ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

PROGRAM MASTER “COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE”

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Coordonator ştiinţific:
prof. univ.dr. Dumitru IACOB
Absolvent:
Luciana CUCERENCU (JIPA)

BUCUREŞTI
2010

2
 ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

PROGRAM MASTER “COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE”

PROMOVAREA UNEI UNITĂŢI ADMINISTRATIV

TERITORIALE PRIN CAMPANII DE RELAŢII
PUBLICE
Campanie de promovare a judeţului Tulcea, ca destinaţie turistică

Coordonator ştiinţific:
prof. univ.dr. Dumitru IACOB
Absolvent:
Luciana CUCERENCU (JIPA)

BUCUREŞTI
2010

3
 CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………………..4

CAPITOLUL 1. CAMPANIA DE RELAŢII PUBLICE..........................................................................................6

1.1 DEFINIREA CAMPANIEI DE RELAŢII PUBLICE...................................................................................................................6

1.2 TIPURI DE CAMPANII DE RELAŢII PUBLICE.....................................................................................................................8
1.3 CARACTERISTICILE CAMPANIILOR DE RELAŢII PUBLICE .................................................................................................10

CAPITOLUL 2. PLANUL CAMPANIEI DE RELAŢII PUBLICE.....................................................................11

2.1 DEFINIREA PROBLEMEI............................................................................................................................................11

2.2 ANALIZA SITUAŢIEI................................................................................................................................................14
2.3 STABILIREA OBIECTIVELOR.......................................................................................................................................20
2.4 IDENTIFICAREA DIFERITELOR CATEGORII DE PUBLIC......................................................................................................22
2.5 AXA CAMPANIEI DE RELAŢII PUBLICE.........................................................................................................................23
2.6 STABILIREA STRATEGIILOR.......................................................................................................................................26
2.7 STABILIREA TACTICILOR..........................................................................................................................................30
2.8 STABILIREA CALENDARULUI ŞI A BUGETULUI...............................................................................................................33
3. EVALUAREA CAMPANIEI DE RELAŢII PUBLICE.................................................................................................................38
3.1 Proceduri de evaluare a campaniei de relaţii publice.................................................................................38
3.2 Evaluarea eficienţei campaniilor de relaţii publice.....................................................................................40

CONCLUZII...............................................................................................................................................................41

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................................................44

4
 INTRODUCERE

Am ales ca temă a lucrării de disertaţie „promovarea unei unităţi administrativ-teritoriale

prin campanii de relaţii publice” datorită multiplelor posibilităţi de abordare pe care le oferă şi a
noutăţii unui astfel de subiect.
În perioada actuală, când nivelul de viaţă este în creştere şi cerinţele tot mai exigente iar,
pentru a cuceri clienţi, companiile apelează la activităţi de promovare din ce în ce mai
sofisticate, autorităţile administraţiei publice, cele care gestionează treburile publice, în numele
şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, au rămas într-un nefiresc imobilism.
„Moştenind” structuri organizatorice care funcţionează după „şabloane” create înainte de 1989,
autorităţile administraţiei publice locale se adaptează greu imperativelor modernităţii. În
domeniul relaţiilor publice, rămânerea în urmă este mai mult decât evidentă iar opinia publică
reacţionează din ce în ce mai vehement faţă de lipsurile pe care le sesizează şi care au efect în
viaţa de zi cu zi.
Practic, până în anul 2001, contactul autorităţilor administraţiei publice cu cetăţenii se
făcea prin structuri de relaţii cu publicul. Odată cu apariţia Legii nr. 544/2001 privind liberul
acces la informaţiile de interes public, s-a impus înfiinţarea serviciilor de relaţii publice iar
atribuţiile funcţionarilor publici s-au diversificat. Cu toate acestea, conducerea consiliilor locale
sau a consiliilor judeţene, căci despre acestea este vorba, ori, în anumite situaţii, chiar
funcţionarii aflaţi în contact cu cetăţenii nu au acceptat depăşirea vechilor atitudini. Mai mult
decât a răspunde petiţiilor, a organiza audienţele şi a întreţine o relaţie cu reprezentanţii mass-
media, compartimentele de relaţii publice ale autorităţilor publice locale nu au întreprins. Şi-
atunci, cum să obţină acceptarea şi bunăvoinţa publicului pe care-l reprezintă şi căruia i se
adresează?! Apar şi alte întrebări legitime. Intră în sfera de activitate a unui consiliu judeţean sau
a unui consiliu local desfăşurarea unei campanii de relaţii publice? Poate aceasta să aducă
beneficii locuitorilor unei unităţi administrativ-teritoriale? Care sunt costurile? Se încadrează în
condiţii de eficienţă şi eficacitate? Derularea unei campanii de relaţii publice, aşa cum este cea
pe care o propun în lucrarea de faţă, ar putea să răspundă acestor întrebări.
Lucrarea este structurată în trei capitole având drept scop prezentarea campaniei şi a
mijloacelor de realizare a acesteia, determinarea aspectelor pozitive care asigură succesul unei
campanii dar şi a celor negative care ar trebui evitate. Noţiunile teoretice sunt îmbinate cu
aspectele practice ale unei campanii de relaţii publice concepute pentru a răspunde necesităţilor
şi posibilităţilor unei autorităţi publice locale de a promova un judeţ, pe care îl gestionează în
beneficiul locuitorilor.

5
 Motto : „Nu exişti dacă nu comunici.
Nu rezişti dacă nu comunici.
Nu ai viitor dacă nu comunici.”

Bernard Dagenais

CAPITOLUL 1. CAMPANIA DE RELAŢII PUBLICE

1.1 Definirea campaniei de relaţii publice

Campaniile sunt eforturi coordonate, ample şi orientate spre atingerea unui anumit
obiectiv sau set de obiective corelate care vor permite organizaţiei să atingă, în viitor, un scop pe
termen lung, exprimat sub forma unei declaraţii de principii.1 Această definiţie nu este singura
oferită de literatura de specialitate. Într-o altă formulare, campania este o vastă operaţie de
informare, un efort depus pentru a furniza presei materialul articolelor destinate să “vorbească”
despre obiectul, evenimentul sau serviciul care a motivat campania2.
O campanie trebuie construită în jurul unei declaraţii de poziţionare: o declaraţie a
organizaţiei care are la bază un anumit scop.
În definirea campaniilor apar următoarele noţiuni a căror caracterizare succintă este:
 Scopurile sunt rezultatele globale pe care organizaţia speră să le obţină prin
activitatea ei.
 Obiectivele sunt reprezentate de acţiuni şi etape specifice care măsoară progresul
făcut în atingerea scopurilor; obiectivele trebuie să fie concrete, măsurabile, să aducă
o contribuţie semnificativă la realizarea scopurilor şi să aibă termene specifice de
execuţie.
 Declaraţia de principii este reprezentată de un text scurt în care sunt prezentate
valorile majore ale unei organizaţii, scopurile pe care le are, locul şi responsabilitatea
ei între celelalte organizaţii asemănătoare şi în societate în general.

1
Newsom, Doug, VanSlyke Turk, Judy, Kruckeberg, Dean - “Totul despre relaţiile publice”, Editura Polirom,
2003, Bucureşti, p. 571
2
Lugovoy, Constantin, Huisman, Denis – „Traite des Relations Public”, Paris, 1983, p.388, apud Valentin Stancu,
„Campanii de relaţii publice”, Ed. Comunicare.ro, 2004, p. 2

6
 Potrivit lui J.E. Grunig şi T. Hunt, specialiştii de relaţii publice au la dispoziţie
următoarele instrumente şi/sau procese pentru a defini şi a planifica o situaţie:
Evenimentul este o întâmplare de scurtă durată care ocupă un interval de timp precis,
răspunde numai unui obiectiv şi vizează unul sau mai multe publicuri bine determinate.
Evenimentul poate include obiective specifice de mai mică anvergură şi cu caracter punctual.
O campanie este un proces care are o durată mai mare, dar, la fel ca evenimentul, are un
început şi un sfârşit bine precizate. Aceasta este alcătuita din mai multe evenimente sau alte
acţiuni specifice de relaţii publice; obiectivele ei sunt mai largi şi implică o gamă largă de
categorii de public.
Programul este, de asemenea, format din mai multe evenimente şi acţiuni de relaţii
publice, dar nu are termen clar de finalizare. Acesta poate fi văzut şi modificat periodic şi poate
continua atât timp cât se consideră că este necesar. Obiectivele programului sunt de mare
anvergură şi vizează probleme generale.
Campaniile de relaţii publice se află în strânsă legătură cu alte tipuri de campanii,
relaţiile dintre acestea sunt complexe şi de aceea se folosesc frecvent elemente de relaţii publice
ca instrumente de lucru în campanii de marketing sau de publicitate şi invers, tehnici de
marketing, publicitate, promovare se aplică în campaniile de relaţii publice.
În relaţiile publice se pot aplica şi tehnicile de marketing pentru crearea de relaţii bune cu
consumatorii şi satisfacerea nevoilor acestora, precum:
 tehnicile reclamei (clipuri şi anunţuri publicitare) pentru prezentarea mai vizibilă
a organizaţiei în mass-media.
 promoţiile pentru a se crea, prin evenimente şi acţiuni specifice, legături
puternice cu publicul.
Campaniile de relaţii publice mai trebuie distinse şi de campaniile de comunicare publică
(CCP). Campaniile de relaţii publice au ca obiective crearea de relaţii pozitive între o organizaţie
şi publicurile ei; folosesc un spectru larg de mijloace de comunicare: interpersonală, mediată de
diferite suporturi tehnologice (telefon, afişe, e-mail, internet, etc.) sau de tip mass-media,
contribuind astfel la îndeplinirea misiunii sociale globale a organizaţiei şi la confirmarea
declaraţiei de principii care o defineşte.
Campaniile de comunicare publică au un scop imediat, practic, bine definit (de exemplu
limitarea fumatului, preluarea de câini comunitari, înfrumuseţarea oraşului) şi folosesc exclusiv
mass-media. Sunt urmărite obiective limitate, care nu au legături importante cu declaraţia de
principii a respectivei organizaţii.

7
 Scopul campaniilor de relaţii publice
Campaniile sunt construite şi elaborate pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o
problemă sau pentru a corecta sau a îmbunătăţi o situaţie. Ele ating aceste scopuri schimbând un
comportament, o lege sau o opinie dezirabile, dar contestate de ceilalţi.
Principalele patru mari caracteristici ale unei campanii sunt:
 are rezultate specifice;
 vizează publicul larg;
 este stabilită pentru o anumita perioadă de timp;
 este un set organizat de activităţi de comunicare.
Pentru a fi eficientă şi a avea succes o campanie trebuie sa aibă scopuri realiste, să
combine comunicarea interpersonala cu comunicarea mass-media şi să aibă recunoaşterea
diferitelor audienţe vizate.

1.2 Tipuri de campanii de relaţii publice

Clasificarea campaniilor de relaţii publice se poate face după mai multe criterii. Astfel,
după:
 durată, pot fi pe perioadă lungă sau perioadă scurtă;
 conţinut, pot fi campanii care vizează teme de mare amploare sau teme
limitate;
 publicul lor, campaniile se pot adresa publicului intern al unei organizaţii
sau pot fi extinse la nivelul unor mari categorii de publicuri;
 obiective, pot fi strategice sau tactice.
Potrivit lui Patrick Jackson, consultant şi cofondator al Jackson, Jackson & Wagner, o
firmă internaţională de relaţii publice3, există următoarele şase tipuri de campanii de relaţii
publice în funcţie de obiectivele vizate:
 Conştientizarea unei probleme – se urmăreşte aducerea în atenţia publicului a
unor teme de dezbatere, situaţii, atitudini etc. (de exemplu: importanţa eforturilor
de protejare a mediului ambiant; necesitatea purtării centurii de siguranţă la
volan).
 Campanii de informare, prin care, pe lângă conştientizarea unei probleme, se
urmăreşte îmbogăţirea informaţiilor referitoare la această problemă (exemplu:
3
Newsom, Doug, van Slyke Turk, Judy, Kruckeberg, Dean - “Totul despre relaţiile publice”, Editura Polirom,
2003, Bucureşti, p. 573

