ABUZUL DE TOXICE

Abuzul de substante se refera de

fapt la consumul exagerat si
dependenta fizica sau/si psihica de
anumite substante
medicamentoase, alcool, narcotice
si stupefiante, care au efecte
daunatoare asupra sanatatii fizice si
Tutunul si nicotina
psihice
Alcoolul a individului.
Marijuana
Cocaina
Heroina
Amfetaminele
Drogurile de club

Tutunul si nicotina

Perturbrile induse de tutun depind de civa

factori:
tipul de igarete (cu sau fr filtru; coninut de
gudroane sau /i nicotin)
modul de inhalare al fumului ( inspir profund sau nu)
timpul de expunere
vrsta la debutul expunerii
sexul fumtorului
factorii de mediu adiionali
zona de reziden (poluat sau nu)
ntre numrul de ani (durat) i/sau cantitatea de
igarete consumate pe zi i incidena mbolnvirilor
exist o strns legtur .

Consumul cronic de tutun duce in final la afectiuni cardiovasculare, creste

riscul de aparitie si dezvoltare a aterosclerozei, predispune la aparitia
accidentelor vasculare cerebrale si infarctelor miocardice acute, la boala
cronica obstructiva de plamani, emfizem pulmonar si
cancer bronhopulmonar, de cavitate bucala, de laringe sau de pancreas.
Abstinenta dupa consumul cronic de tutun (fumat sau mestecat) include
simptome generale: anxietate, foame, crestere in greutate, depresie,
tulburari de somn.

Alcoolul
Alcoolul este un drog psihoactiv cu efect deprimant. El poate
determina aparitia dependentei, stare cunoscuta sub numele de
alcoolism.

Consumul de alcool pe termen lung sau pe termen scurt, dar in cantitati

semnificative, influenteaza negativ starea de sanatate a individului.
Acesta ajunge sa se confrunte cu:
- Afectiuni gastrointestinale:ciroza, ulcer peptic, gastrita, pancreatita si
carcinoame hepatice, pancreatice, gastrice;
- Afectiuni cardiovasculare: hipertensiune si cardiomiopatie alcoolica;
- Afectiuni neurologice: neuropatie alcoolica periferica,
encefalopatie Wernicke, psihoze, modificari structurale cerebrale care pot
duce la dementa;
- Afectiuni imunologice: suprimarea imunitatii mediate celular;
- Afectiuni endocrine: scaderea concentratiei detestosteron si cresterea
concentratiei de estrogeni (in cazul barbatilor), atrofie testiculara,
ginecomastie.
- Afectiuni psihiatrice: depresie sau sindroame anxioase.
Abstinenta de la alcool duce la aparitia iritabilitatii, anxietatii, diaforezei,
anorexiei, hipertensiunii arteriale, aritmiilor cardiace, tahicardiei, hipertemiei,
tremorului si convulsiilor, confuziei, precum si a halucinatiilor. Sindromul de
sevraj in cazul alcoolului difera foarte mult de alte substante abuzate
deoarece el poate fi chiar fatal.
In forma sa cea mai severa, cand alcoolism este combinat cu un sindrom
cronic de malnutritie, abuzul de alcool poate ameninta chiar si viata
individului deoarece abstinenta se manifesta ca delirium tremens

Marijuana/ canabis

Marijuana este un drog care se fumeaza si care dupa inhalare este raspunzator
de fenomene somatice si psihice. Stimulare psihica indusa de marijuana difera
de la un utilizator la altul si pot fi atat pozitive cat si negative. Cele mai
frecvente efecte descrise sunt euforie, relaxare, stare generala de bine,
cresterea libidoului si a senzualitatii. Drogul poate insa sa determina si agitatie,
insomnii, anxietate, paranoia, depersonalizare. Reactiile somatice ale
consumului de marijuana includ cel mai adesea xerostomie, congestie
conjunctivala, relaxare musculara si scaderea presiunii intraoculare.

Consumul frecvent de marijuana poate determina utilizatorul sa evolueze catre

droguri mai puternice dar si mai periculoase, cum ar fi cocaina sau heroina.

