Arta abstract este denumirea pe care, ncepnd cu cel de-al doilea deceniu al secolului al XXlea, i-o revendic o serie

de tendine, de grupri, de creaii - n general diverse, succedndu-se

nu fr o anumit atitudine polemic - care au la baz un protest mpotriva academismului i
naturalismului, ndeprtnd din imaginea plastic elementele lumii vizibile, redate pn atunci de
aa zis art figurativ, i aeznd n locul lor un sistem de semne, linii, pete, volume, ce ar
trebui s exprime, n form pur, aciunea raionalitii i sensibilitii umane.
Plecnd de la ideea c arta plastic, arhitectura i muzica sunt prin excelen abstracte - ele
presupunnd n acelai timp o sum de legturi cu realul, i fiind, de regul, acceptate drept
construcii, ansambluri controlate de logic.Arta abstract apare aproape simultan n mai multe
ri europene, n preajma anului 1910. Printre primii reprezentani ai acestei tendine este
Wassily Kandinsky, care, ncepnd din 1910, picteaz un ciclu de tablouri intitulate
"Improvizaii", i public un amplu studiu, "ber das Geistige in der Kunst" ("Despre spiritual
n art", 1911), ce a contribuit la afirmarea artei abstracte.
Wassily Kandinsky Fara titlu, 1910
Wassily Kandinsky (1866 1944), a fost un pictor si teoretician de arta de origine rus. Unul
dintre cei mai faimosi artisti ai secolului 20, el este creditat ca fiind primul care a pictat lucrari
abstracte.
Creatia lui Kandinsky de arta pur abstracta, a urmat dupa o lunga perioada de maturizare si
dezvoltare a gandirii intens teoretica, bazata pe experientele artistice personale. El si-a denumit
aceasta devotare: frumusete interioara, fervoarea spiritului, iar dorintata profunda interioara:
necesitate interioara, care a constituit un aspect central al artei sale. In majoritatea lucrarilor lui,
Kandinsky nu ilustraza figuri umane. Exceptii sunt "Sunday, Old Russia" (1904) si "Riding
Couple" sau "Der Blaue Reiter" (1907).
Der Blaue Reiter constitue una dintre perioadele sale de evolutie artistica (1911-1914), avand
caracteristice picturi compuse din mase de culoare mari si foarte expresive, individualizate prin
forme si linii, care nu mai reprezinta doar o delimitare a lor, ci sunt suprapuse si intrepatrunse
intr-un mod foarte liber, pentru a forma picturi de o forta extraordinara.
In perioada Bauhaus (1922-1933), elementele geometrice au avut un rol din ce in ce mai
important in cursurile si picturile lui Kandinsky, mai ales cercurile, semicercurile, unghiurile,
liniile drepte si curbe.
Pereche clare (1906-1907)
Murnau-vedere cu biserica (1908)
Improvizaia 19 (1911)
Compoziia IV (1911
Improvizaia 26 (1912)
Compoziia VI (1913)
Impresie (1917)
n cenuiu (1919)
Reeua neagr (1922)
Compoziia VIII (1923)
Pe alb II (1923)
Pustiul verde (1930)
Grune Spitze (1932)
Compoziia IX (1936)
Albastrul cerului (1940)
Echilibrul (1942)

Joan Mir (1893 1983) a fost un pictor i sculptor spaniol, influenat de suprarealism, fr s
fi aderat niciodat la aceast grupare.: picteaz, dar i sculpteaz i stpnete n aceiai msur
tehnica ceramicei. Forme frumoase i stranii, psri i stele l vor nsoii n fiecare zi a vieii sale,
nchinate artei i libertii creatoare.
Albastru I, II i III,
Pjaro lunar
Mozaic creat de Joan Mir pe strada La Rambla din Barcelona