8
 pericolele care apar atunci când nu porţi centura de siguranţă, cazuri de accidente,
simulări în laboratoare, date despre fiabilitatea centurilor).
 Campanii de educare a publicului – se urmăreşte pregătirea publicului pentru a
acţiona pe baza cunoştinţelor primite, în conformitate cu obiectivele campaniei
(campanii anti-sida, campanii împotriva violenţei în familie).
 Campanii pentru întărirea atitudinilor şi comportamentului acelora care susţin
poziţia organizaţiei; ele se bazează pe reactualizarea normelor, valorilor şi
comportamentelor publicurilor respective (exemplu: protejarea patrimoniului
forestier, reducerea poluării).
 Schimbarea atitudinilor - campanii prin care se vizează publicurile care nu
împărtăşesc valorile companiei şi se încearcă să se schimbe atitudinile acestora
(exemplu: campania împotriva fumatului).
 Schimbarea comportamentului vizează inducerea de noi modele de acţiune (de
exemplu: campania pentru purtarea centurilor de siguranţa, campania pentru
păstrarea curăţeniei).
Literatura de specialitate4 menţionează, de asemenea:
 Campania de poziţionare – care comunică maniera în care organizaţia se
diferenţiază de concurenţă şi, nu în ultimă instanţă, pe ce loc se află pe piaţă.
Campania de poziţionare se declanşează numai atunci când poziţia unei
organizaţii capătă un nou curs, diferit de cel iniţial, sau atunci când organizaţia
intră, pentru prima dată, pe piaţă.
 Campanii de contracarare imagologică în situaţii de criză, este o campanie dură,
în care se regăsesc acţiuni, date şi fapte non-etice.
 Campanii de modificare sau consolidare a reprezentării (imaginii) ţintelor
comunicării faţă de organizaţia/instituţia/personalitatea/fenomenul de interes
imagologic.
Valentin Stancu5 apreciază că baza tuturor celorlalte tipuri de campanii sunt campaniile
imagologice. Pornind de la premisa că imaginea/reprezentarea este “cărămida arhetipală” pentru
toate celelalte procese psihice, fiind necondiţionat implicată în credinţe, atitudini, opinii,
cunoştinţe şi comportament, “prin intermediul campaniilor publice vom putea să ne concentrăm
asupra reprezentărilor oamenilor (ţintelor), în condiţii PR (comunicare biunivocă, planificată,

4
Newson,Doug, Scott, Alan,Judy Vanslyke Turk -“This is PR-The reality of Public Relations”, Woldsworth
Publishing Company, Belmont, California, 1993, apud Stancu, Valentin, „ Campanii de relaţii publice”, Editura
Comunicare.ro, 2004, p.2
5
ibidem

9
deliberată, pentru a obţine încredere, simpatie, sprijin, pe temeiul unei imagini reciproc
satisfăcătoare), în sensul consolidării sau modificării acestora, pentru a determina schimbări de
atitudine, comportament, opinie.”

1.3 Caracteristicile campaniilor de relaţii publice

Experienţa acumulată de specialiştii în relaţii publice arată că o campanie care are succes
respectă anumite principii şi caracteristici de bază. S-au identificat cinci principii ale
campaniilor de succes:
1. identificarea nevoilor, obiectivelor şi posibilităţilor publicurilor prioritare;
2. planificarea şi executarea campaniilor într-un mod sistematic;
3. monitorizarea şi evaluarea continuă pentru a se vedea ce funcţionează şi unde
trebuie făcute eforturi suplimentare;
4. luarea în considerare a rolurilor complementare ale comunicării interpersonale cu
mass-media;
5. selecţia unor media potrivite pentru fiecare public prioritar, dând atenţia necesară
posibilităţilor acelor media de a difuza mesajul.
Studiile campaniilor de succes indică faptul că sunt prezente întotdeauna cinci elemente
sau caracteristici:
 aspectul educaţional al unei campanii – o campanie trebuie sa lumineze
publicurile ei, spunându-le ceva ce nu ştiau deja sau oferindu-le o perspectivă
diferită ori un mod diferit de a privi ceva ce ştiau deja sau ceva ce credeau că ştiu
deja.
 asigurarea unor suporturi sau stimulente materiale care pot contribui la
succesul campaniei;
 constrângerea – în situaţia în care stimulentele materiale nu reuşesc să
schimbe anumite comportamente;
 susţinerea – este tot o formă de constrângere prin reluarea mesajului.
Dacă există susţinere înseamnă că publicurile sunt convinse de valoarea
apelurilor făcute în campanie şi, într-un fel, “cumpără” mesajul. Acest lucru ajută
la intensificarea puterii mesajului, care este spus şi de oamenii din afara
campaniei.

10
  evaluarea, prin care se identifică ce fel de schimbare de comportament
dezirabilă s-a produs, când s-a produs şi pentru ce publicuri.

Campania de relaţii publice “Descoperă Tulcea, judeţul pelicanilor!” îşi propune

crearea şi/sau consolidarea unor reprezentări despre judeţul Tulcea, ca destinaţie turistică. Delta
Dunării, care se bucură de notorietate, va fi folosită ca un “vehicul” pentru oferirea de informaţii
şi imagini despre judeţul Tulcea, în scopul sporirii atractivităţii sale turistice.

CAPITOLUL 2. PLANUL CAMPANIEI DE RELAŢII PUBLICE

Campania de relaţii publice este o activitate planificată, structurată şi coordonată, prin

care o organizaţie urmăreşte să-şi atingă obiectivele de relaţii publice specifice. Campania este
un proces dinamic alcătuit din mai multe etape care se condiţionează şi se determină reciproc.
În literatura de specialitate există mai multe modele de pregătire a unui plan de campanie
dar, sintetizându-le, principalele etape care alcătuiesc un plan de campanie sunt:
 Definirea problemelor
 Analiza situaţiei
 Stabilirea obiectivelor
 Identificare diferitelor categorii de public
 Stabilirea strategiilor
 Stabilirea tacticilor
 Fixarea calendarului de lucru
 Stabilirea bugetului
 Stabilirea procedurilor de evaluare
În funcţie de natura problemelor organizaţiei, a obiectivelor sau a resurselor existente,
unele etape pot fi unite (de exemplu: definirea problemelor şi analiza situaţiei; dezvoltarea unei
strategii şi stabilirea tacticilor).

2.1 Definirea problemei

11
 Termenul de “problemă” nu se referă în mod obligatoriu numai la aspecte negative, ci se
referă şi la anumite oportunităţi de care organizaţia poate să profite pentru atingerea obiectivelor
ei generale.
Potrivit lui S.M Cutlip, A.H Center şi G.M Broom6, “(...) procesul de definire a
problemelor începe atunci când cineva face o judecată de valoare referitoare la faptul că ceva nu
merge bine sau ar putea în curând să nu meargă bine sau că ceva ar putea merge mai bine”.
Orice campanie de relaţii publice începe datorită unei situaţii observate sau datorită unor
motive întemeiate. Din punct de vedere al relaţiilor publice problemele cu care se confruntă o
organizaţie sunt variate şi numeroase şi pot fi grupate în următoarele categorii:
a. Eliminarea imaginii negative pe care o are o organizaţie, produs sau serviciu.
Apariţia unei asemenea imagini este rezultatul unui proces lent de acumulări;
anumite întâmplări pot sensibiliza conducerea organizaţiei şi o pot obliga să
iniţieze acţiuni de corectare a imaginii.
b. Coordonarea unui proiect specific: în acest caz se porneşte de la promovarea
imaginii organizaţiei prin acţiuni specifice. Specialiştii de relaţii publice pleacă
de la o situaţie neutră, care nu impune combaterea unei percepţii negative; de
aceea ei trebuie să fixeze motivul de declanşare al campaniei, să definească
tipurile de probleme care impun realizarea unor asemenea proiecte.
c. Implementarea sau dezvoltarea unui program de durată: fără continuitate în
activitatea de relaţii publice nu se pot crea şi exploata situaţii favorabile pentru
menţinerea şi îmbunătăţirea imaginii unei organizaţii; aceste programe sunt
esenţiale pentru asigurarea unui climat de încredere în organizaţie.

Cu ce problemă se confruntă judeţul Tulcea şi Consiliul Judeţean Tulcea?

Judeţul Tulcea este situat în extremitatea de sud-est a României, in partea de nord a
Dobrogei, la vărsarea Dunării în Marea Neagră, cu o suprafaţă de 8.430 km2 (3,5% din teritoriul
României). Scăldat din trei părţi de ape, teritoriul judeţului este cel mai vechi şi cel mai complex
dintre ţinuturile de podiş ale României. Două elemente fizico-geografice sunt bine delimitate:
Horstul Dobrogean (subîmpărţit în trei zone distincte geologic, geografic şi geomorfologic:
Munţii Măcinului - unii dintre cei mai "bătrâni" munţi, cu o vechime de peste 400 de milioane
de ani, zona Tulcea, Podişul Babadag) şi Delta Dunării - cel mai "tânăr" teritoriu al Europei,
care ocupă mai bine de jumătate (cca. 4.470 km2) din suprafaţa judeţului (Delta Dunării - 3.446
km2 şi Complexul Razelm - Sinoe - 1.024 km2).

6
Coman,Cristina - „Relaţii publice. Principii şi strategii”, Editura Polirom 2001, Bucureşti, p. 82

12
 Judeţul Tulcea dispune de un potenţial natural unic în România şi în Europa, dar şi de un
important potenţial cultural, social, istoric şi arheologic - oferit de cetăţile romane şi greceşti,
vestigiile paleocreştine ce atestă apariţia creştinismului în Europa, precum şi mănăstiri şi biserici
cu valoare arhitecturală şi istorică deosebită. În aceste condiţii, dezvoltarea şi promovarea
turismului reprezintă o prioritate pentru autorităţile locale, după cum se stipulează şi în planurile
de dezvoltare ale judeţului. Turismul este, pentru judeţul Tulcea, domeniul de activitate cu cel
mai important potenţial pentru creştere economică. În ultimii ani, creşterea nivelului de ocupare
a forţei de muncă in sectorul turismului a fost mult mai mare decât in celelalte sectoare ale
economiei, turismul aducându-si in mod semnificativ contribuţia la atingerea obiectivului de la
Lisabona, prin crearea de locuri de muncă mai numeroase şi mai bune.
Consiliul Judeţean Tulcea (CJT) este autoritatea administraţiei publice locale constituită
la nivel judeţean şi îndeplineşte cinci categorii de atribuţii. Dezvoltarea economico-socială a
judeţului este una dintre cele mai importante. Aşa cum se precizează în Legea privind
administraţia publică locală nr. 215/2001, republicată, consiliul judeţean adoptă strategii,
prognoze şi programe de dezvoltare economico - socială şi ia măsurile necesare, inclusiv cele de
ordin financiar, pentru realizarea acestora.
Deşi, de-a lungul timpului s-au făcut eforturi pentru dezvoltarea economico-socială a
judeţului Tulcea, fiind aprobate proiecte şi programe ce dezvoltau zone din cuprinsul judeţului,
în lipsa unor campanii de relaţii publice, eforturile de comunicare a acestor realizări s-a
dispersat. Din analiza imaginii CJT aşa cum este reflectată în presa locală şi naţională a reieşit că
atribuţiile CJT nu sunt cunoscute iar imaginea instituţiei este destul de neclară. Aşa cum s-a
exprimat o jurnalistă în ziarul local “Delta” din data de 20
ianuarie a.c., Consiliul Judeţean Tulcea este “o instituţie
amplă, cu un contact cu tulcenii destul de vag...” Aşadar,
putem conchide că nu este percepută ca o instituţie aflată în
serviciul public. Aceeaşi ziaristă publicase informaţia că, în
cursul anului 2009, CJT a atras constant fonduri pentru
finanţarea unui număr de 90 de proiecte aflate în diferite
stadii, toate având ca obiect dezvoltarea şi/sau crearea
infrastructurii rutiere, edilitare şi turistice, a căror valoare se
ridică la suma de 231.912.000 lei şi au ca beneficiar final
cetăţenii judeţului Tulcea.
În ceea ce priveşte imaginea judeţului Tulcea oferită de mass-media naţională, aceasta
se înscrie în două linii directoare: imperativele de mediu (în speţă nerespectarea condiţiilor
impuse Comisia Europeană privind ariile protejate, distrugerea habitatelor păsărilor sălbatice,

13
amplasarea centralelor eoliene în diferite zone ale judeţului) şi frumuseţea peisajului deltaic,
prezentat întotdeauna în contrast cu gunoaiele lăsate de turişti sau, în general, cu “rezultatele”
intervenţiei omului în acest peisaj de vis. Lipsa implicării autorităţilor locale este subliniată
constant, acesta fiind “calul de bătaie” aflat la îndemâna ziariştilor care nu au răbdarea sau
capacitatea profesională să afle cauzele profunde ale situaţiilor prezentate. Aportul la crearea
acestei imagini au adus-o şi campaniile de comunicare ale ONG-urilor, sintagma “Salvaţi
Dunărea şi Delta!” devenind un pretext, practic, pentru orice acţiune a societăţii civile
desfăşurate în judeţul Tulcea.
Două documente extrem de importante, care vizează, printre altele, şi dezvoltarea
turistică a Deltei Dunării, au fost concepute în ultimii cinci ani. Este vorba despre Master Planul
Suport pentru Dezvoltare Durabilă şi Planul Strategic pentru Dezvoltarea Turismului Durabil în
Delta Dunării, primul fiind conceput de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare “Delta
Dunării” din Tulcea în anul 2004, iar al doilea este un rezultat al colaborării mai multor
instituţii, printre care Consiliul Judeţean Tulcea, Administraţia Rezervaţiei şi Wes Brugge, fiind
finalizat în toamna anului 2008. Aceste strategii conţin puncte importante despre cum trebuie să
se desfăşoare turismul în această arie protejată.
Pentru a micşora presiunea exercitată asupra Deltei Dunării, zonă preferată de turiştii
care vizitează judeţul Tulcea, autorităţile locale au decis că trebuie să promoveze patrimoniul
natural şi cultural ce aparţine întregului teritoriu, să pună în valoare, intr-o manieră eficientă,
resursele naturale, culturale, istorice şi religioase de care dispune judeţul, cu alte cuvinte, să
promoveze destinaţia “Judeţul Tulcea”, cu toate micro-destinaţiile cunoscute.