Cocaina
Cocaina este unul dintre cele mai adictive droguri, cu care consumatorii si-au
inceput adictia sau la care au trecut dupa ce au fumat mai mult timp marijuana
iar efectele acestea au devenit nesatisfacatoare.

Cocaina actioneaza ca un stimulator al sistemului nervos central, de aceea

efectele administrarii sale pe termen scurt includ: cresterea vigilentei si starii
de alerta, euforie, hipertensiune arteriala, cresterea libidoului si amplificarea
placerii sexuale. Reactiile adverse sunt insa mult mai importante si numeroase:
prurit generalizat, tahicardie, aritmii, halucinatii, idei paranoide.
Daca isi adminsitreaza o cantitatea foarte crescuta, utilizatorul poate muri
deoarece toxicitatea cocainei se manifesta prin aparitia convulsiilor si
deprimarii cardiorespiratorii de origine centrala. Acestea pot fi urmate de
insuficienta respiratorie, accident vascular cerebral, hemoragie intracraniana si
insuficienta cardiaca.
Sevrajul se manifesta prin depresie foarte intensa, ahedonie, astenie, scaderea
tonusului muscular. Consumul acut si cronic sunt implicate in afectarea functiei
cardiace, respiratorii, hepatice si cerebrale. Consumata pe o perioada lunga
cocaina creste semnificativ riscul de aparitie a accidentelor vasculare
cerebrale, hipersomiei sau insomniei, letargiei, hemoptiziei, dispneei,
astmului bronsic, bruxismului, bolilor autoimune de tipul lupusului eritematos
sitemic, vasculitelor, perforarii de sept nazal.

Heroina

Heroina este un opioid semisintetic si este de departe cel mai utilizat drog al
acestei clase foarte largi. Tot droguri opioide sunt si metadona, morfina,
codeina, oxicodona. Administrarea frecventa si regulata a heroinei duce la
instalarea dependentei fizice si psihice si a tolerantei la drog.

Efectele intoxicatiei sunt: ameteala, bradipnee, cresterea senzatiilor

placute, modificarea perceptiei stimulilor negativi. Sevrajul este
sugerat de greata, varsaturi, crampe abdominale foarte intense, diaree,
confuzie, mialgii si dureri generalizate in tot corpul, diaforeza,
hipotensiune arteriala. Toate aceste simptome apar la cateva ore de la
oprirea administrarii drogului in cazul unui morfinoman cronic.

Supradoza de heroina poate determina moartea individului deoarece

drogul influenteaza activitatea respiratorie, deprimand-o pana la
abolire. Riscurile dependentei de heroina sunt multiple si pot fi si de
natura infectioasa deoarece utilizatorii folosesc adesea seringi in
comun, ace murdare si infectate si pot dezvolta boli grave,
transmisibile: HIV/SIDA, hepatita, endocardita, tetanos, botulism.

Amfetaminele

Amfetaminele sunt droguri psihostimulatorii care reduc oboseala si apetitul

si cresc vigilenta si atentia. Amfetaminele sunt legate din punct de vedere
chimic de metamfetamine si dextroamfetamine, droguri capabile sa creasca
nivelul unor neurotransmitatori cerebrali de tipul noradrenalinei, dopaminei si
serotoninei, inducand o stare de euforie.
Acestea sunt droguri cu un mare potential de declansare a dependentei ce
se pot administra pe cale injectabila, inhalatorie sau digestiva. Administrarea
metamfetaminelor determina stari euforice, anxietate, cresterea libidoului,
cresterea capacitatii de concentratie si atentie, cresterea energiei de care
pare sa dispuna organismul, a sociabilitatii, a agresivitatii si poate determina
comportamente obsesiv compulsive, idei paranoide si halucinatii.
Efectele somatice asociate consumului de metamfetamine sunt: anorexie,
hiperactivitate, pupile dilatate, agitatie motorie, tahicardie, sau bradicardie,
hipertensiune, tahipnee, distructia dintilor si leziuni cardiace importante.
Sevrajul se manifesta prin hipersomnolenta, comportament alimentar
modificat (apetit crescut), crampe abdominale, depresie si anxietate, insotite
de nevoia psihica si dorinta de administrare in continuare a drogului.