Orfismul n istoria artei este denumirea dat de poetul Guillaume Apollinaire unei orientri
artistice, aprut la nceputul secolului al XX-lea, care-i propune redarea muzicalitii tonurilor
i volumelor n pictur. Reprezentani ai acestei orientri sunt Robert Delaunay i Sonia
Delaunay-Terk, care, n anii 1910-1914, opun rigiditii geometrice a cubismului un mod mai
armonios de compoziie, unde culorile echivaleaz funciile sunetelor muzicale. Orfismul se
afirm public n cadrul "Salonului Independenilor" de la Paris, n 1913, la care particip i
Frantiek Kupka, Francis Picabia, Fernand Lger, i Wassily Kandinsky. Pentru a defini
programul orfismului, se mai folosete termenul de "simultaneism" (Blaise Cendras public
prima "carte simultaneist" n 1913) sau de "sincronism" (cum i considerau opera americanii
Morgan Russel i Stanton Macdonald-Wright), tocmai pentru a marca "lectura" imaginii ca pe a
unei compoziii muzicale. Pentru importana acordat valorilor vizuale ale diferitelor culori,
orfismul se afl la baza cutrilor n "arta optic" (Vezi: Op-art). Un reprezentant contemporan al
orfismului este Alvaro Querzoli (n.1955), pictor brazilian stabilit n Elveia. Folosind culoarea
pentru producerea formelor, orfismul se opune picturii tradiionale, care adopta liniile, pentruc
ele corespund realitii empirice i permit producerea unei compoziii raionale. n felul acesta,
Robert i Sonia Delaunay deschid drumul principiilor teoretice n arta modern, conform crora,
fiecare element plastic se adreseaz unui sim specific.
Robert Delaunay (1885-1941), pictor francez, iniiator al orfismului (nume dat de Guillaume
Apollinaire), orientare artistic derivat din cubism, care aspir ctre primatul culorii ca mijloc
de detaare a luminozitii i a dinamismului. Delaunay ia construit tablourile folosind,
preponderent, contrastul cromatic simultan, recompunnd formele (seria "Tour Eiffel"), pentru a
ajunge ntr-unele din operele sale la reprezentri abstracte ("Forme circulare", "Ritmuri
infinite").
Paysage: Les meules
Les Fentres
Champs de Mars: La Tour Rouge
Hommage Blriot

Sonia Delaunay (1885 - 1979), artista de origine franco-iudaica, importanta reprezentanta a

miscarii Art Deco, care, impreuna cu sotul sau Robert Delaunay si cu alti artisti, a fondat
miscarea artistica Orphism, cunoscuta pentru folosirea a numeroase culori si forme geometrice.
Lucrarile ei se extind de la picturi, design de textile, pana la design de scene teatrale.
Sonia Delaunay a fost prima femeie-artist in viata care a avut o expozitie de retrospectiva la
Luvru, in 1964, iar in 1975 a fost numita ofiter al Legiunii Franceze de Onoare.
Munca sa in designul modern a inclus concepte de geometrie abstracta, integrarea mobilei,
tesaturi, acoperirea peretilor si imbracaminte
Frantiek Kupka(1871 1957) a fost un pictor si artist grafic ceh. El a fost un pionier si cofondator din etapa timpurie a miscarii artistice abstracte si a orfismului. Lucrarile abstracte ale
lui Kupka au avut ca baza realismul, insa ulterior au evoluat intro arta abstracta pura.
Paul Klee (1879 1940) a fost un pictor, desenator i teoretician german al artei de origine
elveian .A fost membru al gruprilor avangardiste germane, profesor la Bauhaus, a mbinat
tendinele moderne n art ntrun desen sintetic, cu linii cromatice ndrznee.
Subiectele lui Klee acoper o plaj infinit, mergnd de la motive figurative (personaje, peisaje
terestre, acvatice i celeste) la forme geometrice sobre i polimorfe (sgei, cruci, stele, puncte)
i la scrisori (pictograme, hieroglife).
Naum Gabo (1890-1977), pictor, arhitect i designer rus
Piet Mondrian (1872 1944) a fost un pictor olandez i un contributor important la micarea
artistic de Stijl, care a fost fondat de Theo van Doesburg. Dei bine cunoscute, des-parodiate