2.2 Analiza situaţiei

Cea de-a doua etapă presupune acumularea detaliată a tuturor datelor cunoscute
referitoare la problema în cauză: istoricul ei, părţile implicate sau afectate, efectele ei etc.
Bernard Dagenais7 susţine că, “pentru a fi capabili de a face o judecată de valoare asupra
problemei, pentru a şti ce anume funcţionează sau nu în maniera de a exista şi a acţiona a
organizaţiei, trebuie să pătrundem în interiorul acesteia, să cunoaştem starea ei de fapt pe toate
planurile, să ştim să punem întrebările potrivite şi să interpretăm corect răspunsurile primite.
Etapa analizei situaţiei constituie deci pivotul central al unui plan de campanie. Scopul
principal nu este să facem o campanie excelentă şi remarcabilă. Ci una care să rezolve o
problemă a organizaţiei, să rezolve o criză sau să răspundă unei oportunităţi.”

7
Dagenais, Bernard -“Campania de relaţii publice”, Editura Polirom, 2003, Bucuresti, p. 60

14
 Analiza situaţiei se poate concretiza într-un dosar de lucru care cuprinde două secţiuni:
 Analiza factorilor interni: în această etapă se trec în revistă imaginile şi acţiunile
persoanelor importante pentru organizaţie, structurile şi procesele relevante
pentru problema în cauză, istoricul implicării organizaţiei în acea problema etc.;
totodată, se realizează un audit al comunicării (atitudinile şi practicile de
comunicare ale organizaţiei) cu scopul de a se înţelege mai bine modul în care ea
comunică cu publicurile sale.
 Analiza factorilor externi se referă la segmentele de public implicate în sau
afectate de acea problemă. În acest caz se identifică interesele diferite ale fiecărui
public, cunoştinţele şi atitudinile lor faţă de situaţie, căile prin care obţin
informaţii despre aceasta, acţiunile pe care le întreprind sau intenţionează să le
întreprindă, scopurile pe care le urmăresc etc.
Analiza detaliată a factorilor interni şi externi permite efectuarea unor evaluări de tip
SWOT, a punctelor tari şi slabe ale organizaţiei, ale împrejurărilor favorabile şi ameninţărilor cu
care se confruntă.
Situaţia de fapt la Consiliul Judeţean Tulcea
Până în prezent, CJT a implementat o serie de proiecte care au ca obiectiv dezvoltarea
turismului în Delta Dunării, în special, dar şi în întreg judeţul Tulcea, după cum urmează :
♦ «CENTRUL ECO-TURISTIC “DELTA DUNĂRII”» este un proiect finanţat în
cadrul Programului de bună vecinătate România – Ucraina, al cărui scop este crearea unor
facilităţi durabile la nivel transfrontalier România – Ucraina pentru dezvoltarea turismului, în
vederea promovării patrimoniului natural, social şi cultural din destinaţia turistică Delta Dunării.
În acest sens, s-a realizat un Centru eco-turistic al Deltei Dunării în municipiul Tulcea, care
prezintă mediul natural al Deltei Dunării, mediul social şi cultural din Delta Dunării, precum şi
informaţii turistice. Centrul conţine un spaţiu acvaristic, un spaţiu expoziţional, precum şi zone
de educaţie şi agrement. El se doreşte a fi, în
acelaşi timp, şi o platformă de promovare dar şi
de cooperare interregională şi transfrontalieră în
domeniul turismului.
Grupul ţintă al acestui proiect a fost constituit din
turiştii care vizitează municipiul Tulcea şi
localnicii. Proiectul, în valoare de 1.240.324 euro,
a fost finalizat în noiembrie 2008 iar rezultatele
obţinute au fost remarcabile : la 6 luni de la
inaugurare, fusese vizitat deja de 100.000 de

15
persoane, un record pentru Tulcea, dacă nu pentru un centru de vizitare din întreaga ţară. O
căutare pe internet, în momentul de faţă, ne oferă 34.000 de referiri la subiectul « Acvariul din
Tulcea ».
♦ « CENTRALA COMUNĂ DE REZERVARE PENTRU DELTA DUNĂRII ŞI
ZONELE LIMITROFE » este un proiect finanţat, de asemenea, în cadrul Programului de bună
vecinătate România – Ucraina. Printre obiectivele specifice se numără realizarea unor măsuri de
dezvoltare durabilă a turismului transfrontalier româno-ucrainean în cadrul unei viziuni
strategice comune de valorificare a potenţialului turistic din Delta Dunării şi zonele limitrofe,
creşterea vizibilităţii transfrontaliere a celor doua zone, prin crearea unui flux informaţional
folosind un portal Internet; prezentarea ansamblului ofertei turistice din cele două zone in timp
real, cu posibilitate de a efectua rezervări online; promovarea directă a capacităţii turistice şi
economice a celor două zone; reprezentarea, dezvoltarea si promovarea intereselor operatorilor
turistici din Delta Dunării şi zonele limitrofe în cooperare şi în colaborare cu autorităţile locale
precum şi cu autoritatea administraţiei publice centrale în turism.
Între rezultatele proiectului în valoare de 295.905 euro se numără realizarea portalului
web: www.e-deltadunarii.ro, www.e-danubedelta.com, o bază de date cu 62 de intrări (structuri
de cazare din care 55 din judeţul Tulcea şi 7 din Regiunea Odessa), un sistem de rezervare on-
line şi dotări funcţionale, 106 formulare completate pentru identificarea operator în turism
(informaţii despre capacitatea de cazare, dotări, utilităţi, servicii conexe, etc.) atât din România
cât şi din Ucraina, 106 chestionare de evaluarea a interesului operatorilor pentru Centrala
Comună de Rezervare. Materialele de promovare şi informare turistică elaborate şi diseminate
până în prezent sunt : « Ghidul turistului” care cuprinde o scurtă prezentare a fiecărui operator
turistic din baza de date a Centralei - 1300 de exemplare (variante română, engleză şi
ucraineană), 2500 de pliante care oferă imagini şi informaţii despre principalele obiective,
produse turistice din ambele zone studiate şi despre Centrala comuna de rezervare (locaţii,
persoane de contact, atribuţii, obiective, etc.) şi 5.000 de exemplare în varianta română şi
engleză din harta turistică a Deltei Dunării şi a zonelor limitrofe.
♦« DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI PENTRU UN TURISM DURABIL ÎN ZONELE
UMEDE NATURA 2000: STUDIU DE CAZ DELTA DUNĂRII » este un proiect finanţat în
cadrul Programului bilateral Flandra - România 2006, care şi-a stabilit ca obiectiv întărirea
capacităţii administrative a autorităţilor publice locale şi sectorului de turism, în vederea
dezvoltării unui turism durabil. Între activităţile desfăşurate până în prezent se numără:
realizarea planului strategic de turism pentru Delta Dunării; transferul de know-how, prin
intermediul organizării unor sesiuni de training atât pentru autorităţile publice cât şi pentru
sectorul privat pe subiecte cum ar fi aspectele generale ale sustenabilităţii, dezvoltarea

16
produsului turistic, managementul centrelor turistice, strategia locală de turism, etc.; acţiuni de
conştientizare a publicului, cu referire la beneficiile economice ale zonelor Natura 2000
(realizarea unei broşuri de promovare, sesiuni locale de informare).
♦« DELTA DUNĂRII ÎN EUROPA » este un proiect finanţat în cadrul Programului de
bună vecinătate România – Ucraina, cu scopul de a promova destinaţia turistică Delta Dunării,
în Europa. Obiectivul general al acestui proiect în valoare de 544.800 euro, este creşterea
numărului de turişti în întreaga zonă a Deltei Dunării, româno-ucraineană şi îmbunătăţirea
cooperării dintre operatorii în turism, din România şi Ucraina. Obiectivul specific a fost
stimularea cererii şi îmbunătăţirea imaginii destinaţiei turistice Delta Dunării pe piaţa europeană
de turism. Grupurile ţintă desemnate: tour-operatori din Tulcea şi Ucraina care activează în
România, 120.000 locuitori români şi ucraineni din comunităţile Deltei Dunării şi din
împrejurimi, administraţiile celor două zone protejate transfrontaliere şi cca. 200.000 turişti din
Delta Dunării. Până în prezent au fost 7 articole publicate în presa europeană de profil, s-au
primit 3 oferte ale tur operatorilor în care să fie inclusă destinaţia turistică Delta Dunării, şi au
fost realizate de materiale de promovare tipărite (albume de prezentare, pliante, broşuri, afişe,
hărţi), logo-uri pentru Delta Dunării în format electronic, articole de promovare personalizate
(pixuri, agende, insigne, şepci, tricouri, rucsacuri, figurine magnetice), un website de prezentare
şi informare funcţional (http://deltaineurope.com/ ), un concept de stand pentru participare la
târguri de turism, participare la 3 târguri internaţional de turism, un film de informare difuzat pe
un canal internaţional TV, un spot publicitar difuzat pe 3 canale TV europene, 50 de participanţi
la workshop în România, 20 de participanţi la workshop în Ucraina.
Alături de aceste proiecte finalizate, în fază de implementare se află următoarele:
♦ MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT CĂTRE ZONA
TURISTICĂ MURIGHIOL – UZLINA – DUNAVĂŢ - LACUL RAZIM, proiect finanţat în
cadrul Programului Operaţional Regional – Axa 2.1 - Îmbunătăţirea infrastructurii de transport
regionale şi locale, are ca obiectiv general dezvoltarea turismului durabil şi a mediului de afaceri
în zona de Sud-Est a judeţului Tulcea, prin îmbunătăţirea accesibilităţii regionale spre zona
Delta Dunării. Acest obiectiv va fi atins prin reabilitarea / modernizarea reţelei de drumuri
judeţene din zona de sud-est a judeţului, care conectează polii turistici existenţi (Murighiol,
Dunavăţu de Jos, Mahmudia şi Nufăru) cu Municipiul Tulcea şi asigură legătura către drumul
european E87 şi cel naţional DN 22A. Se va realiza, astfel, conectarea drumurilor judeţene la
reţeaua drumurilor naţionale şi europene.
♦ VALORIFICAREA TURISTICĂ A MĂNĂSTIRILOR TULCENE PRIN
ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII DE ACCES ŞI DE MEDIU, proiect depus spre
finanţare in cadrul Programului Operaţional Regional – Axa 2, Îmbunătăţirea infrastructurii de

