2.4. MORFOLOGIA MOLARILOR PERMANENT! (~ ty] Molarit permanenti sunt dinfi cei mai voluminosi si mai puternici de pe ambele arcade. Morfologia molarilor este complex, prezentand trei-cinel cuspizi pe fata ocluzala si doud rédacini (molari inferior) sau tei radicini (molar superior) Moat, prin radacinile lor mutiple, sunt dinfi cu cea mai bund implantare {in oasele maxilere, Molarii permanenfi sunt in numar de 12, céte 3 pe flecare hemiarcads, find implantafi distal de dinfi premolar. Atat molarii supetiori ct si cei inferior’ sunt tn serie descendenté, deci volurnul lor descreste de la primul la al treilea molar Funofile la care participa molar superior si inferioni sunt ~ masticafie, prin relieful ocluzal mulicuspidat - _ stabilitatea ocluziei, prin angrengjul intercuspidtan ~ menfinerea dimensiuniivericale de acluzie ~ suport pentru pérfile moi peribucale (obraji2.4.1. MORFOLOGIA MOLARILOR SUPERIORI Molerii superior’ sunt in num&r de sase, cdte trei pentru flecare hemiarcada maxtara sl apartin, alturi de premolar, dinflor grupului lateral Func{ia lor principala este mastcafia, preluénd o parte a presiunilor imasticatori pe care le transmit craniulu prin stalpul zigomato-molar, contibuind si la mentinerea ocluziei $i a dimensiunil verticale de ocluzie prin cuspizl palatinali activi Particip8 uneori i a realizarea ghidajului de grup. Erup distal de premolari avand pozitia 6,7 si 8 de implantare pe hemiarcadele maxilare Molar sunt cei mai mari si mai pulemici dinfi af maxiarului superior, datorité volumuiui mare si ancorajului lor putemnic tn maxilare. Coroana lor este putin mai scurté decét a premolarilor, ins celelaite dimensiuni sunt mai mati decat ale premolarilor. Forma lor coronaré este cubic, aplatizata in sens mezio- distal si prezinté patru cuspizi bine dezvoltat, doi vestibulari gi doi palatal, dispozitia si marimea cuspizilor find, cu exceptia morfotipurilor, aceeasi pentru fiecate dintre molar in parte. Porfunea radicularé a molarior poate avea aceeasi dimensiune in sens axial ca si cea a premolarilor, ins prezinté trei rad&cini (respectiv trei canale radiculare), dou vestibulare si una palatinalé. Apexurile rdacinilor sunt in raport de vecinditate cu sinusul maxilr. Molar nu sunt dinfi de inloouire, nefiind precedati de dint! temporari in zona lor de eruplie. Linia lor de aranjament este similar pentru cele doua hemiarcade. in ocluzie, molarii superior’ ti depéigesc vestibular pe cei inferior, iar tn sens mezio-distal, molariiinferiori sunt intro pozitie mezializatd cu o jumatate de cuspid fat’ de molari superior, acest fapt datorandu-se diametruluiredus in sens mezio-distal al incisillor inferiori. Aceast& diferent este compensata prin diametrul mezio-distal al celui de al treilea molar inferior, care este mai mare decat al celui de-al trelea molar superior, astfel incdt planul fefelor distale ale molatilor de minte se situeazs la acelasi nivel. ‘Abraziunea molatilor superior se localizeaza la nivelul cuspiellor palatinali activ2.4.1.1, MORFOLOGIA PRIMULUI MOLAR SUPERIOR PERMANENT ADNOTAR!: Sistemul F.D.L: 1.6: pentru primul molar supetior drept 2.6: pentru primul molar superior stang Sistemul american: 3: pentru primul molar superior drept 14: pentru primul molar superior stang Sistemul anglo-saxon: 6.1: pentru primul molar superior drept L6: pentru primul molar supetior stang Sistemul aritmetic: 6+ : pentru primul molar superior drept +6: pentru primul molar superior stang Sistemul francez: 06: pentru primul molar superior drept ‘$6: pentru primul molar superior stang CRONOLOGIE: - debutul califcari: la nastere ~ coroana complet format la 2 ani gijumatate - 3 ani ~ radacind complet formata la'9-10 ani DIMENSIUNI: - inallime coronara: 7,5 mm - lungimea rédcinilor: intre 10,1-15,0 mm ~lungime totala: - minima: 17,6 mm = medie: 19,4-20,6 mm = maxima: 22,5 mm ~ diametru : - coronar M-D: - vestibular 10,0 mm - palatinal 14,0 mm ~ cervical M-D: 8,0 mm = coronar