Drogurile de club

1. Ecstasy
Este un halucinogen stimulator utilizat pentru imbunatatirea starii de dispozitie si
cresterea energiei pentru a face fata unor petreceri rave cat mai lungi.
Administrarea lui pe termen lung scade insa capacitatea creierului de a-si regla
ritmul nictemeral, pragul durerii, capacitatea de memorie si emotiile. Cele mai
frecvente reactii adverse ale acestui drog sunt reprezentate de: midriaza,
tahicardie, hipertensiune arteriala, nistagmus, bruxism, deshidratare, hipertermie.
2. GHB (gama hidroxibutirat)
Este un alt drog de club care este administrat din aceleasi motive ca si ecstasy:
imbunatateste experienta, amelioreaza tonusul psihic, induce o stare euforica.
Dozele mici se pare ca actioneaza ca un afrodiziac, la doze mai crescute fiind
psihostimulator. Drogul se foloseste mai ales in forma lichida, combinat cu alcool.
Intensitatea efectelor depinde proportional de doza, insa se poate ajunge chiar la
coma si moarte. GHB a fost si inca mai este administrat in combinatii cu alte
droguri, si alcool, fapt ce ii creste semnificativ gradul de periculozitate.
GHB este folosit si pentru alte scopuri decat pentru inducerea efectelor afrodiziace
sau euforice. Pus in bauturi, poate seda victima care devine vulnerabila si expusa
agresiunilor de natura sexuala. Din acest motiv GHB este un asa numit "date-rape
drug" (drog ce faciliteaza violul). Drogul este destul de ieftin comparativ cu altele,
acesta fiind si motivul pentru care se gaseste in foarte multe cluburi si circula
foarte mult printre tineri.

3. Rohypnol
Este o substanta cu actiune hipnotica si sedativa, anxiolotica si relaxanta. Rohypnol este
mai cunoscut ca un drog ce faciliteaza violul deoarece induce amnezie anterograda. Este
usor de administrat (solutie injectabila sau tablete ce pot fi strecurate in bautura victimei),
are efecte de scurta durata si dispare rapid din organism. Drogate cu rohypnol, victimele nu
isi amintesc nimic din tot ce se intampla cat sunt sub influenta acestei substante. Pe langa
amnezie anterograda rohypnolul determina si modificari ale tensiunii arteriale, crampe
abdominale, confuzie si ameteli.
4. Ketamina
Este o substanta anestezica ce poate fi administrata pe cale orala sau injectabila. Ea poate
influenta memoria si atentia, iar la doze crescute determina amnezie, paranoia, halucinatii si
dispnee. Abuzul cronic de ketamina afecteaza foarte grav ficatul, determina tulburari motorii
si respiratorii, precum si aparitia si intretinerea unor idei delirante si a halucinatiilor.
5. LSD
Este un drog a carui popularitate a atins cote maxime in anii 1960, insa care acum se pare ca
incepe sa recastige teren in fata altor droguri recreationale. Este un drog psihedelic
semisintetic ce determina experiente unice comparativ cu alte droguri: perceptia
distorsionata a spatiului cu formarea unor imaginii foarte colorate cu caracter confluent,
fluid, care transporta individul intr-o lume ireala.
LSD poate determina de fapt doua tipuri de experiente: cele pozitive si cele negative. Daca
individul traieste o experienta negativa, aceasta este adesea comparata cu un film de groaza
ce nu se mai termina. Utilizatorul este atacat din toate partile de cel mai negre temeri, se afla
intr-un vis din care nu mai poate iesi. De multe ori astfel de experiente s-au incheiat cu
sinucideri ca urmare a intensitatii trairilor. Pe termen lung, consumatorul de LSD, chiar si cel
ocazional, care nu avenit in contact cu drogul decat o data, poate retrai in mod spontan
acele exeriente.
6. PCP sau praful ingerilor "angel dust"
Este un anestezic foarte puternic folosit in medicina veterinara. Efectele sale le mimeaza pe
cele ale ketaminei, insa la o intensitatea mai mare. Analgezia indusa de PCP este atat de
puternica incat individul isi poate rupe chiar si mana si nu simte absolut nimic. Adesea,
consumatorii combina PCP cu marijuana sau tutunul obisnuit, pentru o potentarea a
efectelor.

