Psihologia educaiei note de curs

Mitroi Maria-Monica

VARIABILE AFECTIV-MOTIVAIONALE N NVARE:

CRETEREA MOTIVAIEI PENTRU NVARE

1.MOTIVATIA
De ce facem ceea ce facem? Ce anume ne determina comportamentele ?
Motivatia este o structura afectivo cognitiva dinamica ce strimuleaza, energizeaza si directioneza
actiunile si comportamentele oamenilor. In sfera motivatiei sunt incluse :
Trebuintele = structuri motivationale bazate si fundamentale ale personalitatii ce reflecta echilibrul
biopsihosocial al omului in conditiile solicitarilor mediului extern. Ele semnalizeaza cerintele de
echilibrare.
Motivele = transpuneri in plan subiectiv a starilor de necesitate. Ele determina comportamentul corespunzator pentru satisfacerea acestora.Nu toate motivele sunt constiente.Ele formeaza in
structura personalitatii adevarate retele, configuratii sau constelatii de motive, de unde si varietatea
enorma a comportamentelor noastre.
Interesele = reprezinta orientari selective, relatii stabile si active spre anumite domenii de
activitate.Ele implica organizare, constanta si eficienta (i. generale, personale, pozitive, negative,
profesionale, extraprofesionale)
Convingerile = idei dotate cu certitudine subiectiva care imping, impulsioneaza spre actiune. Ideivaloare si idei-forta care determina alegerile si comportamentul (convingeri morale, estetice, politicosociale, stiintifice)
Idealul= proiectul existential al individului. El cuprinde:
1.sensul si semnificaia vietii (directia spre care se orienteaza persoana, definit in functie de modul de
existenta sociala, culturala, spirituala, valoarea morala ;
2.scopul vietii (ca obiectiv al vietii, rostul vietii) ;
3.modelul de viata (ghidul propus a fi urmat si atins, un Eu ideal care calauzeste viata)
Conceptia despre lume si viata - se formeaza sub incidenta conditiilor de viata, dar si al culturii si
educatiei (convingeri despre viata, rezultate ca urmare a experientelor personale traite pe drumul sinuos si
singular al vietii)
Formele motivatiei:
Motivatia pozitiva (este produsa de stimularile premiale-lauda, incurajare si se soldeaza cu efecte
benefice) si motivatie negativa (este produsa de folosirea unor stimuli aversivi-amenintari,
pedeapsa si are efecte de abtinere,evitare, refuz)
Motivatia intrinseca (sursa genratoare se afla in subiect, in nevoile si trebuintele lui personale) si
motivatia extrinseca (sursa generatoare a motivatiei se afla in afara subiectului- recompensa,
teama de consecinte negative, ambitia, conformarea la normele sociale)
Motivatie cognitiva (actioneaza din interiorul proceselor cognitive nevoia de explorare, de a
intelege etc) si motivatie afectiva (determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea)
2. TEORII ALE MOTIVATIEI
1.RELATIA DINTRE MOTIVATIE SI PERSONALITATE IN LUMINA PSIHOLOGIEI UMANISTE
(A. MASLOW) Forta motivationala sta in tendinta de autorealizare a persoanei. Piramida trebuintelor:
trebuinte de concordanta intre simtire- cunoastere si actiune (8)
trebuinte estetice (7)
trebuinte cognitive (6)
trebuinte de autorealizare (5)
trebuinte de stima (4)
trebuinte de afiliere/apartenenta la grup (3)

Psihologia educaiei note de curs

Mitroi Maria-Monica

trebuinte de securitate/de siguranta (2)