V-P: 11,0 mm ~cervical V-P: 10,0 mm ePrimul molar superior are pozitia 6 de implantare pe fiecare din cele dous hemiarcade maxitare, ‘Lobii de dezvoltare sunt in numér de patru sau cinci, dot fiind vestibulari si doi sau trei palatinall, tn funcile de existenfa tuberculului Carabeli Funotilé la care participa primul molar permanent superior sunt multiple: masticatie prin fala ocluzala, stabiltatea ocluziei si mentinerea dimensiunit verticale de ocluzie prin cuspizii palatinali activi, realizarea ghidajului de grup in migcarile de lateraltate ale mandibulei (cénd exista acest tip de ghidaj lateral si cand este implicat si primul molar), preluarea unei parti a presiunilor masticatori pe cate le transmite craniului prin stBipul zigomato-malar,'controlarea migc&riior dentare din cémpul ocluzal anterior gi posterior, cea de @ doua inéitare a ocluziai odatai cu eruptia sa. impreuna cu primul molar permanent inferior participa ta stabilrea ‘cheii de ooluzio" descrisé de ANGLE, partcipé la realizarea "pasulul helicoidal" descris de ACKERMANN (calaj ocluzal), suport pentru partile moi. Primul molar permanent se numeste si "molar de sase’ ani* pentru & erupe la aceasta varsta, Este cel mai mare dinte de pe hemiarcadele mayilare Este in contact mezial cu fala distala a premotarului secund, iar distal cu fata mezialé a motarului secund superior, COROANA primului molar superior are un diametru mai mare in sens vestibulo-patatinal decat mezio-cistal, find aplatizaté in sens mezio-distal, Prezinta patu fofe laterale (in ordinea descrescatoare a marimii lor find: meziala, distala, vestibularé si palatinald} i o fal& ocluzala (tituranta) FATA VESTIBULARA Fala vestibulara a primului molar superior are forma de trapez cu baza mare orientata spre ocluzal si baza mica spre colet, MARGINILE FETE] VESTIBULARE sunt: - Marginea de colet (cervicala) este aproape rectlinie, usor concava spre ‘ocluzal si prezint& o mica depresiune, corespunzéitoare spatfululinterradicular.+ Marginea ocluzald are forma literei *W" ou deschiderea spre cervical, tapt datorat celor doi cuspizi vestibular, *V"-ului mezial corespuinde cuspidului mezio-vestibular si este mai obluz si mai rotunjt decat ‘V'ul distal, corespunzator cuspidului cisto-vestibular, care este aproximativ n unghi drepl si mai putin rolunjt decd cel mezio-vestibular. Versantul mezial al celor doi lobi vestibulari esie mai scurt decéi versantul distal. + Marginea meziala este mai lungé si mai dreaota dec&t maiginea distala - Marginea distala este mai sourt& si mai convex’ deo8t marginee meziala. Cele dou margini proximale diverg spre ocluzal FORMATIUNILE FETE! VESTIBULARE: + Doi fobi, unul mezial, mai mare si un lob aistal mai mic, corespunzator cuspizilor mezio-vestibular si disto-vestibular. ~ Un gant interlobar numit centro-vestibular, care separa cei doi lobi gi cere pomneste din foseta secundard centralé a fejei ocluzale, terminandu-se printr-0 foseta secundard vestibulard -O foseti secundara vestibulara, de descarcare, situat’ la jumatatea inaltimil avestei fole, la extremitatea gantuluiinterlobar centro-vestibular. - Doua creste vestibulare de smait, foarte putin proeminente, care coboar’ din varful cuspizilor gi se termina pierdut la jumatatea inalimitfetei vestibulare. RELIEFUL FETE! VESTIBULARE este convex in dublu sens’ - In sens cervico-ocluzal,. convexitatea maxima se. situeazé tn treimea cervicala ~ In sens mezio-distal, convexitea maxima este localizaté in treimea meziala. FATA PALATINALA Fala palatinala a primului moler superior este mai mica decat fata vestibilara si are aceeasi forma de trapez, cu baza mare orientaté sore ocluzal si baza micd spre cervical. MARGINILE FETEI PALATINALE sunt: + Marginea cervicala, care este aproape recilini.