i chiar trivializate, picturile lui Mondrian arat o complexitate mult mai adnc dect
simplicatatea lor aparent. Picturile nereprezentaionale pentru care este cel mai bine cunoscut,
i care consist de nite forme rectangulare de rou, galben, albastru i negru, i sunt separate
de linii groase, negre i rectilineare, sunt de fapt rezultatul unei evoluii artistice care s-a
ntmplat n cursul de aproape 30 de ani i care a continut pn la sfritul vieii lui Mondrian.
Piet Mondriaan - Evolutia
Theo van Doesburg (1883 -1931), pictor olandez, decorator, poet, teoretician al artei, fondator
si animator al curentului De Stijl. Pe numele adevarat Christiaan Emil Maria Kupper, a fost unul
dintre cei mai importanti artisti olandezi din secolul XX, a lucrat in stil post-impresionist si
fovist pana in 1916, cand a inceput sa fie atras de arta abstracta.
Expresionismul abstract este o micare artistic care s-a dezvoltat la mijlocul secolului al XXlea i care const n reprezentarea gndurilor i sentimentelor n actul picturii ntr-o manier
spontan, folosind tratamentul expresiv al materiei, formele abstracte i culorile cele mai variate.
Micarea a luat natere n cercurile artistice din New York n perioada imediat dup sfritul
celui de-al doilea rzboi mondial i a durat n Statele Unite pn prin anul 1970. Expresionismul
abstract, constituit din mai multe curente, nu este caracterizat prin omogenitate. Centrul micrii
expresionist abstracte a fost la New York, de unde i denumirea frecvent de "coala din New
York" (New York School of Painting). Aspectele acestui curent erau tot att de numeroase ca i
pictorii care l reprezint, totui din acest conglomerat se detaeaz dou tendine majore:
"action painting" i "color field painting".
action painting (termen tradus prin: "abstracie gestual", "pictur gestual", "gestualism").
Ceea ce conteaz n creaiile gestuale este nregistrarea cu fidelitate a tensiunii spirituale i fizice
("action") a autorului n momentul pictrii. Pentru aceasta, Jackson Pollock, de pild, renun la
evalet, aternnd pnza pe podea i lsnd s se scurg culorile direct din diferite recipiente sau
de pe pensul, dup care trasa linii ntreesute, realliznd un arabesc fr sfrit. Tehnica sa,
numit "dripping" (n englez to drip = a picura, a se scurge), este adaptat inteniei de a picta
nu ceea ce vede, ci ceea ce simte pictorul, tabloul devenind o inedit "seismogram" a
descrcrilor sale de energie. Willem de Kooning i Franz Kline, ali reprezentani ai stilului
action painting, realizeaz compoziii cromatice cu largi suprafei de culoare, creind abstracii
ritmice ntr-un spaiu virtual infinit.
color field painting (color field = "cmp de culori") sau abstracia cromatic. Termenul a fost
folosit de Clement Greenberg pentru a caracteriza pictura unor artiti ca Mark Rothko, Clyford
Still i Barnett Newman, artiti care accentuau unificarea culorii cu forma. Reprezentanii
acestui stil practic o pictur din cmpuri ample de culoare, dispuse n tente plate, active n
acelai plan, n care uneori i fac apariia principii raionaliste ordonatoare.
Mark Rothko, nascut ca Marcus Rothkowitz (1903 - 1970) a fost un pictor american de origine
letoniana. Este clasificat ca si expresionist abstract, desi el a refuzat aceasta eticheta si chiar s-a
opus clasificarii sale ca "pictor abstract".
Mark Rothko a fost cel mai bine cunoscut pentru picturile sale abstracte, in care dreptunghiuri de
culoare cu margini nedefinite, par ca plutesc, cu imponderabilitate, pe fonduri nedefinite.
Figura majora in miscarea expresionist abstracta, Rothko, a folosit culoarea pentru a exprima o
serie de emotii si ceea ce artistul a descris ca fiind o experienta religioasa.
Barnett Newman (1905 1970) pictor american, fondatorul picturii de cmpuri coloristice,
precursor al arte minimale
Op-art (din englez de la Optical art) reprezint o direcie n arta modern care face din
percepie, din condiia vizual a operei un principiu de formare i existen a creaiei. Metoda
de baz const n folosirea formelor geometrice abstracte i a suprafeelor colorate, pentru a
provoca n ochii privitorului efecte de micare i vibraie prin tehnica iluziilor optice. nglobat