17
transport regionale şi locale, are ca obiectiv general dezvoltarea turismului durabil şi a mediului
de afaceri în zona de nord a judeţului Tulcea, prin îmbunătăţirea accesibilităţii regionale spre
zona mănăstirilor nord-dobrogene. Obiectivele specifice sunt creşterea gradului de accesibilitate
şi mobilitate în zona mănăstirilor nord-dobrogene; creşterea contribuţiei turismului la
dezvoltarea regiunii;creşterea atractivităţii turistice a zonei.
Întreaga dezvoltare economico – socială a judeţului este dependentă de calitatea
infrastructurii existente, din păcate încă precară în această parte a ţării. Prin demersurile deja
iniţiate, autorităţile administraţiei publice îşi direcţionează resursele şi eforturile către:
♦ Realizarea distribuţiei de gaze naturale în municipiul Tulcea şi în comunele cu
potenţial economic ridicat (Mihail Kogălniceanu, Somova, Niculiţel, Baia, Luncaviţa,
Frecăţei etc.).
♦ Construcţia podului peste Dunăre în zona Brăila – Jijila, care oferă deschidere către
coridorul Pan – European Nord – Sud.
♦ Modernizarea Aeroportului Delta Dunării Tulcea şi introducerea sa într-o reţea a
aeroporturilor regionale europene.
♦ Deschiderea şi dezvoltarea punctelor de trecere în regim de trafic internaţional de
mărfuri şi călători tip RO-RO între Tulcea şi Reni (Izmail) – Ucraina pentru revigorarea
schimburilor comerciale cu ţările din Comunitatea Statelor Independente şi introducerea
judeţului Tulcea în circuitul comercial internaţional.
♦ Dezvoltarea infrastructurii rurale prin construcţia de drumuri, alimentări cu apă,
sisteme de canalizare şi epurare, platforme ecologice de depozitarea a deşeurilor menajere.
♦ Un program de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă a centrelor urbane din
judeţ, atât din resurse bugetare proprii cât şi din fonduri atrase.
♦ Cofinanţare Proiect „Studiu prefezabilitate privind valorificarea energetică a
deşeurilor din judeţul Tulcea” (incinerator deşeuri). Acest proiect este iniţiat în parteneriat cu
Primăria Municipiului Tulcea, firmele suedeze USITALL şi SAAB şi se află în faza de
studiu de prefezabilitate ce are în vedere evaluarea oportunităţilor de amplasare a unui
incinerator de deşeuri în proximitatea municipiului Tulcea.
♦ Proiecte finanţate prin Programul de marketing si promovare turistica, Programul de
dezvoltare a produselor turistice, ale ANT - finanţarea fazei de pregătire a documentaţiilor
tehnice pentru proiecte prioritare in turism, in plan local (HG 303/2006). Dezvoltarea
echilibrată şi integrată a zonei turistice din Delta Dunării şi a staţiunilor de pe litoralul Mării
Negre: Miniport Sfântu Gheorghe , Miniport Murighiol , Miniport Sarichioi , Amenajare
Plajă Sulina , Reţea de centre de informare turistică (Tulcea, Murighiol, Sarichioi) , Foişoare

18
 de observare in Delta Dunării (in comunele CA Rosetti, Maliuc, Crişan şi Murighiol), Studiu
privind semnalizarea - marcarea turistică a judeţului Tulcea.

Toate cele mai sus prezentate se constituie în “punctele tari” care ar trebui să
vorbească de la sine despre eforturile Consiliului Judeţean Tulcea pentru dezvoltarea
economico-socială a judeţului, în general, şi a turismului, în particular. Aproape toate
proiectele iniţiate au avut Delta Dunării în centrul atenţiei. Fie că a fost vorba de o destinaţie
turistică de promovat ori de o zonă geografică de excepţie care ar trebui protejată. Cu toate
acestea, aşa cum anunţă Patrick Andre de Hillerin într-un ziar local8, “Turismul tulcean,
cădere liberă în 2009”. Datele statistice indică
un indice mediu de ocupare a locurilor de
cazare din judeţe de doar 20,21% în primele
luni ale anului trecut. “Acţiunile de promovare
demarate de CJ în urmă cu un an şi continuate,
deja - se pare - cu succes în acest an, prin
prezenţa la târguri de turism din străinătate şi
prin oferirea de trasee interesante pentru
turiştii străini se dovedesc, totuşi, insuficiente
pentru a face din turism o afacere profitabilă
la nivelul judeţului. (...) Pentru 2010, un an şi
mai dificil din punct de vedere economic,
previziunile nu sunt îmbucurătoare şi, în lipsa
unei strategii de dezvoltare a turismului, Delta
Dunării va destinaţie turistică începe să semene cu Moş Crăciun: o chestie frumoasă, plină
de promisiuni, dar în care puţină lume mai crede şi pe care şi mai puţină lume poate jura că a
văzut-o cu adevărat.”
Deşi ziaristul găseşte ca explicaţie a insuccesului dezvoltării turismului lipsa strategiei
(în necunoştinţa faptului că aceasta există, aşa cum am arătat mai sus), un specialist în relaţii
publice poate sesiza că o campanie de relaţii publice este singura care poate reuşi să reunească
piesele acestui “puzzle”: campaniile de comunicare ale fiecărui proiect demarat până în prezent,
materialele promoţionale deja confecţionate în cadrul acestor proiecte, planurile de dezvoltare a
turismului durabil în Delta Dunării şi în întregul judeţ şi, nu în ultimul rând, activitatea de relaţii
publice a Consiliului Judeţean Tulcea.

8
Cotidianul “Obiectiv” din Tulcea, 20 ianuarie 2010

19
 O campanie de relaţii publice este necesară atât pentru promovarea judeţului Tulcea, ca
destinaţie turistică, dar şi pentru consolidarea imaginii CJT ca instituţie publică interesată şi
implicată în dezvoltarea judeţului Tulcea, cu consecinţa de îmbunătăţire a calităţii vieţii
locuitorilor.
Analiză SWOT a situaţiei se conturează astfel:
STRENGHTS
CJT este puternic financiar
Are reputaţie şi recunoaştere publică,
- Dispune de forţa de muncă ce poate fi
implicată în această campanie
- Lider puternic, cu voinţa de a urmări un
plan de dezvoltare a judeţului
- Există mai multe proiecte în derulare care
susţin necesitatea promovării judeţului
Tulcea, ca destinaţie turistică
OPPORTUNITIES
- Cooperarea cu un organism omolog
francez, interesat de subiect
- Deschidere din partea liderului pentru
realizarea unei campanii de RP
WEAKNESSES
- Nu există încredere în
activitatea de relaţii publice
- Nu există personal
specializat în RP
- Organizaţia este puternic
ierarhizată
- Departamentele nu
comunică între ele şi colaborează cu mare
dificultate
- Structurile
organizatorice nu cunosc activitatea
celorlalte structuri (suprapuneri de
activitate, comunicare defectuoasa)
- Proceduri de muncă
inflexibile
- Entuziasm minim din
partea funcţionarilor publici pentru
activitatea de RP
- Website-ul nu prezintă
proiectele iniţiate şi derulate până în
prezent
THREATS
- Anunţate restructurări
care conduc la diminuarea personalului
care ar putea desfăşura activităţile
proiectate

2.3 Stabilirea obiectivelor

Pentru a defini obiectivele unei campanii de relaţii publice trebuie să răspundem la

întrebarea ”Ce dorim să realizăm?”. Astfel, pornind de la definiţia problemelor, prin întrebări
specifice putem stabili obiective precise, fiecare obiectiv reprezentând echivalentul unei sub-
probleme din definiţia iniţială.
Jerry Hendrix9 a împărţit obiectivele în două mari categorii:
9
Hendrix, Jerry - “Public relations case”, Belmond, Wadsworth Publishing Company, 1995, apud Stancu, Valentin,
„Campanii de relaţii publice”, Ed. Comunicare.ro, 2004, p.60

20
  Obiective de producţie (output) – acestea se referă la obiectivele concrete ale muncii
obişnuite din relaţiile publice: să fie trimise comunicate sau dosare de presă, să fie organizate
conferinţe, să fie efectuate prezentări ale instituţiei etc.
 Obiective de impact, cele definite ca atare de o campanie de relaţii publice. Acestea
sunt de trei feluri:
 Informaţionale – atunci când se urmăreşte popularizarea unui eveniment, produs,
lider etc.
 Atitudinale – vizează modificarea atitudinilor publicurilor (formarea de noi
atitudini, întărirea celor existente sau schimbarea lor radicală) faţă de organizaţie,
produsele sau serviciile ei.
 Comportamentale – implică modificarea comportamentului (crearea de noi
comportamente, întărirea celor favorabile sau răsturnarea celor defavorabile) faţă
de organizaţie.
Conform lui D.L. Wilcox si colaboratorilor, obiectivele unei campanii pot fi:
• Informaţionale – oferă date despre un eveniment, prezintă un produs, introduc o
companie etc. Aceste obiective pot fi uşor conturate, dar realizarea lor nu poate fi uşor evaluată.
• Motivaţionale – urmăresc să convingă publicul şi să determine anumite acţiuni;
aceste obiective sunt mai greu de atins, dar pot fi uşor cuantificate.
Obiectivele unei campanii trebuie să fie realiste, cuantificabile şi măsurabile şi trebuie să
ţină seama de resursele bugetare şi de factorul timp.
Rogers şi Storey10 consideră că trei sunt axele pe care trebuie urmărite obiectivele şi, în
mod corelativ, efectele unui program de comunicare:
i) Axa scopurilor, care se bazează pe ideea „ierarhiei efectelor” (care are în vedere
succesiunea „informaţional”, „atitudinal”, „comportamental”), respectiv a faptului că
îndeplinirea unui obiectiv de la un anumit nivel necesită îndeplinirea obiectivului de
la nivelul precedent;
ii) Axa nivelului la care se doreşte schimbarea: efectele pot fi identificate fie la nivel
individual, fie la nivel grupal, fie la nivelul social în ansamblu;
iii) Axa avantajelor: majoritatea programelor de relaţii publice prezintă avantaje nu
numai pentru cei implicaţi direct (organizaţie, public principal), ci şi pentru alte
categorii.

10
Denis McQuail, Sven Windahl, 2001, “Modele ale comunicării pentru studiul societăţii de masă” , pp. 158-159
apud Iacob, Dumitru, Cismaru, Maria Diana - “Relaţii Publice, eficienţa prin comunicare”, Editura Comunicare.ro,
2003, p. 138

21
 Obiectivul principal al prezentei campaniei este acela de promova judeţului Tulcea, ca
destinaţie turistică, punând în lumină întregul potenţial turistic al zonei. Delta Dunării este o
destinaţie deja cunoscută şi, în cazul de faţă are rolul de promotor al campaniei.
Obiectivul principal este defalcat în câteva obiective specifice după cum urmează:
1. Atragerea unui număr de turişti în judeţul Tulcea mai mare cu 15% faţă de anul
precedent.
2. Aducerea în atenţia publicului a tuturor obiectivelor turistice din judeţul Tulcea.
3. Creşterea notorietăţii Consiliul Judeţean Tulcea, ca instituţie publică implicată şi
interesată de dezvoltarea economico-socială a judeţului Tulcea.
Analizând obiectivele campaniei prin prisma clasificării făcute de Jerry Hendrix,
obiectivul 1 este de impact atitudinal, obiectivele 2 şi 3 sunt de impact informaţionale. Din
prisma lui D.L. Wilcox şi a colaboratorilor, obiectivul 1 se încadrează în categoria obiectivelor
motivaţionale iar 2 şi 3 în categoria obiectivelor informaţionale. În stabilirea acestor obiective au
fost urmărite axa avantajelor, în sensul că beneficiar indirect al prezentei campanii este populaţia
judeţului Tulcea, precum şi axa scopurilor, obiectivele informaţionale precedând obiectivele
atitudinale.
Pot fi definite ca obiective de producţie:
♦ Realizarea unui număr de 10.000 de pliante, 5.000 de broşuri, 300 de afişe
prezentând toate zonele de interes turistic din judeţul Tulcea.
♦ Realizarea de articole de promovare personalizate - 500 pixuri, 100 agende, 500
insigne, 500 şepci, 500 tricouri, 500 rucsacuri, 50 bonete bucătar.
♦ Realizarea unui logo pentru campanie.

2.4 Identificarea diferitelor categorii de public

Odată stabilit obiectivul principal şi obiectivele specifice, se trece la următorul pas al

planului care constă în definirea categoriilor de public cărora le sunt destinate mesajele
campaniei. Pentru aceasta trebuie să stabilim pe cine trebuie să informeze sau să influenţeze
campania planificată. Răspunsul exact la această întrebare permite identificarea riguroasă a
diferitelor categorii de public care sunt vizate de campanie, acest fapt ducând la o utilizare
eficientă a bugetului, timpului şi energiei şi la atingerea obiectivelor fixate.
Trebuie amintit faptul că această campanie de relaţii publice doreşte să armonizeze
proiectele iniţiate până în prezent de CJT având ca obiectiv dezvoltarea durabilă a judeţului, şi

22
să realizeze promovarea judeţului folosind uneltele oferite de domeniul comunicării şi relaţiilor
publice. Aşadar, publicul vizat de această campanie, pe segmentul oferirii de informaţii şi
creşterii numărului de turişti, este următorul:
o turiştii români şi străini care au fost în Delta Dunării dar pot fi atraşi şi spre alte trasee şi
destinaţii turistice din judeţ;
o turişti români şi străini care nu au mai fost în prezent în judeţul Tulcea şi vor căuta
informaţii înainte de a lua decizia de a vizita arealul nord-dobrogean;
o operatori de turism, agenţi de turism din întreaga ţară,
o membrii Asociaţiei de Promovare Prom - Tour, in care Consiliul Judeţean Tulcea este
fondator; membrii Asociaţiei pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului Litoral –
Delta Dunării – parteneriat public-privat ce are drept obiectiv dezvoltarea si promovarea
litoralului românesc si a Deltei Dunării (13 entităţi distincte, printre care si Danubius –
TUI România) care îşi vor putea promova oferta lor şi a altor societăţi cu activitate in
turism ce activează pe teritoriul judeţului Constanţa;
Pentru realizarea obiectivului de creştere a notorietăţii CJT ca instituţie interesată de
dezvoltarea turismului nord-dobrogean, respectiv de dezvoltarea economico-socială a
judeţului Tulcea, publicul ţintă este:
o populaţia locală a judeţului Tulcea, în special comunităţile aflate în zone turistice,
interesate de creşterea numărului locurilor de muncă şi a surselor alternative de venit,
beneficiari indirecţi al difuzării informaţiei legate de potenţialul turistic al zonei;
o administraţia publică la nivel local, interesată de creşterea veniturilor, ca urmare a
intensificării activităţii economice în raza teritorială aferentă;
o operatori de turism, agenţi de turism, proprietari de spaţii de cazare, manageri, numiţi
generic furnizorii de servicii turistice - cca.166 de furnizori de servicii turistice în judeţul
Tulcea
o organizaţiile neguvernamentale care sprijină dezvoltarea controlată a turismului în
Delta Dunării (WWF –Programul Dunărea Carpaţi, Asociaţia de Ecoturism din România,
Asociaţia “Prietenii Naturii” România, Asociaţia “Salvaţi Dunărea şi Delta”, Fundaţia
“Eco-Pontica”), Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC).