+ Marginea ocluzala are forma literei "W", forma datoraté celor doi tobi orespunzatori cuspizitor patatinal. *V"-ul mezial, corespunztor cuspidului ‘mezio-palatinal, este mai mare in toate sensurile, reprezentand aproximativ trei- cincimi din diametru] mezio-distal al coroanel, iar unghiul deschiderii este obtuz. “Vl distal corespunde cuspidului disto-palatinal si are vérful unghiului mai rotunjit decat al lobului mezial. Versantul mezial al "V"-urilor este mai scurt decat versantul distal. + Marginea meziala este mai unga si mai dreapté decat marginea distalé. ~ Marginea distala este mai scurté si mal convex decdt marginea mezialé, Cele dou margini proximale diverg spre ooluzal Fig. 49. Primul molar superior drept (1.6 spat estar nga) patna op) FORMATIUNILE FETEI PALATINALE sunt ~ Doi lobi, lobul mezial, apartinand cuspidulul mezio-pelatina, find mai mare mezio-vestibular-disto- vestibulardisto-palatinal, Cuspizii mezio-palatnal si mezio-vestibular sunt binedezvoltafi, ca si la primul molar superior, iar cei distali sunt redust dimensionali Cuspidul disto-palatinal este cel mai redus dimensional, uneori lsand impresia c& ar fi pe cale de dispariie. - Trei santuri intercuspidiene: ~ Sanful mezio-central desparte cuspidul mezio-palatinal de cel mezio- vestibular. Pomeste din foseta principal meziala, cealalta extremitate find in foseta secundara central, - Sanju! centro-vestibular desparte cuspidul mezio-vestibular de cel disto- vestibular, avand o extremitate In foseta ocluzalé secundara central gi cealalta in foseta secundard vestibulara, Formeazé un unghi de 95° cu sgantul mezio-cenitral, - Sanful disto-palatinal desparte cuspidul disto-palatinal de cel disto- vestibular gi mezio-palatinal, Pomeste din foseta principala distala si se termina pierdut in treimea medie a fetei palatinale. = Sanful perpendicular apare mai frecvent decdt la primul molar superior. Porneste din foseta secundara centrala si traverseazé creasta oblica de ‘smalt, fiind perpendicular pe santul intercuspidian disto-palatinal, ~ Trel fosete: dou principale si una secundarés - Foseta meziala are forma triunghiulard cu baza orientaté spre creasta marginald meziala de smalt, varful contindandu-se cu gantul mezio-central ~ Foseta distalé este tot tunghiular’, find situaté mezial de creasta marginalé distal de small. Din aceasta foseta poreste santul disto- palatinal, Este foarte putin profunda. ~ Foseta centralé este situata la intersectia santului mezio-central cu cel ceniro-vestibular - Doua creste marginale de ‘Smalt, una mezialé si cealalta distalé. Creasta marginal meziala este mai lunga, mai subtire si mai dreapta, cea distala fiind mai scurti, mal groasdi gi mai convex8. - Creasta oblica de smalt, mai putin pronuntata decat la primul molar ‘superior, prezinta o angulatie de 160 cu deschiderea orientaté spre mezio-vestibular sise formeaza prin unirea crestelor axiale de ‘smalt ale cuspizilor mezio-palatinal si disto-vestibular. + Crestele sagitale si axiale de smalt: Fiecare cuspid prezinté pe fata ocluzals cate 0 creasta sagital (cu direotie mezio-distala) si o creasta esenlialé (axiald) perpendicularé pe creasta sagitalé, care pomeste din varful cuspidului, Imparjind creasta sagitelé in doua versante: cel-mezial mai scurt si mai abrupt decét versantul distal, care este lai lung si mai putin oblic. Pe fata ocluzal a ‘molarului secund superior, morfotipul cu patru cuspizi, se observa patru creste sagitale si patru creste esenfiale de sma ~ Santuri radiale si fosete suplimentare: Fafa ocluzala a molarului secund superior poate prezenta mult mai frecvent decat primul molar superior ganturi radiale gi fosete suplimentare + La morfotipul cu trei cuspizi: - Trei cuspizi: doi vestibular’ si unul palatinal, in ordine descrescatoare find: ‘mezio-palatinal, mezio-vestibular, disto-vestibuler. Cuspidul disto-palatinal ‘ipseste, lar pe fafa palatinalé nu mai apare sanful interobar. Cuspidul mezio- palatinal esie bine dezvoltat, ca si la primul molar supetior, ins’ cuspizii vestibular sunt mai redugi dimensional ~ Douti santuri intercuspidiene: mezio-central si centro-vestibular ~ Sanful