Cauzele abuzului de substante

Folosirea, initial ocazionala, si ulterior, abuzul de diverse substante, cum ar fi

alcoolul, tutunul sau chiar drogurile, poate sa debuteze din copilarie sau
adolescenta. Specialistii considera ca exista si cativa factori de risc care
influenteaza sansele ca individul sa abuzeze de substantele respective.
Acestia includ:
- Mediu familial precar in care copilul este sub influenta parintilor cu vicii:
fumat, consum de alcool sau droguri;
- Neglijarea copilului de catre parinti;
- Lipsa atasamentului, a afectiunii si a grijii constante fata de copil;
- Tipul personalitatii adolescentului;
- Comportament agresiv fata de alti copii;
- Tendinte autodistructive;
- Performante scolare slabe;
- Interactiune minima cu alti copii sau tineri de varsta lui;
- Apartenenta la un grup de prieteni cu comportamnet deviant;
- Perceptia modificata asupra dorgurilor, alcoolului si tutunului ca fiind benefice
si asigurandu-i o popularitate crescuta

Simptomatologie
Semne de alarma sunt urmatoarele:
- Renuntarea la diverse activitati ce promovau starea de sanantate si de bine
general: frecventarea unui grup de prieteni stabil si de incredere, practicarea
diverselor sporturi;
- Formarea unui grup nou de prieteni;
- Note si activitate scolara slaba;
- Agresibilitate excesiva si fara o cauza decelabila;
- Iritabilitate;
- Pierderea capacitatii de memorie;
- Disparitia banilor si a obiectelor de valoare din casa;
- Stare deprimata, de rau fizic si psihic, chiar ganduri suicidale;
- Adoptarea unei atitudini egoiste si egocentriste;
- Folosirea brusca a odorizantelor de camera;
- Consumarea unor cantitati din ce in ce mai mari de alcool si cat mai frecvent;
- Evitarea familiei si prietenilor;
- Aparitie frecventa a mahmurelilor;
- Frecventarea barurilor si discotecilor;
- Concentrarea exclusiva asupra alcoolului, obtinerii de bani pentru a-l cumpara;
- Influentarea altor membrii ai grupului sa consume anumite substante;
- Aparitia unor episoade de amnezie;
- Adoptarea unor comportamente periculoase, inclusiv de natura sexuala;
- Conducerea unui autovehicul sub influenta alcoolului;
- Exmatricularea de la scoala pe motiv disciplinar, consum de alcool sau droguri;
- Probleme frecvente cu legea;
- Modificarea starii de sanatate: pierdere in greutate, tulburari de somn, de
concentratie, transpiratii profuze, pupile dilatate, conjunctive rosii, ochi injectati;
- Purtarea de haine cu maneci lungi sau pantaloni lungi in sezonul cald.

Tratament
In momentul in care se suspicioneaza abuz de substante, mai ales
droguri si alcool, medicul trebuie sa evalueze cativa parametri care ii
permit sa aprecieze nevoia pacientului pentru tratament: evaluarea
starii generale si a gradului in care organismul pacientului va suporta
simptomele sevrajului si ulterior tratamentul de specialitate care va fi
administrat si posibilitatea de plasare in grija unei institutii adecvate,
care sa isi permita sa intretina pacientul.
Plasarea pacientului cu o problema recunoscuta sau dovedita de abuz de
substante este datoria specialistului in reabilitare si a psihiatrului, care
vor monitoriza starea si evolutia individului pe toata durata
tratamentului