2.5 Axa campaniei de relaţii publice

23
 Axa campaniei de relaţii publice trebuie să fie, aşa cum menţionează Bernard Dagenais11
“coloana vertebrală în jurul căreia vor pivota toate elementele campaniei.” Conform definiţiei
din Petit Larousse Illustre, axa este linia cere trece prin mijlocul unui lucru, este piesa în jurul
căreia se articulează o parte sau mai multe părţi ale subansamblului, părţi care descriu în jurul ei
mişcări circulare.“Axa se mai numeşte şi ideea de legătură, elementul unificator al mesajului,
firul conducător al campaniei. Ea este destinată să servească la articularea temelor campaniei,
fapt care duce la o mai mare coerenţă şi uniformitate a mesajelor”.
Americanii vorbesc de USP-“Unique Selling Proposition” (oferta unică de vânzare),
punctul de ancorare al întregii campanii. În acest caz, spune Bernard Dagenais, “axa campaniei
se referă la promisiune, deoarece prezintă toate aspectele produsului vândut ca fiind benefice
pentru client: de ce cumpărătorul ar dori produsul pe care îl vindeţi? De ce cumpărătorul ar
cumpăra mai degrabă produsul dumneavoastră şi nu pe cel al concurenţei?”
Collard şi Chiason12(1992, p.41) definesc astfel axa: “ideea centrală din care purcede
ansamblul acţiunilor de relaţii publice; axa campaniei seamănă cu un “coridor” care reuneşte
ansamblul camerelor unei case mari.”

Axa pe care o propunem

Ideea centrală de la care am pornit este oaza de linişte şi relaxare pe care o reprezintă
Delta Dunării. Din cercetările anterioare, efectuate în cadrul proiectelor amintite, a rezultat un
profil al turistului care ajunge în Delta Dunării ca fiind o persoană relativ tânără, într-o marjă
largă am situa-o între 30 şi 50 de ani, cu venituri peste medie, educată, care are nevoie de linişte
după perioada stresantă de la serviciu. Nevoile intelectuale ale acestei persoane o conduc spre
descoperirea unor noi locuri şi oameni, dorind experienţe inedite, preferabil în mijlocul naturii.
Orientându-ne după acest profil, nu putem lansa o campanie avangardistă ci, mai degrabă,
conservatoare, ataşată de valorile tradiţionale. Vom insista pe ideea lipsei de pericol în
descoperirea acestui colţ de Românie, unde oamenii trăiesc în armonie cu natura iar plantele şi
vieţuitoarele pot fi studiate în mediul lor natural. Lecţia de biologie este excelentă pentru copii,
câtă vreme Delta Dunării este un muzeu viu. Totodată, Delta nu este singura atracţie, pe întregul
judeţul existând vestigii şi urme arheologice din paleolitic, neolitic, din epocile romane, romano-
bizantină şi medieval timpurie. Pot fi vizitate cetăţile Ibida (în zona Babadag), Noviodunum şi
Dinogetia (Munţii Măcinului), Proslaviţa (Nufăru), Salsovia(Mahmudia), Halmyris(Murighiol),
Enisala, Argamum (Jurilovca) şi Aegyssus (Tulcea), puţin promovate, din nefericire, până în
prezent

11
Dagenais, Bernard -“Campania de relaţii publice”, Editura Polirom, 2003, Bucuresti, p. 138
12
ibidem

24
 Dacă ar fi să formulăm într-o singură frază, care să se constituie în tema campaniei,
atunci aceasta va fi:
Tulcea este oaza de linişte, locul unde omul trăieşte în armonie cu natura.
Fiind definită tema, trebuie stabilit sloganul. Aşa cum precizează Valentin Stancu13,
“sloganul este fraza-cheie care însoţeşte fiecare mesaj; este o formulă scurtă, concisă, uşor de
reţinut, care te va lua prin surprindere. Provenienţa termenului este militară. La origine, slogan a
însemnat, în limba celtică, “strigăt de luptă”.
Sloganul trebuie să traducă axa. Sloganul este derivat din axă, dar se poate întâmpla ca
axa şi sloganul să fie identice. Cu toate acestea,chiar dacă tema şi sloganul pot fi identice, ele nu
pot fi confundate.”
Pornind de la temă, sloganul care vine imediat în minte este “Delta Dunării, inspiraţia
naturii! “. Cele două sensuri ale substantivului “inspiraţie” te duc la ideea de forţa creatoare dar
şi la cea de asimilare a naturii, care poate fi “respirată”, ambivalenţa termenului putând fi pe
placul turistului educat. Însă în lipsa verbului, sloganul este lipsit de forţă şi nu te determină la
acţiune. Prin urmare, sloganul pe care îl propun este unul mai dinamic:

“Descoperă Tulcea, judeţul pelicanilor!”.

Am ales o formă scurtă de propoziţie, care conţine cuvintele “judeţul” şi “Tulcea”.

Pentru a atrage atenţia am folosit sintagma “judeţul pelicanilor”. Se ştie că păsările nu pot fi
reţinute de graniţe, iar pelicanii sunt elementul care oferă unicitate judeţului Tulcea. Deşi peştele
este, de asemenea, asociat cu Tulcea, pelicanul oferă atractivitate destinaţiei turistice. Pelicanii
sunt numai în Delta Dunării, care este o destinaţie turistică de notorietate în România. Verbul
folosit îndeamnă la acţiune şi, mai mult decât atât, presupune implicarea persoanei care alege
această destinaţie turistică. Mai scurt ar fi fost îndemnul “vino în...” însă, cum destinaţia pe care
o propunem este alta decât Delta Dunării, fără însă a o elimina, turistul este invitat să descopere
şi alte zone interesante în judeţul Tulcea.
În ceea ce priveşte semnătura instituţională va fi următoarea, având în vedere misiunea
Consiliului Judeţean Tulcea, de dezvoltare economico-socială a judeţului Tulcea, dar şi
specificul acestei campanii:
Consiliul Judeţean Tulcea încurajează turismul durabil!
Ca element de identificare se va folosi logo-ul campaniei. Realizarea acestuia a fost
inclus între obiectivele de producţie.
Totodată, pentru atingerea obiectivului de a creşte notorietatea CJT ca instituţie implicată
în dezvoltarea judeţului se va folosi următoarea semnătură instituţională:
Consiliul Judeţean Tulcea dezvoltă programe în beneficiul comunităţilor locale!
13
apud Stancu, Valentin, „Campanii de relaţii publice”, Ed. Comunicare.ro,2004, p.42

25
 şi
Consiliul Judeţean Tulcea dezvoltă durabil economia judeţului!

2.6 Stabilirea strategiilor

Strategia este planul de acţiune care prevede liniile directoare şi temele majore ale unei
campanii. Acestea pot fi mai largi sau mai stricte în funcţie de obiectivul fixat şi de categoriile
de public vizate.
Robert Kendall14 propune următoarele tipuri de strategii:
1. Inactivitatea strategică – în anumite condiţii (de exemplu: confruntarea cu o
organizaţie care are o proastă reputaţie) cea mai bună strategie este să o ignori şi să nu
întreprinzi nimic.
2. Activităţi de diseminare a informaţiei – aceste strategii au ca finalitate distribuirea de
mesaje care prezintă organizaţia sau punctul ei de vedere; în aceste cazuri diseminarea
informaţiei poate lua mai multe forme:
• Programul de informare publică - informaţia prezintă punctul de vedere al
organizaţiei care sponsorizează programul, susţinerea oficialităţilor, declaraţii etc.
• Conferinţele de presă: oferă tuturor instituţiilor mass-media, simultan, informaţii
semnificative despre organizaţie.
• Lobby-ul - oferă legiuitorilor informaţii fiabile despre organizaţie şi transmite
organizaţiei feedback-ul forului legislativ.
• Apariţii publice ale unor personalităţi, turnee ale purtătorului de cuvânt – acestea
aduc în prim-plan nume de rezonanţă socială care pot promova organizaţia şi pot
distribui informaţii despre aceasta.
• Biroul de presă – poate oferi prin specialişti bine pregătiţi, asistenţă în
diseminarea informaţiei.
• Corectarea informaţiilor eronate sau răuvoitoare – conduce la corectarea unor
erori prin acţiuni care dovedesc falsitatea informaţiilor respective.
• Expunerea de suporturi informative cu ocazia unor reuniuni publice.
3. Organizarea de evenimente - strategii care vizează transmiterea de informaţii prin:

14
Kendall, Robert, „Public Relations Campaign Strategies: Planning for Implementation”, Harper Collins
Publishers, New York, 1992 (ediţia a doua, 1996) apud Coman, Cristina - „Relaţii publice. Principii şi strategii”,
Editura Polirom 2001, Bucureşti, pp. 96-97

26
 • Evenimente neplanificate – reacţia la un eveniment relativ neaşteptat.
• Ceremonii – ocazii festive care marchează anumite evenimente din trecut sau
prezent.
• Evenimente puse în scenă pentru mediatizare, adică activităţi organizate pentru a
atrage atenţia presei şi a genera vizibilitatea publică: acte de caritate, lansări de
acţiuni etc.
• Concursuri, competiţii (inclusiv momentele festive ale decernării unor premii de
excelenţă)
4. Activităţi promoţionale – au ca scop impunerea imaginii organizaţiei prin:
• Acţiuni de marketing – încearcă să focalizeze atenţia asupra eforturilor de
satisfacere a consumatorilor: târguri, expoziţii, demonstraţii şi testări de produse,
lansări de noi produse etc.
• Dramatizări – vor să arate cum funcţionează un produs sau serviciu prin
prezentarea dramatizată a acestuia.
• Fund-raising – eforturi destinate să colecteze bani pentru diverse categorii
de public ori diverse organizaţii sau pentru a completa bugetul unei campanii;
• Descoperiri ştiinţifice – oferirea de informaţii privind o temă
controversată sau lansarea rezultatelor unor cercetări.
• Acţiuni civice – prin aceste activităţi organizaţia îşi arată preocuparea
pentru interesele comunităţii.
5. Activităţi organizaţionale – urmăresc promovarea organizaţiei în mediul ei
specific prin:
• Poziţionarea unei organizaţii – definirea celor care o sprijină şi crearea unui grup
pentru eforturi de cooperare.
• Constituirea coaliţiilor – realizarea de alianţe cu grupuri şi organizaţii care au
aceleaşi obiective şi împărtăşesc aceleaşi valori.
• Conferinţe, convenţii, seminare: permit diseminarea de informaţii, schimbul de
idei şi creşterea prestigiului organizaţiei.
• Lobby-ul indirect – se realizează prin mobilizarea alegătorilor în jurul unei
anumite probleme pentru a exercita presiuni asupra legislativului.
• Negocieri – intervenţia, ca autoritate dezinteresată, pentru a rezolva conflictele
dintre grupuri.