mezio-central desperte cuspidul mezio-palatinal de cuspidul mezio- vestibular. Pomeste din foseta principalé meziala si are cealallé extremitate in foseta secundard centrala, = Sanful centro-vestibular desparte cuspidul mezio-vestibular de cel disto- vestibular, Pornesté din foseta ocluzala secundar’ centrala si se termina in foseta secundara vestbulera, Formeaz’ un unghi de 96° cu sanful mezio- central ~ Trei fosete: doua principale, mezialé si distalé una secundard, centrala fosetele mezialé si distalé au forma triunghiular’ cu baza spre creasta marginalé mezial’, respectv distald de smalt.~ foseta centralé este sitiaté la intersectia santului mezio-central cu ganful centro-vestibular ~ Doua creste marginale de smalt (mezialé si distalé). Creasta marginala mezialé este mai lung’, mai subfre si mai dreapid, cea distala find mai scurt, mai groasa si mai convexd, ~ Creasta oblici de smalt, format prin unirea crestelor axiale de smal ale cuspizilor mezio-palatinal si disto-vestibular, este mai putin pronuntata decait ia primul molar superior, Prezinté o angulalie de 160° cu deschiderea spre mezio vestibular ~ Crestele sagitale si axiale de smai{ sunt in numér de trei, cio unul corespunzator fiecérui cuspid - Santurile radiale si fosetele suplimentare apar mult mai frecvent decd la primul molar superior. RADACINILE molerului secund superior, dupa un trunchi comun mai larg decat al primului molar superior, sunt in numar de trei (54% a cazurior. In ordinea descrescétoare a marimii rédacinilor, acesteia sunt: palatinala, mezio- vestibulard, disto-vestibulard, Rédéicinile sunt mai reduse dimensional decat "décinile primului molar superior i mai putin divergente, find aproape paralele In 46% din cazuri, cele trei rédacini sunt fuzionate. Apexurile rad&cinilor sunt rotunjte si usor distaizate. RADACINILE VESTIBULARE sunt aproape paraiele, aplatizate mezio- distal si distalizate. Apexul rédéécinii mezio-vestibulare este situat in continuarea line’ mediane a coroanei RADACINA PALATINALA, care este aplatizati vestibulo-palatinal, prezinté Inclinare spre distal, apexul avestela corespunzénd varfului cuspidului disto-palatinal Existé 0 tendinfé de fuzionare a rédécinii meziowestibulare cu cea palatinala,tntre care se observa o lara subjire de cement eaPE SECTIUNE TRANSVERSALA la nivelul coletuul, molarul secund superior este rombaidal, avand varful unghiurlor mai rotunite decat la primul molar superior. Unghiul mezio-vestibular este ascufit, cel disto-vestibutar este obluz, lar unghiul palatinal ciferé de morfotip: Ia morfotioul cu patra ‘cuspizi, Lunghiurile palatinale sunt drepte, iar ja morfotiul cu trei cuspizi este obtuz TRUNCHIUL COMUN al radacinilor molarului secund supetior este mai larg decat la primul molar superior, dar mai ingust decat fa cel de-al trelea molar ‘superior. CAMERA PULPARA prezint& patru coame pulpere la morfatipul cu patru cuspizi si trea cel cu tei cuspiz. CANALELE RADICULARE, situate in continuarea camerei pulpare, sunt ‘in numar de trei, un palatinal mai larg si mai drept si dova vestibulare, aplatizate mezio-distai, urm&tind forma si directia radacinilor vestibulare. Canalele vestibulare sunt mai putin accesibile decat canalul palatinal. POZITIA DE IMPLANTARE Molarul secund superior permanent este mai accentuat incinat spre distal si vestibular decat primul molar superior permanent, at&t in portiunea sa coroner cat si In porfiunea sa radiculard, cea ce fi determina o pozitionare a fetel ocluzale mai accentuat spre vestibular si spre distal. Din acest motiv cuspidul patatinal pare sitet mai jos deca ceilalti cuspiz. ~ Ih sens vestibulo-palatinal, inclinarea este de 10° spre vestibular. ~ In sens mezio-distal molarului socund superior are o inclinare de 8° spre distal2.4.1.3. MORFOLOGIA MOLARULUI AL TREILEA SUPERIOR ADNOTARI: Sistemul F.D.1: 1.8: pentru al treilea molar superior drept 2.8: pentru al treilea molar superior sting Sistemul american: 1: pentru