trebuinte fiziologice(1)
1) trebuinte inferioare (homeostatice si utilitare) /trebuinte superioare (de crestere sau dezvoltare
progresiva si de performanta)
2) aparitia unei trebuinte superioare, odata ce au fost satisfacute cele inferioare.O trebuinta apare daca
cea anterioara, ei a fost satisfacuta
3) cu cat o trebuinta e mai spre varful ierarhiei ea este mai specific umana (mai putin urgenta, dar
satisfacerea ei produce fericirea)
Trebuinta care motiveaza comportamentul este cea nesatisfacuta. Profesorii trebuie sa inteleaga
trebuintele nesatisfacute ale elevilor si sa actioneze acolo unde este posibil asupra satisfacerii acestora.
Profesorii trebuie sa fie condusi de trebuinte de ordin superior si sa le induca si la elevi.
2. MOTIVATIA IN CONCEPTIA PSIHANALITICA. Comportamentul este determinat de forte
inconstiente, de natura predominat instinctuala. Acumularea unor pulsiuni instinctuale (sexuale, agresive)
determina o tensiune neplacuta si orietarea coportamentului spre reducerea tensiunii, restabilirea
echilibrului psihic. La baza se afla cautarea (mentinerea) placerii si evitarea (diminuarea) durerii.
S.FREUD a constatat ca meanismele de aparare constituie o modalitate menita de a intelege unele actiuni
ale oamenilor (vezi mecanismele de aparare: refulare, rationalizare, regresia, proiectia, deplasarea,
identificarea, sublimarea, formarea reactionala, compensarea, fantasma)
3. ABORDAREA COGNITIVA A MOTIVATIEI. Motivatia rezulta nu atat din realitatea obiectiva, cat
mai ales din interpretarea pe care noi o dam acelei realitati.
Ceea ce facem acum este influentat de :
ceea ce credem ca a fost cauza succeselor/esecurilor trecute
ceea ce credem ca este posibil sa realizam
ceea ce anticipam ca va fi rezultatul unei actiuni
4. In lumina TEORIEI INVATARII SOCIALE. A.BANDURA considera ca locul controlului exercitat
asupra propriului comportament sau comportamentului altuia devine un factor motivational.
INTERN
EXTERN
STABIL
abilitate
dificultatea sarcinii
INSTABIL
efort
noroc
Daca atribuim esecul unor abilitati deficitare sau dificultatii sarcinii este probabil sa renuntam curand, sa
coboram standardele. Daca-l atribuim lipsei de efort sau ghinionului, vom amplifica ulterior efortul si
vom obtine succesul (Dweck 1975)
5. MOTIVATIA SI ORIENTAREA VALORICA.Valorile au functii motivationale directe.
F.HERZBERG constata ca oamenii depun intr-o activitate doar 70% din capacitatea lor totala de efort.
Prin urmare exista doua categorii de factori motivationali : unii care produc insatisfactie (mentin un nivel
mediu de efort -ex.conditii la locul de munca, politica organizatiei), altii care produc satisfactie (factori
care determina depasirea nivelului mediu de efort -ex.recunoastere, promovare, responsabilitati).
Elevii invata daca considera ca (Wladowski):
invatarea le asigura succesul intr-o activitate(succes)
simt un sens al schimbarii in invatarea lor, se imbogatesc cu ceva
(vointa)
doresc sa invete ceva valoros (valoare)
experimenteaza invatarea ca placere, nu ca o corvoada (placere)
6. TEORIA STIMULARII. Oamenii simt nevoia, doresc si cauta senzatii noi.
7. TEORIA CONDITIONARII OPERANTE. Comportamentul se manifesta in functie de consecintele
sale (obtinerea recompensei, evitarea pedepsei).
8. TEORIA SUCCESULUI (Mc. Clelland). Exista trei nevoi esentiale: nevoia de succes, afiliere, putere.
9. TEORIA PERFORMANTELOR ASTEPTATE (V.VROOM).Comportamentul e influentat de factori
individuali si de mediu.

Psihologia educaiei note de curs

Mitroi Maria-Monica

Motivatia invatarii in conceptia lui V.Vroom:

1

Valenta

Expectanta

Instrumentalitatea

atractia/respingerea fata de un obiect; legatura

intre nevoie si forta de atractie a obiectului
certitudinea/incertitudinea
obtinerii unui
anumit rezultat, probabilitatea obtinerii unui
rezultat caruia ii este atribuit o anumita valenta
gradul in care rezultatul asteptat si realizat
conduce el insusi la obtinerea unui alt
rezultat ;masura in ccare elevul are sau nu
controlul asupra obtinerii rezultatului

dimensiune
afectiva
dimensiune
cognitiva

Absolut important total

neimportant
absolut
cert
absolut
incert

dimensiune
actionala

autonomie
heteronomie(depinde de
alti factori)

