan; cele dintai ca un grup
independent, romanesc, al bisericilor de lemn din Europa, de insemnata valoare artisticd i istoricd, care sta alaturi de cel nordic

si al Slavilor de est si al Slavilor de vest, ba poate chiar le in-

www.dacoromanica.ro

trece; lar arta Oraneasca exceleaza prin caracterul ei ail-laic, autohton, aproape nealterat de arta culta, prin bogalia si calitalileartistice; faptul, ca arta Iaraneasca a Romanilor ardeleni a influinlat atat de profund nu numai popoarale conlocuitoare, dar
si pe cele vecine, are deosebita importanO. Chiar si arta reli.gioasa de zid rezolva probleme interesante, impingand spre vest
pana la granilele LIngariei din 1920 domeniul artei bizantine,
despre care se credea inainte cu cateva decenii, ca nu a trecut
dincolo de granilele Munteniel si Moldovei; apoi amalgamul de
sti/ bizantino-roman si apusean este asemenea un fenomen inte-,
resant in istoria artei unui popor oprimat.
Revolulia din 1848 a creiat libertati partiale pentru Romani, din cari au rezultat : o modesta clasa burgheza si o plc-a
tura culta profana in locul aceleia exclusiv religioasa. Liberarea
totala de sub stapanirea straina in 1918 a creiat o viata artstica
romaneasca intensa in Transilvania, care in aspiratiile si rezultatele sale s'a ridicat tot mai mult spre culmi inaccesibile in inn-prejurarile neprielnice ale trecutului. *)
Bibliografie : C. Petranu : Die Kunstdenkmaler der Siebenbilrgen Rumnen. .Clul, 1927.
L'Art Roumain de Transylvanie. Cluj,
0
n
1938.
*) Din nefericire prio Arbitrajul dele Viena (1940) realizrile ultimelor

doua decenii in Cluj, Samar, Oradea, Zalau, Targu-Mureg, etc. au ramas

pe teritoriul cedat ungariei, la fel vechile monurnente istorice in pumr respectabil: minunatele biserici de lemn din Maramures, Somes, Cluj, Samar,
Salaj, vechile biserici de zid din Vad, Tinaud, Mihaesti, Ilba, Satmar, Oradea,,
etc. au ajuns iarasi sub stpanire straina care nu le apreciaza si nu le ocrotegte..
Ca exemplu ne poate servi cazul statuiei Lupoaicei din Cluj si Samar (copia
originalului din Roma, cadoul orasului Roma), cari au fost indepartate din

piete de recenta stapnoire ungureasc, par'ca prin aceasta s'ar putea sterge
trecutul roman al Transilvaniei si originea romana a Romanilor, cari si azi
sunt In maJoritate. Monumentele istorice romanesti ramase in nordul Transilvaniei formeaza o unitate perfecta, indestructibila cu cele din Transilvania
de sud, ele sunt dovezi ale aptitudinii artistice si culturale ale Romanilor, in
acelas timp dovezi ale oprimarii lor.
29

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA VIATA $1 CULTURA

REALITATI DE VIATA V CULTURA ROMANEASCA
SERIA A)

SERIA B)

Fase. 1: Prof. L Lupag, Importanta

istorici a Transilvaniei ca centru
vital al ronanismblui.

Fase. 1: Prof. S. Dragomir, Transilvania inainte 0 duptt arbitrajul dela Viena.

Fase. 2: Prof. I.
etnic.

Fase. 2: Prof. C. Negrea, Evolutia legislatiei In Transilvania dela 1918

Moldovan, Statul

pAnA astizi.

Fase. 3: Prof. St. Bezdechi, Pentru

clasicism.

Fase. 4: Prof. Em. Pop, Pidurile qi

destinul nostru nationaL

Fasc. 3: Prof. C. Petranu, Arta ramineasci din Transilvania.

Fasc. 4: Conf. I. Breazu, Lupta Romanilor

din

limbIL

www.dacoromanica.ro

Transilvania

pentrn

www.dacoromanica.ro