al trelea molar superior drept 46: pentru al trellea molar superior sténg Sistemul anglo-saxon: 8.1 : pentru al treilea molar superior drept 8: pentru al ttelea molar superior stang Sistemu| aritmetic: 8+ : pentru al treilea molar superior drept +8: pentru al trelea molar superior stang Sistemul francez: D8: pentru al trellea molar superior drept $8: pentru al trelea molar superior stang CRONOLOGIE: - debutul caleificdri: fa 7-9 ani ~ coroana complet formatd la 12-16 ani ~ erupt la 17-24 ani - radacina complet formatd la 18-25 ani DIMENSIUNI: -inaltime corona 6,2-6,8 mm ~lungimea radécinior: 14,0-12,1 mm - lungime total: - minima: 46,4 mm ~medie: 18,4 mm ~ maxim’: 20,4 mm - diametru :- coronar M-D: 8,5-9,3 mm cervical M-D: 6,5-7,0 mm ~ coronar V-P: 10,0-11,0 mm ~ cervical V-P: 9,5 mm AA trellea molar superior este cunoscut si sub denumitea de molar de minte’, datorita corelatiei dintte varsta la care erupe (Intte 18-25 ani) si 6maturizarea adolescentului, Pozitia de implantare este 8 pe fiecare hemiarcada maxilara, avand cea mai posterioara pozitie de pe arcada maxllaré. Este cel mai mic molar, Numérul fobilor de dezvoltare variazé in functie de morfotip: 4 lobi, dot vestibular si doi palatial la morfotpul cu patu cuspizi, 3 fob, doi vestibular s unui palatinal fa morfotipul cu trei cuspizi, respect 2 Jobi, unl vestibular si unul palatial pentru-morfotipul cu doi cuspizi, Morfotipurile acestul molar sunt humeroase, prezenténd adesea anomalli de dezvoltare, ins& acest. molar se aseaméng, in general, cu molarul secund superior Suplimenteaza funofile molerului secund superior. Este in contact, doar mezial, cu fata distaléi a molerului secund superior. Este adesea atectat de procesele carioase, generénd frecvent complica pulpare, greu tratabile datorita pozitiei posterioare pe arcada si a morfologiei ‘adiculare, care rezerva mutiple surprize medicilor practicieni, Poate ramane inclus sau poate lipsi de pe hemiarcadele maxilare, absenta lui reprezentand {endinfa evolutva flogeneticd. Cénd erupe, poate genera frecvent complicali prin inflamarea, chiar infectarea zonei de erupfic, COROANA molarului al trellea ‘superior, din punct de vedere al Volumuluisiformei poate prezenta variante multiple: ~ Cotoana poate avea forma aseménatoare molarului secund superior, cu airy cuspizi si se intaineste a arcadele avand dinti voluminosi, la care primul ‘molar superior prezint& tuberculul supranumerar Carabelli ~ Coroana poate fi asemanatoare motarului secund, superior, cu trei cuspizl, cuspidul absent find cel disto-palatinal. ~ Coroand cu dimensiuni reduse, de forma cilindticd, care poate prezenta doi cuspizi, dispusi aseménztor premolar, unu! vestibular si unul palatinal, ~ Coroana nanicd, de forma conic’, asemandtoare unui meziodens. Coroana molarului trei superior este mult aplatizaté in sens mezio-distal, prezentand patru fefe leterale (mezialdistal>vestibularspalatinal) si o fat’ ocluzalaFATA VESTIBULARA Fafa vestibuiara a molarului trei superior are forma de trapez cu baza mare orientaté ocluzal $i prezinté dimensiuni mai reduse in sens mezio-distal si cervico-ociuzal decat aceeasi fata a molarului secund superior, MARGINILE FETE! VESTIBULARE sunt - Marginea de colet, care este usor concavé spre ooluzal - Marginea ocluzala: aspectul acestei margini difer&i dup’ morfotip: + la morfotipul cu trei si patru cuspizi, are forma lterei "W", cu deschiderea spre colet, datoraté celor doi cuspizi vestibular, care formeaz& lobii mezial si distal. ,V-ul mezial este mai mare decét cel distal, iar versantele meziale ale "W" -ului sunt mai scurte si mei oblice deca cele distale. + la morfotipul cu doi cuspizi, ae forma de "V" cu deschiderea spre colet, in acest caz aseménandu-se cu fata vestibularé a premolarului secund superior. - Marginea meziala este mai lunga si mai rectilinie decat cea distal - Marginea distala este mai scurta si mai convex’ decat marginea mezicla. Cele doua margini proximele