adeseori n cinetism (englez: kinetic art), op-artul i are rdcinile n preocuprile futurismului
i constructivismului de redare a micrii, ca i n cercetrile percepiei ntreprinse de Piet
Mondrian sau de artitii de la Bauhaus.
Frank Stella este un pictor american minimalist, nscut in 1936.
Action painting sau abstracia gestual este un stil de pictur direct, dinamic, instinctiv, care
presupune spontaneitate n aplicarea culorii. Aceasta este picurat, vrsat i ntins pe pnz
prin gesturi rapide. Termenul a fost folosit pentru prima dat cu referire la lucrrile lui Jackson
Pollock.
Pictorii americani s-au inspirat din tehnicile automate" folosite de suprarealitii europeni n anii
1920 i 1930. Acetia consider c tabloul nu reprezint doar un produs finit, ci i o istorie a
procesului de creaie al acestuia. Abstracia gestual este legat i de expresionismul abstract al
anilor 1950.
Jackson Pollock (1912 - 1956), pictor american, a stat in fruntea curentului de arta americana
numit expresionismul abstract. Acesta se baza pe ideea suprarealista de a da frau liber
inconstientului prin tehnici automate care inlaturau controlul constient. Din anul 1946 ncepe
perioada sa de creaie cu adevrat novatoare, cnd se rupe complet de suportul figurativ, de
poetica reprezentrii. E i perioada inovaiilor tehnice, aternnd culoarea prin picurare, prin
scurgere (drip paintings). Cu aceast tehnic de action painting sau "pictur gestual" creeaz
structuri coloristice complexe, conglomerate una ntr-alta, ca n "Cathedral" (1947). Lui Pollock
i se datoreaz n cea mai mare parte demarajul unei picturi americane eliberate de modelele
europene, dei, firete, se pot gsi filiaiile sale ntr-o serie de demersuri ale suprarealismului,
dadaismului i abstracionismului liric. Pollock mpinge ns pn la limit consecinele unor
tentative de a desprinde emoia de orice aluzie metaforic i de a lsa impulsul creator s se
declaneze fr constrngere i fr nicio obligaie explicativ. ntr-adevr, important este
momentul creaiei, moment exploziv ce epuizeaz nevoia de expresie i comunicare. Pentru c,
practic, pnzele lui Pollock se pstreaz surprinztor de elocvent, ca opere finite, n cadrele
picturii autentice. Traiectele de culoare, care se ntretaie ntr-o ameitoare micare spaial,
angajeaz relaii armonice, iar suprafaa se dovedete compus cu mult rigoare.
Willem de Kooning (1904 1997) a fost un artist olandezo-american, care s-a nscut n
Rotterdam, Olanda.
n perioada de dup al Doilea Rzboi Mondial, de Kooning a pictat ntr-un stil devenit cunoscut
cu denumirea de expresionism abstract i a fcut parte din grupul de artiti care au devenit
cunoscui ca fcnd parte din New York School.
Franz Kline (1910 1962) A fost un reprezentant al expresionismului abstract. Personalitatea
calda si atitudinea prietenoasa l-au facut foarte popular in vremea sa, desi era cunoscut pentru
probleme cu alcoolul, "pasiune" care totusi nu a devenit o boala ca in cazul artistilor Jackson
Pollock si Willem de Kooning. O figura remarcabila, a colaborat cu artisti cunoscuti printre care
si Jack Kerouac. Si-a inceput cariera in New York prezentand operele sale in cadrul spectacolelor
de arta organizate in aer liber. Picturile sale se remarca prin temele abordate si acuratetea
specifica expresionismului.