27
 Strategia selectată poate fi compusă din mai multe evenimente coordonate sau dintr-unul
singur, dar ea trebuie să fie corelată cu obiectivul propus, cu publicurile vizate, cu calendarul şi
cu procesele de comunicare preconizate.
Alegerea unei strategii este influenţată de resursele organizaţiei, de gradul de
accesibilitate al publicului, de scopurile campaniei, de circumstanţele concrete şi de calităţile
profesionale ale specialiştilor. Strategia aleasă trebuie să întrunească următoarele calităţi:
 Să atingă publicurile alese ca ţintă a respectivei campanii.
 Fiecare element al strategiei să poată fi corelat cu segmentele diferite ale
categoriilor de public determinate.
 Strategia globală şi elementele constitutive trebuie să răspundă cel mai bine
obiectivului fixat pentru campania respectivă.
 Strategia trebuie să fie în concordanţă cu resursele de timp, umane şi financiare
ale organizaţiei.
 Strategia trebuie să fie compatibilă cu stilul de conducere şi valorile managerilor
organizaţiei.
În cadrul procesului de planificare a campaniei, construirea unei strategii trebuie să aibă
în vedere următoarele:
 Alegerea strategiei – se face având în vedere acele acţiuni care corespund cel mai
bine obiectivului propus.
 Cercetarea şi testarea strategiei – este verificată prin confruntarea cu standardele
organizaţiei sau prin testarea ei pe un grup reprezentativ pentru publicul vizat.
 Stabilirea planului de comunicare are în vedere elementele de comunicare ale
strategiei, înainte, în timpul sau după fiecare activitate fixată.
 Precizarea calendarului pentru întreaga strategie are în vedere modul în care sunt
coordonate toate elementele.
 Fixarea bugetului pentru fiecare activitate presupune detalierea costurilor pentru
fiecare element în parte şi pentru ansamblul activităţilor.
 Prezentarea planului în faţa conducerii organizaţiei.

Ce strategie vom adopta?

Analiza SWOT este importantă în alegerea strategiei campaniei de relaţii publice iar, în
urma studierii punctelor tari, ameninţărilor şi oportunităţilor, am optat pentru o strategie de tip

28
S-O, aşa cum o defineşte S.M.Cutlip15 „construită pe punctele tari ale organizaţiei, profitând de
oportunităţile apărute în mediul extern.”
Pentru atingerea obiectivului 1, atragerea unui număr de turişti mai mare cu 15 % faţă de
anul 2009, vom alege strategii diferite, în funcţie de publicul ţintă:
1. Pentru turişti români şi străini vom îmbina strategia de tip “activităţi de diseminare a
informaţiei” cu cele de tip “organizarea de evenimente” şi “activităţi promoţionale”.
2. Pentru operatori de turism, agenţi de turism, proprietari de spaţii de cazare, manageri,
numiţi generic furnizorii locali de servicii turistice şi pentru membrii Asociaţiei de
Promovare Prom–Tour şi ai Asociaţiei pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului Litoral
– Delta Dunării vom aplica o strategie de comunicare interpersonală pentru a obţine un
angajament profund. Pentru acest public va fi folosită strategia “activităţi promoţionale”.
Pentru obiectivul 2, aducerea în atenţia publicului a tuturor obiectivelor turistice din
judeţul Tulcea vom folosi strategia de tip „organizarea de evenimente” la diferitele locuri de
atracţie turistică din judeţ..
Pentru obiectivul 3, creşterea notorietăţii Consiliul Judeţean Tulcea, ca instituţie publică
implicată şi interesată de dezvoltarea economico-socială a judeţului Tulcea vom adopta, de
asemenea strategii diferite în funcţie de publicul ţintă:
1. Pentru populaţia locală a judeţului Tulcea, comunităţile aflate în zone turistice,
beneficiari indirecţi al difuzării informaţiei legate de potenţialul turistic al zonei, precum şi
pentru administraţia publică locală interesată de creşterea numărului locurilor de muncă şi a
surselor alternative de venit, va fi adoptată strategia de tip “activităţi de diseminare a
informaţiei”.
2. Pentru organizaţiile neguvernamentale care sprijină dezvoltarea controlată a turismului
în Delta Dunării (WWF –Programul Dunărea Carpaţi, Asociaţia de Ecoturism din România,
Asociaţia “Prietenii Naturii” România, Asociaţia “Salvaţi Dunărea şi Delta”, Fundaţia “Eco-
Pontica”), Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), va fi adoptată
strategia de tip “activităţi organizaţionale”, respectiv de promovare a CJT în mediul ei specific.
Acest public va fi atras în parteneriate având drept obiect promovarea ecoturismului sau a
“turismului lent”.
Este de menţionat că strategia campaniei „Descoperă Tulcea, judeţul pelicanilor!” se
integrează în strategia CJT de dezvoltare dinamică şi durabilă a judeţului. Această campanie de
relaţii publice încearcă să armonizeze campaniile de comunicare din cadrul proiectelor în
derulare, o noutate pentru CJT. De altfel, până în prezent nu a existat un efort de coordonare în

15
Scott M. Cutlip, Allen Center, Glen Broom – “Efective Public Relations”, Pentice Hall Inc., Englewood Cliffs,
New Jersey apud Valentin Stancu, “Campanii de relaţii publice”, Ed. Comunicare.ro,2004, p.57

29
activitatea de comunicare. Campaniile de comunicare au fost proiectate fără a se face apel la
compartimentul de relaţii publice şi fără să se realizeze o evaluare a rezultatelor.

2.7 Stabilirea tacticilor

Pentru specialiştii de relaţii publice, tactica reprezintă acea acţiune de relaţii publice
proiectată să aibă un efect specific asupra relaţiei dintre o organizaţie şi o anumită categorie de
public (D.W.Guth, C. Marsh, 2000)16. Având în vedere acest lucru, această etapă presupune
prezentarea tacticilor alese, adică descrierea pe scurt a acţiunilor prevăzute în cadrul strategiilor.
Pentru fiecare tactică aleasă trebuie precizate următoarele informaţii:
 Descrierea pe scurt a acţiunii ce trebuie executată.
 Termenul limită de executare a acţiunii (deadline-ul).
 Bugetul estimat.
 Cerinţe speciale.
 Numele persoanei care răspunde de respectiva acţiune.
Potrivit lucrărilor de specialitate (R. Kendall 1992; J.A. Hendrix, 1995; D.W.Guth, C.
Marsh, 2000)17, specialiştii în relaţii publice au la dispoziţie trei canale prin care îşi pot transmite
mesajele: evenimente speciale, media controlate şi media necontrolate. Criteriul după care s-a
făcut această clasificare este gradul de control pe care îl poate exercita o organizaţie asupra
canalului prin care se transmite o informaţie.
Evenimentele speciale sunt concepute şi executate de organizaţie pentru a crea relaţii
privilegiate cu publicurile ei importante şi pentru a fi remarcată de diverşi alţi observatori.
Sponsorizările, construirea unor facilităţi de interes public, crearea de centre de training etc.
întăresc relaţiile dintre organizaţie şi anumite categorii de public, dar simultan, aduc organizaţia
în atenţia altor categorii de public (membrii comunităţii, oficialităţile, reprezentanţii presei). Este
recomandat ca evenimentele speciale să implice un număr cât mai mare de persoane şi să atragă
prezenţa unor celebrităţi. Din categoria evenimentelor speciale amintim: aniversările,
comemorările, concertele, festivalurile, expoziţiile, conferinţele, dezbaterile, decernările de
premii, sponsorizările, vizitele la diferite obiective, concursurile, inaugurările (de şcoli, spitale,
obiective publice), evenimentele sportive etc. Succesul în organizarea unui eveniment depinde
de câteva calităţi esenţiale:
 Stabilirea unei legături clare între organizaţie şi eveniment.
16
Cristina Coman - „Relaţii publice. Principii şi strategii”, Editura Polirom 2001, Bucureşti,
17
ibidem

30
  Identificarea unui nume potrivit – evenimentele cu nume descriptiv, uşor de
memorat, acroşant au mai multe şanse de a rămâne în memoria oamenilor.
 Impactul social.
 Asocierea evenimentului cu un alt eveniment mai cunoscut.
 Legarea evenimentelor în serii – mai multe evenimente plasate sub acelaşi
generic asigură o vizibilitate sporită organizaţiei care le-a promovat.
 Valoarea de ştire – evenimentele create trebuie să satisfacă aşteptările
jurnaliştilor privind calităţile unei ştiri.
Media controlate reprezintă canalele asupra cărora specialiştii în relaţii publice îşi pot
exercita controlul, atât asupra conţinuturilor, cât şi asupra momentului şi locului de distribuire.
Din această categorie fac parte: scrisorile, broşurile, newsletter-urile, site-urile de internet,
cuvântări publice, rapoartele de activitate, reclamele etc. Avantajele mediilor controlate sunt:
permit selectarea cuvintelor şi imaginilor, precum şi construirea mesajelor conform dorinţei
specialiştilor de relaţii publice. Dezavantajele acestor canale de comunicare se referă la gradul
mai mic de credibilitate, deoarece publicul ştie că este vorba despre mesaje fabricate de
organizaţie şi adeseori se întreabă dacă ele transmit adevărul sau o versiune favorabilă
organizaţiei, şi la costurile mari: producerea acestor mesaje necesită dotări tehnice sofisticate,
cumpărarea de spaţiu şi timp pentru reclamă implică investiţii importante.
Media necontrolate cuprinde întregul sistem mass-media (agenţiile de presă, presa scrisă,
radioul, televiziunea). Avantajele media necontrolate sunt: gradul ridicat de credibilitate,
deoarece publicul ştie că mesajul este rodul muncii jurnaliştilor, care sunt o instanţă neutră;
postul sau publicaţia pot fi prin renumele lor, o sursă de credibilitate; costurile de distribuţie sunt
reduse. Dezavantajele asociate acestor media sunt: transmiterea informaţiilor prin presă nu
depinde întotdeauna de calitatea informaţiilor, ci de alţi factori: evenimente neaşteptate care
ocupă spaţiul sau timpul, diferite presiuni externe sau reacţiile subiective şi de moment ale
jurnaliştilor.
Din categoria acţiunilor care şi-au dovedit în timp eficienţa, lucrările de specialitate
(D.W. Guth, C. Marsh 2000)18 prezintă următoarele tactici (acţiuni de relaţii publice)
„tradiţionale” pentru publicurile „tradiţionale”:
 Angajaţii: comunicarea interpersonală, newsletter-ul, revista de întreprindere,
filme, rapoarte de activitate, cuvântări, intranet, evenimente speciale.
 Investitorii: newsletter-ul, broşuri, scrisori, rapoarte de activitate, adunarea
generală anuală, vizite în organizaţie, site Internet, comunicate de presă.

18
ibidem

31
  Clienţii: comunicate legate de produsele sau serviciile organizaţiei, evenimente
speciale, dosare de presă, vizite în organizaţie, răspunsuri la scrisorile clienţilor.
 Comunitatea: donaţiile, sponsorizările, cuvântările, acţiunile voluntare, site-uri
Internet, vizite în organizaţie, zilele „uşilor deschise”, comunicarea
interpersonală.
 Organisme guvernamentale: lobby, comitete de sprijinire a candidaţilor în
campaniile electorale, donaţii pentru partide şi candidaţi.
 Mass-media: comunicate de presă, conferinţe de presă, dosare de presă, vizite de
presă, documente video, scrisori către redactorul-şef, comentarii pentru paginile
de opinii, interviuri, documentare.

Tactici propuse:
Pentru strategia de tip “activităţi de diseminare a informaţiei” îmbinată cu cele de tip
“organizarea de evenimente” şi “activităţi promoţionale” tacticile folosite vor fi următoarele:
Comunicare ATL („above the line” – comunicare de masă prin Tv, radio, presă, afişaj
stradal şi internet, principala sa caracteristică fiind faptul ca publicul-ţintă este pasiv):
– emisiuni televizate sau radiofonice cu colaborarea unor specialişti în domeniu
(emisiuni: “Cu lumea în cap” –Prima TV , “Realitatea allinclusive” –Realitatea TV, “Agenţia de
turism”- Naţional TV, “Vis de vacanţă”-B1 TV, “Destinaţia România”- TVR Internaţional)
– concursuri la radio, TV şi în reviste, cu premii pentru răspunsuri la întrebări de genul:
„„Unde este amplasată cetatea Ibida?”, „În ce judeţ se află Cetatea Proslaviţa?”… şi puteţi
câştiga un album de prezentare a Deltei Dunării şi o hartă a judeţului Tulcea!”;
– publicaţii de gen (reviste « National Geografic », « Traveller Magazin »);
– apariţia unor personalităţi care să vorbească despre judeţul Tulcea, cum ar fi Ivan
Patzaichin, în programe TV cu o largă audienţă şi în străinătate, de exemplu TVR Internaţional;
– reclame TV realizate pentru a sprijini campania şi difuzate până la începerea sezonului
turistic şi după încheierea acestuia, pentru a fi prelungit sezonul turistic până în octombrie;
- difuzarea unor spoturi TV de tip testimonial cu participarea unor personalităţi care au
vizitat Tulcea şi au fost încântate de ce au văzut;
- afişaj stradal, în oraşele mari din România, principale „rezervoare” de turişti;
- actualizarea informaţiilor de pe website-ul CJT;
- inserarea unui „banner” pe site-urile furnizorilor de servicii turistice, ale agenţiilor de
ştiri.
Comunicare BTL („bellow the line” – comunicare prin concerte, evenimente)

32
 - organizarea unui seminar, la sfârşitul lunii mai, în care să se discute subiectul
“turismului lent”şi a ecoturismului;
- organizarea Competiţiei pescăreşti “Ivan Patzaichin”, ajunsă la cea de-a V-a ediţie , în
perioada 23-28 august; am ţinut seama de faptul ca municipalitatea Tulcea organizează „Zilele
oraşului Tulcea” în perioada 9-15 august (ultima zi fiind Sf. Maria, zi de mare sărbătoare
creştină) iar Competiţia pescărească trebuie să se distingă de celelalte manifestări;
- vârful campaniei va fi atins pe data de 27 septembrie când, cu ocazia Zilei Mondiale
a Turismului, în Tulcea se va organiza Festivalul gastronomic “În coadă de peşte”, aflat la prima
ediţie;
- organizarea unor conferinţe de presă imediat după fiecare eveniment organizat
(competiţie festival, târg de turism);
- transmiterea de pliante şi broşuri tuturor furnizorilor de servicii turistice din ţară;
- distribuirea de materiale promoţionale participanţilor la fiecare eveniment organizat;
- lansarea unui concurs, pe website-ul CJT.

