Masuri de intarziere a infloririi pomilor in

conditiile anului 2005

Descriere imagine:
Copaci infloriti primavara

?nstarea
decursul
de repaus
vegetatie
unui an,
relativ
pomii
care ncepe
cnd
si arbustii
functiile
de la fructiferi
umflarea
fiziologice
trec
vizibila
sunt
prinreduse
adoua
mugurilor
stari:
la minim
si pna
si tine
la caderea
de la caderea
frunzelor;
fru
nzelor pna la dezmugurit.

Starea de repaus a pomilor si arbustilor fructiferi

Starea de repaus relativ se manifesta sub doua forme:
? repausul profund sau obligatoriu - tine din noiembrie pna la mijlocul sau sfrsitul lunii ianuarie, peri
oada n care pomii nu pornesc n vegetatie chiar daca temperaturile medii zilnice depasesc pragul bi
ologic de 6-8oC;
? repausul facultativ sau fortat n care pomii si declanseaza vegetatia daca temperatura aerului depaseste prag
ul biologic astfel ei devenind foarte sensibili la gerurile si la ngheturile trzii.
Iarna acestui an, ca de altfel si toamna au fost calduroase, lipsite de zapada fapt ce a scurtat repausul
profund si ne asteptam ca n luna februarie sa se declanseze vegetatia daca temperaturile permit acest l
ucru.

Din observatiile noastre facute n livada Statiunii Didactice Timisoara pna n prezent (20-25 ianuarie) nu exi
sta pericolul dezmuguririi nici chiar la cais, specie care are repausul cel mai scurt.
Alte specii cu repaus scurt si la care ar fi pericolul de pornire n vegetatie mai repede sunt: piersicul, c
iresul, unele soiuri de par si prun.
Temerile foarte mari, chiar alarmante facute de unele persoane (probabil neavizate) nu se confirma.

Ce putem face ca sa prelungim repausul si sa ntrziem nfloritul?

Din pacate aceste masuri sunt limitate, dar exista unele masuri destul de usor de aplicat si cu rezultate
satisfacatoare.
Stropirea pomilor (trunchiul si coroana) cu lapte de var (solutie de oxid de calciu) destul de concentrat
n care se mai adauga si aracet pentru o mai buna aderare si evitarea spalarii, are menirea de a combate r
adiatiile calorice (deci pomii se ncalzesc mai putin n zilele cu soare) si astfel nfloresc cu 5-6 zile mai tr
ziu.
Pentru a nu executa un tratament special n acest scop recomandam ca tratamentele sa se faca cu zeama b
ordeleza 1,5-2% bine neutralizata, chiar o supradozare de var pentru a crea culoarea alba a coroanei si
trunchiului. n acest caz combatem moniliozele, basicarea frunzelor la piersic, Taphrina deformans la p
run si rapanul la mar si par.
ntrzierea taierilor amna nfloritul cu cteva zile ntruct bogatia de muguri de rod secatuieste ntr-o oarecare
masura pomul n substante plastice astfel ca dezmuguritul si nfloritul au loc ceva mai trziu.
Tratamentele chimice cu ALAR-85 (2000-3000 ppm) produc ntrzierea nfloririi cu cteva zile.
Tratamentele chimice cu clorura de clorcolina (CCC) sau Cycocel au de asemenea efect de ntrziere a n
floririi pomilor.
Literatura de specialitate recomanda de asemenea si produsul Ethrel n concentratie de 150-300 ppm a
plicat din toamna sau chiar n timpul iernii produce de asemenea o ntrziere a nfloririi. De fapt acest prod
us este mult mai recomandat pentru uniformizarea coacerii la cirese si visine n vederea recoltarii m
ecanizate si la rarirea fructelor la prun, cais si piersic.
Masurile recomandate mai sus nu sunt miraculoase dar fac mult mai mult dect sa asteptam cu minile n
crucisate devansarea nfloritului si apoi efectul distrugator al brumelor si ngheturilor trzii.
Fiecare pomicultor va alege din masurile recomandate pe acelea care-i sunt mai la ndemna; desigur ma
i ieftine si mai usor de aplicat sunt tratamentele cu solutie de oxid de calciu sau tratamentele cu zeama
bordeleza puternic neutralizata.
Speram ca aceste masuri ct si o evolutie normala a factorului termic n aceasta primavara vor fi fa
vorabile nfloririi abundente si legarii unui numar mare de fructe - premise ale recoltelor bogate.

Articol publicat n revista Ferma nr. 1(33)/2005

Ferma