Elevii invata eficient daca: 1) cred ca pot invata ceva (expectanta), 2) considera ca invatarea acelui
ceva ii ajuta practic la realizarea de probleme (instrumentalitate), 3) cele invatate au importanta pentru
ei (valenta).
3. FACTORII MOTIVATIONALI
1) Interesul
2) Nivelul de aspiratie
3) Autoeficienta
4) Predictia care se autoimplineste
1. Interesul este o atitudine stabilizata de natura afectivo-cognitiva fata de anumite obiecte, activitati, o
atitudine generata de anumite mobiluri sau motive interne. Ele sunt trezite de o anumita cota de
nefamiliaritate care starneste curiozitate, exercita atractia asupra subiectului (elevului).
2. Nivelul de aspiratii se refera la asteptariile, pretentiile, scopurile unei persoane privind realizarea sa
viitoare. Exprima dorinta de realizare /autodepasire a persoanei. Depinde de : aptitudinile subiectului,
forta vointei.Tine de structura afectiva (Eu-ideal).Se pot intalni cazuri de subestimare sau de
supraestimare in stabilirea nivelului de aspiratie.
De obicei reusita intr-un domeniu (conditionata de aptitudini si vointa) sporeste interesul pentru acel
domeniu precum si efortul. Insuccesul repetat conduce la demotivare, diminuarea interesului, scaderea
nivelului de aspiratii.
3. Autoeficienta se refera la credintele oamenilor cu privire la capacitatiile lor de a axercita control
asupra evenimentelor care le afecteaza viata. Nivelul de expectanta este probabilitatea subiectiva sau
ipoteza (implicita/explicita) privind aparitia unui rezultat ca urmare a unui anumit comportament.Tine de
structura cognitiva a subiectului.
Eficienta crescuta expectatia succesului perseverenta succes autoeficienta in actiune
4. Predictia care se autoimplineste (Efectul Pygmalion)
Un profesor isi formeaza o idee despre un elev iar apoi el se formeaza dupa aceasta idee. Asteptarile
credibile ale Observatorului (profesor) vor suscita un anumit comportament din partea Actorului (elevul),
acesta din urma confirmand oarecum inconstient asteptarile primului.Expectantele profesorilor privitoare
la elevii lor pot fi predictii care se autoimplinesc. Profesorul poate fi influentat de: atractivitatea fizica,
IQ, clasa sociala(statut social), cunoasterea reciproca. Elevii devin ceea ce cred profesorii ca pot ei
deveni !
4. CRESTEREA MOTIVATIEI PENTRU INVATARE
Au efecte motivationale:
1) perceptia clara a scopului si obiectivelor activitatii;
2) perspectiva aplicabilitatii practice;
3) constiinta dobandirii unui statut social mai ridicat;
4) crearea de situatii-problema cu implicarea elevilor in solutionarea acestora;
Profesorii trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:
motivatia pozitiva are efecte benefice asupra invatarii;

Psihologia educaiei note de curs

Mitroi Maria-Monica

interactiunea dintre motivele extrinseci si cele intrinseci contribuie la cresterea randamentului si a

performantelor scolare.
pot motiva clasa sau elevul in urma evaluarii motivelor invatarii raportate la fiecare elev sau la
clasa de elevi.
sunt responsabili de dezvoltarea motivatiei cognitive si afective a elevilor.
utilizarea competitiei si cooperarii in invatare are efecte asupra stimularii si dezvoltarii motivatiei
(Elevul intra in competitie cu altii sau cu el insusi).Cooperarea are la baza conflictul sociocognitiv.
atingerea optimumului motivational de catre elevi prin: obisnuirea elevilor de a percepe si evalua
corect dificultatea sarcinii si modularea intensitatii motivatiei (cresterea sau descresterea ei) in
raport cu dificultatea reala a sarcinii.
identificarea motivelor ce stau la baza invatarii, a trebuintelor, intereselor si aspiratiilor elevilor
si sustinerea lor.
sa recompenseze echitabil pe toti elevii (Teoria echitatii), recompensa trebuie data cu grija si sa
fie meritata. Evaluarea sa fie corecta, pe baza sarcinii si nu in comparatie cu alti elevi.
cerintele trebuie sa fie clare, elevul trebuie sa stie ce se doreste de la el.
activitatile propuse trebuie sa le dezvolte simtul de competenta, deci trebuie prevenita
descurajarea; accentul trebuie pus pe activitatile care satisfac nevoi superioare (autorealizare,
stima de sine,etc), trebuie invatati sa-si asume riscuri si sa-si infranga teama de esec.
elevii vor invata mai bine daca profesorii, parintii arata incredere si fac situatiile de invatare mai
placute (pe baza nevoii de afiliere).
profesorii trebuie sa faciliteze construirea unei imagini de sine realiste a elevului care sa conduca
la o autoapreciere justa si la o stima de sine pozitiva,cu efecte mobilizatoare.
coeziunea grupului, interactiunile din cadrul colectivului de elevi pot constitui factori
motivationali esentiali.
preintampinarea DEMOTIVARII ELEVILOR prin :
activitati instrunctiv-educative interesante, atractive, cu implinirea activa a elevilor in
procesul de invatare (metode activ-participative);
elevii sunt tratati cu demnitate si respect, isi pot demonstra capacitatile, exprima emotiile
etc, pot colabora cu colegii;
dezvoltarea credintei autoeficientei (succesul depinde de mine), formarea unei conceptii
despre sine si viata pozitive;
adoptarea de catre profesori a unui stil educational care sa-i atraga pe elevi (entuziasm,
claritate in predare, empatie, expertiza, variatia metodelor de predare, evidentierea
utilitatii si importantei invatarii etc

TEME DE REFLECIE:
1.Sugerati alte aspecte care ar putea intretine motivatia pentru invatare a elevilor sau aspecte care ar putea
preintampina demotivarea acestora.
2. Surprindeti utilitatea practica a fiecarei teorii prezentate pentru activitatea didactica si pentru cei doi
agenti educationali (profesor, elev/clasa de elevi).
3. Ce aspecte motivaionale trebuie identificate la elevi n scopul creterii motivaiei pentru nvare?