2.8 Stabilirea calendarului şi a bugetului

Această etapă se referă la stabilirea momentelor de începere şi încheiere a campaniei,

precum şi a datelor la care va avea loc fiecare acţiune. Calendarul are rolul de a indica data, ziua,
ora, la care va avea loc acţiunea respectivă şi de a arăta timpul necesar pentru pregătirea şi
desfăşurarea acesteia. Robert Kendall19 identifică mai multe moduri de prezentare grafică a
calendarului campaniei:
1. pentru fiecare lună-scris de mână sau tipărit; datele acţiunilor sunt încercuite, iar
alături se adaugă cu altă culoare detaliile de comunicare;
2. global –o schemă grafică în care anul este divizat în două, trei sau patru părţi; sunt
reprezentate toate elementele strategiei cu intervalele de timp de pregătire şi desfăşurare;
3. ”tabloul lui Gantt” -este o variantă în care pe o coloană, în stânga, e prezentat graficul
activităţilor; în dreapta, pe orizontală, se trec lunile, iar pe verticală ordinea zilelor, şi se leagă
numele acţiunii de ziua în care a fost programată;
4.Calendarul povestit – sunt prezentate în detaliu activităţile prevăzute în planul de
campanie, precizându-se în dreptul fiecăreia data desfăşurării.

19
Robert Kendall, 1992, pp.283-284, op.cit, apud Dumitru Iacob, Diana Maria Cismaru „Relaţiile publice eficienţa
prin comunicare” , Editura Comunicare.ro, 2003, p.155

33
 După ce au fost stabilite strategiile, tacticile şi calendarul campaniei ar trebui realizat
calendarul efectiv al bugetului. Astfel vor putea fi evaluate cheltuielile pentru fiecare acţiune în
parte, în raport cu totalul acţiunilor planificate şi timpul alocat pentru fiecare din acestea.
Bugetul include toate costurile: tipărituri, închirieri de spaţiu, echipamente, materiale, deplasări,
hoteluri, mese, bannere, telefoane, costuri de personal etc. La aceste costuri se adaugă un
procent suplimentar pentru cheltuieli neprevăzute şi un altul pentru a se face faţă ratei inflaţiei.
Campania “Descoperă Tulcea, judeţul pelicanilor” este proiectat pentru o perioada de 10
luni, 15 ianuarie 2010- 15 octombrie 2010, acţiunile desfăşurându-se potrivit tabloului pe care-l
prezentăm în continuare.

34
 PLANUL DE ACTIVITĂŢI
AL CAMPANIEI DE RELAŢII PUBLICE “DESCOPERĂ TULCEA, JUDEŢUL PELICANILOR”
15 IANUARIE -15 OCTOMBRIE 2010
Nr. Activitate -subactivităţi Materiale Buget Timp 2010
crt realizate -lei- necesar I. F. M A. M I. I. A S. O.
.
1 Editare pliante,broşuri,afişe Pliante 10.000 1 lună X
.
- documentare pentru conţinut (10.000)
- tipărire Broşuri
(5.000)
Afişe
(300)

2 Furnizare articole de promovare şi a logo-ului 500 pixuri, 100 agende, 500 10.000 1 lună X
.
campaniei insigne,500 şepci, 500
- executare comandă tricouri,500 rucsacuri, 50
bonete bucătar
logo
3. Distribuire materiale de promovare 200 7 luni X X X X X X X
4. Actualizare informaţii website Website actualizat 4.000 4 luni X X X X X
- documentare pentru conţinut
- completare conţinut
 - inserare linkuri ale site-urilor de promovare a
Deltei Dunării
5. Realizare banner website Banner electronic 2.000 1 lună X
- inserare pe site-urile instituţiilor
subordonare, ale Asociaţiei Promtour Delta,
ale agenţiilor de turism partenere
6. Lansare concurs pe website 1.000 2 luni X X
- selectare câştigători
- transmitere premiu (materiale promoţionale)
- monitorizare trafic
7. Realizare de parteneriate cu furnizorii 30 2 luni X X
serviciilor de turism pentru susţinerea
campaniei (publicare banner pe website,
sponsorizare campanie)
8. Reclama in presa scrisă naţională, TV, radio, - Anunţuri publicitare in presa 50.000 5 luni X X X X X
reviste scrisa, 2/săptămână în cazul
- încheiere contract cu o agenţie de publicitate cotidianelor si 1/luna in cazul
- stabilirea persoanelor care vor participa la revistelor
emisiuni - Spot radio difuzat zilnic
- pregătirea textelor pentru presa scrisa, a - Spot TV-difuzat săptămânal
spoturilor pentru radio si TV - Participare emisiuni
- pregătirea panoului stradal - Panou stradal

9 Seminar dedicat ecoturismului şi a “turismului - articole despre eveniment 5.000 1 luna X

36
 lent”
- pregătire materiale de prezentare
- lansare invitaţii
- pregătire sală
- asigurare servicii catering
- pregătire conferinţă de presă
10 Competiţia nautică “Ivan Patzaichin” Tulcea- - articole despre eveniment 40.000 2 luni X X
.
Sulina - materiale informative
- lansare invitaţii de participare
- rezervare transport si cazare pentru oaspeţi
- asigurare servicii catering
- asigurare trofee
- pregătire conferinţă de presă
11 Festival gastronomic « În coadă de peşte » - articole despre eveniment 100.00 2 luni X X
.
- lansare invitaţii de participare - materiale informative 0
- rezervare transport si cazare pentru oaspeţi
- asigurare servicii catering
- asigurare trofeu
- pregătire conferinţă de presă
Total 227.100

37
 3. Evaluarea campaniei de relaţii publice

3.1 Proceduri de evaluare a campaniei de relaţii publice

Evaluarea reprezintă analiza sistematică a desfăşurării campaniei şi a rezultatelor sale.

Evaluarea trebuie privită ca un proces continuu, care trebuie efectuat în toate etapele unei
campanii de relaţii publice: pregătirea planului, punerea lui în practică, impactul pe care
campania a avut-o asupra diferitelor categorii de public. Procesul de evaluare ne arată, pe lângă
îndeplinirea obiectivelor campaniei, şi dacă planul de campanie a fost bine conceput şi dacă
strategiile şi tacticile au fost adecvate. De exemplu, rezultatele implementării campaniei pot fi
concretizate de un anumit număr de comunicate trimise presei, de broşuri tipărite sau de întruniri
cu reprezentanţi ai unor publicuri vizate; evaluarea trebuie să stabilească dacă broşurile au fost
citite şi au avut impact, dacă numeroasele comunicate au fost (si cum au fost) preluate de mass-
media şi dacă întrunirile au condus la o ameliorare a relaţiei dintre organizaţie şi publicurile
respective.
După S.M. Cutlip, A.H. Center, G.M. Broom (1994) procesul de evaluare trebuie să se
desfăşoare pe trei niveluri, fiecare nivel urmărind anumiţi paşi:
1. Evaluarea planului de campanie stabileşte dacă informaţiile care au stat la baza
construirii planului au fost suficiente şi de calitate; totodată se evaluează şi calitatea strategiilor
planificate. Această evaluare presupune următorii 3 paşi:
 Evaluarea adecvării informaţiei folosite în elaborarea planului – se verifică dacă
anumite informaţii esenţiale au lipsit, dacă informaţiile disponibile erau complete, dacă
informaţiile au fost corect utilizate.
 Evaluarea adecvării programului, a strategiilor şi tacticilor propuse – se stabileşte
dacă mesajele şi acţiunile planificate au corespuns specificului diferitelor situaţii şi dacă ele au
avut efectele scontate.
 Evaluarea calităţii mesajelor şi a celorlalte componente ale programului presupune
analizarea performanţei profesionale, din perspectiva experienţei şi a valorilor specifice
specialiştilor din relaţii publice.
2. Evaluarea implementării stabileşte gradul în care tacticile utilizate în timpul
campaniei şi-au atins scopul şi se măsoară efortul depus pentru realizarea acestora. Paşii urmăriţi
sunt:
 • Evidenţa numărului de mesaje trimise, a distribuţiei – se va înregistra numărul de
scrisori, comunicate, relatări, publicaţii sau alte forme de comunicare transmise către publicurile
vizate.
• Monitorizarea mesajelor care au fost preluate de mass-media – aceasta ne arată ce
părţi din mesaje au fost selectate de presă şi dacă materialele transmise au avut sau nu
posibilitatea de a atinge publicurile vizate.
• Identificarea publicurilor ţintă care au fost expuse la mesajele campaniei.
• Stabilirea numărului celor care au receptat mesajele transmise.
3. Evaluarea impactului măsoară modul în care obiectivele campaniei au fost atinse şi
feedback-ul pe care l-au transmis publicurile vizate. Paşii acestei evaluări sunt:
• stabilirea numărului de persoane care au învăţat ceva din mesajele transmise;
• stabilirea numărului de persoane care şi-au schimbat opiniile după receptarea
mesajelor;
• stabilirea numărului de persoane care şi-au schimbat atitudinea după receptarea
mesajelor;
• stabilirea numărului de persoane care acţionează în direcţia sugerată de mesaje;
• stabilirea numărului de persoane care repetă sau promovează comportamentul
sugerat de campanie;
• stabilirea contribuţiei campaniei la schimbarea socială şi culturală pozitivă.
Succesul sau insuccesul unei campanii trebuie estimat pe baza unor criterii realiste,
credibile, specifice şi acceptabile (în raport cu standardele organizaţiei). Din rândul acestora
putem aminti următoarele metode de evaluare:
1. Măsurarea producţiei constă în inventarierea produselor campaniei realizate într-o
perioadă de timp determinată: conferinţe de presă, comunicate, reclame, spoturi publicitare,
fotografii şi alte materiale audiovizuale. Este o metodă care înregistrează aspectul cantitativ nu
pe cel calitativ al activităţii de relaţii publice.
2. Măsurarea distribuţiei – asociază măsurarea productivităţii cu repartiţia, pe diferite
mass-media, a materialelor respective. Întrucât această metodă se limitează la studiul receptării
mass-media, nu poate spune nimic despre publicul receptor sau despre efectul asupra publicului
receptor.
3. Măsurarea expunerii mesajului – măsoară acceptarea de către mass-media a
mesajelor şi arată cât de mare a fost mediatizarea respectivului material din campanie. La fel ca
metoda anterioară, nu poate preciza date despre numărul real de persoane care au receptat
mesajul sau ce reacţie au avut faţă de acest mesaj.