diverg spre ocluzal FORMATIUNILE FETE! VESTIBULARE sunt: + [a morfotipul cu 3 si 4 cuspizi: + Doi lobi de dezvoltare, dintre care cel mezial este mai mare decat cel distal ~ Un sanf de descarcere interlobar, putin profund, care pomeste din foseta ocluzalé seoundara centralé gi se termina in foseta secundard vestibulara + O foset secundara vestibulard, situaté la extremitatea sanfululinterlober, fa aproximativ jumatate dimensiunii cervico-ocluzale a acesetl fete + a morfotipul cu 2 cuspizi: + Trei lobuli de dezvoltare, aproape stersi - Dou depresiuni longitudinale de dezvoltare, foarte pulin profunde, aproape insesizabile, care separa cel 3 lobuli RELIEFUL FETE! VESTIBULARE este convex in dublu sens: -In sens cervico-ocluzal convexitatea maxima este situata tn treimea cervical- In sens mezio-distal convexitatea maxima se localizeaza in treimea meziala, A B D E Fig. 54. Altreilea molar supetior drept (1.8) ‘A: aspect vestibular, B: aspect palatinal, C: espect mezial, D: aspect distal, E: aspect ocluzal FATA PALATINALA Fela palatinalé @ celui de-altrelea molar superior este mai mio& decat fata vestibulara. MARGINILE FETE| PALATINALE sunt + Marginea de colet, care este neregulalé si usor concava spre ocluzal ~Marginea ocluzala diferé dupa morfotp: - la morfotipul cu patru cuspizi are forma literei "W" cu deschiderea spre colet, corespunzator cuspizilor mezio-palatinal si disto-palatinal, lobul mezial este mai mare decat cel distal, iar versantele meziale sunt mai scurle decat cele distale; ~ la morfotpul cu doi si trel cuspizi are forma iterel"V", cu deschiderea spre colet si varful rotunjit, corespunzaitor cuspiduilui palatinal, iar versantul mezial ‘este mai scurt decat cel distal; - Marginea meziala este mai \unga si mai rectilinie dec&t marginea distala. + Marginea distala este mai scurt& si mai convex decat marginea meziala. Cole douei margini proximale sunt divergente spre octuzal FORMATIUNILE FETE! PALATINALE sunt: + [a morfotipul cu patru cuspizi: ~ Doi lobi, corespunzatori cuspizilor mezio-palatinal si disto-palatinal.- Un gant interlobar, disto-palatinal, care separa lobii palatinall si pomneste de pe fafa ocluzala, terminandu-se la jumatatea inéltimii fefei palatinale; nu este profund. + la morfotipul cu trei si doi cuspizi, fata palatinala este neteda RELIEFUL FETE! PALATINALE: este convex in dublu sey cervico-ocluzal cat si mezio-distal, convexitatea maxima situandu-se in treimea medie. FATA MEZIALA Fala mezialé a molarulu tei superior este cea mai mare dint fete, avand forma unui trapez cu baza mare orientat& spre cervical MARGINILE FETE! MEZIALE sunt: + Marginea de colet este ugor convex’, cu convexitatea spre ocluzal si este cea mai lunga dintre margini = Marginea ocluzalé are forma lterei "V" cu deschiderea spre ocluzal, bratele *Vului find inegale, iar versantul vestibular find mai lung decat cel palatial - Marginea vestibulara este mai lung decat cea palatinalé, convexitatea sa maximé find situat& in treimea cervicala. - Marginea palatinala este mai scuré decdt cea vestibular’, convexitatea sa maxima find situat8 in treimea medie. FORMATIUNILE FETE] MEZIALE: Fata meziala a celui de al teilea molar superior nu prezinta formatiuni, RELIEFUL FETE! MEZIALE este aproape plan, convexittile maxime, corespunzatoare arealului de contact mezial, find situate astfel - Insens cervico-ocluzal este situat’ in treimea ocluzala. - In sens vestibulo-palatinal la jonctiunea treimii vestibulare cu treimea medie. FATA DISTALA Fata distal 2 molarulu tei superior prezint& aceleasi margin (cervical, acluzal, vestibular gi palatinal) gi relief (convex, cu convexitatea maxima situaté in treimea medie a acestei fee) ca si fala mezial8. Este mai mic& si mai convex saecat aja Meziala. Nu pre nta nic| © tormatiune gi nici suprafat’é de contact distela, deoarece este cel mai posterior dinte al arcadei maxilare. FATA OCLUZALA Fafa ocluzalé este mai redusé dimensional dec&t aceeasi