39
 4. Măsurarea acurateţei mesajului – se verifică dacă elementele-cheie ale mesajului au
fost păstrate în versiunile distribuite de mass-media; în acest scop vor fi făcute analize
permanente ale presei, pentru a se verifica dacă ideile majore sau cuvintele-cheie din mesajele
concepute de specialiştii în relaţii publice au fost incluse în formele publicitare.
5. Măsurarea acceptării de către audienţă şi a schimbării de atitudine – urmăreşte
identificarea noilor atitudini generate de mesajele campaniei.
6. Măsurarea acţiunii audienţei – urmăreşte determinarea modului în care campania a
contribuit la transformarea publicurilor în actori sociali activi, modul în care, datorită campaniei,
au apărut forme noi de acţiune publică. Deşi este o metodă dificilă, are rezultate semnificative.
Un alt model de evaluare este cel prezentat de J.A. Hendrix (1995) care se bazează pe
cele două tipuri de obiective pe care le poate avea o campanie: de impact (informaţionale,
atitudinale, comportamentale) şi de output. Metodele de evaluare pot ţine seama de:
• evaluarea obiectivelor informaţionale presupune: expunerea mesajului
(monitorizarea presei locale şi naţionale, scrisă şi audiovizuală, participarea la diferitele
evenimente din campanie); înţelegerea mesajului; internalizarea mesajelor (verificarea
cunoştinţelor care au rămas în memoria publicului);
• evaluarea obiectivelor atitudinale – urmăreşte să determine modul în care campania
a influenţat atitudinile publicului;
• evaluarea obiectivelor comportamentale;
• evaluarea output-ului – se referă la distribuţia mesajelor în diferitele media.
Eficacitatea distribuţiei poate fi controlată prin numărarea comunicatelor de presă trimise, a
numărului de contacte avute cu jurnaliştii, a numărului de discursuri ţinute de reprezentanţii
organizaţiei în faţa publicurilor ţintă, a numărului de publicaţii proprii distribuite publicului sau
a numărului de întâlniri cu lideri sau membri semnificativi ai publicurilor.

3.2 Evaluarea eficienţei campaniilor de relaţii publice

Evaluarea eficienţei activităţii de relaţii publice este una dintre cele mai dificile şi
complexe acţiuni, deoarece obiectivele activităţilor de relaţii publice sunt greu de măsurat, ele
vizând adesea atitudinea oamenilor.
Una dintre cele mai simple metode de evaluare a campaniei de relaţii publice este
determinarea numărului de expuneri realizate în diferite mijloace de comunicare în masă.
Analiza se realizează mai întâi separat pentru fiecare suport şi apoi pentru fiecare mediu de
comunicare în parte. Pornind de la audienţa utilă (parte din audienţă care corespunde ţintei

40
 vizate de campania de relaţii publice) a fiecărui suport se poate face o estimare a audienţei utile
totale pe care a avut-o campania de relaţii publice. Această evaluare trebuie luată însă cu o
oarecare rezervă pentru că la fel ca şi în cazul estimării audienţei publicităţii, determinarea
audienţei utile este destul de greu de realizat cu exactitate.
O altă metodă de evaluare a eficienţei o reprezintă utilizarea unor cercetări directe de
marketing. Pe baza prelucrării rezultatelor acestora se poate determina gradul în care diferitele
metode şi tehnici de relaţii publice au determinat o schimbare a atitudinii ţintei vizate de
acţiunea lor. Efectul activităţilor de relaţii publice se concretizează mai puţin în sporuri ale
volumului vânzărilor (cel puţin pe termen scurt) şi mai mult în sporirea notorietăţii întreprinderii
care le realizează.
Evaluarea eficienţei media (gradului de acoperire)
Deseori organizaţiile foloseau metodele cantitative în defavoarea metodelor calitative
pentru măsurarea eficienţei media, dar astăzi această metodă este considerată unidimensională
deoarece nu deosebeşte efectele pozitive de cele negative. Evaluarea ar trebui să se facă prin
analizarea fiecărui articol media pentru a stabili daca mesajul transmis este pozitiv, negativ sau
neutru. Evaluare eficienţei constă în analiza unei combinaţii de factori şi anume: frecvenţa,
audienţa şi audienta cheie.

CONCLUZII

Orice campanie de succes îşi stabileşte obiective realiste, cuantificabile şi măsurabile.

Analizând campania „Descoperă Tulcea, judeţul pelicanilor!” prin prisma celor 5
principii ale unei campanii de succes prezentate în primul capitol al prezentei lucrări constatăm:
• Înaintea începerii campaniei s-au identificat obiectivele şi posibilităţile publicurilor
prioritare. Pentru stimularea dezvoltării turismului în judeţul Tulcea am încercat să
creăm o nevoie în rândul consumatorilor pentru un produs turistic.
• Planificarea campaniei a fost executată în mod sistematic: s-a avut în vedere pregătirea
acesteia prin promovarea evenimentului în mass-media, în presa centrală şi locală, să
acopere toate categoriile mass-media şi să se bucure de sprijinul furnizorilor de servicii
turistice. Au fost programate trei evenimente, un seminar cu participare internaţională,
competiţia nautică deja intrată în atenţia publică după 4 ediţii şi lansarea unui festival
gastronomic, de asemenea cu participare internaţională. Evenimentele au fost programate
să se pregătească din timp şi s-a încercat implicarea mai multor categorii de public.

41
 • Un punct al campaniei s-a concentrat pe mediul considerat neconvenţional: mediul
online. Aşa cum se exprimă tot mai des practicienii din publicitate, online-ul
funcţionează complementar celorlalte medii, reprezentând „cea mai bună continuare a
experienţei unui consumator atins prin ATL şi BTL”, după cum este citat Radu Ionescu,
managing partener la Kinecto, în jurnalul electronic „Wall-Street” 20 . Părerea acestuia
este că „există industrii particulare în care online-ul este mai eficient decât alt mediu,
(vezi turismul), la fel cum există industrii unde exact opusul este valabil (vezi
detergenţi).” Dincolo de aceste opinii, în proiectarea acestei campanii m-a interesat
obţinerea unui feed-back, mediul online stimulând exprimarea liberă şi neinhibată a
persoanelor, precum şi interactivitatea cu publicul consumator. Interacţiunea cu
potenţialii turişti, părerile lor, pot constitui excelente surse de informare pentru ştiri de
presă sau inedite testimoniale care pot fi aduse la cunoştinţă publică prin celelalte canale.
Informaţia se află în timp real, cu marele avantaj că se poate optimiza o campanie în
timpul desfăşurării ei.
• Campania a urmărit un scop informaţional, publicul urmând să afle bogăţia resurselor
natuarale, culturale şi spirituale de care dispune judeţul Tulcea, în momentul de faţă
insuficient cunoscute.
Comunicarea integrată şi constanţa mesajului şi ideilor comunicate – campania a
prevăzut o comunicare în acelaşi sens în toate materialele promoţionale, pentru toate mijloacele
de comunicare. Din punct de vedere vizual, identitatea campaniei s-a preconizat a fi realizată
prin folosirea sloganului şi a logo-ului pe toate materialele promoţionale şi în toate prezentările.
Imprimarea caracterului dorit prin apelarea la persoane publice (celebrităţi) care
beneficiază deja de atributele care se doresc a fi asociate evenimentului sau produsului
promovat.
Folosirea celebrităţilor are drept scop creşterea forţei de persuasiune şi credibilitate a
mesajului. Datorită notorietăţii şi imaginii publice pe care o au vedetele, acestea pot ajuta
campaniile şi reclamele să se diferenţieze, să le atragă atenţia, astfel îmbunătăţind eficienţa şi
persuasiunea acestora. Potenţialul vedetelor depinde de popularitatea acestora (măsura în care
vedetele sunt cunoscute de publicul lor) şi de măsura în care vedetele sunt plăcute de publicul
lor. Dar, pe lângă acestea, celebrităţile sunt evaluate şi prin prisma altor dimensiuni:
credibilitatea vedetei, atractivitatea, încredere, expertiză, familiaritate, potrivirea de fond dintre
atributele de imagine ale campaniei şi cele ale celebrităţii, măsura în care consumatorul se
identifică cu celebritatea respectivă.

20
http://mad.wall-street.ro/top/Media-Advertising/78533/Top-10-lucruri-pe-care-un-manager-trebuie-sa-le-stie-
despre-publicitatea-online.html

42
 Personalitatea publică legată de judeţul Tulcea este Ivan Patzaichin. Întrucât există în
Tulcea, în organizarea CJT, o competiţie nautică ce-i poartă numele, şansele sunt mari să
accepte să susţină judeţul natal. Mai mult decât atât, poate atrage şi prieteni sportivi, persoane
publice, care să sprijine această campanie.

Campania “Descoperă Tulcea, judeţul pelicanilor!” articulează alte proiecte incluse în

portofoliul de proiecte al judeţului Tulcea, cum ar fi: amenajarea unor obiective de interes istoric
si arheologic - cetăţile Halmyris, Argamum şi Enisala, pentru introducerea acestora în circuit
turistic; deschiderea unui Centru Naţional de Informare şi Promovare Turistică la Tulcea şi
introducerea acestuia in reţeaua unităţilor naţionale de informare şi promovare; înfiinţarea de
centre de informare locală, in parteneriat cu consilii locale– proiecte pentru care documentaţia
tehnico-economică este în curs de elaborare; proiectele implementate pe programul de bună-
vecinătate România - Ucraina, respectiv „Centrul Ecoturistic Delta Dunării” şi „Delta Dunării în
Europa”, finalizate in 2008 si 2009 si care au vizat organizarea unor campanii la nivel regional,
naţional şi internaţional pentru promovarea turismului nord-dobrogean, dar ale căror efecte
deocamdată nu sunt resimţite în economia judeţului Tulcea.

43
 BIBLIOGRAFIE

1. Anghel, Laurenţiu-Dan, “Modalităţi de măsurare a eficienţei activităţii

promoţionale”, Editura ASE, 1999
2. Bernards, Edward, “Cristalizarea opiniei publice” , Editura Comunicare.ro,
2007, Bucureşti
3. Coman, Cristina, “Relaţii publice. Principii şi strategii”, Editura Polirom 2001,
Bucureşti
4. Coman, Cristina, “Relaţiile publice şi mass-media”, Editura Polirom 2004,
Bucureşti
5. Dagenais, Bernard, “Campania de relaţii publice”, Editura Polirom, 2003,
Bucureşti
6. Dagenais, Bernard, “Profesia de relaţionist”, Editura Polirom, 2002, Bucureşti
7. Davis, Anthony, “Tot ce ar trebui să ştii despre PR, răspunsuri directe la
peste 500 de întrebări”, Editura Publica 2008, Bucureşti, traducere: Cristina Sasu
8. Halic, Bogdan Alexandru, Chiciudean, Ion , “Analiza imaginii organizaţiilor,
Editura comunicare.ro, Bucureşti, 2009
9. Iacob, Dumitru, Cismaru, Diana Maria, “Relaţiile publice, eficienţă prin
comunicare”, Editura Comunicare.ro, 2008, Bucureşti
10. Iacob, Dumitru, Cismaru, Diana Maria, “Comunicare managerială şi relaţii
publice”, Editura Comunicare.ro, 2008, Bucureşti
11. Muchielli, Alex, “Arta de a influenţa”, Editura Polirom, 2002, Bucureşti, trad.
Mihaela Calcan
12. Newsom Doug, Judy van Slyke Turk, Dean Kruckeberg, ”Totul despre relaţiile
publice”, Editura Polirom, 2003, Bucureşti
13. Papuc Mihai, “Tehnici promoţionale”, Editura Universitară, 2004, Bucureşti
14. Petre, Dan, Nicola, Mihaela, “Introducere în publicitate”, Editura
Comunicare.ro, Bucureşti, 2007
15. Pricopie, Remus, “Relaţii publice:evoluţii şi perspective”, Editura
Comunicare.ro, 2008, Bucureşti
16. Russell Lawson, “The PR buzz factor: how using public relations can boost
your business”, Kogan Page Limited, London and Philadelphia, 2006
17. Stancu, Valentin, “Campanii de relaţii publice”, Editura Comunicare.ro, 2004,
Bucureşti

44
18. Stancu, Valentin, Stoica, Marcela, Stoica, Adrian, “Relaţii publice-succes şi
credibilitate”, Bucureşti, 1999
19. Stancu, Valentin “Strategii şi tactici de relaţii publice”, Ed Editura
Comunicare.ro, 2004, Bucureşti
20. Vlăsceanu, Mihaela, “Psihologia organizaţiilor şi conducerii”, Editura Paideia,
Bucureşti 1993
21. Vlăsceanu, Mihaela, “Organizaţiile şi cultura organizării” , Editura Trei,
Bucureşti, 1999
22. Revista Tribuna Economică, nr. 47/2005 “Secretele unui promo eficient.
Determinarea bugetului de publicitate”,
23. Revista Tribuna Economică nr. 45, noiembrie 2005, “Relaţiile publice - un
instrument eficient de promovare”
24. Revista “The marketer”, nr. 7 octombrie 2006, pag 76-77, “Cum integram
campaniile”
25. Revista “The marketer”, nr. 10 ianuarie 2007, pag 54 – 60, “Gestionarea
reputaţiei”
26. Revista “The marketer”, nr. 10 ianuarie 2007, pag 80-81, “PR vs tehnologie”
27. http://deltaineurope.com/
28. http://www.e-deltadunarii.ro/
29. http://www.cjtulcea.ro/
30. http://www.sustainable-danubedelta.net/
31. http://www.bcub.ro/
32. http://www.wall-street.ro/

45