fat a molarulul secund superior si creasta oblicé de smalf este putin proeminent®, putand chiar lipsi. in general fafa ocluzala a molarului de minte superior prezinté mutiple depresiuni suplimentare de dezvottar, tui corecté. care favorizeaza identiicare Fig, 55, Morfotipuri ale molarulultrei superior (aspecte ooluzale) MARGINILE FETE! OCLUZALE sunt - Marginea vestibulara determinaté de crestele sagitale de smal{ ale cuspizilor vestibular (Ia morfotipul cu trei sau patru o pai), respectiv de creasta sagitala je smalt a cuspidului vestibular (la morfotipul cu doi cuspizi si la cel cu proeminente sferice de smal) + Marginea palatinala este mai scurté decat, a vestibular’, avand forma find format de crestele sagitale de smal ale cuspizilor palatinal la morfotipul cu patru cuspizi, respectiv creasta sagitala de smait a cuspidulul palatinal la morfotipul cu doi sau trei cuspizi + Marginea meziala, defimitatd creasta marginala meziala de smalt, este mai mare si mai rectlinie decat marginea distala semicircula+ Marginea distala dalorata crestei marginale distale de smalt, este mai sourt simai convexa decat cea meziala, FORMATIUNILE FETE] OCLUZALE sunt: + la morfotipul cu 4 cuspizi = Patru cuspizi, doi vestibular si doi palatinal, putin proeminengi, in ordine descrescatoare find: mezic-palatinal, mezio-vestibular, disto-vestibular gi disto- palatinal. + Trei sanfuri intercuspidiene, mezio-central, centro-vestibular si disto- palatinal, mai pufin profunde decat cele ale molarului secund superior. + Trei fosete: dowd principale, mezialé gi distalé,si una secundara centralé Foseta mezialé este mai larga decat cea distal, care relat frecvent poate lip = Patru creste sagitale de smal, doua vestibulare si dou palatinale. + Patru creste esentiale (axiale) de smatt, creasta axialai mezio-palatinala si dislo-vestibulara formand creasta oblic&’ de smalt, care este foarte putin proeminenté, + Doua creste marginale de smalt, mezialé si distelé, care separa fata al de fetele proximal. + la morfotipul cu 3 cuspizi forma fetei ocluzale este de triunghi cu baza orientatd spre vestibular. + Trei cuspizi, doi vestibular’ si unul palatinal, care putin preominenti. In ordinea deserescatoare a dimensiunii lor, acestia suntpalatinal, mezio- vestibular $i disto-vestibular. + Dou sanfuri intercuspidiene, sentul mezio-central si centro-vestibular, care sunt mai putin profunde decat la molerul secund superior. + Dous fosete: una principala, mezialé, mai larga si una secundara, centralé, situata la interseotarea celor doua ganfuriintercuspidiene, + Trei creste sagitale de smal, corespunzatoare celor trei cuspizi ai-fefei cocluzale, doi vestibular si unul palatnal - Trei creste esenfiale de smal, doug vestibulare gi una palatinala,- Doua creste marginale de small, creasta marginala mezialé fiind mai lung’, mai sublite si mai rectilinie deca simai convexé: cea distalé, care este mal scurt’, mai groas + [a morfotipul cu doi cuspizi, asemanditor premotatiior superior, cotoana prezinta dimensiuni reduse, avand forma olindricd sau conic si prezint& urmatoarele foriiaiuni + Doi cuspizi, unul vestibular gi unul palatinal - Un gant intercuspidian drept cu directie mezio-istala, - Doua fosete principale, una mezialé i una distal - Doud creste sagitale de smalt, corespunzatoare cuspizlorfetel ocluzele. - Doua creste axiale (esentiale) de smelt - Doua creste marginale de smalt, un mezialé si una distal + morfotipul cu proeminenfe sferice de smalf prezint’ dimensiuni coronare normale, dar cuspizii fete! ocluzale sunt Inlocuifi de proeminentele de small, prosminenfe avénd forma sferica. RADACINA molerului ai treilea supetior prezinté o mare varietate a caracterelor dimensionale si morfologice, extremele fiind reprezentate de nanism si homodontie. Rad&cinile sunt mai sourte dec&t la cellalfi doi motari superiori, mai curbate si cu o tendin{é marcanta spre fuzionare, ceea ce determina aspectul de dinte monoradicular. Incidenta malformafilor radiculare este mare, Morfotipurile radiculare cele mai frecvente sunt: - O radacina unica, conic’, voluminoasa. - Doua radacini fuzionate (radacind bifida), delimitate axial, pe fetele proximale radiculare, de santuri de dezvoitare longitudinale. - Trei rédacini, doua vestibulare si una palatinala, dintre care cea mezialé este fuzionata, de regula pana in treimea apicala cu rédécina palatinala. Ol gy~ Trei radacini distincte, in ordine descrescatoare flind: palatinalé, mezio- vestibulard si disto-vestibular’, separate la distant& de colet, dup un trunghi comun foarte larg. In acest caz, apexurile sunt mult recurbate spre distal. - Patru-cinei mici ramificafii, subjii, efilate, avand diferite orientari, care pornese dint-o porfiune comuna PE SECTIUNE TRANSVERSALA la nivelul coletului, al trellea molar superior prezint& multiple forme, care pot fi corelate cu morftipul coronar (ovalar la morfotipul cu doi cuspizi, trunghiular la morfotipul cu trei cuspizi, romboidal la morfotipul cu patru cuspiz), Ins’ in toate cazurle, varful unghiurlor este mult mai rolunjit decat la ceilalti doi molari superior TRUNCHIUL COMUN: rédéicinile molarilor trei superior’ se separa ta distant& de colet, dupa o zon comuna mult mai larga dec&t la molarul secund. CAMERA PULPARA prezinta numarul de coame pulpare corespunzator ui cuspizilorfefei ocluzale. CANALELE RADICULARE, situate in continuarea camerei pulpare, au forma si numarul corespunzator rdaicinilor. in general sunt greu abordabile, atat datorité pozitei distale pe hemiarcade a dintelui, a curburi ridacinilor, ct si a numérului, nu intotdeauna cunoscut, de canale radicular. POZITIA DE IMPLANTARE: Molarul al treilea superior este gi mai accentuat inclinat spre distal gi vestibular decét molarul secund superior, cea ce determina o inclinare mult mai marcanta a fefei ocluzale spre vestibular si spre distal Freovent prezinta vatiati ale pozitiei de implantare, aceste poziti find si {in functie de spatiul pentru erupfe, existent pe procesele alveolare,2.4.2, MORFOLOGIA MOLARILOR INFERIOR! PERMANENT! Molarii permanen|iinferiori (maneibular) sunt cei mai mani dinti de pe ambele arcade dentare, Sunt tn numar de cate trei, pe fiecare hemiarcada mandibular Forma lor este asemanétoaré din punct de vedere functional, dferentele aparand la designul ocluzal, numérul de cuspizl, lungimea si poziia radcinilor. Coroana molatilor inferior’ prezint& o dimensiune cervico-ooluzalé: mai redusd decat a dinflor implantati mezial, celelate dimensiuni coronare, in sens mezio-cistal si vestibulo‘ingual find mult mai mari. Pe sectiune transversal’ coroana molailor inferiori este de forma dreptunghiulard cu aptatizare in sens vestibulo-ingual, sau patralé, spre deosebire de coroana molatior superior, care au pe aoeeas! sectiune forma romboidalé Fiecare molar inferior are dou’ réd&cini, dispuse unul mezial gi unul distal, pe cand la molarii superior! tntalnim trei ridacin, Desi radécina molarior inferior: nu este intratat de lung’ ca si a premolarilor gi caninlor inferior, existenfa celor doud rad&cini si furcatia lor determina 0 ancorare efcient’, superioaré celotalfi din ai arcadei inferioare. Radacina meziala a molatior inferiori este mai voluminoasé si prezinta dou’ canale radiculare eflate, iar radéscina distalé este mai redusa dimensional si prezint& un singur canal radicular larg. Apexurile radiculare sunt situate in apropierea canalului mandibular, curbura acestora spre distal find mai accentuaté la mole de minte. Enist® caractere diferenfile care deosebesc molari inferior intre ei si de celal ing lateral Funcjia principal a molatlor inferior este cea masticatorie, dar participa si la transmiterea presiunilor ocluzale, la stablizerea dimensiunii verticale. a Coluzi prin cuspizi vestibular acti sila ghidejul de grup (dacd exista acest tip de ghidal) Abraziunea motarlor inferion este localizet la nivelul cuspiitor vestibular activ,